CERCETARE PRIVIND IMPLICAREA SISTEMULUI FAMILIAL IN PREVENIREA ABANDONULUI SCOLAR

CERCETARE PRIVIND IMPLICAREA SISTEMULUI FAMILIAL IN PREVENIREA ABANDONULUI SCOLAR

In prima parte a lucrarii am prezentat fenomenul de abandon scolar- statistici, etiologia, proiecte de prevenire si am aratat cum climatul socio-cultural familial are implicatii asupra integrarii copilului in mediul scolar, si mai precis legat de tema lucrarii cum un mediu familial dezorganizat poate duce la situatia de abandon scolar.

In partea a doua, care cuprinde partea de cercetare am analizat pe baza bibliografiei studiate cazul a zece copii aflati in situatia de abandon scolar de la Scoala Christiana.

1 PROBLEMATICA CERCETARII

Problema abandonului scolar este de mare actualitate fiind pe agenda tuturor guvernelor incepand din anul 1990. La acest capitol tara noastra se afla mult sub nivelul statelor membre UE. Cu toate acestea subiectul este neglijat, lipsind bibliografia autohtona pe aceasta tema (cu greu am gasit cateva capitole in carti care sa vorbeasca despre abandonul scolar). Fenomenul de abandon scolar are repercursiuni atat asupra individului cat si la nivel societal datorita costurilor ridicate pe care le presupune integrarea acestor indivizi in societate. Totodata riscul ca acesti elevi scapati de suc controlul scolii sa recurga la acte delicvente este foarte mare.Abandonul scolar duce la perpetuarea saraciei si disparitatilor sociale.De aceea programele de preventie a abandonului scolar sunt atat de importante si de aceea acest fenomen se afla pe agenda UNESCO la fiecare conferinta in ceea ce priveste educatia.

Intrebarilor carora am dorit sa le gasesc raspuns prin demersul de cercetare au fost generate de intelegerea mediului familial ca fiind in esenta sa locul de insertie a copilului in societate si cultura. Dupa cum am aratat si in capitolul 2 din partea teoretica a lucrarii socializarea primara este o cauza majora a inadaptarii scolare, respectiv a abandonului scolar.socializarea primara il urmareste pe individ pe tot parcursul vietii, spre deosebire de socializarea secundara.Din acest motiv este foarte importanta legatura familie-scoala si diminuarea discrepantelor dintre mediul familial si cel scolar.Asistenta sociala scolara are un rol deosebit in aceste cazuri pentru ca asistentul social poate fi liantul dintre scoala si familie si cel mai important "avocatul copilului" in relatiile cu profesorii si familia".

2 SCOPUL, OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

Scopul cercetarii

Aceasta cercetare am efectuat-o cu scopul de a identifica factorii socio-culturali familiali care au contribuit alaturi de alti factori individuali sau/si scolari la situatia de abandon scolar al elevilor de la Scoala Christiana.

Obiectivele cercetarii

1.Identificarea factorilor socio-afectivi familialicare pot duce la situatia de abandon scolar

2.Identificarea interesului parintilor fata de situatia scolarului

Identificarea factorilor de sprijince pot constitui oportunitatiin preventia sau in situatia de abandon scolar

Ipotezele cercetarii

Un climat socio-afectiv familial precar este un factor important in aparitia abandonului scolar

Modul in care parintii valorizeaza scoala reprezinta un factor determinant in ceea ce priveste rezultatele scolare obtinute de copil

3 LOCUL SI PERIOADA DESFASURARII CERCETARII

Cercetarea pe care am initiat-o in scopul redactarii lucrarii de fata s-a realizat la " Scoala Christiana" din cadrul Centrului Social-Misionar " Sf.Vasile cel Mare" al " Asociatiei Filantropice Medical- Crestine Cristiana din municipiul Cluj-Napoca in perioada 10 octombrie-14 noiembrie 2007.De fapt perioada este mult mai lunga deoarece am facut practica din octombrie 2006 la Scoala Christiana si am utilizat in cercetare si datele pe care le-am strans de-a lungul timpului.

4 LOTUL STUDIAT

Lotul elevilor insumeaza un numar de 10 subiecti din clasele V-VIII din cadrul Scolii Christiana. Elevii intervievati mi-au fost recomandati de psihologul scolii.

Am purtat de asemenea discutii cu psihologul scolii, asistentul social, profesorii voluntari.

Am luat interviu si la 3 parinti ca sa vad cum vad acestia problema de abandon scolar in care se afla copiii lor.

5 PREZENTAREA METODELOR SI INSTRUMENTELOR FOLOSITE IN CERCETARE

Ca baza in cercetarea pe care am efectuat-o am avut ca reper bibliografic Tratatul de Asistenta Sociala coordonat de George Neamtu, capitolele : Metodologia cercetarii socialului. Repere pentru asistentii sociali si Constructia metodologica a asistentei sociale si cartea " Educatia si mizele ei sociale" a doamnei Denizia Gal.

Metodele pe care le-am utilizat au fost : observatia, studiul documentelor si interviul semistructurat.

Observatia

Am utilizat observatia participativa, m-am integrat in colectivul Scolii Christiana pentru a putea sa observ mai bine conduitele elevilor, relatiile care exista intre personal si elevi, relatiile dintre elevi. Integrarea in comunitatea Scolii Christiana m-a ajutat sa obtin informatii oficiale si neoficiale, sa-mi fac o imagine despre modul cum functioneaza aceasta organizatie si m-a ajutat sa inteleg mai bine problemele cu care se confrunta acesti elevi.

In timpul interviurilor am observat compotamentele nonverbale, discrepanta dintre cele spuse si gesturile si mimica intervievatilor, lucru care m-a ajutat sa aflu cand am atins unele subiecte dificile pentru elev.

Studiul documentelor

Documentele studiate in etapa de cercetare au fost anchetele sociale ale elevilor, fisele lor psihologice, legislatia in domeniu si referate si insemnari ale personalului.

Interviul

Am utilizat interviul semistructurat cu intrebari deschise pentru a-i da intervievatului libertatea de exprimare. Ghidul de interviu l-am prezentat in partea "Rezultatele cercetarii". Cadrul de desfasurare a interviurilor a fost in una din salile de clasa de la "Scoala Christiana", locul nu a fost ideal deoarece de cateva ori am fost intrerupti de alti elevi sau chiar de profesori. Fiecare interviu a durat aproximativ o jumatate de ora. La sfarsitul fiecarui interviu am intocmit rapoarte de interviu in care am notat modul in care a decurs interviul, continutul informational dobandit, lucruri care mi-au atras atentia, ca de exemplu expresii folosite, facilitatea exprimarii, comportamentul nonverbal.

6 ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETARII

In analiza rezultatelor am procedat prin realizarea unor conexiuni intre raspunsurile primite la interviuri si am grupat raspunsurile in cateva teme pe care urmeaza sa le prezint. Intrebarile folosite au fost intrebari inchise si deschise.

Dupa cum am mentionat in partea de metodologie a cercetarii am folosit un interviu semistructurat, insa am utilizat un plan de discutie mai detaliat pentru a putea atinge toate aspectele de interes pentru ancheta. O sa prezint in continuare ghidul de interviu si factorii de climat familial pe care i-am identificat ca au contribuit la situatia de abandon scolar al copilului.

Istoricul si functionarea familiei

La aceasta tema am identificat urmatorii factori care pot influenta parcursul scolar al copilului:

Nivelul de instruire al parintilor este intre 7 clase si scoala profesionala, prin aceasta aflandu-se in categoria celor cu un capital educational submediu. Nivelul educational al parintilor are o influenta considerabila asupra copiilor dupa cum arata si Jigau Mihaela in cartea sa "Factorii reusitei scolare", mai ales in cazul copiilor de gimnaziu.

Statutul profesional al parintilor urmeaza in general o structura conforma cu nivelul de instruire, manifestand ca urmare influente asemanatoare. Paleta de profesii a parintilor celor intervievati sunt: tinichigeriu auto, confectioner incaltaminte, maistru sef, sofer, muncitori necalificati, zugrav, vanzatoare.

In ceea ce priveste starea materiala a familiei nu am putut obtine date concrete, pentru a-mi completa imaginea asupra starii materiale astfel ca le-am cerut elevilor o apreciere generala.raspunsurile au fost:

- situatie materiala " buna"

- "ne descurcam"

- "banii sunt suficienti"

Dimensiunea familiei

M-a interesat daca se confirma afirmatia ca rezultatele scolare obtinute sunt cu atat mai bune cu cat numarul copiilor este mai mic. Din analiza interviurilor a reiesit ca majoritatea copiilor erau fie singuri la parinti, fie doi( opt din zece copii), insa trebuie sa precizez ca majoritatea locuiau impreuna cu familia extinsa.

Conditiile de viata si de studiu din familie

In urma analizei interviurilor a reiesit ca acest aspect este unul problematic, majoritatea copiilor provenind din familii care locuiesc intr-un spatiu prea mic comparativ cu numarul de persoane.

Astfel:    - 4 persoane intr-o camera

- 4 persoane in 2 camere

- 6 persoane intr-o camera

- 9 persoane in 4 camere.

Numai doi copii din zece au propria lor camera, iar trei copii traiesc cu parintii in aceeasi camera. Din aceste date reiese ca, copiii nu au un spatiu adecvat de invatare.

Tipul familiei( dezorganizata, reorganizata sau carentata) este o alta problema care mi-a atras atentia. Astfel 6 copii din 10 provin din familii dezorganizate.

De altfel literatura sociologica mentioneaza efectele negative ale unor medii familiale dezorganizate nu numai asupra performantei dar si asupra copilului in general.

Climatul afectiv din familie, aici m-a interesat relatiile intrafamiliale, cum apreciaza elevii atmosfera din familie.

La intrebarea despre natura relatiei cu parintii toti copiii au raspuns ca este buna. A trebuit sa utilizez mai multe intrebari ca sa-mi formez o parere. Astfel i-am intrebat: "Cine te cearta mai des?", "Cine te pedepseste?", "Care sunt motivele de cearta?". Raspunsurile au fost urmatoarele:

- ma cearta pentru ca vin tarziu de afara

- ma cearta din cauza scolii

- ca nu fac curatenie

In urma discutiei cu psihologul scolii aceasta mi-a spus ca la 4 dintre copiii care mi-au descris relatia cu parintii ca fiind "buna' exista foarte multe certuri si tensiuni.

In ceea ce priveste atmosfera din familie, copiii au descris-o ca fiind "intre". Majoritatea au zis ca este calma dar ca mai sunt certuri.

Datorita contradictiilor dintre cele spuse de copii si situatia familiala descrisa de psiholog reiese ca, copiii s-au simtit incomodati sa vorbeasca despre relatiile din familie, acest subiect fiind cel mai putin dezvoltat.

Dimensiunea capacitatii parentale

Satisfacerea nevoilor emotionale a copiilor - m-a interesat daca parintii isi petrec timp cu copiiii, le cunosc prietenii , asteptarile. Rezultate: nici unul dintre copiii nu a putut sa-mi exemplifice o activitate pe care o desfasoara cu parintiii. Unul din 10 copii mi-a spus ca au obiceiul sa ia cina impreuna.

La intrebarea " Parintii iti cunosc prietenii?", copiii au dat urmatoarele raspunsuri:

- da

- da, cativa, nu-i pot cunoaste pe toti

- pe prietenii buni

In ceea ce priveste interesul acordat de parinti instruirii am folosit urmatoarele intrebari:

"Cine te ajuta la teme?" Raspuns:-nu ma mai ajuta nimeni

-ma ajuta mama dar a murit

- ma ajuta bunicul dar a murit

-ma ajuta mama dar numai la inceput

"Parintii merg la sedintele cu parintii?" Raspuns: toti copiii au raspuns afirmativ

"Parintii iti spun sa citesti?Iti cumpara carti?" -nici un elev nu a raspuns afirmativ.

In urma discutiei cu psihologul acesta mi-a spus ca majoritatea parintilor sunt indiferenti fata de situatia copilului si mai preocupati de propriile probleme.

In ceea ce priveste modelarea comportamentala (pedepsele si recompensele) raspunsurile au fost: - nu ma mai pedepseste

- nu ma lasa la calculator

- nu mai imi da bani nu ma mai lasa afara

Iar la recompense:- bani

- mi-a luat un calculator

Dezvoltarea minorului

Starea de sanatate a copilului - doar doi copiii au probleme de sanatate. Unul are probleme cu inima, astm bronsic si a avut hepatita cand a avut 3 ani, celalalt are probleme cu memoria si a facut 2 ani tratament .

In ceea ce priveste prietenii raspunsurile au fost:

- 2,3 prieteni buni

- numai un prieten

- foarte multi prieteni "in cartier toata lumea ma cunoaste"

- un baiat a spus ca a facut parte dintr-o gasca de satanisti.

Petrecerea timpului liber

Raspunsuri: - in fata blocului

- ne plimbam in parc

- mergem in excursii

- mergem in club

- mergem la un suc, un vin

Majoritatea copiilor nu au o ora fixa de intoarcere acasa si orele sunt destul de tarzii, dupa miezul noptii.

Relatia cu scoala

"Crezi ca e importanta scoala pentru reusita in viata?'

Toti copiii au raspuns afirmativ

"Esti optimist in ceea ce priveste examenele de sfarsit de clasa a -8-a?"

Raspuns: - 8 din 10 copiii au raspuns afirmativ

- 2 "nu stiu"

"Ce planuri ai de viitor?"

Raspuns:    - sa-mi continun scoala (5 copii)

- nu stiu (3 copii)

- sa ma angajez (2 copii)

In ceea ce priveste cauza abandonului scolar raspunsurile au fost:

- din cauza absentelor

- nu mi-a placut sa invat

- tata m-a obligat sa abandonez ca sa muncesc

- din cauza profesorilor

Nivelul de inteligenta este sub mediu la toti cei intervievati, iar unul are inteligenta medie catre debilitate.

7 CONCLUZIILE CERCETARII

Rezultatele cercetarii au confirmat ipotezele de la care am pornit in urma cercetarii teoretice, astfel ca din analiza interviurilor cu cei zece elevi aflati in situatia de abandon scolar a reiesit ca, climatul socio-cultural familial si interesul acordat de parinti instruirii copilului au un impact semnificativ asupra parcursului scolar al elevului. Factorii ce apartin de climatul familial care au contribuit la situatia de abandon scolar al copiilor conform cercetarii sunt: tipul familial (dezorganizat, reorganizat sau carentat), spatiu de locuit impropriu, relatiile nefunctionale dintre membrii familiei si nu in ultimul rand de o mare importanta dezinteresul parintilor fata de copil si situatia scolara a acestuia.

Contributia Scolii Christiana la imbunatatirea situatiei acestor copii este foarte mare. Prin intermediul acestei asociatii li se mai ofera o sansa acestor copii care au fost alungati din sistemul de invatamant de zi, poate uneori prea usor, pentru ca este mai usor sa scapi de un copil cu probleme decat sa investesti timp si resurse pentru a-l ajuta. La Scoala Christiana li se ofera un mediu asemanator cu cel scolar, un program pentru copiii care urmeaza cursurile la distanta, pentru a le oferi o alternativa de petrecere a timpului. Copiii s-au aratat multumiti de Scoala Christiana pentru ca, dupa spusele lor profesorii nu sunt asa exigenti si ii asculta, lucru care nu se intampla la scoala de masa deoarece acolo "numai elevii buni erau bagati in seama". Tot aici ei invata o meserie deoarece scoala are contracte de colaborare cu mai multe firme.

Ca si concluzie finala consider ca scoala nu reuseste sa reduca diferentele de natura individuala si sociala ale copiilor care se constata la momentul debutului scolar, la o parte dintre elevi acestea continuand sa persiste pe tot parcursul scolarizarii.