COMUNITATILE TERITORIALE

COMUNITATILE TERITORIALE

A. Comunitatile rurale

Realitati complexe, cu variate determinari si caracteristici, comunitatile rurale prezinta o mare diversitate de la o societate la alta si de la o perioada istorica la alta.

Referindu-se la vechile comunitati rurale romanesti, Henri H. Stahl le defineste astfel, pornind de la o serie de caracteristici demografice, economice, sociale si culturale:

. satul era un grup biologic relativ redus, bazat pe legaturi de rudenie;

. sub aspect economic, satul era autarhic;

. intreaga activitate a satului era organizata si controlata de obste;

. satul avea o cultura proprie cu caracter folcloric;

. comunitatile rurale intretineau legaturi unele cu altele in cadrul unor veritabile societati taranesti regionale.

George Em. Marica (1942) identifica urmatorul set de variabile in functie de care putem defini si deosebi o asezare rurala de o comunitate urbana:

. ocupatiile locuitorilor;

. caracteristicile ecologice;

. densitatea populatiei;

. dimensiunea asezarii umane (numarul de locuitori);

. stratificarea sociala;

. omogenitatea sau eterogenitatea socio-culturala; 

. mobilitatea sociala;

. tipul de interactiune sociala;

. tipul de solidaritate sociala.

Pentru R. Redfield (1955, 1956), comunitatea rurala se defineste prin faptul ca este "un tot uman", avand la baza urmatoarele criterii:

. identitate;

. omogenitate;

. dimensiuni reduse;

. autonomie.

Prin aplicarea acestor criterii de analiza a diferitelor societati, R. Redfield ajunge sa distinga intre folk society si civilization si sa stabileasca o tipologie a comunitatilor rurale.

Potrivit lui R. Redfield, tipul ideal de societate taraneasca (comunitate rurala) se defineste prin urmatoarele trasaturi:

. autonomie relativa a colectivitatilor taranesti fata de societatea care le inglobeaza, le domina sau le influenteaza, dar tolereaza originalitatea lor;

. importanta structurala a grupului domestic in organizarea vietii economice si a vietii sociale a colectivitatii;

. un sistem economic de autarhie relativa, care nu distinge consumul de productie si care intretine relatii cu societatea globala;

. o colectivitate locala caracterizata prin raporturi interne de intercunoastere

si raporturi slabe cu colectivitatile din jur;

. functia decisiva a notabilitatilor, care au rolul medierii intre colectivitatea

taraneasca si societatea globala (Ioan Mihailescu, 2003).

In ceea ce priveste viitorul comunitatilor rurale in societatile industrializate, ca urmare a schimbarilor intervenite in ultimele decenii, Ioan Mihailescu (2003) rezuma astfel punctele de vedere conturate:

. punctul de vedere paseist, de orientare ecologista, care sustine redezvoltarea comunitatilor taranesti traditionale, pe cat posibil beneficiind de conditiile oferite de tehnica moderna; au fost formulate modele ale comunitatii rurale bazate pe reconsiderarea rolului agriculturii si al lumii reale in cadrul societatilor industrializate;

. punctul de vedere care sustine disparitia comunitatilor rurale, unele nemaisupravietuind ca entitati teritoriale, iar altele transformandu-se in orase; aceasta orientare isi are originile in ideologiile cresterii cantitative nelimitate si se bazeaza pe ideea superioritatii orasului si a declinului inevitabil al comunitatii rurale ca forma de viata sociala; acest punct de vedere a fost prezent, in mod direct sau indirect, in politicile sociale promovate in anii 1950-1960, atat in tarile capitaliste, cat si in fostele tari socialiste din Europa de Est; ideile promovate de acest curent sunt respinse in numeroase analize recente, atat in studiile sociologice, cat si in masurile de politica sociala si de politici regionale;

. punctul de vedere care sustine posibilitatea mentinerii comunitatilor rurale ca forma de locuire si de viata sociala, dar intr-o forma diferita, in multe privinte, de cea a comunitatilor rurale traditionale taranesti; se pledeaza pentru o dezvoltare diferentiata a comunitatilor rurale dupa modele care iau in considerare specificitatea acestora; este un punct de vedere larg acceptat, in multe tari el orientand si politicile de dezvoltare rurala.

B. Comunitatile urbane

Ca si in cazul comunitatilor rurale, definirea termenului de comunitate urbana, oras¸ este la fel de dificila. Cateva caracteristici care intrunesc consensul specialistilor pot fi considerate definitorii pentru comunitatile urbane:

. volum demografic relativ mare;

. prezenta a numeroase ocupatii specializate in cadrul diviziunii sociale a muncii;

. preponderenta activitatilor industriale si in sfera serviciilor;

. organizarea sociala bazata pe diviziunea ocupationala si pe structura sociala;

. reglementarea formala, institutionala a relatiilor sociale;

. insemnatatea redusa a relatiilor de rudenie si a celor de intercunoastere;

. viata sociala rationalizata.

Dezvoltarea urbana cunoaste trasaturi specifice fiecarei societati sau regiuni, incat nu se poate vorbi de o teorie generala a urbanizarii.

Teorii despre urbanism

Multa vreme, baza teoretica si de cercetare in sociologia urbana a fost constituita de ideile formulate de Robert Park, Ernest Burgess si Louis Wirth, specialisti proveniti de la Universitatea din Chicago. O atentie speciala merita doua concepte dezvoltate de "Scoala de la Chicago": unul este reprezentat de asa-zisa abordare ecologica a analizei urbane, celalalt este caracterizarea urbanismului ca mod de viata.

Teoriile recente despre urbanism au fost formulate de:

. David Harvey - restructurarea spatiului;

. Manuel Castells - urbanismul si miscarile sociale. 

Urbanismul si problemele globale

In prezent, dar si in perspectiva, ca in multe alte zone ale societatii, si in analiza fenomenelor urbane trebuie sa fim pregatiti sa asociem problemele globale cu cele locale.

Discutand modurile in care zonele urbane sunt tot mai mult legate de un sistem international de relatii economice, John R. Logan si Harvey L. Molotch (1987) au distins cinci forme de orase in curs de aparitie:

. orasul-cartier general. Orasele de acest tip sunt centrele in care corporatiile transnationale si-au stabilit activitatile de baza si care sunt orientate catre preocupari globale;

. centrul de inovatii este o zona urbana in care s-au concentrat cercetarea si industriile de dezvoltare, pentru a realiza procesele tehnice si stiintifice folosite la fabricarea bunurilor produse in alte parti;

. locul de productie in module. In complexa diviziune internationala a muncii existenta azi, bunurile sunt fabricate si asamblate in regiuni aflate la mare distanta intre ele, in parti opuse ale lumii. In unele zone urbane se produc parti ale obiectelor, asamblarea produsului finit avand loc in alte tari sau regiuni;

. depozitele pentru "lumea a treia", legate si mai direct, decat celelalte tipuri, de influentele internationale. Orasele de acest fel sunt centre de granita, cu populatii substantiale de noi imigranti, proveniti din tarile "lumii a treia";

. o alta forma este reprezentata de orasele care se dezvolta in calitate de centre pentru pensionari. Pensionarii se muta din ce in ce mai mult in locuri cu o clima agreabila. Aceasta inseamna, in parte, o migrare interna.

Orasul global

Cele mai importante orase-cartier general ofera exemple pentru ceea ce Saskia Sassen (1991) numeste orasul global. Ea isi bazeaza lucrarea pe studierea a trei orase: New York, Londra si Tokio. Dezvoltarea contemporana a economiei mondiale a creat un nou rol strategic pentru orasele de prima importanta. Majoritatea lor sunt de multa vreme centre comerciale internationale, dar in prezent ele au capatat patru trasaturi noi:

. au devenit "posturi de comanda", centre de directionare si de

stabilire a politicilor economiei globale;

. asemenea orase sunt localizarile-cheie pentru firmele financiare si cele de servicii specializate, dar au devenit mai importante in influentarea dezvoltarii economice decat productia insasi;

. constituie amplasamentul productiei si inovatiei in aceste industrii recent extinse; 

. aceste orase sunt pietele pe care "produsele" finantelor si ale industriilor de servicii sunt cumparate, vandute sau tranzactionate in mod diferit.