Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
CONDITIA UMANA SI
SENTIMENTUL RELIGIOS
O buna parte din poezia interbelica vine in atingerea cu problema "singuratatii" omului in lumea in care acesta vietuieste. Raspunsurile la aceasta chestiune difera, de la cautarea infrigurata a lui Dumnezeu, a unor dovezi palpabile, imposibil de obtinut, ale existentei acestuia, la sentimental abandonarii lumii de Divinitate sau, dimpotriva, la cel al omniprezentei semnelor divine in lume.
TUDOR ARGHEZI s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau adevarat fiind Ion N. Theodorescu. Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele vechi al Argesului, Argesis.
Poezia autodefinirii:
" Unii invartesc securea,
ceilalti despoaie crini
cu sufletele-n bezna si degetele-n soare"
Ruga de vecernie")
" M-am zamislit ca-n basme, cu sapte frunti si sapte
Grumanzi si sapte teste
Cu-o frunte dau in soare, cu celelalte-n noapte,
Si fiecare este
Si nu este.
Sunt inger, sunt si diavol si fiara si-alte asemeni
Si ma framant in sine-mi ca taurii-n belciug."
("Portret")
Alte poezii: "Nehotararea", " Binecuvantarea", "Omul si dumneata?",
"
Viziunea asupra mortii:
" Ce noapte groasa, ce noapte grea!
A batut in fundul lumii cineva,
E cineva sau, poate, mi se pare.
Cine umbla fara lumina,
Fara luna, fara lumanare
Si s-a lovit de plopii din gradina??"
" Puii mei, bobocii mei, copiii mei!
Asa e jocul,
Il joci in doi, in trei,
Il joci in cate cati vrei,
Arde-l-ar focul!"
(" De-a v-ati ascuns")
Lirica existentiala este ilustrata de Psalmi. Definit ca poet aflat " intre credinta si tagada", tudor Arghezi a creat - intre anii 1927- 1967- 16 psalmi publicati in mai multe volume de poezii: 9 psalmi fac parte din volumul de debut " Cuvinte potrivite", iar ceilalti din volumele "Poeme noi", Silabe", "Noapte", "Frunze". Acest fapt demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, fiind definita ca lirica existentiala, ca o poezie "monumentala si grea a zborului sufletesc catre lumina. ( G.Calinescu).
Poezia sociala
Arghezi exprima o atractie surprinzatoare pentru fata dizgratioasa a lumii, o placere a cruzimii, un spectacol al degradarii umane:
" In beciul cu morti, Ion e frumos,
Intins gol pe piatra cu-n fraged suras,
Trei nopti sobolanii l-au ros
Si din gura-i baloasa-i cade sacaz"
Ion, Ion")
" O fi fost ma-ta vioara,
Trestie sau caprioara
Si-o fi prins in pantec plod
De strigoi de voevod?
Ca din oamenii de rand
Nu te-ai zamislit nicicand.
Doar anapoda si sparc,
Cine stie din ce smarc,
Morfolita de o copita
De faptura negraita
Cu coarne de gheata,
Cu coama de ceata,
Iese asa de fat"
("Fatalaul").
VASILE VOICULESCU este creator polivalent: poezie, proza, dramatur-gie. Debuteaza in 1914, cu poezie, in "Convorbiri literare". In
1941 este distins cu Premiul National de poezie. Dintre volumele de versuri se remarca: Din
nd O prima particularitate a liricii lui Vasile Voiculescu
(1884-1963) o constituie faptul
ca fiecare volum
de poezii are trasaturi proprii, atat ca tematica si ideatie
cat si sub aspectul limbajului.
Volumul intitulat
'Poezii' (1916), aflat
inca sub influenta altor poeti (Al. Vlahuta, P. Cerna, O. Goga) releva si
orientarea autorului (eum bine observa
Calinescu) spre marile teme etice:
mila, supunerea, suferinta, binele si raul. Acestea
traduc deja un proces de 'nelinisti interioare' care
se vor accentua mai tarziu.
Inca de pe acum, se contureaza si orientarea
poetului spre lirica de inspiratie religioasa, trasatura care va constitui
axa principala a volumelor ulterioare. Ipostaziat in Omul arhetipal care il
cauta pe Dumnezeu din primordii, autorul isi exprima
nelinistea in tragice interogatii:
'Parinte, unde sa te caut
si.pentru cete-ascunzi mereu?! Pe urma ta in brazda vietii slerg
de la-nceputul lumii' ('Parinte, unde
sate caut?').
O posibila cale de conciliere cu sacrul ar fi poezia:
in prima arta poetica voiculesciana (inclusa in volumul de debut), creatia poetica este definita
in cuvinte simple, dar care
poarta o anume mireasma a Paradisului:
'Cereasca floare,
alba, stralucita, Cu bland miros
derai, e Poezia
Volumul 'Din Tara Zimbrulut (1918)
sugereaza, prin titlu, un spatiu legendar (
Ca si Alecsandri alta data, Voiculescu
include in acest volum, poezii ocazionate de razboi, vazut in dimensiunea lui tragica ('Sase cruci', 'Moartea stegarului s.a.).
Al treilea volum
- 'Parga' (1921) constituie
momentul in care incepe 'faza propriu zis
literara' (Calinescu)
a liricii lui Voiculescu. . .
Creatia de rezistenta a volumului este
poezia 'In Gradina Ghetsemani, in care autorul prezinta momentele premergatoare Jertfei intru izbavirea omenirii.
Decorul (din care Iisus-omul
urma sa porneasca
spre destinul sau de Mantuitor) este biblic; suferinta
Lui este amplificata cosmic, iar 'paharuF intins de 'mana' soartei Sale, este ceasul Cel
din urma care se apropia.
Incepand
cu volumul 'Poeme
cu ingert (1927) se accentueaza
a doua particularitate a liricii lui Vasile
Voiculescu: nostalgia divinului
nascuta din sentimentul unei acute insingurari existentiale.
Imaginea - sinteza a acestui volum
(aparuta, de altfel, inca din volumele anterioare) o constituie ingerii - prin mijlocirea carora omul se pune in acord cu Dumnezeu:
'Cand am sosit, toti Heruvimii sfiosi oripilezi plecara, Arhanghelii se inclinara si, ca sa nu ma faci
s-astept. Ca pe-un cocon regesc, cu cinste, chiar Tu
ma-ntampinasi la scara
Si dandu-mi dulce sarutare, m~ai strans cu dragoste la piept, Erau acolo nori
de ingeri seninul cerului umplandu-l'.
Ceea ce
impresioneaza in lirica voiculesciana nu sunt doar temele
biblice (nasterea, sosirea magilor, moartea lui Iisus)
ci si drama existentiala pe care o traverseaza poetul - om. Ea este
cu atat mai acuta, cu cat clipa omului nu coincide cu clipa Fiintei divine, iar marea asteptare
se converteste in dureroasa
incertitudine:
'L-am cunoscut de cum l-am zarit: Trimis inadins
de soarta, Mi-a trecut pe la poarta Si
nu s-a oprit.
Stam pe prispa halucinat:
M-a vazut nu m-a vazut?' ('L-am lasat
de-a trecut').
Alteori, sufletul este sfasiat
intre conditia umana ('lutul ce ne mananca')
si 'cerul
strain' care nu-i primeste
cautarea.
Asemenea cavalerilor Mesei Rotunde (ai legendarului rege Arthur), poetul cauta zadarnic cupa Graalului, intru mult asteptata
atingere a sacrului:
'Zadarnic de-o viata
bat lumea nauca, Munte cu munte nazuind spre cer,
Nu-l aflu. Trimite lebada sa ma duca
Ma leg pan la moarte cavaler'.
('Graalul').
In lirica voiculesciana, neistovita sete de divin se converteste in voluptatea de a fi strivit de acesta si risipit in lume:
poetul ar vrea sa
fie grau cules si macinat de ingeri.
O posibila rezolvare a nelinistii existentiale a poetului o constituie sacralizarea fapturii:
'Un vultur are cuib
in mine, II simt cum falfaie
mereu Si vulturul precum stiti bine Epasarea
lui Dumnezeu'
('Pasarea lui Dumnezeu ').
Cea de a treia particularitate a liricii lui Vasile Voiculescu
o constituie aspectul
traditionalist concretizat in poeziile
care valorifica miturile autohtone (Dochia, Decebal) ori in poezia de inspiratie rurala. Din ultima categorie, lucrarea intitulata 'in vie' aminteste
de Ion Pillat, dar dincolo de tabloul culesului, se intrevede ideea unei jertfe
a vegetalului:
'Tu stai la umbra, pe iarba otavita
Sub nucul cu cerdacuri dejrunza-ngalbenita,
Privind cum, smuls
din coarda, prunc dolofan, ciorchinul
Abia acum incepe viata-ntai cu chinul:
Numai calcat de soarta da vinul
si puterea
Si-ar mucezi, stafida, de n-ar veni durerea'.
Aparitia, in 1964, a volumului
'Ultimele sonete inchipuite ale lui
Shakespeare in traducere imaginara
de Vasile Voiculescu' a
constituit 'una
din marile zile festive ale
lirismului contemporan'
(Perpessicius).
Poetul, a continuat numaratoarea lui Shakespeare, scriind inca
90 de sonete pe care le-a adaugat celor 154 ale marelui dramaturg englez.
Grozavescu Raluca, cls a XII a E
BIBLIOGRAFIE: " Literatura Romana pentru
elevii de liceu de Mariana Badea;
www.google.ro
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Sociologie | |||
|
|||
| |||
| |||
|
|||