Constiita morala in viata omului

CONSTIITA MORALA IN VIATA OMULUI

In limba romana,"constiinta" poate avea doua sensuri:unul psihologic si unul moral. Constiintei morale i se mai spune si cuget,ea fiind un reflex al legii divine in sufletul nostru sau o cunoastere a valorilor morale,a datoriilor ce avem de indeplinit si a felului in care le indeplinim.Ea este un act de manifestare a eului nostru,prin care aplicam la un caz particular concret,unul din principiile legii morale.La ea participa toate puterile sufletesti: ratiune, sentiment,vointa.

In viata omului,constiinta morala se manifesta in 3 momente:

a)anterior faptei,constiinta antecedenta,care are rol de ghid,legislator si sfetnic;

b)deodata cu fapta,constiinta concomitenta,care nu are rol pasiv,ci poate exercita si rolurile de stimulent si frana;

c)posterior faptei,constiinta consecventa,care are rol de martor,judecator si impartitor de dreptate.

Ascultarea de glasul constiintei aduce cu sine o stare generala de multumire care,daca se permanentizeaza se numeste fericire.Constiinta morala se afla in raport cu constiinta psihologica,prima implicand-o pe cea de a doua.Intre cele doua exista insa si diferente:

a)constiinta morala nu are in vedere numai fapta sub infatisarea ei materiala,ci supune unui examen minutios si intentiile faptelor;constiinta psihologica constata existenta faptelor personale,le face cunoscut tot ce se petrece in noi fara sa sesizeze bunatatea sau rautatea faptei in raport cu intentia;

b)cele doua constiinte nu au un teren de egala intindere.

Raportul constiintei morale cu legea morala consta in faptul ca prima aplica in concret legea morala si contribuie la implinirea ordinii morale in lume.Exista si deosebiri intre cele doua care constau in:

a)Legea morala,ca regula obiectiva,este externa,iar constiinta morala,ca regula formala si subiectiva este interna;

b)Legea morala obiectiva este eterna si impersonala,iar constiinta morala este temporala si personala;

c)constiinta morala este o putere sufleteasca,intr-un sens mai larg,iar in sens restrans este o actiune ce se desfasoara in om,prin care legea obiectiva devine lege proprie omului.

Din determinarea raportului dintre legea morala si constiinta morala,rezulta armonia dintre obiectivitatea si subiectivitatea moralitatii.

Privind realitatea constiintei morale,exista nenumarate dovezi. Astfel,primele dintre acestea sunt dovezile scripturistice.Prima lucrare a constiintei morale se regaseste la Adam pe care Dumnezeu il mustra pentru calcarea poruncii Sale.Teama care se simte aici este prima sanctiune pe care i-o aplica constiinta morala pentru nesocotirea poruncii.De asemenea, constiinta il mustra si pe Cain la uciderea lui Abel cand spune:"Ce-ai facut?".Cand Moise spune:" . veti fugi cand nimeni nu va va gasi" (Lev 26,17) are in vedere tot mustrarea constiintei.Si David se caieste de pacatul pe care l-a facut spunand: "Tie unuia am gresit,caci am facut rau inaintea Ta"(Psalmi2,4).Aici,cainta este o manifestare a constiintei sale.

In Vechiul Testament,constiinta morala o intalnim sub denumirea de "car",exprimand remuscarile ei pentru calcarea poruncilor divine,in timp ce numirea de "constiinta" se intalneste aici o singura data.In contradictie cu aceasta,in Noul Testament,notiunea de "constiinta" este intalnita de repetate ori.Aici se gasesc o multime de citate referitoare la constiinta:Exemplu:parabola fiului risipitor si pocainta lui Zachen vamesul reprezinta cazuri concludente de mustrare a constiintei.De asemenea,cazul lui Iuda Iscarioteanul este caracteristic in privinta chinurilor sufletesti pricinuite de constiinta.

Dovezi ale realitatii constiintei morale avem atat la Sfintii Parinti cat si la Scriitorii bisericesti.Astfel,Origen considera constiinta morala o calauza a sufletului si un educator al sufletului care il opreste de la rau si-l conduce spre bine.Sfantul Ioan Gura de Aur considera ca: "Dumnezeu,creand pe om,a sadit in fiecare judecata nemincinoasa a binelui si a raului, adica forma constiintei".In timp ce Fericitul Augustin vede constiinta ca o regula a virtutii si aseamana starea unei constiinte bune cu paradisul ceresc,Sfantul Vasile cel Mare sfatuieste pe crestini sa indeplineasca poruncile lui Dumnezeu cu constiinta.Si in filozofie exista numeroase dovezi ale existentei constiintei morale.Socrate spre exemplu,vorbeste in mai multe randuri despre existenta constiintei morale in sufletul sau,numind-o spirit.Platon,in "Republica" vorbeste despre constiinta morala prin intermediul unui batran pe nume Icephalos care vorbeste de frumusetea batranetilor si face reflectii asupra vietii viitoare.La Aristotel,constiinta reprezinta elementul caracteristic care deosebeste pe om de animal,dupa el,constiinta morala fiind identica cu ratiunea.In timp ce pentru Cicero,constiinta morala este rasplata cea mai dulce daca stim ca am trait bine din punct de vedere moral,pentru J.J. Rousseau ea este un instinct divin.Si dovezile din literatura si istorie sunt deosebit de concludente cu privire la constiinta morala.In "Sacantala" se vorbeste de "omul launtric" ce observa toate faptele omului,iar in lucrarea "Lucrurile si zilele",Hesiod vorbeste de oprelistile unei constiinte care judeca drept si impartial.La greci si romani,mustrarea de constiinta era sub forma unor femei ingrozitoare numite Furii sau Erinii,ele reprezentand personificari ale constiintei.In "Cartea Mortilor",la egipteni,se vorbeste de judecata viitoare cand se face examinarea si cantarirea constiintei.Idei asemanatoare existau si la asirieni,persi,chinezi si indieni.

Constiinta morala este judecata practica a sufletului nostru,este cea care ne indeamna sau nu sa facem sau sa nu facem o anumita fapta.In constitutia constiintei morale intra atat elemente intelectuale,afective si voluntare care sunt proprii firii umane,cat si elemente provenite dia afara,de natura sociala si istorica.

O analiza a elementelor proprii firii umane,o reprezinta analiza psihologica.In cadrul acesteia intra:

a)Elementele intelectuale.Acestea pot fi reduse la doua:

1.cunostintele ne identifica asupra valorilor morale,prin ele dobandim notiunea binelui si a raului,prin ele luam act de indatoririle pe care le avem de indeplinit.

2.aprecierile se aplica la valoarea morala a faptelor si intentiilor noastre si a altora,ele nu vizeaza fapta independent de viata sufleteasca.

Atat cunostintele cat si aprecierile se realizeaza din punct de vedere psihologic sub doua forme:-de intuitii spontane si neexprimate;

-de ganduri discursive formulate in concepte,judecati si rationamente.

Rationamentele morale sunt:-teoretice cand exprima adevaruri morale;

-practice cand exprima percepte morale.

b)Elemente afective.Acestea apartin grupei sentimentelor superioare si rationale si se caracterizeaza prin absenta oricaror interese personale pentru cel care le poseda.Principalele elemente afective ale constiintei morale:

1.Iubirea dezinteresata a binelui si ura dezinteresata a raului.Avem sentimente de atasament fata de virtute si virtuosi si de repulsie fata de viciu si viciosi.

2.Respectul datoriei si al valorilor morale in general.

3.Bucuria binelui si a datoriei implinite,remuscarea pentru greselile savarsite. Ascultarea glasului constiintei aduce grea osanda sub forma unor sentimente aducatoare de frica,indispozitie,neliniste,parere de rau.

c)Elementele volitive.Ca elemente volitive,constiinta morala poseda inchinari si instincte care ne imping la bine,la dreptate si la virtute combatand in noi inchinarile morale care ne duc la rau,la nedreptate si la viciu.Toate aceste elemente,impreuna,sunt expresia constiintei morale in totalitatea ei,atat doar ca intr-un moment preveleaza un aspect al constiintei si intr-alt moment alt aspect al ei.Constiinta morala este un dat firesc al vietii omului.Nimeni nu se naste cu o constiinta morala perfecta,insa transformarile pe care le sufera aceasta in decursul timpului se datoreaza educatiei,reflectiei personale,exemplelor,lecturii si climatului spiritual in care traieste subiectul moral.Din punct de vedere istoric,constiinta morala este o caracteristica umana care se exteriorizeaza sub forma moravurilor.Bratul de sprijin al moravurilor este constiinta individuala,asa cum moravurile s-au transformat in decursul timpului,se poate vorbi si de un progres al constiintei morale.In cadrul istoriei s-au inregistrat nu doar progrese ale constiintei morale ci si regrese.Aici este de amintit cazul hindusilor la care constiinta mustra ma tare daca cineva a baut din zeama de carne a unui bou decat daca a comis o crima.

Un agent puternic al erorii morale este imaginatia care lucreaza prin sugestie si imitatie.Sunt indivizi stapaniti mai puternic decat altii de unele idei care circula in mediul social.Acestia isi acomodeaza conduita dupa tipul pe care il au mereu in fata,chiar daca acesta aduce degradare morala si o pervertire a constiintei.Asupra originii constiintei morale exista diferite pareri.Una dintre acestea o reprezinta teoria intuitionista care considera constiinta morala ca o facultate aparte a spiritului uman,una sui-generis,cu intuitii sui-generis. Constiinta morala este o facultate nativa in intregimea ei si fara vreo legatura cu celelalte facultati ale spiritului.Ca reprezentanti ai acestei teorii ii punem aminti pe Hutcheson,Th.Reid si J.J.Rousseau.Intuitionismul a facut si greseli considerand ca in constitutia constiintei morale intra elemente exclusiv native.Acesta duce mai devreme sau mai tarziu la relativism,si scepticism.

Asemanatoare intuitionismului este si conceptia supranaturala care reiese din invatatura lui Calvin.Conform acesteia,morala ar fi un glas nemijlocit si mistic al lui Dumnezeu in noi.

La polul opus al teoriei intuitioniste s-au asezat teoriile empirist-pozitiviste.Pentru acestea constiinta morala individuala este o achizitie tarzie a omului care nu are nimic nativ fiind rezultatul educatiei,a influentei mediului si al vietuirii omului in societate.

Cele mai cunoscute teorii empirist-pozitiviste sunt evolutionismul si sociologismul.

Evolutionismul este reprezentat in special de Darwin si H.Spencer.Dupa Darwin,constiinta morala este rezultatul adaptarii si modelarii naturii umane la conditiile variate prin care a trecut omul in cursul evolutiei sale.Ea nu este de natura transcendenta,ci iminenta.

Dupa Spencer,constiinta morala este creatia omenirii considerata in evolutia sa,mergand indarat pana la stramosii ei,care sunt animalele.Ea este innascuta indivizilor si castigata de speta.Dupa Spencer,constiinta morala a trecut prin 3 etape:

1.egoismul brut (traieste pentru tine)

2.altruismul (traieste pentru tine si pentru altii)

3.altruismul (traieste pentru altii)

In aceasta teorie exista si o parte de adevar,cel referitor la existenta elementelor castigate si variabile ale constiintei morale.Greseala teoriei consta in tagaduirea elementelor originare ale constiintei morale, indisolubil legate de natura umana.

Sociologismul sustine ca moralitatea se epuizeaza in intregime in relatiile sociale.Dupa aceasta,constiinta morala este efectul presiunii sociale sau sugestiei societatii in individ. Sociologismul cauta geneza constiintei morale individuale in realitatea vietii sociale. Conceptia rationalista prezinta doua interpretari deosebite:una traditionala,comuna tuturor filozofilor si alta kantiana.Rationalismul moral traditional considera constiinta morala ca o specializare in domeniul moral,o aplicare a singurei si universalei ratiuni omenesti in domeniul vietii morale.Greseala teoriei consta in faptul ca priveste constiinta morala prin prizma exculsiv intelectualista,reducand elementele ei la ratiune.De asemenea ea sustine ca ideile morale sunt innascute,sunt date apriorice ale ratiunii noastre,ca exista anterior si independent de experienta individuala.Rationalismul moral kantian face distinctie transanta intre ratiunea teoretica si cea practica.Dupa Kant,ratiunea teoretica se aplica exclusiv in stiinta iar ratiunea morala este ratiunea practica de care ne servim pentru construirea morala. Ratiunea practica are o singura categorie,datoria si un singur principiu, obligatia. Organul datoriei este constiinta morala care este identica cu ratiunea practica.Rationalismul kantian comite urmatoarele greseli:

-atribuie ratiunii un rol numai in domeniul moral

-reduce categoriile morale la datorie,in dauna categoriilor binelui,dreptatii,anterioare datoriei si in raport cu care datoria constituie forma lor imperativa si practica.

-uita ca in domeniul moral,pe langa ratiunea practica lucreaza si ratiunea teoretica si critica.

Potrivit conceptiei crestine asupra originii constiintei morale se considera ca aceasta este un instrument asezat de Dumnezeu in substanta vietii sufletesti umane.Ea este aptitudinea sau capacitatea naturala cu care deosebim binele de rau in cazuri concrete.Constiinta morala,potrivit acestei conceptii,dateaza in fiinta umana din momentul creatiei sale avand rolul de a fi norma personal-subiectiva a moralitatii si organul de aplicare si executare a legii. Constiinta morala nu a aparut numai dupa pacatul originar,ea existand dinainte.In legatura cu aceasta sunt de facut urmatoarele precizari:

a)inainte de pacat,constiinta greselii si remuscarile erau straine omului;

b)dupa caderea in pacat,constiinta depune marturie asupra dezbinarii si pacatului devenind un mijloc de pregatire pentru rascumparare si har;

c)constiinta morala distrusa prin pacat are nevoie sa fie insanatosita si luminata prin har si revelatia pozitiva supranaturala;

d)constiinta morala nu este autonoma;

e)puterea constiintei morale vine de la Dumnezeu.

Autoritatea constiintei morale o datoram originii divine,ea neavand nici o autoritate daca n-ar avea pe Dumnezeu de autor si n-ar porunci in numele Lui.

Constiinta morala este de mai multe feluri.Din punct de vedere obiectiv,functiile constiintei se deosebesc dupa cuprinsul imperativelor ei sau dupa raportul acestora cu faptele omenesti.

Din punct de vedere al cuprinsului,constiinta morala este:

a)obligatorie cand porunceste sau opreste;

b)permisiva dupa cum se refera la un act indiferent sau la un sfat.

Constiinta morala se mai imparte in:

a)constiinta legislatoare sau antecedenta;

b)constiinta judecatoare sau consecventa.

Dupa raportul in care se gaseste cu legea morala,constiinta antecedenta poate fi:

a)dreapta-cand judecatile ei sunt in disonanta cu legea morala obiectiva si cand aplica just postulatele ei;

b)ratacita-cand judecatile ei sunt in disonanta cu legea morala obiectiva,ingaduind ceea ce este oprit sau oprind ceea ce este ingaduit;

c)sigura-cand se bazeaza pe o constiinta clara a datoriei;

d)indoielnica-cand gaseste temeiuri suficiente pentru o fapta,ca si impotriva ei sau nu gaseste motive convingatoare nici pentru,nici contra unei fapte.

Din punct de vedere al intensitatii functionale,constiinta morala poate fi:

a)treaza-cand sesizeaza daca o fapta este sau nu in conformitate cu legea morala;

b)adormita sau laxa-cand considera cele mai grave abateri de la legea morala ca fiind de importanta minima;

c)scrupuloasa-cand considera cele mai mici abateri de la legea morala ca fiind de o gravitate extraordinara;

d)fariseica-aparent scrupuloasa dar ingaduitoare cand omul se judeca pe sinde.

Constiinta consecventa poate lua aceleasi infatisari ca cea antecedenta,ea avand menirea de a aplica verdicte faptelor indeplinite deja.

Inca de la inceput,constiinta morala a avut chemarea de a fi calauza noastra in materie de orientare morala,omul trbuind sa se supuna indicatiilor ei.Deoarece,insa indicatiile constiintei morale sunt uneori gresite din cauza influentelor rele ce se exercita asupra ei,se impune o corectare a lor.Eroarea constiintei noastre isi are izvorul in primul rand in ignoranta. Aceasta poate fi de doua feluri:

a)invincibila,provenita din imprejurari mai puternice decat vointa subiectului si este principalul izvor al ratacirii constiintei noastre;

b)vincibila care poate fi inlaturata si odata cu aceasta inlaturare ferim si constiinta de ratacire in judecarea si indrumarea conduitei noastre.

Fiecare crestin ii incumba datoria de a recomanda numai acte obiectiv bune,conforme cu norma morala obiectiva.Inca din perioada copilariei este necesar ca influenta constiintei morale sa se faca simtita in dezvoltarea si cultivarea propriei noastre constiinte.

Dupa cum bine se stie educatia incepe in cercul familiei.Aceasta ii da copilului imperioasa datorie de a valorifica nucleul moral al constiintei morale prin educatie.Parintii au un mare rol in cultivarea insusirilor morale ale copiilor ei imprimandu-le acestora prin pilda lor,igiena si deprinderile morale.In primul plan al deprinderilor morale este deprinderea cu munca,care va trebui sadita inca de la inceput in constiinta celor mici.Pe langa educatia familiala,in formarea constiintei morale contribuie si mediul respectiv,lectura,ocupatia,felul de viata.Un mediu sanatos va contribui la formarea unei constiinte drepte,in timp ce unul nesanatos va perverti constiinta.Constiinta morala crestina sta sub ocarmuirea vointei divine, iar indeplinirea comandamentelor constiintei morale crestine se face nu din constrangere ci din convingere.

Constiinta morala are slabiciunile si infirmitatile ei,este deci oarecum explicabila alunecarea ei in erori si indoieli.

In cele ce urmeaza vom expune cateva erori ale constiintei morale,cu speciala privire asupra caracterului lor patologic.

1.Infantilismul moral este in stransa legatura cu infantilismul psihologic prin care se intelege conditia omului al carui caracter pastreaza impulsivitatea si instabilitatea pe care le prezinta copilul,insotita de o imperfectiune extrema a reflectiei si chiar a atentiei.Prin infantilism moral se intelege o intarziere in judecarea ordinii morale rezultata dintr-o degenerare,dintr-un regres ce merge pana la mentalitatea copiilor.

2.Instabilitatea morala sau nebunia morala consta in incapacitatea de a deosebi binele de rau si de a simti mustrarea de constiinta pentru savarsirea faptelor rele.Ea este intalnita si sub numirile de nebunie impulsiva si manomanie instinctiva.Intre cauzele accidentale sunt pomenite epilepsia,isteria si apoplexia.

3)Scrupulul este o maladie asemanatoare neurasteniei.Cel stapanit de scrupul isi concentreaza intreaga energie spre viata launtrica personala,el restrange libertatea si vede peste tot obligatii.

Scrupulosii se pot imparti in 2 categorii:

a)scrupulosi intelectuali care au boala indoielii,o boala cronica a spiritului care se caracterizeaza prin neliniste permanenta;

b)scrupulosi senzitivi care sunt fiinte impresionabile,cu imaginatie vie si nervi obositi.Indoiala lor e rezultatul unei impresii senzitive.Consecintele acestei boli sunt

-ruina sanatatii trupesti;

-izolarea scrupulosului de ceilalti oameni;

-pierderea nadejdii.

4)Laxismul sta la polul opus al scrupulului.El reprezinta o largire a constiintei morale care are drept rezultat negarea obligatiei de a face o fapta.In ochii laxismului,nimic nu este un pacat pentru ca el nu vede nicaieri greseli.Laxismul suprima sau coboara bariera morala pe care Dumnezeu a pus-o intre ceea ce este ingaduit si ceea ce este oprit.Laxismul reprezinta de asemenea o stare de inconstienta,un fel de anestezie morala,o paralizie a sufletului,o slabire a constiintei morale.

Cauzele laxismului pot fi reduse la urmatoarele:

-mediul la care traieste individul;

-lipsa de autoreflexie;

-lipsa de reflectie;

-greselile comise prin repetare;

Laxistii,la fel ca si scrupulosii,se impart in doua categorii:

1)Laxisti intelectuali a caror particularitate este ignoranta.Acestia sunt cei care nu au nici un fel de receptivitate,pentru ideile morale,problema morala fiind de importanta minima.Ignoranta ca maladie a inteligentei nu este atat o cauza cat mai curand un efect.

2)Laxistii senzitivi sunt dominati de pasiunea momentului.

Consecintele laxismului sunt dezastruoase atat pentru familie cat si pentru societate deoarece:

-intai se aduce hula lui Dumnezeu fiind indreptat impotriva intelepciunii pe care El a pus-o in lucrarile Sale;

-conduita laxistilor este prilej de sminteala pentru nevarstnici.

Morala crestina are un rol deosebit in vindecarea diferentelor categorii de scrupulosi si laxisti,ea spulberand indoiala si frica prin actiunea ei spirituala.Un rol important in consolidarea morala il are rugaciunea precum si asistenta unui duhovnic.Manifestarile morbide ale constiintei morale aduc o perturbare in viata sufleteasca si sunt o piedica in drumul fiintei umane spre virtute.Maladiile sufletesti in general si ale constiintei morale in special stirbesc din prospetimea sufletului uman.De aceea,se cere sa cream conditiile necesare cultivarii constiintei morale,ferind-o de influente nefaste,imitand exemplul celor ce-au trait drept si au avut o constiinta ireprosabila.