Crima organizata - definirea crimei organizate

TIPOLOGII INFRACTIONALE , PRIORITARE IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA

CRIMA ORGANIZATA

DEFINIREA CRIMEI ORGANIZATE

Existenta unei ambiguitati cu privire la definirea si delimitarea conceptelor de "crima organizata","mafie"si respectiv ceea ce ramine din sfera activitatii infractionare dupa separarea celor doua componente, a condus la unele confuzii in stabilirea stadiului pe care 1-a atins criminalitatea intr-un stat sau altul, ceea ce explica faptul ca unele tari nu recunosc ca se confrunta cu fenomenul crimei organizate, in timp ce altele sustin ca lupta impotriva mafiei. Asemenea confuzii au repercursiuni atat la nivel national cat si international, in sensul ca nu se pot stabili cele mai eficiente strategii de prevenire si combatere a fenomenelor de criminalitate, crima organizata si mafie .

Punctul de referinta al autorilor studiilor in domeniu l-a constituit definitia data mafiei de catre Giuseppe Rizolleto si Gaetano Mosca in lucrarea 'Mafiotii din Vicaria', scrisa in 1863. Potrivit acestor autori: 'mafia reprezinta e expresie curenta, folosita pentru a desemna un grup de indivizi aroganti si violenti, uniti intre ei prin raporturi secrete si de temut, aflati la originea unor actiuni criminale'.

In conceptia specialistilor din tarile unde crima organizata se manifesta in mod pregnant in viata de zi cu zi, aceasta este defmita prin 'existenta unor grupuri de infractori, structurate in ideea infaptuirii unor activitati ilegale, conspirative, avand drept scop principal obtinerea de profituri ilicite, la cote deosebit de ridicate';

Conform art. 16 din Constitutia Mexicana, adoptata in 1993 si a prevederilor Codului de Procedura Penala din Mexic, conceptul de crima organizata este definit ca: 'actiunea a trei sau mai multi indivizi care se organizeaza in conformitate cu anumite reguli de disciplina, sub o anumita comanda ierarhica, pentru a comite infractiuni cu violenta, indeosebi in scopuri lucrative';

La cea de a V-a Conferinta a O.N.U., privind 'prevenirea criminalitatii si tratamentul infractorilor', s-a elaborat o rezolutie speciala - Crima ca forma de afaceri - in care sunt subliniate patru criterii definitorii pentru crima organizata, respectiv:

scopul: obtinerea de castiguri substantiale;

2. legaturi: bine structurate si delimitate ierarhic in cadrul grupului;

3. specific: folosirea atributiilor si relatiilor de serviciu ale participantilor:

4. nivel: ocuparea de catre participant a unor functii superioare in economie si societate.

Rezulta in mod clar, din cele prezentate mai sus, tendinta de a se atribui conceptului de crima organizata definitia organizatiilor criminale implicate in activitati compatibile cu acest segment infractional.

In Conventia - Cadru a Natiunilor Unite impotriva crimei organizate, se mentioneaza la art. 1:

(1). In sensul prezentei conventii, prin 'crima organizata' se inteleg activitatile unui grup de trei sau mai multe persoane, cu legaturi de tip ierarhic sau relatii personale, care permit liderilor lor sa realizeze profituri sau sa controleze teritorii sau piete, interne sau straine, prin violenta, intimidare sau coruptie, atat pentru sprijinirea activitatii criminale, cat si pentru a infiltra economia legitima, in special prin:

(a), trafic ilicit de droguri sau substante psihotrope si spalarea banilor, asa cum au fost definite in Conventia Natiunilor Unite impotriva Traficului Ilicit de Stupefiante si Substante Psihotrope, din 19 decembrie 1988 -V1ENA;

(b). trafic de persoane, asa cum a fost definit in Conventia pentru Suprimarea Traficului de Persoane si a Exploatarii Prostituarii altor persoane, din 02 decembrie 1949;

(c). falsificarea de moneda, asa cum a fost definita in Conventia Internationala pentru Suprimarea Falsului de Moneda, din 20 aprilie 1929;

(d). traficul ilicit sau furtul de obiecte culturale, asa cum a fost definit de Conventia UNESCO asupra mijloacelor de Interzicere si Prevenire a Importului Ilicit, Exportului si Transferului Drepturilor asupra Proprietatii Culturale, din 14 noiembrie 1970, si de Conventia UNIDROIT asupra Obiectelor Culturale Furate sau Exportate Ilegal, din 24 iunie 1995;

(e). furt de materiale nucleare, folosirea lor improprie sau amenintarea folosirii lor impotriva publicului, asa cum au fost definite de Conventia privind Protectia fizica a materialelor nucleare, din 03 martie 1980;

(f). acte teroriste;

(g). trafic ilicit sau furt de vehicule cu motor;

(h). corupere a oficialitatilor publice.

(2). In sensul prezentei Conventii 'crima organizata' include comiterea unui act de catre membrii unui grup, ca parte a activitatii infractionale a unei asemenea organizatii.

Conceptele de criminalitate, crima organizata si mafie, reprezinta segmente infractionale cu valente de fenomen, diferentiate intre ele prin:

a. gradul de pericol social al activitatilor infractionale compatibile cu fiecare segment interactional in parte, de natura sa afecteze sectoare ale vietii economice, sociale §i politice in stat;

b. nivelul de organizare si structurare a asociatiilor criminale, care se raporteaza la fiecare concept in parte;

c. metodele si mijloacele folosite de organizatiile criminale pentru atingerea scopului propus;

d. scopul urmarit.

In raport de cele patru criterii enuntate mai sus, conceptele de criminalitate , crima organizata si mafie ar putea fi delimitate dupa cum urmeaza:

1. Intr-o acceptiune mai larga, criminalitatea ar putea fi defmita ca reprezentand totalitatea actelor si faptelor infractionale comise intr-o anumita perioada pe un spatiu teritorial delimitat.

2. Crima organizata reprezinta acel segment infractional la care se raporteaza activitati ilegale de natura sa afecteze grav anumite sectoare ale vietii economice, sociale si politice, desfasurate prin diverse metode si mijloace, in mod constant, planificat si conspirat, de catre asociatii de indivizi, cu o ierarhie interna bine determinata, cu structuri specializate si mecanisme de autoaparare, in scopul obtinerii de profituri ilicite, la cote deosebit de ridicate.

Mafia reprezinta acel segment infractional la care se raporteaza activitati ilegale deosebit de periculoase, desfasurate prin metode agresive de asociatii de indivizi cu o structura organizatorica ierarhizata si un lider autoritar, avand la baza un cod de conduita obligatorie, ritualuri de admitere a membrilor si o lege a tacerii, in scopul instituirii controlului asupra unor sectoare ale economiei sau chiar asupra unor niveluri de decizie ale societatii si a obtinerii de castiguri fabuloase.

2. DEFINIREA MAFIEI SI A ORGANIZATIILOR CRIMINALE

In conformitate cu art. 416 bis, alin. 3, din Codul Penal italian ,,Asociatia este de tip mafiot cand cei care o compun, recurgand la intimidare, constrangere si facand uz de legea tacerii, comit infractiuni in scopul dobandirii directe sau indirecte a gestiunii si controlului unor activitati economice, adjudecarii unor servicii publice si altele, pentru realizarea de profituri si avantaje nejustificate in cont personal sau pentru terti'.

In conceptia Interpol, organizatiile criminale ar putea fi impartite in cinci grupe distincte:

a. Familiile mafiei, in care se regasesc, de regula, structuri ierarhice, norme interne de disciplina, un cod de conduita si o anumita diversitate de activitati ilicite (cartelurile columbiene ale drogurilor, bandele de motociclisti etc.).

b. Organizatiile profesionale, ai caror membrii se specializeaza in una sau doua tipuri de activitati criminale (traficul de masini furate, laboratoarele clandestine pentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine de moneda falsa, rapiri de persoane pentru rascumparare, jafuri organizate etc.).

c. Organizatiile criminale etnice, ca rezultat al unui concurs de imprejurari, cum ar fi imensa diferentiere a nivelurilor de viata, severitatea excesiva a procedurilor de imigrare, expansiunea geografica, slabiciunea legilor (,,Triadele' - societati criminale chineze, 'Yakuza' - grupari japoneze, 'Kastafaris' - grupari jamaicane si altele).

d. Reciclarea banilor, fenomen international cu o clientela variata: vanzatori stanjeniti de milioanele de dolari lichizi obtinuti din afaceri ilicite, oameni de afaceri care incearca sa se sustraga de la impozite, detinatori de fonduri obscure destinate coruptiei si mituirii, oameni 'obisnuiti' care incearca sa-si ascunda capitalurile.

e. Organizatiile teroriste Internationale, care practica asasinatele, deturnarile de avioane, rapirile de persoane etc. sub diferite motivatii (politice, militare, religioase sau rasiale).

Principalele tari unde exista grupuri de infractori sub denumirea de "MAFIE" sunt :

Italia: - Cosa Nostra Siciliana

Camorra

'Ndrangheta

Sfanta Coroana Unita

Franta: - Mafia siciliana

- Camorra

Anglia Mafia italiana

Triada chineza

Mafia Rosie (rusa)

Grupurile criminale jamaicane

S.U.A: - Cosa Nostra

Mafia Siciliana

Camorra Napolitana

'Ndrangheta Columbiana

Sfanta Coroana Unita

Triade chinezesti

Boryukudan din Japonia

Australia: - 'Ndrangheta din Calabria

- Familiile cu bazele in Griffith (un district agricol la vest de Sidney)

Brazilia: - Escadroanele Mortii

Mafia italiana

Bicheiros

Canada: - Triada chineza

Mafia italiana

Cartelurile columbiene

Columbia: - "La Costena" (de-a lungul Atlanticului)

Antioquia si Cauca Valley ( din zonele centrale si estice)

Cartelul Medellin

Cartelul Cali

Coast Cartel

Asse del Caffe

Norte del Valle

Ibaque

Santander

Orgota

Japonia: - Yacuza (joc de carti japonez)

Boryokudan "familia"

Mexic: - Cartelul din Golf

Cartelul Pacificului

Cartelul Tijuana

Rusia: - Mafia cecena

Georgienii

Armenii

Mafia caucaziana

In Europa Centrala si de Est, criminalitatea a atins cote alarmante cu deosebire in spatiul C.S.I.- Iugoslavia, Albania si Bulgaria (Comunitatea Statelor Independente). Forta crimei organizate este pusa in evidenta mai ales prin influenta ei deosebita in planul destabilizarii situatiei interne care a cunoscut transformari esentiale : trecerea de la economia centralizata la cea de piata, de la regimul politic autoritar la cel democratic si de la un sistem centralizat de securitate la un sistem national de securitate independent.

Mass-media occidentala a acordat atentie in ultima perioada, extinderii autoritatii organizatiilor de tip mafiot pe continentul european, subliniind ca, prabusirea "Cortinei de Fier" a inlesnit nu numai liberalizarea legaturilor dintre persoanele fizice si organizatiile legale din Est si Vest, ci si dintre cele ilegale.

Potrivit cotidianului britanic "The Times": "politia cehoslovaca a dezvaluit in 1991, ca intre organizatiile mafiote din Rusia si mafia italiana, s-ar fi incheiat un act privind traficul de narcotice si substante folosite la fabricarea de arme nucleare".

Peste tot in aceste teritorii, inclusiv Romania, ordinea civila s-a degradat, inflatia a inregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut alarmant, piata neagra este o prezenta cotidiana, la vedere.

Deschiderea frontierelor in toata aceasta regiune a facilitat miscarea persoanelor si a marfurilor, impulsionand piata libera dar si criminalitatea. Folosind forta financiara de care dispun, grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democratiile aflate in faza incipienta, au corupt oficialitatile politice si guvernamentale, de regula reprezentate de persoane voluntariste, slab pregatite pentru a conduce, usor influentabile.

O stare puternic dezechilibrata s-a instalat si adancit fara ca autoritatile sa intervina, acceptand jocul gruparilor criminale, care si-au pus in aplicare intregul arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace si metode de actiune.

Procesul de privatizare care s-a declansat in absenta unei reglementari clare si a unei minime strategii a fost benefic pentru lumea interlopa, precum si pentru fosta nomenclatura, care a avut la dispozitie de la inceput forta financiara necesara pentru a acoperi importante parti din capitalul scos la privatizare.

Fiecare din tarile Europei Centrale, de Sud si de Est isi are propria istorie a acestei perioade, dominate de o puternica instabilitate si o reala ofensiva a crimei organizate. Sunt foarte multe elemente componente comune tuturor acestor tari, dar fiecare dobandeste particularitati si caracteristici ce le individualizeaza traiectoria in zone foarte apropiate de epicentrul crimei organizate traditionale.

Spatiul dintre C.S.I si Germania este denumit "piata comuna a crimei",al carui epicentru este localizat in Germania.

Este suficient de amintit ca Albania, Croatia, Bosnia, Serbia, sunt apropiate geografic de Italia, denumita sau recunoscuta ca "Universitatea Mafiei", precum si faptul ca in Italia exista puternice comunitati de albanezi, croati si sarbi dupa cum in teritoriile Europei Occidentale, de zeci de ani (Germania, Austria, Franta, Olanda) s-au stabilit cetateni din spatiul sud- est european.

Mafia albaneza este recunoscuta in cea mai violenta si mai bine organizata grupare criminala cu capacitate de actiune . Dupa ce "s-au scolit" in Italia, de la profesionistii Cosei Nostra si Mafiei Siciliene, grupurile de albanezi au revenit pe teritoriul natal initiind si dezvoltand un intens trafic de droguri, o veritabila industrie a prostitutiei, migratiei clandestine a albanezilor in Italia si Grecia, comertul cu armament si munitie destinat teatrelor de razboi cu Iugoslavia, o contrabanda masiva cu alcool, tigari, petrol. A fost etapa de consolidare financiara a mafiei albaneze care a permis acesteia sa penetraze, sa subordoneze cele mai inalte zone ale politicului, armatei, politiei si justitiei.

Bulgaria, tara care promitea intre anii 1992-1994 ca va depasi repede socul provocat de trecerea la democratie, a intrat intr-o criza generalizata, materializata in prabusirea economiei si finantelor, in inflorirea banditismului si a violentei, in punerea sub anestezie a autoritatilor.

Crima organizata in Bulgaria are culoarea rosie: zecile de mii de sovietici ,militari, spioni, au pus pe picioare o veritabila industrie a crimei. In prima faza si aici, scenariul a fost cel clasic: contrabanda, trafic masiv de droguri, prostitutie, migratie clandestina, jaf asupra proprietatii de stat. Perioada de consolidare a mafiei bulgare a constituit-o intervalul de aplicare a embargoului asupra Iugoslaviei. Incalcarea embargoului a fost dictata de mafia autohtona si mafia rusa.

Puterea politica a acceptat si astfel s-a pus pe picioare o adevarata industrie a incalcarii embargoului. Crima organizata, deja mafie, si-a impartit domeniile creand filiere strict specializate pentru comercializarea de armament, carburanti, materiale de constructii, echipament militar , marfuri alimentare si industriale.

Anul 1992 a marcat inceputul expansiunii mafiei rosii. Statele Unite ale Americii si Occidentul European traiesc un veritabil cosmar -expansiunea mafiei rosii - intelegand prin aceasta, tot ce au produs in materie criminala teritoriile fostului Imperiu Sovietic, fie ca au fost republici, regiuni autonome sau zone abia cunoscute (Cecenia, Caucazia, Armenia, Dagastanul). Federatia Rusa, inteleasa ca o entitate statala, este stafful mafiei rosii.

Analistii occidentali compara Moscova de astazi cu Chicago din anii '30, dominata de luptele dintre gruparile criminale.

Frontul international rezervat elitei mafiei rosii, are in structura zonele controlate pana nu de mult de KGB, in Germania, Franta, S.U.A, America de Sud, s.a.

Cert este ca organizatiile criminale au creat o piata comuna a crimei si dezvolta atat afaceri legale cat si ilegale. In anul 1993 Boris Eltin afirma : "crima organizata a devenit amenintarea numarul 1 pentru interesele strategice ale Rusiei si pentru securitatea sa nationala." Un an mai tarziu, tot el spunea: "crima organizata incearca sa stranga tara de gat si a devenit cu adevarat problema numarul 1 a Rusiei de astazi."

Asasinarea in 1998 la Sankt Petersburg a deputatei Galina Saraitova dictata de mafia rusa, arestarea premierului ucrainean de politia elvetiana in cadrul unei anchete de spalare a banilor, implicarea lui Boris Eltin in afacerea AEROFLOT si a lui Primakov in obtinerea a 800.000 USD de la Saddam Husein, dau dimensiunea complexitatii fenomenului.

Crima organizata a atins 40 % din PIB in Rusia; in tarile din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia), 30 % din PIB; in China, 30 % din PIB ;in Japonia, 28 % din PIB; in Franta si Germania, 20 % din PIB ; in Suedia 15 % din PIB.

In privinta "criminalitatii de masa sau conventionale", conform datelor statistice furnizate deINTERPOL, aproape toate tarile de pe continent au cunoscut adevarate explozii ale criminalitatii si o crestere continua a ratei acesteia. Semnificative sunt datele referitoare la state europene. Tari precum Bulgaria, Franta, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria si Ucraina au cunoscut o rata a criminalitatii in crestere, iar tari in care fenomenul a cunoscut un regres ca: Suedia, Spania, Grecia, Belgia, Germania la infractiunile grave, se confrunta astazi cu probleme deosebite (trafic de droguri, fals de moneda).

In contextul celor prezentate, cresterea criminalitatii in Romania din ultimii ani, nu este o exceptie .

REGLEMENTARI IN ROMANIA

Specialistii romani , analizand fenomenul in formele lui de manifestare specifice tarii noastre , definesc crima organizata ca fiind: activitatile desfasurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, intre care exista raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora sa se imbogateasca sau sa controleze teritorii, piete ori sectoare ale vietii economice si sociale, interne sau straine, prin folosirea santajului, intimidarii, violentei ori coruptiei, urmarind fie comiterea de infractiuni, fie infiltrarea in economia legala,

Constituie, de asemenea, acte de crima organizata, orice alte infractiuni prevazute de legislatia penala, daca au fost savarsite in conditiile si scopurile prevazute mai sus.

Infractiunile savarsite in conditiile si scopurile prevazute de conceptul de crima organizata constituie acte ale acestei infractiuni si sunt:

- trafic de substante psihotrope ori toxice;

- furtul sau operatiunile interzise cu arme, munitii ,materiale sau alte materii radioactive;

- falsul de moneda sau alte valori;

- furtul sau traficul ilicit cu bunuri ori valori care apartin patrimoniului
cultural si fondului arhivistic precum si cele susceptibile a face parte din
acestea;

- traficul ilicit sau furtul de autovehiculelor;

- coruperea functionarilor publici sau a altor functionari;

- traficul ilicit de persoane si proxenetismul;

- actele de terorism;

- omorul;

- talharia;

- lipsirea de libertate;

- santajul.

Pedepsele prevazute sunt deosebit de aspre ajungand la inchisoare intre ani s-au detentiune pe viata.