CUNOASTEREA COMUNA SI CUNOASTEREA STIINTIFICA A FENOMENULUI SOCIAL

CUNOASTEREA COMUNA SI CUNOASTEREA STIINTIFICA A FENOMENULUI SOCIAL

Cunoasterea stiintifica in comparatie cu cunoasterea comuna,se caracterizeaza prin:

1-mai multa rigoare in -determinarea

-stabilirea,obiectivului/domeniului cercetarii;

2-mai multa rigoare in-alegerea

-parcurgerea cailor/metodelor de cercetare;

3-mai multa rigoare in-asamblarea/verificarea ideilor ca si rezultat al cercetarii.

Cunoasterea stiintifica are ca rezultat elaborarea teoriilor stiintifice.

Teoriile stiintifice reprezinta un sistem de idei care au fost verificate ca adevarate.

Limitele cunoasterii stiintifice:

-nu toate cercetarile stiintifice- elaboreaza teorii

-verifica ca adevarate ideile/ipotezele

-nu toate ideile sunt verificate/falsificabile

Cunoasterea stiintifica trebuie sa aduca:

-un spor de cunoastere(in directia necunoscutului)

-intemeierea acestui spor de cunoastere(prin verificari succesive)

CUNOASTEREA STIINTIFICA,ANALITICA,CU SENSUL DE CUNOASTERE CATAFATICA,ARE DESIGUR LIMITELE EI.

CUNOASTEREA APOFATICA PRIN REVELATIE POATE ADUCE OMULUI SPOR DE CUNOASTERE SI INTEMEIEREA INTREGII CUNOASTERI,OFERIND SENSUL VIETII.(INDUHOVNICIRE)

TEORIE SI METODA

Teoria-un sistem de idei verificate ca adevarate.

Metoda-calea pe care o urmeaza cercetatorul in procesul cunoasterii(cercetarii)stiintifice.

METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

-realizeaza analiza metodelor si tehnicilor aplicate in realizarea cercetarii sociale.

N.B.MCS-pe baza reflectiei asupra experientelor de cercetare formuleaza strategii de cercetare,indica atat eventualele dificultati si limite cat si caile de obtinere a unor rezultate valide din p.d.v.stiintific.

MCS-este expresia constiintei critice,autoreflexive si constructive privind cercetarea sociala.

MCS-are un caracter normativ -stabileste anumite norme pentru o cercetare sociologica

(relativ)riguroasa.

Enunturile teoretice fundamentale admise se vor transforma in principii metodologice.

Teoriile sunt-istoriste

-in spatiu

In proiectul de cercetare se porneste de la teorii stiintifice cunoscute privind fenomenul cercetat ,se elaboreaza ipotezele(privind factorii/cauzele explicabile ale fenomenului),se verifica aceste ipoteze pe diferite cai/metode,care se intemeiaza pe anumite principii metodologice:

a-principiul metodologic al istorismului(se stie din teorii ca orice fenomen social are o istorie).

b-principiul metodologic al structuralist-functionalismului(se stie din teorii ca orice obiect/fenomen poate fi considerat ca un ansamblu/sistem de elemente componente,sructurate avand anumite functii de indeplinit in sistem.

Disfunctiile unor componente pot genera disparitia sistemului.

NB-Principiul metodologic hermeneutic- interpretarea de catre cercetator al rezultatelor/verificarilor obisnuite,pe baza principiilor metodologice si a metodelor folosite(cu explicatii cauzale de tip materialist sau explicatii teleologice privind scopul/sensul uman,swpiritual al fenomenelor sociale cercetate).

Teleologic-scop final.

PRINCIPALELE MOMENTE ALE CERCETARII SOCIOLOGICE

TEORIE-EMPIRIE-RETUR

Durckheim-empiria,spune esentialul despre cum vor sa traiasca oamenii,care sunt acele

norme si valori dorite si acceptate de majoritatea populatiei.

Teorie-metoda-empirie-reprezentari sociale(fapte sociale) despre norme si valori.

Max Weber-Teorie-metoda-empirie-motivatii si aspiratii ale tuturor oamenilor.

EMPIRIA-1-cerceteaza reprezentarile sociale(faptele sociale)privind normele si valorile

dezirabile ,acceptabile ca obligatorii(E.Durckheim).

-2-cerceteaza motivatiile si aspiratiile oamenilor in actiunile lor sociale.

(M.Weber)

NB-Drumul pentru cercetator este:TEORIE-EMPIRIE-TEORIE.

Stabilirea ipotezelor,variabilelor-dependente

-independente,a schemei operationale a cercetarii sociologice.

Ipotezele=presupuneri-cu privire la cauzele/efectele fenomenului cercetat.

-rationamentul de tip ipotetic este:Daca.atunci..

-sunt idei explicativ plauzibile/probabile privind un fenomen social.

-nu orice idee este o ipoteza

-sunt probabilitati,deci,nici imposibile,nici cu certitudine

VARIABILELE-mult-putin-deloc

-deseori-rareori-niciodata

-variabilele depind una de alta.

Variabilele dependente-masoara evolutia fenomenelor considerate ca efecte.

Variabilele independente-masoara evolutia fenomenelor ca si cauza.

Ex.:In cercetarile privind- educatia,variabila independenta este profesorul.

-educatia familiala,variabila independenta este stilul

educational al parintelui.

-asistenta sociala,variabila independenta este asistentul social.

Variabila dependenta-conditiile de munca/activitate-de ex.cu/fara calculator.

SCHEMA OPERATIONALA A CERCETARII SOCIOLOGICE

1-concepte

2-dimensiuni ale conceptelor

3-indicatori pentru dimensiuni

4-itemi(intrebari)

1-concepte:de ex.democratia,drepturile omului,etc.

2-dimensiuni-dreptul de a se exprima,dreptul la o viata decenta,dreptul la egalitate,etc.

3-indicatori-ex.-sanse egale la inscriere

4-itemi(intrebari)-cam doua pentru fiecare dimensiune,apoi ne intoarcem la ipoteza

(se verifica ea?)

-urmeaza prelucrarea rezultatelor,daca se verifica ipotezele sau nu/toate sau unele dintre ele

-ipotezele confirmate pot duce la elaborarea unor noi teorii.

SCHEMA OPERATIONALA A CERCETARII EMPIRICE :

-precizarea riguroasa a problemelor cercetate

-precizarea teoriilor(enunturilor teoretice acceptate)

-precizarea conceptelor cheie(fundamentele pentru teoriile,problemele specifice)

-precizarea pentru fiecare concept a dimensiunilor (prin analiza si interpretare se stabilesc conceptele si dimensiunile fiecarui concept in parte)

-precizarea pentru fiecare dimensiune a indicatorilor (indicilor care se concretizeaza in ITEMI.

-se recomanda minimum 2 itemi pentru fiecare indicator pentru a surprinde din cercetare tendinte clar conturate

-un concept are 3 dimensiuni

-o dimensiune are 3 indicatori

-un indicator are 2 intrebari(sub alta forma dar cu acelasi inteles,pentru verificarea coerentei,de ex.coerenta raspunsurilor intrebarilor unui chestionar).

Din prelucrarea rezultatelor cercetarilor empirice pot rezulta:

-teorii noi

-recomandari practice pentru diferite domenii,strategii.

TIPURI SI FORME DE CERCETARE

-tipuri de cercetare si forme de cercetare reprezinta 2 concepte diferite(a nu se confunda una cu cealalta,ele nu sunt sinonime).

-tipuri de cercetare-se stabilesc dupa scopul cercetarii

-formele cercetarii-se stabilesc dupa criteriile mijloacelor cercetarii

-dupa scopul cercetarii-a.cercetari fundamentale(cu interes teoretic)

-b.cercetari aplicative(cu scop practic)

Nota bene-Aceasta distinctie este relativa.Orice cercetare aplicativa se bazeaza(intemeiaza) pe o cercetare fundamentala;orice cercetare fundamentala paate deveni aplicativa.

1-Cercetarile fundamentale urmaresc descrierea si explicarea teoretica a unor principii si legitati ale fenomenelor naturale sociale.

2-Cercetarile aplicative urmaresc cresterea eficientei activitatii practicii sociale.

3-Unii cercetatori adauga un al 3-lea tip de cercetare cercetarea de dezvoltare care urmareste implementarea rezultatelor cercetarii fundamentale si a celei aplicative in viata sociala.

Cercetarea in dezvoltare urmareste descoperirea unor fapte care nu verifica teoria ,a unor exceptii de la principiile si legitatile descoperite care impun reluarea cercetarii fundamentale ,astfel cercul cercetarii se inchide.

FORME DE CERCETARE PE CRITERIUL MIJLOACELOR

1-cercetari constatative-caracterizate prin folosirea unor mijloace/metode cum ar fi:

-tehnica observatiei(directe,indirecte,sistematice,participativa)

-analiza documentelor(oficiale-legi,neoficiale-memorii,jurnale)

Nota bene-Asemenea metode de cercetare sunt specifice unor cercetari care doar constata anumite fenomene .Nu se poate ca doar pe baza unor cercetari constatative sa se faca cercetari aplicative sau de dezvoltare.

2-cercetari experimental-ameliorative

metoda experimentului social

-Un experiment ideal cuprinde:

-lot martor

-lot experimental

Intre aceste doua loturi se face comparatie,evaluarea initiala,apoi evaluarea finala.

-unii cercetatori fac quasi-experimente,in care lipseste lotul martor si evaluarea initiala.

METODE DE CERCETARE

1-Observatia

2-Ancheta

3-Experimentul social

1,2,3,-metode empirice

4-Analiza de continut-a.metoda istorica

-b.metoda analizei comparative

4-metoda analizei de continut

1.metoda observatiei

Definire-observatia consta in investigarea sistematica pe baza unui plan dinainte elaborat si cu ajutorul unor instrumente adecvate a actiunilor/interactiunilor,relatiilor/proceselor,

dintr-un camp de investigatie dat,respectiv campul socialului.

Tehnici-se diferentiaza dupa anumite criterii:

1-obiectul observatiei

2-pozitia observatorului

1-obiectul observatiei-comportamentul individual /interactional al oamenilor,la timpul

prezent

-putem observa:-durata ,forma,intensitatea unui comportament/relatiilor dintre oameni.

-scopul observatiei este de a procura datele care ne arata raporturile dintre:comportament,

atitudini,relatii sociale.

Tehnici-a-inregistrarea datelor in procesul observarii de catre cercetator(cu grila de   

observatie)care are itemi corespunzatori schemei operationale a cercetarii.

b-folosirea aparatelor audio-vizuale

c-inregistrarea datelor post-factum de catre cercetatorul care a cercetat fenomenul

respectiv

a-avantaj-se inregistreaza pe loc

-dezavantaj-pierde din vedere ansamblul,fiind atent la anumite lucruri

-genereaza comportamente simulate(subiectii se stiu observati).

b-avantaj-comportamente nesimulate,subiectii nu stiu ca sunt observati

-dezavantaj-greu de concluzionat

-se pune in discutie etica-ai/nu ai voie sa investighezi anumite comportamen-

te fara stirea si acordul celui observat.

c-dezavantaj-intervine uitarea,cercetatorul notand ulterior observatiile sale.

2-pozitia observatorului:

a-observatorul este simplu spectator,din exteriorul campului social

b-observatorul este implicat partial in campul social cercetat

c-observatorul participant-total

2.Metoda anchetei

Definire:vizeaza investigarea opiniilor/atitudinilor populatiei corespunzatoare campului social cercetat(specific problematicii cercetate).

Opinia-este simpa

Atitudinea-este structurata

-foarte importante sunt motivatiile si aspiratiile oamenilor.Acestea nu se vad,fiind specifice sufletului si mintii umane.

In mod ideal,ancheta ar trebui sa investigheze motivatiile si aspiratiile persoanelor corespunzatoare campului social cercetat.

Tehnici ale anchetei-a-chestionarul de opinie

-b-interviul

Constructia instrumentelor(chestionarul si ghidul de interviu).

Chestionarul-se urmareste schema operationala a cercetarii(concepte 2;3 X 2;3 dimensiu-

ni X2;3 indicatori.Indicatorii se traduc in itemi,cu grija de a fi formulati clar,

pe intelesul subiectilor.

Itemii-pot fi -cu raspuns structurat(da/nu ;mult/putin;deseori/rareori).

-cu raspuns liber-(se lasa randuri libere,pt.ca subiectul sa scrie propriul

Raspuns.

Recomandare-se formuleaza preponderent itemi cu raspuns structurat deoarece se aplica   

mai usor,iar iar prelucrarea rezultatelor cercetarii se face mai usor.

-itemii cu raspuns liber vizeaza motivatiile si aspiratiile persoanelor ches-

tionate si se aseaza spre sfartitul chestionarului.

Esantionul anchetei prin chestionar- trebuie sa fie corespunzator populatiei naturale

specifice campului social dat.

-poate fi:-reprezentativ(stratificat pe cote,marja de

eroare este de 3%)

-semnificativ(de ex.se aleg subiectii di 5 in 5)

-aleatoriu(subiectii sunt alesi la intamplare).

Interviul-are ca instrument ghidul de interviu

-are doar raspunsuri deschise

-un nr.maxim de 9 intrebari

-esantionul este reprezentat de specialisi,ei vor da raspunsuri calitative(de

ex.directori,inspectori de resurse umane,cercetatori,profesori,etc.).

-contine pareri,motivatii,recomandari.

3.Metoda experimentului social

Definire:cercetatorul produce schimbari in evolutia fenomenului social cercetat,pt.a ameliora realitatea sociala.

Se aseamana cu ancheta,pentru ca se adreseaza experientei sociale(realitatilor sociale trai-

te).

Se deosebeste de ancheta pt. ca prin aceasta metoda cercetatorul intervine si modifica ce-

va in desfasurarea normala a fenomenelor cercetate.

Contine-lot experimental-care se vrea a face progrese

-lot martor

-evaluare-initiala

-finala.

Experimentul social ideal are-lot experimental(se introduce schimbarea prevazuta   

pt.imbunatatirea realitatii sociale)

-lot martor(nu se prevad modificari semnificative)

-evaluare initiala/finala a celor doua loturi.

N.B.-prin compararea rezultatelor celor doua loturi,trebuie sa se obtina o solutie,ce va fi introdusa experimental in realitatea sociala,care daca este buna,va fi generalizata(cu cheltuieli de alte resurse).

Se recomanda spre lectura:Experimentul social-N.S.Dumitru sau de S.Chelcea

:Cercetari monografice-Gusti

ANALIZA DE CONTINUT

Metoda-a.istorica

b.comparativa

De obicei,aceste 2 metode,bazandu-se pe studierea documentelor,se combina in cercetare.

a.metoda istorica

Documentele,sunt produse ale activitatii umane,de regula sub forma scrisa si al caror continut poate fi analizat .

Clasificarea documentelor:

1.dupa gradul de subiectivitate:

a-documente personale-jurnale,memorii

b-documente oficiale-pot fi foarte diverse:legi juridice,documente de presa,programe

scolare,etc.)

Avantaj-sinceritate,spontaneitate(pt.jurnale)

Dezavantaj-subiectivitate incarcata din partea persoanei ce il scrie

-se pierd amanunte(in cazul memoriilor)

-se omit anumite amanunte in mod intentionat

2.dupa raportarea la norme:(se aplica documentelor oficiale)

-deosebiri intre documentele oficiale:

a-documente cu inalta incarcatura normativa-legi,acte normative

b-documente oficiale raportate la acte normative-certificate,programe,manuale scolare,ar-

ticole de presa,etc.

Avantaje-grad inalt de obiectivitate

Limita-la unele documente-posibila manipulare (propaganda)-una scrie in statistica,alta e in realitate,din diverse motive ca de ex.erori.

Diferitele categorii de documente pot fi analizate privind- continutul lor

raportarea semnificatiei si sensului continutului acestor documente la contextul normativ-valoric al societatii respective (din punctul de vedere al timpului istoric si al spatiului social).

Analiza documentului(continutului),se face respectandu-se schema operationala a cercetariisociologice:concepte,dimensiuni,indicatori.

-se construiesc grile de analiza de continut,cu 5-6 puncte (intrebari referitoare la subiect)si sunt intrebati cei esantionati,cu privire la:cauze,motivatii,solutii,etc.

b-metoda comparativa

se folosesc idei valorice fundamentale ,se cauta a se stabili- itemul de mijloc

-valori comune

-metoda negocierii,foloseste criteriul tert.

Sociometria-metoda aparuta pentru cunoasterea relatiilor interpersonale in grupurile

sociale.

-studiaza pozitia fiecarui individ in cadrul grupului in baza atomului social,retelei sociometrice si a matricei sociometrice.

Atomul social-nucleul de relatii din jurul individului care este in contact permanent cu

alti indivizi

Retea sociometrica-reprezinta relatiile dintre atomii sociali ,o rezultanta a curentelor de

sentimente ce strabat atomii sociali.

Matricea sociometrica-structura sociala afectiva a vietii sociale(relatiile de atractie/respingere /indiferenta intre membrii grupului social.

Scopul cercetarii sociometrice-cunoasterea disfunctiilor,a starilor conflictuale generate de relatiile de respingere dintre membrii grupului si rewstructurarea lor in functie de relatiile preferentiale exprimate de indivizi.Rezultatul are in vedere armonia sociala,creativitatea si progresul social,la nivelul grupurilor mici,constituite.

Instrumentul de cercetare este testul sociometric,iar intrebarile lui vizeaza doar raporturile intre persoanele alese in realizarea unei sarcini.

Se prelucreaza raspunsurile.Apar tabele de scoruri:la dreapta ,preferinte,3,2,1;respingeri,

3,2,1,etc.Liderul va fi ales va fi cel cu cele mai multe atractii.

Se realizeaza -o sociomatrice,privind relatiile dintre indivizi(tabel de scor)

-o sociograma(desen).

Analiza datelor cercetarii

Constructia esantioanelor

-rezultatele prelucrarii raspunsurilor se vor prezenta in raport grupate pe obiectivele si ipotezele cercetarii.

-se mentioneaza in raport si incertitudinile rezultate din anumite intrebari referitoare la ipoteza-obiectiv

-in raportul de cercetare se cuprinde:

-gruparea raspunsurilor la intrebarile puse pentru realizarea obiectivelor(1,2,3,4,)si verificarea ipotezelor(1,2,.).Astfel,se precizeaza ca pentru realizarea obiectivului 1 si verificarea ipotezei 1,s-au folosit itemii(de ex.,7,9,14,etc.).

-tendintele raspunsurilor la itemii respectivi duc la o concluzie partiala si eventuala provizorie privind confirmarea/infirmarea ipotezei.

-apoi se grupeaza raspunsurile la alte intrebari privind urmatorul obiectiv si urmatoarea ipoteza la care s-au folosit itemii.(se specifica ce numar au).

-se emite o alta concluzie partiala,samd.

-se prezinta rezultatele corespunzatoare fiecarui obiectiv si fiecarei iopteze din proiectul de cercetare.

-in cazul in care sunt mai multe obiective si o singura ipoteza,se grupeaza obiectivele,se analizeaza si se concluzioneaza in ce masura se confirma ipoteza.

-se formuleaza recomandari.

Prelucrarea si analiza cercetarii

a-pt.chestionar(prelucrare,analiza,interpretare),se calculeaza cat la suta.Procentul(in ordine descrescatoare), cel mai mare,se trece cu titlul "pe rangul intai";procentul imediat urmator,se trece "pe rangul doi",procentul urmator,apoi urmatorul "pe rangul trei".

-raspunsurile la categoria "nu stiu",se trec pe ultimul rang,chiar daca procentul inregistrat de ele este la mijloc.

-de ex.cand sunt chestionare de opinii,rezultatele se aseaza astfel:

-de ex.DA-30 persoane(20%)

NU-70 persoane(46,66%)

NU STIU-50 persoane(33,33%).

b-pt.ghidul de interviu-nu se face prelucrare statistica

-se face prelucrare calitativa.

-ghidul de interviu contine 7 intrebari

-se aplica si se prelucreaza astfel(de ex.):

-la intrebarea 1,specialistii au dat raspunsuri de tipul,dar s-a mai dat si alr raspuns,de tipul

-se procedeaza astfel cu toate cele 7 intrebari.

-la sfarsit se emite o concluzie generala.

-tot ceea ce facem in cercetare -evaluare primeste o valoare de adevar(validitate).