Calitatea vietii umane din Romania

Calitatea vietii umane din Romania

Situatia economica a gospodariilor.

Conform aprecierilor capului gospodariei, 60,1% din gospodarii aveau in iunie 2004, o situatie neschimbata, 30,2% aveau o situatie economica mai rea, si 9,7% mai buna.

Celor care li s-a imbunatatit situatia economica o reprezinta categoria patronilor, salariatilor si lucratorilor pe cont propriu in activitati neagricole. Motivele considerate de cei intrebati ca fiind esentiale in imbunatatirea situatiei economice, au fost marirea salariilor si gasirea unor alte surse de venit circa 36%. Iar inrautatirea situatiei economice prezenta in gospodariile somerilor, pensionarilor si agricultorilor, este pusa pe seama scaderii veniturilor de munca, imbolnavirii, pierderii capacitatii de munca.

Analizand posibilitatea acoperirii tuturor cheltuielilor si realizarii de economii in perioada premergatoare anchetei s-a constatat ca numai una din 10 gospodarii s-a incadrat in bugetul disponibil, reusind sa realizeze chiar si economii, iar cei mai multi au facut imprumuturi pentru a echilibra bugetul.

Incadrarea cheltuielilor curente in limita veniturilor pare a fi intalnita mai mult in mediul rural decat in cel urban. Situatia cea mai favorabila a relatiei venituri-cheltuieli se intalneste la gospodariile de patroni, iar cea mai putin propice la cea a somerilor care se incadreaza strict in limita veniturilor, 41% chiar imprumutandu-se pentru a-si acoperi cheltuielile curente.

Din punct de vedere al cheltuielilor pe care si le pot permite, circa 83% din gospodarii afirma ca pot cumpara produse alimentare necesare si 49% articole de imbracaminte si incaltaminte, 23% isi permit diverse mijloace de incalzire a locuintei, iar 14 % nu isi pot permite nici una din cheltuielile nominalizate.

Un sfert din totalul gospodariilor nu si-au putut achita la timp cheltuielile de intretinere a locuintei 65%, de energie electrica 37%, iar 16% au avut intarzieti la plata abonamentului TV.

In luna iunie 2004, una din 7 gospodarii aveau de restituit imprumuturi, iar marea majoritate au fost localizate in mediul urban circa 77%. Categoriile care au apelat la imprumuturi au fost cele de salariati si patroni, iar principala sursa a constitui-o bancile si prietenii.

Veniturile gospodariilor.

Activitatile salariale reprezinta principala sursa de venit pentru 54% din gospodarii, activitatile agricole aducand venituri pentru circa 16%, iar cele neagricole pe cont propriu pentru 7%. Ponderea gospodariilor care obtin venituri dintr-o sursa sau alta difera in functie de mediul de rezidenta, astfel cei care obtin venituri din activitati salariale au o pondere de 68% in mediul urban, iar in cel rural 37%, iar cele din pensii au o pondere mai mare in mediul rural circa 62% fata de mediul urban unde este de 47%.

Patrimoniul gospodariilor.

Bunurile mobile si imobile aflate in proprietate reflecta gradul de bunastare al unei gospodarii. Majoritatea gospodariilor detin in proprietate locuinta in care traiesc si foarte putini mai poseda si a doua locuinta sau o casa de vacanta (3,2%), iar in mediul rural detin diferite terenuri.

Din analiza inzestrarii cu unele bunuri de folosinta indelungata se constata ca, 95,2% din gospodarii au televizor, 92,9% au aragaz, 88,1% au frigider si 60,8% au masina de spalat, in mediul urban preferintele indreptandu-se in principal spre computere, autoturisme, combine frigorifice, masini automate de spalat, iar in cel rural spre televizoare color, frigidere, aragazuri.

Conditiile de locuit

In Romania sunt predominante locuintele situate in zone compacte de case individuale sau de blocuri, iar majoritatea gospodariilor urbane ocupa locuinte amplasate in cartiere de blocuri circa 61%, iar 22 % locuiesc in cartiere compacte de case. In mediul rural se prezinta invers, circa 80% locuiesc in grupuri de case.

Cat priveste materialul de constructie al locuintelor se constata ca cele mai multe gospodarii(53%), au locuinte construite din materiale foarte rezistente(beton sau caramida), o pondere de 18,8% o constituie cele din caramida si lemn, iar 28,8% au locuinta construita din materiale usoare. Patronii si salariatii au cele mai favorabile situatii, traind in locuinte de beton sau caramida, iar cele mai multe(58,0%) au fost construite in perioda 1940-1977.

Dotarea locuintelor cu instalatii si dependente este esentiala in determinarea confortului acestora, iar iluminatul electric este prezent in aproape toate locuintele, proportia gospodariilor care nu dispun de locuinte iluminate electric fiind sub 1%.

Modalitatea principala de incalzire a locuintelor urbane o constituie centralele termice: din reteaua publica(50%), sau proprie (17%).

Calitatea apei este un element care are o influenta asupra starii de sanatate a populatiei. Majoritatea gospodariilor considera ca apa folosita in mod curent corespunde criteriilor de calitate, 4,5% apreciaza ca are culoare si miros neplacut, iar 2,7% din cazuri nu este potabila.

Bucataria, instalatia de canalizare si existenta grupului sanitar se incadreaza intre conditiile care asigura confortul locuintei, iar baia sau dusul una din componentele absolut necesare in asigurarea unui trai civilizat si confortabil.

Jumatate dintre gospodarii au locuinte dotate cu post telefonic propriu, prezenta lui fiind mai frecventa in mediul urban circa 73,3%, pe cand in cel rural avand doar un procent de 25%.

In ceea ce priveste marimea locuintelor se constata ca cele mai multe gospodarii locuiesc in 2 camere (40,1%), 35,1% dispun de 3 camere si 12,8% au la dispozitie o locuinta formata din 4 camere.

In perioada iunie 2003-mai 2004, circa 3% dintre gospodarii si-au schimbat locuinta, motivele invocate au fost schimbarea locului de munca, parasirea judetului, mutarea in mediul rural, dorinta de a dispune de un spatiu locuibil mai mare, urmat de lipsa de confort dorit (peste 43%).

Majoritatea gospodariilor care doresc schimbarea locuintei sunt cele conduse de salariati care locuiesc in mediul urban preccum si gospodarii care locuiesc in imobile de tip bloc.

Calitatea vecinatatilor.

In mediul urban, 45% dintre gospodarii au reclamat cel putin un factor de mediu care afecteaza vecinatatile locuintei lor. Zgomotul este principalul factor de mediu care deranjeaza circa 22% din gospodariile urbane sunt deranjate de zgomotul feroviar, aerian, traficul rutier, iar 13% din cauza zgomotului provocat de persoane.

Ponderea gospodariilor care nu se inteleg bine cu vecinii este 5,1% in mediul rural si 4,4% in mediul urban. Cele mai frecvente motive de conflict sunt terenurile aflate in disputa, utilizarea partilor comune, cum ar fi: intrari, curti, holuri, boxe.

Majoritatea gospodariilor care traiesc in mediul urban gasesc la o distanta mai mica de 500 m de locuinta lor un magazin alimentar sau o farmacie si 2 din 5 au in imediata apropiere a locuintei o unitate de invatamant.

Existenta unui parc in apropierea locuintei reprezinta o premisa a unor conditii de mediu favorabile

Parcurile din vecinatatea locuintelor sunt frecventate in special de:

- gospodariile cu copii, 64%

- gospodariile fara copii, 47%

- gospodariile de salariati, 61%

- gospodariile de patroni, 57%

Asigurari si daune ale gospodariilor.

In perioada iunie 2004 doar una din 20 de gospodarii si-a asigurat locuinta, aceasta nereprezentand un interes principal, iar cele care au asigurat-o au fost din mediul urban. Sectorul agigurarilor se dezvolta incet in Romania. Daune au suferit 3%, cele mai importante fiind produse mai mult de inundatii(32,9%). Alte tipuri de pagube intalnite au fost distrugerea recoltelor, furturi din locuinte.

Asigurarea facultativa a automobilului s-a realizat de circa 25% din gospodariile urbane si de 12% din gospodariile rurale.

Starea de sanatate a populatiei.

In iunie 2004, aproximativ 72% din populatie declara o stare de sanatate buna sau foarte buna, in timp una din 5 persoane aprecia starea de sanatate satisfacatoare.

O stare de sanatate rea au declarat-o majoritatea persoanelor care au invaliditate, sufera de cancer, ciroza hepatica, osteoporoza, diabet. Bolile cronice afecteaza marea majoritate a populatiei, grupele de varsta cele mai frecvente fiind pensionarii, salariatii si agricultorii.

Distributia dupa varsta a persoanelor care au avut nevoie de serviciile unui medic in anul 2004 indica o crestere evidenta a numarului acestora odata cu inaintarea in varsta, 27% dintre persoanele de 15-49 de ani, aproximativ 49% din persoanele de 50-64 de ani, 61% in cazul celor de 65-74 de ani, si aproape 68% in cazul persoanelor de 75 si peste.   

Peste 21% dintre persoane fumeaza, o frecventa mai mare existand in randul barbatilor, iar mai mult de trei sferturi fumeaza 5 tigari pe zi.

Consumul de bauturi, in special cel de bauturi alcoolice are un efect deosebit asupra starii de sanatate a personelor, iar acesta a crescut in ultimul timp.

Conditiile de munca.

Conditiile de munca declarate nefavorabile difera in functie de ramura economiei nationale in care se incadreaza locul de munca respectiv si sunt resimtite de multe persoane care isi desfasoara activitatea in acele sectoare. Caldura afectiva afecteaza mai mult pe cei care lucreaza in agricultura, industria extrativa, in constructii, in transporturi si in depozite. De frig dufera cei care lucreaza in constructii.

Majoritatea persoanelor peste 15 ani sunt persoane ocupate, trei sferturi lucreaza in unitati ale formei de proprietate privata, iar 18,7% in unitati de stat. Multe dintre ele sunt salariati care au incheiat un contract de munca pe durata nedeterminata si lucreaza in unitati fixe.

Relatiile sociale.

Ancheta a urmarit 3 categorii de relatii sociale: cu rudele cele apropriate, cu prietenii si vecinii mai apropriati. Rude care fac parte din o alta gospodarie au 44% din persoane, acestea fiind reprezentate de mama58%, de tata 51%, sau copii 42%.

Varsta are o anumita influenta si asupra frecventeii cu care ne intalnim prietenii. Jumatate din persoanele care au prieteni ii intalnesc zilnic. Cu cat persoane este mai in varsta, cu atat se vede mai rar cu prietenii. Domiciliul personal al prietenilor constituie locurile preferate de intalnire cu acestia.

Petrecerea timpului liber

Fiecare a patra persoana peste 7 ani si peste, care citeste in timpul liber ziare,

iar cei mai numerosi cititori sunt patronii si salariatii. Lectura ziarelor este o preocupare pentru majoritatea persoanelor de 25-49 ani, iar femeile sunt mai putin preocupate de rasfoitul ziarelor in comparatie cu barbatii.

Dintre copii, fetele par mai preocupate de lectura 64%, iar baietii 61%.

In mare parte tinerii isi dedica o mare parte a timpului liber participand la diferse forme de instruire sau perfectionare, in scopul imbunatatirii pregatirii profesionale sau din dorinta de instruire suplimentara. Cel mai des sunt frecventate cursurile de informatica urmate fiind de limbi straine.

Participarea la viata asociativa

Este o preocupare pentru aproximativ 6% dintre persoane. Circa 31% dintre aceste persoane participa la activitatile unui club sportiv, 25% la activitatiile asociatiilor de locatari, mai mult de 20% activeaza pe langa biserica.

In mediul rural, unde comunitatile si obiceiurile religioase sunt mai bine statornicite, ponderea persoanelor care merg la Biserica si frecventa participarilor sunt mai mari decat in urban.

Calatorii, vacante.

Nu toata lumea isi permite sa calatoreasca, petrecerea concediului este mai mult intalnita la patroni si salariati. Motivul principal pentru care romanii nu au reusit sa se bucure de vacante este cel financiar. Persoanele care au calatorit au folosit in principal serviviile unitatilor de turism 48%, dar un numar destul de mare au recurs la metode mai ieftine de cazare: la rude 37%, la prieteni 12%. Pentru aprozimativ 95% din persoanele care au efectuat cel putin o calatorie in perioada mentionata, destinatia a fost o localitate din Romania, iar una din 13 persoane au calatorit in strainatate. Perioadele de calatorie au fost cuprinse intre 8 si 14 zile la 2 din 5 persoane.

Securitatea personala

Gradul de siguranta oferit de cartierul in care se afla locuinta constituie o componenta importanta a conditiilor de trai civilizat. Una din 10 persoane declara ca nu se simte in siguranta.

Principalele incidente cu care s-a confruntat populatia au fost, furturile, agresiunile si escrocheriile. Majoritatea victimelor a fost reprezentata de barbati 93%, iar femeile au fost cu predilectie victimile hotilor 80%, iar cei care au suferit agresiuni 16%.

Cei agresati au fost mai frecvent salariatii, elevii si studentii, iar cei expusi escrocheriilor au fost patronii si salariatii. Doar 52% din incidente au fost declarate la politie.