Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Ceilalții relevanți despre profesia de sociolog


Ceilalții relevanți despre profesia de sociolog


Ceilalții relevanți despre profesia de sociolog

Respectind unul dintre cele mai scumpe stereotipuri ale felului in care sociologii inșiși (inca) se percep, incepem cu cel mai important celalalt, și anume cu Statul. Pentru a vedea ce spun instituțiile statului, cele mai la indemina și mai demne de incredere surse, cuiva, oricui care se intereseaza, din varii motive, de profesia noastra.



o            Din motive de reprezentativ pentru UE si datorita francheței ingenue pe care instituțiile echivalente din alte țari au invațat sa o cam evite, am ales pentru inceput prezentarea profesiei de sociolog pe site-ul Ministerului Culturii si Cercetarii din Luxemburg. La voila.

La sociologie ne représente pas, à elle seule, une formation autonome et suffisante. Il importe donc que les futurs diplômés en sociologie acquièrent des connaissances complémentaires dans d'autres domaines (économie, sciences politiques ou de gestion, droit, etc.)

La recherche fondamentale et l'enseignement supérieur sont les débouchés classiques du sociologue. Le nombre d'emplois dans ces deux secteurs est cependant partout très limité. Cependant, les sociologues ne manquent généralement pas d'outils pour s'insérer dans d'autres secteurs professionnels. Ils peuvent se faire une place dans des administrations publiques et dans des entreprises privées, à condition d'étoffer leur cursus de sociologie avec une formation complémentaire.

Dans une entreprise privée, un sociologue peut être chargé de la gestion des ressources humaines ou du marketing.

Les activités du sociologue s'organisent souvent autour de pôles tels que: études (conception de questionnaires, sondages, traitement d'informations), conseil etc. Néanmoins il convient de souligner qu'en règle générale, les débouchés pour les sociologues sont restreints, ce qui fait que les diplômés en sociologie commencent souvent par exercer des activités temporaires d'une précarité plus ou moins grande et qui ne sont pas directement liées à leur formation initiale.

Sur son propre terrain le sociologue se trouve concurrencé par les économistes, les juristes, les psychologues

Il ne faut pas non plus oublier que le sociologue ne travaille généralement pas dans un secteur social (contrairement aux assistants sociaux).

Par ailleurs les deux formations différant largement, le futur étudiant devra pouvoir déterminer s'il veut exercer une activité d'aide sociale (formation plus pratique orientée directement vers l'entrée en profession) ou s'il préfère suivre une formation qui ne vise pas nécessairement à former un type précis de professionnel.

Se ințelege foarte clar ca daca nu ajungi in cercetarea fundamentala sau in invatamintul superior, opțiune pentru care posibilitatile sint oricum foarte limitate, singurul lucru destept pe care il ai de facut ca absolvent/a de sociologie este sa te apuci sa faci si tu o facultate. Iar daca nu te duce mintea sau nu vrei, iți ramine posibilitatea de a te "insera", adica de a te strecura in "alte sectoare profesionale", evident ale altora, atit timp cit sociologii nu au propriul lor astfel de "sector profesional".

o     Departamentul de Stat pentru Munca (echivalentul ministerului muncii) din SUA - cel mai tare din parcare, vorba ceea - ne trateaza la gramada, alaturi de antropologi, arheologi, geografi, istorici si political scientists (nu știu sa ecivalez aceasta expresie). Cu mentiunea, foarte eleganta si ea, ca economistii, market and survey researchers, psihologii si planificatorii urbani si regionali sint tratati in alta sectiune. In gramada noastra, intitulata Social scientists, Other, beneficiem de urmatoarele precizari.

Significant Points

The educational attainment of social scientists is among the highest of all occupations.

Anthropologists and archaeologists, geographers, and sociologists will experience average growth, but slower-than-average growth is expected for historians and political scientists because they enjoy fewer opportunities outside of government and academic settings.

Competition for jobs will remain keen for all specialties because many of these social scientists compete for jobs with other workers, such as psychologists, statisticians, or market and survey researchers.

Nature of the Work

The major social science occupations covered in this statement include anthropologists, archaeologists, geographers, historians, political scientists, and sociologists.

Social scientists study all aspects of society-from past events and achievements to human behavior and relationships among groups. Their research provides insights that help us understand different ways in which individuals and groups make decisions, exercise power, and respond to change. Through their studies and analyses, social scientists suggest solutions to social, business, personal, governmental, and environmental problems.

Research is a major activity of many social scientists, who use various methods to assemble facts and construct theories. Applied research usually is designed to produce information that will enable people to make better decisions or manage their affairs more effectively. Interviews and surveys are widely used to collect facts, opinions, or other information. Information collection takes many forms, including living and working among the population being studied; performing field investigations; analyzing historical records and documents; experimenting with human or animal subjects in a laboratory; administering standardized tests and questionnaires; and preparing and interpreting maps and computer graphics. The work of specialists in social science varies greatly, although specialists in one field may find that their research overlaps work being conducted in another discipline.

Anthropologists study ()

Archaeologists recover and examine material evidence ()

Geographers analyze distributions of physical and cultural phenomena on ()

Historians research, analyze, and interpret the past. ()

Political scientists study the origin, development, and operation of political systems and public policy ()

Sociologists study society and social behavior by examining the groups and social institutions people form, as well as various social, religious, political, and business organizations. They also study the behavior of, and interaction among, groups, trace their origin and growth, and analyze the influence of group activities on individual members. Sociologists are concerned with the characteristics of social groups, organizations, and institutions; the ways individuals are affected by each other and by the groups to which they belong; and the effect of social traits such as sex, age, or race on a person's daily life. The results of sociological research aid educators, lawmakers, administrators, and others interested in resolving social problems and formulating public policy.

Most sociologists work in one or more specialties, such as social organization, stratification, and mobility; racial and ethnic relations; education; family; social psychology; urban, rural, political, and comparative sociology; sex roles and relations; demography; gerontology; criminology; and sociological practice.

Așa cum este normal, instituțiile statului sint instrumente de guvernare, care se ocupa nu numai cu informarea, ci mai ales cu reglementarea și gestiunea. Avem astfel categoria heavy a instrumentelor de guvernare in materie de munca, cele mai tipice fiind clasificarile oficiale de ocupatii, documente normative, in baza carora sint reglementate accesul și traseul absolvenților de sociologie in viața profesionala.

Sint incintat sa redau textele in mod integral.

Iata ce reglementeaza despre sociolog documentul de stat "Clasificarea Ocupatiilor din Romania".

2442 SOCIOLOGI, ANTROPOLOGI, GEOGRAFI SI ASIMILATI

Sociologii, antropologii si asimilatii acestora efectueaza cercetari asupra structurii sociale, originii si evolutiei umanitatii si relatiei dintre activitatea umana si mediul social si pun la dispozitia factorilor de decizie rezultatele cercetarilor intreprinse; avizeaza aplicarea cunostintelor acumulate la definirea politicilor economice si sociale, aplicabile anumitor categorii de populatie si regiuni.

Ocupatii componente:

244201 sociolog

244202 geograf

244203 analist de mediu

244204 analist in turism

244205 analist teritorial

244206 arheolog.[3]

Și iata, de asemenea integral, textul pe care il poate gasi oricine in prestigiosul DOT - "The Dictionary of Occupational Titles" -, clasificarea americana a ocupațiilor, larg recunoscut drept cel mai evoluat dintre instrumentele guvernamentale cu privire la clasificarea ocupatiilor, text luat adeseori drept reper cardinal. De exemplu, el este preluat mot- -mot de cel mai circulat instrument de informare despre "great jobs for sociology majors" din Statele Unite și, in consecința, din toata lumea. Vorbesc despre cartea lui Stephen E. Lambert, Great Jobs for Sociology Majors, pe care am citat-o copios in doua capitole ale acestei monografii

OCCUPATIONS IN SOCIOLOGY

This group includes occupations concerned with research on the development, structure, and processes of society, its institutions and cultures, and the behavior of human beings as members of collectivities and of social systems; on development and consequences of expected and deviant behavior; and on economic, political, and other differences in customs and institutions among cultures. Occupations in social work are included in Group 195.

054.067-010 RESEARCH WORKER, SOCIAL WELFARE (profess. & kin.)

Plans, organizes, and conducts research for use in understanding social problems and for planning and carrying out social welfare programs. Develops research designs on basis of existing knowledge and evolving theory. Constructs and tests methods of data collection. Collects information and makes judgments through observation, interview, and review of documents. Analyzes and evalu ates data. Writes reports containing descriptive, analytical, and evaluative content. Interprets methods employed and findings to individuals within agency and community. May direct work of statistical clerks, statisticians, and others. May collaborate with research workers in other disciplines. May he employed in voluntary or governmental social welfare agencies, community welfare councils, and schools of social work.

054.067-014 SOCIOLOGIST (profess. & kin.)

Conducts research into development, structure, and behavior of groups of human beings and patterns of culture and social organization which have arisen out of group life in society. Collects and analyzes scientific data conceming social phenomena, such as community, associations, social institutions, ethnic minorities, social classes, a'nd social change. May teach sociology, direct research, prepare technical publications, or act as consultant to lawmakers, admin istrators, and other officials dealing with problems of social policy. May specialize in research on relationship between criminal law and social order in causes of crime and behavior of criminals and be designated Criminologist (profess. & kin.). May specialize in research on punishment for crime and con trol and prevention of crime, management of penal institutions, and rehabilita tion of criminal offenders and be designated Penologist (profess. & kin.). May specialize in research on group relationships and processes in an industrial or ganization and be designated Industrial Sociologist (profess. & kin.). May specialize in research on rural communities in contrast with urban communities and special problems occasioned by impact of scientific and industrial revolu tions on rural way of life and be designated Rural Sociologist (profess. & kin.). May specialize in research on interrelations between physical environment and technology in spatial distribution of people and their activities and be des ignated Social Ecologist (profess. & kin.). May specialize in research on social problems arising from individual or group deviation from commonly accepted standards of conduct, such as crime and delinquency, or social problems and racial discrimination rooted in failure of society to achieve its collective pur poses and be designated Social Problems Specialist (profess. & kin.). May specialize in research on origin, growth. structure, and demographic characteristics of cities and social patterns and distinctive problems that result from urban environment and be designated Urban Sociologist (profess. & kin.). May specialize in research on social factors affecting health care, including definition of illness, patient and practitioner behavior, social epidemiology, and delivery of health care, and be designated Medical Sociologist (profess. & kin.). May plan and conduct demographic research, surveys, and experiments to study human populations and affecting trends and be designated Demographer (profess. & kin.) II.

054.107-010 CLINICAL SOCIOLOGIST (profess. & kin.)

Develops and implements corrective procedures to alleviate group dysfunc tions. Confers with individuals and groups to determine nature of group dysfunction. Observes group interaction and interviews group members to identify problems related to factors such as group organization, authority relationships, and role conflicts. Develops approaches to solution of group's problems, based on findings and incorporating sociological research and study in related disciplines. Develops intervention procedures, utilizing techniques such as interviews, consultations, role playing, and participant observation of group interaction, to facilitate resolution of group problems. Monitors group interaction and role affiliations to evaluate progress and to determine need for additional change.[4]

Dincolo de stupiditatea minuțioasa care satureaza cele doua elaborate, avem clara și ferma susținerea ca sociologul se ocupa cu cercetarea și numai cu cercetarea. Daca ar fi așa, și-ar gasi de lucru "in domeniu" maximum-maximorum 2% dintre absolvenții de sociologie - de ieri, de azi, ca și de miine și de poimiine. Restul numai Dumnezeu știe cum se chinuie cu ei/ ele sa le ia lamele din miini ca sa nu-și taie venele.

Asta cu cercetarea ar fi partea cea mai puțin nociva. Pentru ca, de pilda, ar trebui sa te stringa rau de tot capul ca sa alegi sa te faci "sociolog, antropolog (sau) asimilat", ca sa te ocupi cu "cercetari", si anume "asupra structurii sociale, originii si evolutiei umanitatii si relatiei dintre activitatea umana si mediul social", cu pusul "la dispozitia factorilor de decizie" a rezultatelor "cercetarilor intreprinse" si cu "avizarea aplicarii cunostintelor acumulate la definirea politicilor economice si sociale, aplicabile anumitor categorii de populatie si regiuni". Sa ai omiecincisute de copii, unul mai tolomac decit altul, si pe care, nu stiu de ce, sa-i mai si urasti de moarte, parca nu l-ai da totusi pe vreunul sa faca o scoala din care nu poate iesi decit lefegiu la stat, in posturi de "cercetare" (din afara seraiului academic) despre care oricine stie ca, dupa ce ca sint prost platite, stupide, marginite si marginale, sint si foarte putine, peste tot, inclusiv in SUA.

Poate parea incredibil, dar genul de texte din documentele oficiale de tip COR, DOT - emfatice si iresponsabile, uneori pur si simplu stupide, totdeauna doldora de desucheli etatiste - il regasim, mult mai gogonat, e drept, in majoritatea materialelor de prezentare si a site-urilor facultatilor de sociologie world wide, dar mai ales din Europa. Asta, desigur, cind gasim ceva.

Pentru orice profesie, cei mai relevanți dintre ceilalții relevanți sint, normal, clienții serviciilor care pot fi prestate cu profesia respectiva, atit cind e vorba despre contracte de munca cit și cind e vorba despre contracte de prestari servicii. Și pentru profesia de sociolog aceasta este o regula normala, chiar daca cei mai nobili dintre sociologi ar prefera, in locul acestui oripilant "clienți", "beneficiari" sau orice alta denumire care sa nu ne aduca aminte de piața, bani, viața.

o     Din pacate nu știm ce cred clienții noștri despre profesia de sociolog. Și aceasta dintr-un motiv care, deși peremptoriu, ramine destul de interesant, poate chiar misterios, in orice caz neliniștitor. Și anume ca pe noi, sociologii, nu ne-a prea preocupat pina acum ce știu, ce cred, ce vorbesc clienții noștri despre noi. Mai exact, nu ne-a preocupat deloc. Activitațile de marketing al prestațiilor sociologice și de PR pentru profesia de sociolog au lipsit din agendele noastre - personale, ca și publice.

Nu avem voie sa ne facem nici cea mai mica iluzie. Clienții noștri potențiali inca nu știu ca ar putea avea vreo oarecare legatura cu sociologii și profesia lor. Iar clienții noștri reali - deci cei care și-au cumparat vreodata vreun serviciu prestat de vreun sociolog, respectiv cei care au/ au avut unul sau mai mulți angajați de profesie sociolog - se pare ca nu prea ne disting prin peisaj, deci nu prea au habar "cine e sociologii și ce vrea ei".

Deși nu am nici cea mai mica indoiala in legatura cu aceste constatari, ele aparindu-mi ca peremptorii, mi-ar fi placut sa avem date de cercetare suficient de bune pentru a le confirma sau infirma și, mai ales, pentru a le desface in propoziții și folosințe (cit) mai analitice.

o     Cercetarile mele confirma constatarile. Aceasta este concluzia neechivoca a interviurilor de grup realizate in toamna lui 2006 cu cadre de conducere din companii private și instituții publice din Brașov, care au printre angajați și vreun sociolog[5], respectiv a interviurilor in-depth realizate intre 2002 și 2006 cu președinți-directori generali de firme private, cu directori generali sau executivi de firme private și cu directori de instituții din Romania care au avut calitatea juridica de beneficiari in vreun contract de prestații sociologice .

Nu avem date de cercetare comparabile, cu care sa putem determina pina unde pot fi generalizate aceste constatari intr-un regim de validitate analizabil. Ceea ce inseamna ca utilizarea lor ca descrieri generale trebuie facuta cu foarte multa prudența. De exemplu, poate fi foarte stimulativ sa le trecem in revista ca ipoteze[7].

- Problematica ce sint sociologii și la ce sint aceștia folositori nu face parte din agenda preocuparilor manageriale sau/ și de business ale angajatorilor și clienților noștri. In nici un fel, nici macar ca teme eventual interesante undeva in viitor.

- Competența angajatorilor și clienților noștri in cultura munca/ profesii/ ocupații este precara.

- Așteapta sociologul pe "munca de sociolog" și se declara nefericiți ca nu au sa-i dea așa ceva absolventului/ absolventei de sociologie pe care l-au angajat/ au angajat-o.

- Atunci cind știu ceva despre sociologi, e vorba despre sociologul stereotip.

- Acuza prezența insuficienta a sociologilor in spațiul public și faptul ca sociologii nu sint suficient de bagați in seama ca intelectuali publici.

- Specializeaza sociologul ca intelectual public, acesta este sociologul autentic. Nu vad nici o legatura intre sociologul din curtea lor și activitatea de intelectual public a sociologilor dela televizor.

- Motivele pentru care au angajat sociolog sint foarte diferite la sectorul de stat fața de sectorul privat. La stat, motivația este "s-a inscris la concurs, legea ii permite". La privat, motivația este diversa, dar aproape intotdeauna in conexiune cu o experiența personala pozitiva anterioara.

- Sint totuși receptivi la ideea de alocare elastica profesie-ocupații și la devoluție. Cu un plus absolut, de altfel anticipabil, la managerii din sectorul privat.

- Nu sint prea convinși ca faptul de a fi angajat un absolvent de sociologie produce avantaje comparative.

Continuam cu o situatie perceptiva destul de tipica, si anume cea in care sociologii și sociologia lor sint priviți cruciș, victime colaterale ale bataliilor politice, ale luptelor intestine din seraiurile universitare sau ale unor simple eructații idiosincratice.

Am ales spre edificare unul dintre cele mai inteligente și mai pline de verva texte produse vreodata despre sociologie si sociologi. Scris de un olandez din America ajuns profesor in Scotia, seful catedrei de de istorie moderna de la Universitatea St. Andrew, textul este un atac politic dinspre dreapta popularista (versiunea actuala a crestin-democratiei) spre stinga social-democrata. Atacul il tinteste pe Anthony Giddens, teoreticianul reinnorii actuale a social-democratiei, din intimplare una dintre vacile sfinte pentru noi, sociologii, intre cele contemporane probabil cea mai sfinta.

Anthony Giddens

seful de la The London School of Economics, inventatorul Celei de-a Treia Cai (The Third Way, in original) si guru-ul favorit al lui Tony Blair

nu s-a conformat niciodata stereotipurilor. ( . ) In anii '70 a fost primul Don de Cambridge care a purtat geaca de piele. ( . ) Acum este probabil primul sociolog cu un dulap de costume Armani

se pare ca Giddens a readus de unul singur viata in sociologie, care pina nu demult zacea muribunda. Dar este el cu adevarat sociolog? ( . ) Este un cameleon.

sociologul stereotip

nu cu mult timp in urma, sociologul stereotip purta un sacou de tweed cu petice in coate, avea in barba ramasite de la micul dejun de ieri, conducea o rabla si, cu orice ocazie, improsca un jargon pseudo-marxist

iubit in anii '60, tolerat in '70, urit (sau concediat) in '80, a fost un animal pe cale de dispartie in '90

sociologia

disciplina atit de larg admirata pe vremea cind florile aveau putere

profesia de sociolog

inventata de acei profesori universitari care pot cistiga cu miinile la spate orice concurs de inventat cea mai pizmașa profesie

sociologii

(dotati cu) strania abilitate de a face complicate lucrurile cele mai simple

s-au straduit mult sa-si grabeasca decesul renuntind sa-si mai crantane inaintasii pentru auto-indulgenta teoretizarilor lor marxiste si a pozelor postmoderniste

sociologii practicieni

au iesit intariti de recentele lor nenorociri, dar continua sa caute zelos acea mare teorie care sa explice actiunea sociala - oops, comportamentul

facultatile de sociologie

nu s-au schimbat prea mult (de la aparitie si pina acum, n. m.)

studentii la sociologie

ramin impartiti intre

- cei pentru care cuvinte ca <modalitati patriarhale> sint muzica, cea mai dulce muzica,

- si ceilalti, care stiu ca sociologia este o pierdere de vreme, dar ca e o facultate suficient de usoara ca sa te poti abandona timp de patru ani hedonismului, si inca unui hedonism finatat de stat.

Intelegem de aici ca profesia de sociolog este inventia, arbitrara si malitioasa, a unor universitari cultural si ideologic, uneori chiar higienic, dubiosi si ca a face facultatea de sociologie este oricum o pierdere de vreme, placuta insa, mai ales ca e pe banii statului. In consecinta, studenti la sociologie nu s-au facut, nu se fac si nu se vor face decit doua categorii de tineri: a. prostii cu ifose; b. lenesii smecheri.

Finalizam din unghiul opus, cu neliniștile unei categorii de persoane cu totul speciale pentru noi, etern ingrijorate, fata de care nu vom avea niciodata suficienta recunostinta de aratat: parintii noștri, adica parinții de copii care au hotarit, hotarasc si vor hotari sa se faca ceva atit de neobișnuit, de necunoscut și, in ultima instanța, de nesigur și de riscant - sociologi.

Dezamagit, de fapt de-a dreptul scandalizat ca nu am ales sa ma fac inginer, ca barbatii adevarati ai Resitei noastre bicentenar industriale, dar hotarit sa-mi respecte, ba chiar sa-mi inteleaga optiunea, tatal meu, muncitor industrial, m-a pus sa-i zic si lui pina la urma ce e aia sociolog, ce ies eu din facultatea aia a mea de sociologie. Dupa ce i-am raspuns, cum m-oi fi priceput si eu si m-or fi invatat profesorii din facultatea aia a mea de sociologie, tatal meu a concluzionat fara ezitare: deci daca am inteles bine, o sa iesi un fel de profesoara de dirigentie.

Mi se pare și acum una dintre cele mai percutante și mai precise puneri in garda despre profesia de sociolog ca opțiune catastrofala. Nu am reușit nicicum sa-i fac fața inainte de a produce aceasta monografie.

Cam aceasta este reprezentarea despre profesia de sociolog in lumea celor care conteaza, adeseori in mod crucial, pentru ce se poate alege de munca și cariera absolvenților de sociologie. Stind strimb și judecind drept, oricine s-ar afla in fața ideii de a se face sociolog și s-ar documenta un pic, luind in serios ce se spune despre profesia de sociolog in lumea care conteaza ar ințelege ca o fi sociologia asta ceva interesant ca știința și gargara, dar ca profesie este ceva pur și simplu nefrecventabil.

E un pic ciudat ca, aflind despre profesia de sociolog ceea ce am aratat ca in mod obiectiv poți gasi, sa perseverezi in a te face sociolog. Și mai ciudat este sa termini facultatea de sociologie și sa nu simți apoi niciodata nevoia sau, cel puțin, niciodata in mod decisiv, sa admiți ca a fost o opțiune nu prea fericita și sa-ți iei masurile de rigoare.



Sociologia nu reprezinta prin ea insasi o specializare autonoma si suficienta. Este deci important ca viitorii licentiati in sociologie sa achizitioneze cunostinte complementare in alte domenii (economie, stiinte politice sau manageriale, drept etc.) Cercetarea fundamentala si invatamintul superior sint debuseele clasice pentru sociolog. Numarul locurilor de munca in aceste doua sectoare este totusi foarte limitat. In general insa, sociologilor nu le lipsesc uneltele pentru a se insera in alte sectoare profesionale. Isi pot face loc in administratiile publice si in intreprinderile private, cu conditia de a-și imbogati (etoffer) ceea ce invata in facultatile lor de sociologie cu o specializare complementara. Intr-o intreprindere privata, un sociolog poate indeplini sarcini de managementul resursei umane sau de marketing. Activitatile sociologului se organizeaza adeseori in jurul unor poli cum sint studiile (conceperea chestionarelor, sondajele, prelucrarea informatiilor), consilierea etc. Cu toate acestea e bine de subliniat ca regula generala ca debuseele pentru sociologi sint restrinse, ceea ce face ca licentiatii in sociologie sa inceapa adesea prin a se incadra in activitati temporare de o precaritate mai mult sau mai putin mare si care nu sint direct legate de pregatirea lor de baza. Pe propriul teren, sociologul este concurat de economisti, juristi, psihologi Nu trebuie uitat ca in general sociologul nu lucreaza intr-un sector social (invers decit asistentii sociali). Dealtfel, cele doua profesii fiind foarte diferite, viitorul student va trebui sa poata decide daca vrea sa exercite o activitate de ajutor social (formare mai practica, orientata direct catre intrarea in practicarea profesiei) sau daca prefera o formare care nu vizeaza neaparat sa formeze un anumit tip de profesionist. Vezi Le sociologue, Centre de Documentation et d'Information sur l'Enseignement Supérieur - CEDIES, Ministère de la Culture, de l'Enseignement Supérieur et de la Recherche, Luxembourg, www.cedies.lu, 2004, p. 5.

Aspecte semnificative. Aptitudinile educaționale ale sepcialiștilor in științe sociale sint printre cele mai inalte dintre toate ocupațiile. Antropologii și arheologii, geografii și sociologii vor avea parte de o creștere medie, dar pentru istorici și specialiștii in științe politice este de așteptat o creștere mai inceata decit media deoarece aceștia vor gasi opotunitați mai puține in afara celor din sistemul de guvernare și din sistemul academic. Competiția pentru locuri de munca va ramine ascuțita pentru toate specialitațile deoarece specialiștii in științe sociale sint in competiție pentru locuri de munca cu alți lucratori, cum ar fi psihologii, statisticienii sau cei specializați in cercetari de piața și expertizari. Natura muncii. Ocupațiile majore din științele sociale pe care le acopera aceasta dare de seama includ antropologii, arheologii, geografii, istoricii, absolvenții de științe politice și sociologii. Specialiștii in științe sociale studiaza toate aspectele societații - de la evenimentele și realizarile trecutului pina la comportamentul uman și relațiile dintre grupuri. Cercetarile lor furnizeaza cunoștințe care ne ajuta sa ințelegem diferitele cai prin care indivizii și grupurile iau decizii, exercita puterea și raspund la schimbare. Prin studiile și analizele lor, specialiștii in științe sociale sugereaza soluții la problemele sociale, de business, personale, de guvernare și de mediu. Cercetarea este activitatea cea mai importanta a multora dintre specialiștii in științe sociale, care utilizeaza variate metode pentru a asambla fapte și a contrui teorii. Cercetarea aplicativa este proiectata in mod obișnuit pentru a produce informația care sa-i faca pe oameni capabili sa ia decizii mai bune sau sa-și conduca treburile mai eficient. Interviurile și studiile sint larg utilizate pentru a culege fapte, opinii și alte informații. Culegerea de informații imbraca multe forme, incluzind faptul de a trai și a munci printre oamenii care sint studiați; realizarea de cercetari de teren; analizarea probelor și documentelor istorice; experimente de laborator cu oameni sau animale, administrarea de teste și chestionare standardizate; prepararea și interpretarea de harți și de grafica de computer. Munca specialiștilor in științele sociale variaza foarte mult, cu toate ca specialiștii dintr-un domeniu se pot gasi in situația ca cercetarile lor se suprapun cu alte domenii și ii conduc intr-o alta disciplina. Antropologii studiaza () Arheologii recupereaza și examineaza evidența materiala () Geografii analizeaza distribuția fenomenelor fizice și culturale pe () Istoricii cerceteaza, analizeaza și interpreteaza trecutul () Specialiștii in științe politice studiaza originea, dezvoltarea și acțiunea sistemelor politice și a politicilor publice () Sociologii studiaza societatea și comportamentul social prin examinarea grupurilor și instituțiilor sociale pe care oamenii le formeaza, ca și variatele organizații sociale, religioase, politice și de business. Studiaza de asemenea comportamentul grupurilor și interacțiunea dintre grupuri, evidențiaza originea și creșterea acestora, analizeaza influența activitaților de grup asupra indivizilor care compun grupul. Sociologii se ocupa cu caracteristicile grupurilor sociale, organizațiilor și instituțiilor; felurile in care indivizii sint afectați unii de alții și de catre grupurile de care aparțin; și de efectul trasaturilor sociale de tipul genului, virstei sau rasei asupra vieții cotidiene a persoanei. Rezultatele cercetarii sociologice ajuta educatorii, legislatorii, cadrele de conducere și pe alți interesați in rezolvarea problemelor sociale și in formularea de politici publice. Mulți sociologi lucreaza intr-una sau mai multe specialitați, cum ar fi organizarea sociala, stratificarea și mobilitatea; relațiile interetnice și interrasiale; educație; familie; psihologie sociala; sociologie urbana, rurala, politica și comparativa; roluri și relații de gen; demografie, gerontologie; criminologie; practica sociologica." Bureau of Labor Statistics, U.S. Department of Labor, Occupational Outlook Handbook, 2004-05 Edition. Pe Internet la https://www.bls.gov/oco/ocos054.htm

***, C. O. R. Clasificarea ocupatiilor din Romania, Meteor Press, Bucuresti, f. a., actualizata 2005, p. 112.

"054. OCUPAȚII IN SOCIOLOGIE. Acest grup include ocupații in relație cu cercetarea asupra dezvoltarii, structurii și proceselor din societate, instituțiilor și culturilor acesteia și comportamentului ființelor umane ca membri ai colectivitaților și sistemelor sociale; asupra desfașurarii și consecințelor comportamentului expectat și deviant; asupra diferențelor economice, politice și de alta natura dintre obiceiuri și insituții prin intermediul culturilor. Ocupațiile din domeniul muncii sociale sint incluse in Grupul 195. 054.067-010 LUCRATORI IN CERCETARE, BUNASTARE SOCIALA. Planifica, organizeaza și desfașoara cercetari destinate ințelegerii problemelor sociale și planificarii și realizarii programelor de bunastare sociala. Proiecteaza configurații de cercetare pe baza cunoașterii existente și a teoriilor care apar. Elaboreaza și testeaza metode de culegere a datelor. Culege informații și face judecați prin intermediul observației, interviului și a explorarii documentelor. Analizeaza și evalueaza date. Redacteaza rapoarte cu conținut descriptiv, analitic și evaluativ. Interpreteaza metodele utilizate și rezultatele pentru persoanele responsabile. Pot lucra direct cu funcționari din domeniul statisticii, cu statisticieni și cu alții. Pot colabora cu lucratori in cercetare din alte domenii. Pot fi utilizați in activitațile volentare și in agențiile guvernarilor de bunastare sociala, ca și in consiliile locale pentru bunastare și școlile pentru munca sociala. 054.067-014 SOCIOLOG. Desfașoara cercetari in dezvoltarea, structura și comportamentul grupurilor de ființe umane și in pattern-urile culturii și organizarii sociale care au rezultat din viața de grup in societate. Culege șianalizeaza date științifice cu privirela fenomenele socialecum sinr comunitatea, asocațiile, instituțiile sociale, minoritațile etnice, clasele sociale și schimbarea sociala. Poate preda sociologie, conduce cercetari, pregati publicații tehnice sau acționa in calitate de consultant pentru legislatori, administratori șialțioficiali care au de-a face cu problemele politicii sociale. Se poate specializa in cercetarea relațiilor care au loc intre legea penala și ordinea sociala și rolul acestora in generarea incalcarii legii și a comportamentului celor care incalcalegea și poate fi desemnat in rolul de criminolog. Se poate specializa in cercetarea controlului și prevenirii incalcarii legii, pedepselor pentru incalcarea legii și managementului instituțiilor penale, ca și a reabilitarii celor care au incalcat legea și poate fi desemnat in rolul de penolog. Se poate specializa in cercetarea relațiilor de grup și a proceselor dintr-o organizație industriala și poate fi desemant in rolul de sociolog industrial. Se poate specializa in cercetarea comunitaților rurale in contrast cu comunitațile urbane și a problemelor ocazionate de impactul revoluțiilor științifice și industriale asupra modului de viața rural și poate fi desemnat in tolul de sociolog rural. Se poate sepcializa in cercetarea asupra interrelațiilor dintre mediul fizic și tehnologie in distribuția spațiala a oamenilor și activitaților lor și poate fi desemnat in rolul de ecologist social. Se poate specializa in cercetarea problemelor sociale care se nasc din devierea individuala sau de grup de la standardele acceptate de conduita, așa cum sint incalcarea legii și delincvența sau problemele sociale și discriminarea rasiala care iși au radacina in neputința societații de a realiza scopuri colective; și poate fi desemnat in rolul de specialist in probleme sociale. Se poate specializa in cercetarea originilor, creșterii, structurii și caracteristicilor demografice ale orașelor și pe modelele sociale și problemele specifice care rezulta dintr-un ambient urban și poate fi desemat in rolul de sociolog urban. Se poate specializa in cercetarea factorilor sociali care afecteaza ingrijirea sanatații, incluzind definirea starii de boala, comportamentul de pacient și de practician, epidemiologia sociala și livrarea serviciilor de ingrijire asanatații și poate fi desemnat in rolul de sociolog medical. Poate sa planifice și sa desfașoare cercetari demografice, examinari și experimente pentru studierea populațiilor umane și a tendințelor care le afecteaza și sa fie desemnat in rolul de demograf. 054.107-010 SOCIOLOGUL CLINIC. Deruleaza și implementeaza proceduri corective care ușureaza disfuncțiile de grup. Colaboreaza cu indivizi și grupuri pentru a determina natura disfuncțiilor de grup. Observa interacțiunea de grup și intervieveaza membrii grupului pentru a identifica problemele referitoare la factori cum sint organizarea grupului, relațiile de autoritate și conflictele de rol. Desfașoara modalitați de soluționare a problemelor grupului, bazindu-se pe descoperiri și incoroporari ale cercetarii sociologice și studierii altpor discipline. Desfpșoara proceduri de intervenție, utilizint tehnici cum sint interviuș, consultațiile, jocurile de rol și observarea participativa a interacțiunii de grup pentru a facilita rezolvarea problemelor de grup. Monitorizeaza interacțiunea de grup și afilierile de rol pentru a evalua progresul și a stabili necesitatea unei schimbari suplimentare." U. S. Department of Labor, Dictionary of Occupational Titles, fourth edition, vol. I, VGM Career Horizons, Licolnwood, Illinois USA, 1994, p. 54.

E vorba de doua interviuri de grup, ambele realizate in data de 20.10.2006, unul cu zece cadre de conducere de diferite nivele ierarhice din companii private, moderat de D-na lect. univ. Carmen Buzea, și unul cu opt cadre de conducere de diferite nivele ierarhice din instituții publice, moderat de D-na lect. univ. dr. Codrina Șandru. Interviurile au fost realizate in cadrul programului de cercetare al proiectului "Profesia și ocupațiile de sociolog", finanțat de CNCSIS prin grantul 430/ 2006.

Este vorba despre o colecție de douazecișidoua de interviuri realizate de mine in pregatirea și apoi in cadrul proiectului menționat la nota anterioara.

Cu coroborarea ca nu am gasit nici o singura constatare contrara, care sa le afecteze verosimilitatea pina la nivelul de generalizare "cadre de conducere din companii private și instituții publice din țarile membre UE". E o coroborare, recunosc, slaba, care ar putea insemna, mult mai plauzibil, ca in ultimii zece ani, in țarile membre UE nu avem cercetari pe acest subiect (sau, dar mul mai puțin plauzibil, ca avem, dar nu au fost date publicitații).

Trimitere la epoca hippie.

, The Third Way, in "The Christian Science Monitor"/ 14 iunie, 2000. Imi cer scuze pentru mica masacrare grafica a articolului, dar n-am facut decit sa-l decupez pe subiecte ca sa-l putem savura mai bine, in prize tematice distincte. Textul original (excerptele din textul original) este cel care urmeaza. "Not long ago, the stereotypical sociologist wore a tweed jacket with patches on the elbows, had bits of yesterday's breakfast in his beard, drove a "rustbucket," and, at every opportunity, spouted pseudo-Marxist jargon. Loved in the '60s, tolerated in the '70s, hated (or fired) in the '80s, he was an endangered beast by the '90s. ( . ) But perhaps that's all changed. Anthony Giddens - head of the London School of Economics, inventor of the Third Way, and Tony Blair's favorite guru - has never conformed to stereotypes. Back in the '70s he was the first Cambridge don to wear a leather jacket. Now he's probably the first sociologist with a closet full of Armani suits. ( . ) It appears that Giddens has singlehandedly breathed life back into sociology, which not long ago lay moribund. But is he really a sociologist? Does his subject bear any resemblance to the discipline so widely admired back when flowers had power? And have the foot soldiers in the universities benefited from the exploits of their illustrious general? ( . ) Sociologists did much to hasten their demise by abandoning the diligent number crunching of their forebears for self-indulgent Marxist theorizing and postmodernist posturing. Giddens survived those black times rather well, mainly because he's a chameleon. ( . ) But this merely proves that academics would win hands down in any contest to find the most malicious profession. ( . ) Sociologists have long been noted for their uncanny ability to bring complexity to the most simple things. ( . ) Back at the universities, sociology hasn't changed much. Practitioners have been toughened by their recent misfortunes, but they still zealously search for that one great theory to explain social action (oops, behavior). As for the students, they remain divided between those who hear the words "patriarchal modalities" as sweet music, and the others who find sociology a waste of time but an easy subject to do during four years of state-funded hedonism."





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga