Cercetarea sociologica privind cresterea numarului de familii monoparentale

1 MOTIVA IA ALEGERII TEMEI

Am ales sa cercetez aceasta tema deoarece are o importanta sociala clara, categorica, fiindca acest tip de familie este intr-o continua crestere. Familiie cu un singur parinte sunt privite negativ, deoarece familiile formate din mama-tata-copii reprezinta idealul cultural.

2 OBIECTIVELE CERCETARII

Prin aceasta cerecetare doresc sa urmaresc cat demult s-a raspandit acest tip de familie.

Deasemenea sunt interesata si de cauzele si efectele familiei monoparentale asupra copiilor

3 UNIVERSUL CERCETARII

Universul cercetarii pe tema "Familiile monoparentale" este delimitat de persoane in varsta cuprinsa intre 18 si 55 de ani , atat persoane de sex masculin cat si persoane de sex feminin.

4 ELABORAREA IPOTEZELOR

Ipotezele de la care am pornit aceasta cercetare sunt urmatoarele:

1. Copii care provin din familii monoparentale inregistreaza performante scolare scazute.

2. Lipsa unui parinte are consecinte negative asupra comportamentului copiilor.

Cu cat gradul de comunicare din cadrul familiilor monoparentale este mai scazut cu atat tendinta spre delicventa juvenila este mai mare.

4. Copii care provin din familii monoparentale preiau din atributiile parintelui absent.

6. TIPUL DE CERCETARE

Pentru a analiza raspandirea fenomenului si caracteristicile familiilor monoparentale din Romania am utilizat analiza secundara de date, pe baza celei mai recente cercetari, intitulata "Viata de familie" a fundatie Soros, 2008. De asemenea am realiat si studii de caz pentru a identifica problemele complexe cu care se confrunta familiile monoparentale si care nu ar fi reiesit din analiza datelor cantitative.

Conform definitiei date de Pierre Paillé ,, cercetarea calitativa desemneaza acele cercetari empirice din stiintele sociale si umane care corespund unui numar de cinci caracteristici:

1) cercetarea este realizata in mare parte intr-o viziune comprehensiva;

2) abordeaza obiectul de studiu intr-o maniera deschisa si larg cuprinzatoare;

3) include date culese cu ajutorul metodelor calitative, adica prin intermediul metodelor care nu implica nicio cuatificare;

4) analizeaza datele calitativ sau, altfel spus, cuvintele sunt analizate direct prin utilizarea altor cuvinte, fara a trece printr-o operatie de numarare;

5) conduce in final la o povestire sau la o teorie, nu la o demonstratie. (S.Chelcea, 2001, p.62)

Studiul de caz reprezinta una dintre diferitele metode de a efectua cercetari in domeniul stiintelor sociale. Printre celelalte se numara: experimentele, sondajele, istoriile si analizele informatiilor de arhiva. Folosirea studiului de caz se recomanda atunci cand cercetarea are un rol redus asupra evenimentelor si cand atentia este indreptata asupra unui fenomen contemporan vazut intr-un context din viata reala. (R. K. Yin, 2005, p. 17)

Ca strategie, studiul de caz este in general folosit pentru a contribui la cunostintele noastre cu privire la indivizi, grupuri, organizatii, societate, politica, etc. (R. K. Yin, 2005, p. 18) Datele unui studiu de caz pot proveni dintr-o varietate de surse, cum ar fi documente, arhive, interviuri, obsevatie directa, participativa, etc. (R. K. Yin, 2005, p. 106).

Studiile de caz au fost realizate prin intermediul interviului cu membrii familiei respective.Septimiu Chelcea defineste interviul de cercetare ca fiind o ' tehnica de obtinere, prin intrebri si raspunsuri, a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane.' ( 2004, p.297) Interviul intruneste o serie de avantaje, printre care: flexibilitatea, se refera la posibilitatea de a obtine raspunsuri specifice la fiecare intrebare; asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor; colectarea unor raspunsuri spontane, asigurarea unor raspunsuri personale, sau asigurarea raspunsului la toate intrebarile. Insa, tehnica interviului are si o serie de dezavantaje si limite intrinseci: timpul indelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse in esantion, pentru obtinerea acordului si desfasurarea convorbirii; inconveniente legate de faptul ca se cere indivizilor sa raspunda indiferent de starea lor de spirit, lipsa de standardizare in formularea intrebarilor, ceea ce limiteaza comparabilitatea informatiilor; dificultati in accesul la cei care sunt inclusi in esantion.( idem, p.301).

7 Analiza detelor de ancheta

Septimiu, Chelcea(2002 ) spune ca "analiza datelor ocupa, de regula, cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare, ca si dintr-un studiu publicat intr-o revista stiintifica".

Ancheta presupune un schimb de informatii, o comunicare intre cercetator si anumite elemente ale investigarii, primul fiind cel care prin intermediul chestionarului, provoaca un comportament verbal din partea celor din urma. Transmiterea informatiei de la persoanele chestionate spre cercetator se poate realiza, prin doua modalitati fundamentale diferite atat prin actul de comportament pe care-l presupun cat si prin inducerea unor probleme metodologice specifice, a caror cunoastere este esentiala pentru ca rezultatele anchetei sa nu fie afectate.

Interpretatea studiilor efectuate in teren implica de obicei probleme generale. Datorita faptului ca este vorba doar de un mic numar de oameni, nu putem fi siguri ca, ceea ce se gaseste intr-un context se va aplica si in alte situatii sau chiar faptul ca doi cercetatori diferiti vor ajunge la aceleasi concluzii atuni cand studiaza acelasi grup. Acest lucru nu reprezinta o problema prea dificila in cercetarea de tip ancheta. Intr-o ancheta, chestionarele sunt fie trimise, fie date direct in cursul interviului unui grup selectat de oameni, cateodata in numar de cateva mii. Munca de teren se potriveste cel mai bine cu studierea in profunzime a unor mici detalii de viata sociala: cercetarea prin intermediul anchetei are tendinta de a produce informatii mai putin detaliate, dar care pot fi aplica de obicei pr o arie mai intinsa.

Anchetele sunt amplu folosite in cercetarea sociologica, din mai multe ratiuni. Raspunsurile la chestionare pot fi cuantificate si analizate mai usor decat materialul oferit de majoritatea celorlalte metode de cercetare; pot fi studiate grupuri mari de oameni, iar, daca exista fonuri suficiente, cercetatorii pot intrebuinta o agentie specializata in munca de anchetare sociologica, pentru a colecta raspunsurile. Se obisnuieste publicarea unor anchete, intemeiate pe rezultate extrase din putin mai mult de jumatate din cele apartinand unui esantion - cu toate ca in mod normal se face efort pentru reconectarea celor care nu au raspuns sau inlocuirea lor cu alte persoane. Se stie prea putin despre cei care se hotarasc sa nu raspunda la ancheta sau refuza sa fie intervievati.

Ponderea familiilor monoparntale si structura acestora:

Din 2002 pana in prezent numarul familiilor monoparentale s-a dublat, dupa cum arata studiul "Viata de familie-2008" realizat de Fundatia Soros. Statul ar trebui sa se implice mai mult in educarea si formarea acestor copii. Oricat ar fi de grijulie, mama se va confrunta mereu cu probleme in ceea ce priveste crestere copilului. De cele mai multe ori, aceste probleme pot fi rezolvate doar cu ajutorul unui psiholog sau asistent social. In caz contrar, societatea poate fi afectata pe termen lung deoarece acesti copii nu se dezvolta normal, ar trebui sa existe psihologi in scoli, centre de zi in care sa socializeze, sa aiba activitati extrascolare. "Protectia familiei are nevoie si de o gama larga de servicii destinate sa sustina familia in eforturile sale de ingrijire, sa integreze copilul si sa ii largeasca perspectivele de realizarea sociala. Statul trebuie de asemenea sa faciliteze integrarea pe piata muncii a parintilor si sa contribuie la armonizarea muncii cu viata de familie"( Raluca, Popescu "Viata de familie" a Fundatiei Soros.

Cand o familie a trecut printr-un divort sau moartea unuia dintre parteneri lasand un singur parinte responsabil de cresterea copiilor, ea a devenit o familie monoparentala.

Tot mai multi adulti isi cresc copiii singuri, fara a avea alaturi un partener, pe al carui ajutor sa se poata sprijini. Cele mai multe familii monoparentale au ca parinte unic mama. Uneori, parintele este obligat sa-si creasca singur copilul datorita decesului sotului/sotiei, dar cele mai frecvente cazuri se datoreaza divortului sau separarii. Se intampla si ca parintele sa fie singur pentru ca asa a ales.

Graficul 1. Ponderea familiilor monoparntale si structura acestora

Principalul motiv pentru care exista mai multe femei care isi cresc copii singure il reprezinta legislatia. Poate fi si o gandire stereotipa, mama este mai potrivita pentru a-si intretine copilul decat tatal acestuia.

89% din familiile monoparentale sunt reprezentate de femei, care isi cresc singure copiii. Aceasta situatie poate fi cauzata de doua lucruri (motive): in primul rand datorita emanciparii femeii; datorita faptului ca majoritatea femeilor din ziua de azi au un loc de munca (dispun de resurse financiare pentru a-si intretine singure copii). Odata cu emanciparea femeii conceptul de familie numai reprezinta o prioritate pentru femeile din ziua de azi.

Exista si cazuri cand copilul este atribuit tatalui, acest lucru poate fi datorat, pe de o parte alegerii copilului (in functie de varsta pe care o are copilul) de a sta cu tatal sau iar pe de alta parte din cauza faptului ca mama are un comortament anti-social si nu este in masura sa creasca un copil. Procentul de 11% il poate reprezenta situatia ilustrata, dar acest coeficient de 11% poate fi reprezentat de barbati ramasi vaduvi.

Motivele invocate pentru care sunt parinti singuri sunt diferite in functie de varsta:

Dintre cei sub 25 ani:

- 43% invoca abandonul (comparativ cu 17% pe ansamblu)

-10% ca tatal biologic nu a recunoscut copilul ( fata de 5% pe ansamblu)

-16% ca mama nu a dorit sa mentina legatura cu tatal biologic (comparativ cu 5% pe ansamblu).

Graficul 2. Varsta parintelui singur

Procentul de 11% este reprezentat de familiile intemeiate in adolescenta. Avand in vedere varsta mica pe la care se casatoresc, pariti nu au posibilitatea de a-si termina studiile si implicit nu au resurse financiare pentru cresterea unui copil.

Datorita varstei prea mici la care decid sa-si intemeieze o familie, nu au experienta necesara pentru a creste un copil. De aceea de cele mai multe ori copii sunt neglijati, au probleme de sanatate, au probleme scolare si cu legea.

Dupa o scurta perioada de timp, parinti constientizeaza faptul ca pentru a intretine o familie, nu dispun de conditiile necesare pentru a intretine o familie si hotarasc sa se desparta.

Procentul de 32% reprezentat de parinti cu varste cuprinse intre 26-35 ani poate fi cauzat si de plecarea unuia dintre ei pentru a munci in strainatate in scopul intretinerii familiei. Exista multe familii care datorita faptului ca stau separati o lunga perioada de timp, poate chiar cativa ani, hotarasc sa divorteze.

Cel mai mare procent (42%), al familiilor monoparentale il reprezinta cei cu varsta cuprinsa intre 36-45 ani. Acesta poate fi cauzat si de faptul ca in cuplu apare o perioada critica la barbati, criza varstei de mijloc, cand barbatul doreste sa faca schimbari majore in viata lui fara sa-l tina cont de urmari. Acesta numai este multumit cu viata familiala pe care o are si cauta compania altei femei, in consecinta renunta la familia actuala. Acesasta poate fi si cauza cresterii procentului de familie monoparentala, existand femei care-si cresc si isi intretin singure copiii.

Procentul de 1% il reprezinta persoanele chestionate cu varsta de peste 55 de ani, reprezentandu-i pe cei care au ramas singuri datorita decesului partenerului.

Graficul Motive

Cel mai mare procent din cei chestionati (45%),este reprezentat de familiile monoparentale divortate. Motivele divortului pot fi: plecarea unuia dintre parteneri pentru a muncii in alt oras decat cel in care isi are domiciliul sau strainatate, nu dispun de resurse financiare pentru a intretine o familie, incompabilitatea celor doi parteneri, conflicte, violenta, etc.

18% il reprezinta procentul familiilor monoparentale in urama decesului unuia dintre parteneri. Ponderea foarte mare a deceselor este cauzata de: probleme de sanatate, accidente, sinucideri, etc.

18% separare. Tinerii din ziua de azi aleg sa traiasca in concubinaj, casatoria nerepreyentand o prioritate pentru ei. Nefiind constransi din punct de vedere legal (neavand un certificat de casatorie), este mai usor sa se desparta.

7% este reprezentat de monoparentale, in urma abandonului unuia dintre parteneri. Cauzele abandonului pot fi: neantelegeri intre parteneri, gasirea altui partener de viata, violenta in familie, probleme financiare, etc.

5% il reprezinta mamele singure, mamele care nu au dorit o relatie cu tatal biologic al copilului.

Posibilitatea ca aceasta sa nu doreasca sa se casatoreasca cu tatal biologic al copilului se datoreaza neantelegerilorn din cuplu, nepotrivirii de caracter, faptului ca aceasta dispune de conditii financiare suficiente care sa-i permita intretinerea copilului.

Tot un procent de 5% este reprezentat de familiile monoparentale, in care tatal biologic nu a dorit sa recunoasca copilul. Acest lucru se datoreaza, in primul rand dorintei acestuia de a nu avea responsabilitati.

Graficul 4 . Situatia ocuparii parintilor

Faptul ca parintele din familia monoparentala (48%), are un loc de munca cu norma intreaga are atat avantaje cat si dezavantaje. Avantajele se refera la faptul ca parintele are posibilitatile necesare pentru a i oferi copilului tot ceea ce isi doreste din punct de vedere material.

Lipsa timpului, parintelui, din caza serviciului cu norma intreaga poate avea consecinte negative in ceea ce priveste educatia copilului. Un copil nu are nevoie numai de resurse materiale, are nevoie de iubire, afectiune, intelegere, ajutor la problemele scolare, dar parinti din zilele noastre, din cauza seviciului nu beneficiaza de timpul necesar pentru realizarea acestora.

Spre deosebire de cei care lucreaza cu norma redusa, (in cazul nostru, un procent de 4% din cei chestionati) dispun de mai mult timp liber pentru educatia copiilor, insa nu dispun si de aceleasi resurse materiale, acestea fiind reduse, neputand satisface dorintele copiilor de ordin material.

Aproape jumatate, 48% dintre cei chestionati, reprezinta familii monoparentale in care parintele nu are un loc de munca. Acest lucru reprezinta un fenomen ingrijorator deoarece copii acestora nu beneficiaza de conditiile materiale necesare pentru intretinerea lor

Graficul 5. Acceptarea familiilor monoparentale de catre ceilalti

In mod paradoxal, desi familia ar trebui sa ofere suport psihologic parintelui singur avand in vedere greutatile cu, care se confrunta pentru intretinerea copilului, tocmai aceasta il dezaproba. Aceeasi situatie o intalnim atat in cazul grupui de prieteni cat si din partea parintilor altor copii.

Avand in vedere stereotipul conform caruia copilul trebuie crescut de ambi parinti, aceasta reprezinta cauzele pentru care vecini dezaproba familia monoparentala.

La locul de munca, 6% dintre cei chestionati au simtit cel mai putin dezaprobare din partea colegilor.

Avand in vedere ca majoritatea copiilor de la scoala apartin unor familii in care sunt crescuti de ambi parinti ii discrimineaza pe cei care apartin familiilor monoparentale, neexperimentand o situatie similara.

Graficul 6. Intalnirea copilului cu celalalt parinte

Jumatate, (50%) dintre parintii chestionati, care apartin familiei monoparentale dar care nu locuiesc inpreuna cu copii au declarat ca nu se intalnesc niciodata cu copii lor. Ceea ce demonstreaza ca acestia in urma divortului sau abandonului nu se mai intereseaza de situatia copilului.

Acesta reprezinta un fenomen ingrijorator, deoarece celalalt parinte trebuie sa suplineasca parintele lipsa preluandu-i din responsabilitatile acestuia.

Alti parinti, respectiv 17% dintre cei chestionati, considera ca este de ajuns sa-si viziteze copilul doar o data pe an, gandindu-se ca afectiunea si intelegerea sa nefiind un factor important in viata acestuia.

13% considera a fi important sa-si viziteze copilul de cateva ori pe an ( cu ocazia unor evenimente speciale- sarbatori, zile de nastere)

Altii, chiar daca nu mai sunt impreuna cu partenerul nu considera ca acest fapt ar trebui sa pericliteze relatia dintre el si copii, vizitandu-l de cateva ori pe luna, sau chiar de cateva ori pe saptamana.

Comentarii:

Conform acestui studiu numarul familiilor monoparentale s-a dublat in sase ani (estimativ), 90% dintre parintii singuri sunt femei, deoarece femeile se descurca mai bine decat barbati in cresterea copiilor, ele se recasatoresc mai tarziu sau chiar deloc deoarece le este foarte greu sa se integreze intr-o alta familie.

Principalul motiv este despartirea sau divortul, dar in grupa de varsta sub 25 de ani abandonul este la fel de raspandit, in special din partea tatalui,deoarece el nu este obisnuit cu responsabilitati si nu se adapteaza greutatilor familiei la fel ca femeia.

Daca tendintele demografice se mentin, ceea ce este foarte probabil, numarul familiilor monoparente va creste in continuare. Cresterea numarului famiilor monoparentale este un fenomen care se petrece in intreaga lume. Acest fapt a facut ca si atitudinea fata de acest tip de familie sa evolueze, mai mult sau mai putin, in functie de zone, de evolutia culturala a acest

Studiu de caz nr. 1

Initiale: P.I

Sex: Feminin

Varsta: 42

Nivelul de scolarizare: Studii superioare

Ocupatie: Inspector P.S.I si Mediu

Statutul social: Necasatorita

Numar de copii: 1copil

Sotul doamnei P.I. este dependent de alcool si jocuri de noroc, nu aduce niciun ban in casa, toti banii pe care ii castiga ii cheltuie pe activitatile mai sus mentionate.Nu ii ofera nici fetei niciun ban, iar de cate ori ii cere o minte ca banii sunt la sotia sa si ca nu vrea aceasta sa-i dea. Sotul doamnei P.I. devenise violent, atat verbal cat si fizic, atat cu sotia cat si cu copilul. Sotia ajunsese sa nu mai suporte bataile si injuriile care ii erau adresate hotarand sa divorteze. Dupa o casnicie de 20 de ani, se hotaraste sa plece de acasa impreuna cu fiica sa, deoarece se saturase de atatea certuri. A plecat intr-o seara la o prietena care era administratora unor camine de nefamilisti si care le-a oferit un loc locuind pana a depus actele de divort. I-a fost foarte greu pentru ca nu dispunea de foarte multi bani dar a trebuit sa depuna si actele pentru partaj. Fostul sau sot cand a aflat ca a parasit domiciliul conjugal a inceput sa o caute peste tot, pe la prieteni, rude si in final a aflat unde s-a mutat si i-a cerut sa se intoarca acasa. Constatand ca sotia chiar nu dorea sa se intoarca, a inceput sa o ameninte, sa-i spuna ca o omoara, ca o sa puna pe un barbat sa o urmareasca ca sa o agreseze.

Cel mai dificil moment a fost cand a inceput sa o urmareasca, era violent, posesiv, o controla tot timpul, o ameninta, ii era atat de frica, incat nu mai putea dormi noaptea, o stresa cu telefoanele, fiind nevoita sa cheme politia, dar amenintarile tot nu au incetat. Divortul a durat cateva luni si a trebuit sa se intalneasca la fiecare infatisare cu el , fiindu-i foarte greu deoarece nu isi dorea sa-l mai vada si mai ales sa-i asculte injuriile.

O problema serioasa pe care a intalnit-o in acea perioada si care a fost destul de dificila, a constat in schimbarea locului de munca fiindu-i greu sa se acomodeze cu noul colectiv. Ii lipseau prietenele de la vechiul loc de munca. Fetei doamnei P.I. i-a fost foarte greu deoarece a trebuit sa mearga la facultate si nu le ajungeau banii trebuind sa se angajeze. Doamna P.I. nu se putea descurca sa-i plateasca mancarea, chiria si taxele la facultatea.

Cu putin noroc si cu sprijinul prietenilor si al rudelor a reusit sa treaca peste toate aceste probleme. Acum doamnei P.I. si fiicei sale le este mult mai bine, sunt mai fericite, au mai multa liniste. Acest caz este foarte des intalnit in societatea contemporana, problema batailor, injurilor, lipsa banilor,este specifica unor familii dezorganizate. Majoritatea se despart din aceste motive. Ar trebui ca tatal sa-si ajute copilul, atat din punct de vedere afectiv cat si din punct de vedere financiar, chiar daca au loc separari. Copiii trebuie sa fie ajutati pentru ca depasesc mai greu astfel de situatii. Parintii ar trebui sa ramana prieteni chiar daca fiecare isi reface viata la un moment dat pentru ca ii leaga pana la urma un copil, copilul lor.

Studiu de caz nr.2

Initiale: H.M

Sex: Feminin

Varsta: 45 de ani

Nivelul de scolarizare: Studii superioare

Ocupatie:Cadru didactic

Statutul social: Necasatorita

Numar de copii: 1 copil

Doamna H.M. nu s-a inteles niciodata cu sotul ei, fiind doua firi complet diferite.    Dupa ziua nuntii sotul i-a marturisit ca a mai fost casatorit si ca mai are un baiat din casatoria anterioara. Sotul doamnei H.M. nu se ridica la nivelul acesteia, nici din punct de vedere intelectual nici din punct de vedere al integritatii morale. Tot timpul a inselat-o, iar intr-o zi i-a facut cunostiinta cu o femeie care lucra la el la serviciu. Cu timpul au devenit prietene, iar mai tarziu a aflat ca era amanta sotului ei. Acest caz nu era singular, a mai aflat recent si de altele. Doamna H.M. s-a hotarat sa divorteze de sotul ei in urma cu 5 ani, dupa o casnicie de 18 ani plina de certuri si infidelitate. Motivul pentru care a asteptat atat a fost in primul rand fiica sa de care era foarte atasata si care isi iubea tatal enorm, nu vedea viata fara el, si pentru ea a acceptat compromisurile. Am asteptat sa treaca timpul sa se maturizeze in gandire, sa-si dea seama singura cine este tatal ei.

Odata cu maturizarea fiicei sale doamna H.M. a decis sa plece de acasa la o ruda si la momentul oportun si cu ajutorul tatalui sau si-a cumparat o garsoniera. Fata inca pastreaza legatura cu tatal, o mai ajuta din cand in cand cu banii, este la facultate, iar ce-i ofera mama nu este suficient.

Doamna H.M. nu a intentat divortul, a asteptat sa primeasca citatia de la sot, considerand ca daca el a cerut-o in casatorie tot el sa-i ceara si divortul. A trecut foarte repede peste acest pas, acum este mandra de sine si incearca sa-si refaca viata.

Astfel de cazuri sunt intalnite mai ales atunci cand nu exista incredere si lipsa comunicarii dintre soti. Infidelitatea dovedeste ca unul dintre soti este superficial si libertin in atitudine. Sotia este vinovata de aceasta stare de fapt, ca desi constata infidelitatea, accepta sa traiasca alaturi de sotul infidel de dragul copilului. Important este ca femeia a decis sa se separe de sotul infidel dar ca fiica a ramas prietena cu tatal, fara sa fi alterat relatia tata-fiica.

Studiu de caz nr.3:

Initiale: R.C.

Sex: Feminin

Varsta:37

Nivelul de scolarizare:Studii medii

Ocupatie:Lucrator comerciant

Statutul social: Necasatorita

Numar de copii: 2 copii

R.C. s-a despartit de sotul sau in urma cu un an si jumatate si a spune ca ii este foarte greu sa se descurce. R.C are o fetita de 5 ani si un baietel de 2 ani. Sotul ei a parasit-o pentru o alta femeie, cu care traieste acum. R. Isi iubeste inca sotul si este foarte suparata, foarte furioasa, confuza. In general are puterea de a-si iubi si de a-si arata dragostea ambilor copii insa uneori, isi fac aparitia atat furia inconstienta fata de baietetul ei, M. , cat si fata fiica sa, I. Aceste simtaminte, spune C. Ca apar cel mai adesea la masa - I. este prima servita, abia apoi M., acesta insa neprotestand niciodata, desi este cel mai mic . Inconstient, C. a pus la cale un aranjament provocator, ce pare sa-i convina de minune fiicei, care deja considera ca are dreptul prima la tot ce este mai bun, comportandu-se ca o micuta printesa rasfatata. M. in schimb, desi avea doar un an si cateva luni cand parintii s-au despartit, pare sa inteleaga situatia mai bine decat sora sa. Isi adora mama, care in trecut l-a inconjurat cu toata afectiunea sa de mama, iar acum M. se foloseste de tot ce a trait deja, pentru a face fata acestor momente dificile. Cand mama face diverse comentarii, de genul: 'te porti la fel ca toti barbatii', sau il acuza ca se poarta urat, desi sora lui este cea care se poarta urat, M. nu reactioneaza agresiv ci bland, cu multa dragoste.

Putem observa din acest caz cum tatal isi paraseste familia, uitand si de cei doi copii care ii are, uitand cata nevoie au cei doi copii de tatal lor. Mai putem observa astfel cata forta are inconstientul si cat de expusi sunt parintii ca, sub presiune, 'sa transforme in actiuni sentimentele' pe care nu le percep in mod constient. Asa cum ei devin vulnerabili datorita oboselii sau extenuarii psihice, cu atat mai mult sunt expusi cand in viata lor intervin crize majore. Devenind constienti de vulnerabilitatea noastra vom reusi, cu mai multa usurinta, sa actionam in directia satisfacerii propriilor noastre nevoi, fara a le transfera asupra copiilor, fara a le cere acestora sa ni le satisfaca.

In toate cele trei situatii am constatat ca cele agresate si tratate degradant au fost sotiile, care au trebuit sa suporte o perioada atitudinea sotilor, explicatia cea mai frecvent intalnita fiind existenta unui copil. Lipsa de comunicare, comportamentul deviant al sotilor( batai, bautura sau infidelitate), lipsa sigurantei materiale sau financiare sunt tot atatea cauze care duc in societatea contemporana la destramarea familiilor. Se intalnesc tot mai des familii monoparentale, acest fenomen fiind ingrijorator pentru ca demonstreaza ca nu mai exista cultul pentru familie, una singura, pana la moarte.

Din aceste situatii copii sunt cei care au de suferit cel mai mult deoarece ei nu inteleg sau nu sunt determinati sa inteleaga ca mama si tata nu se mai inteleg si trebuie sa se desparta. Insa este de neconceput ca o femei sa ramana alaturi de un sot abuziv doar pentru ca are copii si ca nu trebuie sa traiasca fara tata, deoarece o astfel de familie nu poate oferi siguranta, liniste sau un exemplu pozitiv in viata copilului, marcandu-l in cele mai multe cazuri negativ

Concluzii finale

Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Familia este una din cele mai conservatoare in sensul bun al cuvantului segmente ale societatii. Contrar acestei idei, familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute in societa

Lipsa unui parinte micsoreaza vizibil veniturile familiei. Celalalt parinte este nevoit sa gaseasca solutii pentru a suplini deficitul financiar. Alocatia de sustinere care a fost acordata familiilor monoparentale constituie un ajutor necesar. Exista situatii in care aceste familii nu primesc ajutor moral sau financiar din partea rudelor, parintele singur fiind nevoit sa se descurce singur. Timpul pe care parintele il petrece cu copiii se diminueaza si de aici apar alte probleme. Riscul influentarii negative a minorilor este mare avand in vedere ca minorul nu mai este supravegheat si mamele isi schimba comportamentul, devenind autoritare in relatia cu copiii.

Relatia dintre mama si copil se schimba dupa producerea rupturii cu tatal. Avand in vedere ca mama este nevoita sa preia toate atributiile pentru ca familia sa functioneze normal, acesta are nevoie de sprijin pentru ca sa le poate indeplini. Incercarea ei de a duce la bun sfarsit sarcinile determina fie restrangerea sferei comportamentale specifice fiecarui rol, fie exagerarea unor tipuri de conduita din sfera rolului matern. De foarte multe ori copilul cel mare este cel care se implica in rezolvarea unor sarcini, devenind un sprijin important pentru mama, un suport emotional, preluand rolul parintelui absent. Acest lucru determina o maturizare timpurie a copilului.

Sexul parintelui singur influenteaza gradul de saracie al familiei monoparentale. De multe ori, mamele intampina dificultati in gasirea unui loc de munca, fiind descurajate la angajare datorita statutului lor de mame. Imposibilitatea acestora de a absenta de la servici atunci cand copiii au probleme de sanatate, le descurajeaza atunci cand cauta un loc de munca.

Copiii care provin din familii monoparentale intampina probleme in procesul de socializare pentru ca ei nu au cunoscut decat un singur model parental. De foarte multe ori cei care provin din acest tip de familii se adapteaza foarte greu vietii de cuplu si exista riscul major ca sa divorteze. Fetele pot fi socializate negativ, in spiritul aversiunii fata de barbati, astfel incat casnicia lor este sortita esecului inca de la inceput.

De asemenea, acesti copii simt nevoia de afectiune, pentru ca nu au decat un parinte. Insuficienta paterna lasa amprente crude asupra copiilor, iar socializarea lui are sanse foarte mari sa fie deficitara. Concluzia generala este aceea ca absenta parintilor poate genera probleme de identitate pentru copil. Parintele singur este prea ocupat sa le asigure un trai decent si uita sa mai ofere afectiune copiilor.

Timpul petrecut de parteneri departe unul de altul datorita faptului ca serviciul presupune putin timp liber sau este in alt oras duce la destramarea casniciei care poate insemna sau nu un divort. Exista situatii in care cuplul prefera, datorita copiilor, sa ramana impreuna si sa pastreze aparentele in ciuda faptului ca nu ii mai leaga nimic.

Bibliografie:

Bistriceanu, Corina, 2006. Sociologia familiei, Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine.

Baran, Pescaru, A., 2006. Familia Azi. O Perspectiva Sociopedagogica Bucuresti.: Aramis

Ciuperca, Cristian,2000. Cuplul modern: intre emacipare si disolutie, Alexandria: Editura Tipolex.

Costaforu, Xenia, 2004. Cercetarea monografica a familiei, Bucuresti: Tritonic.

Codul familiei, art. 97

Giddens, Antony, 2000. Sociologie. Bucuresti: BIC ALL.

Ilut, Petru,2005. Sociologia si Antropologia Familiei, Iasi: Polirom.

Mitrofan, I. si Ciuperca, C., 1997. Psihologia relatiilor dintre sexe. Mutatii si alternative, Bucuresti: Editura Alternative.

Mitrofan, I. si Ciuperca, C., 2002. Psihologia vietii de cuplu: Intre iluzie si realitate, Bucuresti: Editura Sper.

Mitrofan, I. si Ciuperca, C., 1998. Incursiune in psihologia si psihosexologia familiei.Bucuresti Editura Press Mihaela S.R.L.

Mitrofan, I. si Ciuperca.C. Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei. Bucuresti: Editura Sansa S.R.L.

Mihailescu, Ioan, 1999, Familia in societatile europene. Bucuresti: Universitatii.

Mitrofan, I. si Mitrofan, N., 1999. Elemente de psihologie a cupluilui. Bucuresti: Editura Sansa S.R.L.

Mitrofan, I.1989 . Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica.

Nicolae, Damian, 1972. Sociologia familiei (curs). Bucuresti: Universitatea Bucuresti.

Preda, Marian, 1999. Grupuri Sociale ignorante excluse de politicile sociale din Romania, in Zamfir, Catalin (coord.), Politici sociale in Romania. Bucuresti: Expert

.Rotariu, T.si Ilut, P. 2006. Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica. Iasi: Polirom Stanculescu,

Stanculescu, Elisabeta, 2002. Sociologia educatiei familiale: stategii educative ale familiilor contemporane. Iasi: Polorom.

Tolstoi, Lev 2008 trad. Sevastos, M. Anna Karenina. Bucuresti: Adevarul Holding.

Voinea, Maria si Apostu, Iulian, 2008. Familia si scoala in impas?. Bucuresti: Universitatii din Bucuresti.

Voinea, Maria, 2005. Familia contemporana. Bucuresti: Focus

Voinea, Maria, 1996.Psihologia familiei. Bucuresti: Universitatii Bucuresti.

Zamfir, C. Si Vlasceanu, L., 199 Dictionar de sociologie. Bucuresti: Babel

Zamfir, C.(coord.), 1999. Polotici sociale in Romania. Bucuresti: Expert

https://www.mmsf.ro. Accesat la data de 20.04.2009

Rotariu, T.si Ilut, P. 2006. Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica. Iasi: Polirom