Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Comunitatile teritoriale
Viata se desfasoara in cadrul unor comunitati umane teritoriale. Prin comunitate teritoriala se intelege un grup de oameni care traiesc in cadrul unei anumite diviziuni sociale a muncii, intr-o anumita arie geografica, avand o anumita cultura comuna si un sistem social de organizare a activitatilor si fiind constiente de apartenenta la comunitatea respectiva. Comunitatea teritoriala este nucleul principal a ceea ce numim spatiu social in care se relationeaza locul de munca, locul de rezidenta si traseul dintre ele intr-o anumita unitate.
In mod traditional, comunitatile umane se impart in rurale (comunitati mici, cu o complexitate functionala redusa) si urbane (comunitati mari, cu o mare complexitate functionala).
Principalele criterii definitorii ale comunitatilor rurale, propuse de Robert Redfield (1955), sunt:
identitate: "este vizibil unde incepe si unde se sfarseste comunitatea";
dimensiuni mici: comunitatile rurale pot fi formate din cateva gospodarii, cateva zeci sau cateva sute de gospodarii; foarte rar depasesc 1000 de gospodarii;
omogenitate: "activitatile si atitudinile sunt asemanatoare pentru toate persoanele de un anumit sex si de o anumita varsta";
autonomie: satul "satisface singur toate sau majoritatea nevoilor locuitorilor sai".
Redfield a distins trei tipuri de comunitati rurale: salbatice (istoric, sunt comunitatile primitive), taranesti (comunitatile rurale caracteristice sistemului de productie feudal) si agricole (caracteristice societatii capitaliste). Pornind de la evolutia istorica a comunitatilor rurale, Redfield apreciaza ca tipul ideal de societate taraneasca (comunitate rurala) se defineste prin urmatoarele trasaturi:
autonomie relativa a colectivitatilor taranesti fata de societatea inglobatoare care le domina sau influenteaza, dar tolereaza originalitatea lor;
importanta structurala a grupului domestic in organizarea vietii economice si a vietii sociale a colectivitatii;
un sistem economic de autarhie relativa (autarhie- politica de izolare economica), care nu distinge consumul de productie si care intretine relatii cu societatea inglobanta;
o colectivitate locala caracterizata prin raporturi interne de intercunoastere si raporturi slabe cu colectivitatile din jur;
functia decisiva a notabilitatilor care au rolul medierii intre colectivitatea taraneasca si societatea globala.
Caracetristicile definitorii ale comunitatii urbane sunt:
volum demografic relativ mare;
preponderenta activitatilor industriale;
existenta unei diviziuni sociale a muncii in numeroase ocupatii specializate;
organizarea sociala bazata pe diviziunea ocupationala si pe structura sociala;
reglementarea institutionala, formala a relatiilor sociale;
importanta scazuta a relatiilor de rudenie;
relatii de intercunoastere reduse;
rationalizarea vietii sociale.
Referitor la dihotomia rural-urban, vom prezenta doua modele clasice.
Primul model ii apartine lui R. Frankenberg:
Rural |
Urban |
A. Comunitate. Societatile rurale au o baza comunitara B. Relatii pe baza de roluri multiple C. Populatie putin numeroasa D. Conflicte intrarol E. Economie simpla F. Slaba diviziune a muncii G. Solidaritate mecanica H. Complexitate. Viata guvernata de legaturi interindividuale I. Statusuri prescrise J. Societate de status K. Statusuri totale L. Educatie dependenta de status M. Acceptare ridicata a rolurilor N. Textura relationala densa O. Putere bazata pe valori locale P. Textura de roluri de slaba densitate Q. Clasele sociale - o diviziune printre altele R. Functii latente S. Relatii de conjunctie si disjunctie T. Organizare pe baza unanimitatii U. Conflict si rascoala V. Viata sociala orientata regional W. Integrare X. Acceptarea normelor si conflictelor prin consens Y. Redundanta sociala mare |
A. Asociatia. Societatile urbane au o natura asociativa B. Relatii pe baza de roluri fragmentate C. Populatie numeroasa D. Conflicte interroluri E. Economie diversa F. Specializare si diferentiere extreme G. Solidaritate organica H. Complicatie I. Statusuri dobandite J. Societate contractuala K. Statusuri partiale L. Status dependent de educatie M. Distantare fara rol N. Textura relationala slaba O. Putere bazata pe valori cosmopolite P. Textura de roluri de mare densitate Q. Clasele sociale - diviziune dominanta la acest nivel R. Functii manifeste S. Grupuri de segregare si conflict T. Organizare pe baza sistemului de vot U. Clivaje si revolutie V. Viata sociala concentrata pe ocupatie W. Alienare si instrainare X. Absenta normelor, instrainarea de norme sau anomie Y. Redundanta sociala scazuta |
Al doilea model apartine Prof. Univ. Dr. Ioan Mihailescu.
Criterii |
Rural |
Urban |
Volumul populatiei |
redus |
mare |
Densitatea populatiei |
redusa |
mare |
Ocupatiile |
predominant agricole |
predominant industriale |
Diviziunea activitatilor |
familiala, gospodarie |
tehnologie si piata |
Autosubzistenta |
relativa |
nula |
Autonomia |
relativa |
nula |
Reglementare activitatilor |
impusa de conditiile naturale |
impusa de tehnologie, formala |
Relatiile sociale locale |
primare, informale, rudenie |
functionale, formale |
Intercunoasterea |
puternica |
slaba |
Comportamente |
omogene, dominate de traditie |
eterogene |
Rap. cu societatea globala |
reduse |
multiple |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Sociologie | |||
|
|||
| |||
| |||
|
|||