Dependenta de alcool - Dependenta psihica

Dependenta

Introducere

Considerata ca "a IV-a problema de sanatate publica", dupa bolile cardio-vasculare, mentale si cancer, afectand indirect prin perturbarea relatiilor sociale si interpersonale un numar de persoane de 6-7 ori mai mare decat cel al bolnavilor, cu implicatii si consecinte personale si sociale incalculabile, alcoolomania se impune astazi studiului sub aspect tridimensional: medical, psihologic, sociologic.

Studiile sociologice realizate dupa decembrie 1989 arata ca, intre europeni, romanii detin un loc furuntas la consumul bauturilor alcoolice. Alcoolicii traiesc adevarate drame, de care uneori sunt constienti, drame care se rasfrang si asupra celor din jur.

Cu toate acestea in Romania alcoolismul nu este privit ca o boala, cel putin nu de masele largi ale populatiei. Desi in S.U.A. sau in vestul Europei exista o adevarata cultura, un intreg arsenal de metode de remediere a acestei tulburari, in tara noastra, care se confrunta cu aceasta problema, nu exista o promovare la nivel national a metodei de prevenire si combatere a abuzului de alcool.

Exista intr-adevar centre de dezintoxicare, dar foarte putin mediatizate. Pe langa aceasta se poate adauga si faptul ca majoritatea acestor clinici sunt incluse in cadrul sectiilor de psihiatrie ale spitalelor, ceea ce induce o piedica in recunoasterea acestei tulburari. Abuzul de alcool este intalnit la toate nivelurile sociale, indiferent de varsta si sex.

Implicatiile alcoolismului in Romania nu sunt pe deplin constientizate. In societatea noastra alcoolicul nu este perceput ca un individ care sufera de o boala, ci ca o persoana care ,,bea ca sa-si inece necazurile". Dincolo de aceasta expresie, exista celelalte aspecte ale alcoolismului ce nu sunt percepute de majoritatea populatiei.

De aici si motivatia acestei lucrari prin care am incercat sa subliniez statutul de boala al alcoolismului si sa demonstrez importantul impact negativ pe care aceasta il are atat in planul psihomoral cat si psihosocial al bolnavului.

Pentru finalizarea acestui demers am pornit de la fundamentarea unui background teoretic. Acest lucru se poate observa in urmatoarele capitole al lucrarii de fata in cadrul caruia sunt dezbatute aspectele teoretice, cauzele si efectele alcoolului si al alcoolismului luandu-se in considerare perspectiva mai multor autori.

Notiuni generale

Din punct de vedere al modelului medical:
Dependenta = consumul compulsiv, obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica dispozitia: dependenta este o boala primara progresiva, cronica si fatala caracterizata prin preocuparea privind alcoolul /drogurile, pierderea controlului, toleranta sporita, consecinte daunatoare intr-unul sau mai multe domenii de viata, negare si iluzie.(vezi mai jos despre negare si iluzie).

Modelul moral crestin priveste dependenta ca o forma negativa de comportament invatat iar dependentul este considerat nu victima a naturii sale biologice, ci persoana direct raspunzatoare de comportamentul sau. Stoparea dependentei conform acestui model presupune dezobisnuirea de comportamentul negativ si distructiv si insusirea unui comportament sanatos si responsabil. Intoarcerea la Dumnezeu.

. Definitia de lucru a dependentei: In cazul in care consumul de alcool sau alte droguri este cauza unei continue distrugeri in viata personala a unui individ, distrugeri fizice, emotionale, spirituale sau economice, iar acest individ nu inceteaza consumul de substante, atunci el sau ea este dependent(a).
Dependenta fizica: se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi alcoolul / droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii.
Nu apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool si foarte repede la consumul de heroina si morfina.
Dependenta psihica: se manifesta prin modificari comportamentale si o stare mentala particulara insotita de dorinta psihica imperioasa de a consuma alcool (sau de a-si administra droguri) periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Aceasta dependenta apare la consumul tuturor tipurilor de droguri, inclusiv de alcool.

. Cum ne dam seama daca cineva este dependent de o substanta?
4. Patru intrebari care pot ne pot ajuta sa aflam daca o persoana se indreapta spre dependenta:
A. Exista preocupare in ceea ce priveste efectul alcoolului sau al drogurilor? Sau o asteptare crescuta a efectelor benefice?
B. Exista o rigiditate crescuta cu privire la orele si ocaziile in care persoana s-a obisnuit sa consume alcool sau alte droguri?
C. Persoana consuma in mod progresiv cantitati sporite de drog pentru a obtine efectul dorit?
D. Persoana foloseste strategii inteligente pentru a obtine o cantitate mai mare de alcool /droguri?

Foarte frecvent familia celui dependent are un comportament de co-dependenta:
Co-dependenta = reactia fata de o persoana dependenta intr-un mod care protejeaza sau previne persoana fata de consecintele consumului de alcool /droguri. (De exemplu, anuntand la birou sau la locul de munca ca el /ea are gripa cand in realitate persoana este prea mahmura sau drogata pentru a merge la munca)
Negarea = refuzul de a crede sau accepta ca un dependent de alcool /droguri are o problema cu consumul acestora, chiar daca este pus in fata evidentei. Persoana dependenta si persoanele importante din viata acesteia care au fost afectate de acest consum de alcool /droguri incearca sa protejeze persoana si legatura acesteia cu drogurile pretinzand ca nu este nici o problema. Acest lucru pastreaza informatia critica privind seriozitatea problemei atat pentru persoana dependenta cat si pentru celelalte persoane importante din viata ei.
Iluzia = starea de pierdere a contactului cu realitatea. Ca rezultat al amneziilor (pierderea memoriei cauzata de consumul de substante), reprimarii (pierderea memoriei psihologic cauzata de anumite evenimente neplacute, dureroase) si amintirii euforice (amintirea numai a evenimentelor placute sau acceptabile), persoana dependenta isi dezvolta un sistem de memorare defectuos (un fel de sistem filtru) care il impiedica sa vada realitatea despre starea ei.
Com portamente defensive obisnuite: Comportamente pe care le folosim pentru a ne impiedica pe noi insine sa devenim constienti de gandurile sau sentimentele dureroase pentru a scapa de situatiile amenintatoare; sau pentru a ne proteja fata de consecintele propriului nostru comportament.

. Alte reactii si comportamente intalnite la dependent:
Negare: refuzul de a recunoaste sau accepta realitatea;
Rationalizare: inventarea scuzelor astfel incat un comportament inacceptabil sa para acceptabil;
Acuzare: incercarea de a-i face responsabili pentru comportamentului lor pe ceilalti oameni, locuri, evenimente sau lucruri;
Minimalizare: incercarea de a face sa para mai putin importanta problema decat este in realitate;
Intelectualizare: incercarea de a face un lucru irational sa para rational prin explicarea acestuia;
Justificare: incercarea de a transforma ceva ce este total gresit intr-un lucru bun

. Boala Familiei: Cand un membru al familiei devine dependent de alcool /droguri, ceilalti membri ai familiei tind sa reactioneze intr-un mod necorespunzator (mod codependent), tipic si previzibil. Pe masura ce dependenta progreseaza, membrii familiei traiesc sentimente de teama, furie, singuratate, durere, vina si rusine in masura in care intregul sistem familial incepe sa functioneze anormal. Pentru a se proteja pe ei insisi de sentimente dureroase (cum ar fi cele enumerate mai sus), fiecare membru al familiei isi dezvolta un comportament defensiv care in cele din urma devine parte a problemei. Membrii familiei persoanei dependente traiesc deseori puternice suferinte emotionale pentru care solicita consiliere si terapie. Pot obtine sprijin continuu de la astfel de grupuri de intr-ajutorare cum ar fi Alcoolici-anonimi, Alateen si Copii Adulti ai Grupurilor de Alcoolici.

. Interventia in dependenta: Un proces prin care efectele daunatoare, progresive si distructive ale dependentei de alcool /droguri sunt intrerupte, iar persoana dependenta este ajutata sa stopeze acest consum si sa creeze noi modalitati sanatoase de abordare a acestor probleme sau nevoi. O definitie mai concisa, mai simpla a interventiei: Oameni ingrijorati care se intalnesc pentru a prezenta realitatea intr-un mod receptibil unei persoane care este in afara acestei realitati.
Recuperarea din dependenta: un proces pe viata bazat pe abstinenta de la toate drogurile de schimbare de dispozitie si un angajament fata de un program de recuperare. In timpul participarii la programe de recuperare cum ar fi al Crucii Albastre, Alcoolicii - Anonimi sau Al - Anon, persoana dependenta si familia acesteia invata sa traiasca influenta alcoolului / drogurilor si sa aiba o viata fericita, sanatoasa si productiva.

Clasficare

1.2.1 Dependenta psihica

Se pot deosebi :

• Dependenta psihica, adica necesitatea de ordin psihologic de a folosi un anumit medicament sau toxic
• Toleranta, adica diminuarea progresiva a efectului la repetarea administrarii, respectiv necesitatea cresterii dozei pentru a obtine efectul scontat
• Dependenta fizica, adica necesitatea de a continua folosirea toxicului sau medicamentului pentru a evita tulburari uneori grave, care apar la intreruperea administrarii-sindromul de abstinenta.
• Psihotoxicitatea

De obicei substantele capabile sa provoace dependenta au si actiuni farmacologice (exceptie heroina)-morfina, heroina, amfetaminele, cocaina , LSD, canabioidele, tranchilizantele, si in mai mica masura nicotina si cafeina.

Dependenta psihica

Dependenta psihica este determinata de interactiunea unui complex de factori farmacologic, psihologic si social. Aceasta apare deseori pe fondul efectului placut, direct sau indirect (ca urmare a calmarii unor simptome neplacute - anxietatea, durerea), indemnind la repetarea administrarii, ceea ce duce in final la dependenta. La instalarea dependentei poate duce si o reactivitate individuala particulara, care creeaza un raspuns mai intens al medicamentului, creind o stare de satisfactie..

Alti factori care inflenteaza dependeta

• inapoierea culturala
• reclama exagerata la medicamente etc.

Tendinta la dependenta psihica este

• foarte mare pentru: morfina si analogi, alcool, barbiturice, tranchilizante, cocaina, amfetamina
• relativ slaba :lisergida, marijuana si alte halucinogene, cafeina, nicotina

Administrarea repetata a unor medicamente sau toxice psihotrope, dezvolta toleranta si dependenta fizica, fenomene care evolueaza concomitent (toleranta poate aparea insa si in afara dependentei) procesul este favorizat de prezenta continua a unor concentratii mari de substanta activa la nivelul tesuturilor. De obicei toleranta si dependenta fizica incep sa se dezvolte inca de la primele doze si cresc progresiv in functie de cantitatea de medicament si de frecventa administrarii. Fenomenul prezinta specificitate de grup chimica dar mai ales farmacodinamica.

Toleranta si dependenta fizica

Toleranta si dependenta fizica sint incrucisate pentru morfina, heroina, petidina, care la dependenti pot fi inlocuite una cu alta; alcoolul, barbituricele, unele hipnotice pot dezvolta toleranta si dependenta incrucisata dar numai in parte. In cazul morfinei si celorlalte opioide, toleranta cuprinde si efectele sedative, euforizante si analgezice. Din punct de vedere farmacodinamic, toleranta poate fi explicata prin scaderea reactivitatii neuronilor interesati in actiune ca urmare a interventiei unor mecanisme de adaptare care se opun interventiei medicamentoase; drept consecinta, aceleasi concentratii de medicament, produc progresiv raspunsuri mai slabe. Una dintre manifestarile dependentei fizice este sindromul de abstinenta (apare la morfinomani, care ajung la un moment dat sa nu mai ia drogul din cauza dependentei psihice, ci pentru a evita manifestarile acestui sindrom de abstinenta). Sindromul de abstinenta este caracteristic pentru fiecare grupa de medicament in parte insa manifestarile sale au cea mai mare amploare in cazul morfinei, opioidelor, alcoolismului. Majoritatea simptomelor corespund unor efecte inverse decit cele provocate de substanta dependenta - convulsii in cazul abstinentei la alcool (care ridica pragul la convulsii) sau sedare si hiperfagie in cazul amfetaminei - substanta psihomotorie si anorexigena. In cazul morfinei si heroinei, sindromul de abstinenta este acut si grav, pe cind in cazul metadonei, analog al morfinei cu actiune mai slaba, si mai durabila, acest sindrom este comparativ benign( metadona poate fi folosita in cursul dezintoxicarii morfinomanilor. La persoanele dependente de morfina si analogi, nalorfina si naloxona - antagonisti competitivi ai morfinei - declanseaza in mod specific fenomene brutale si grave de abstinenta, deoarece deplaseaza repede morfina de pe receptorii celulari specifici.

Mecanismul dependentei fizice este probabil asemanator cu cel al tolerantei. Se presupune ca intervin fenomene biochimice sau fiziologice compensatorii fata de actiunea medicamentului care se dezvolta adaptativ in timpul folosirii acestuia. Sindromul de abstinenta s-ar datora acestor fenomene, care, in absenta medicamentului sau toxicului, isi pierde caracterul compensator dind nastere simptomelor caracteristice.

Printre mecanismele presupuse:

• intrarea in functie a unor sisteme fiziologice compensatorii in creier, sensibilizarea chimica a unor structuri vegetative periferice
• modificarea echilibrului fiziologic a unor mediatori chimici sau modulatori ai transmisiei sinaptice (serotonia, catecolamine, endorfine)
• modificarea functiei anumitor sisteme enzimatice prin interferarea unor mecanisme chimice de control

Psihotoxicitatea

Psihotoxicitatea se manifesta prin tulburari de comportament, uneori cu aspect psihotic care apar in cazul folosirii indelungate a doze mari de substanta care dezvolta dependenta: barbiturice alcoolul, cocaina, amfetamine, lisergida.

Tratamentul

Tratamentul dependentei este foarte dificil, datorita prezentei concomitente a 3 factori patogenici-medicament psihotrop, teren psihic si conditii sociale favorizante. In plus intervin si elemente de conditionare a efectului placut si a sindromului de abstinenta (self conditioning), greu de combatut.

Tratamentul curative

• metadona pentru intoxicatiile cu morfina si heroina
• naloxona sau alti antagonisti ai morfinei dupa terminarea curei de dezintoxicare la morfinomani
• disulfiramul in etilism cronic trebuie insotit intotdeauna de un tratament psihologic.