Diferente de rol dintre cuplurile moderne si cele traditionale

Tema: Diferente de rol dintre cuplurile moderne si cele traditionale.

Obiective: Identificarea si explorarea diferentelor de rol dintre cuplurile tinere si cuplurile de varsta a doua.

3) Cadrul teoretic: "In sociologie, notiunea de status social este adesea pusa in legatura cu conceptul de rol social. Reprezentarea grafica a relatiei dintre statusul si rolul unei persoane este prezentata mai jos:

Rolurile pot fi definite ca un "buchet de atribute si asteptari social determinate, asociate unor pozitii sociale" (N. Abercrombie, 1984, p. 180). Rolurile pot fi prescrise (atribuite) sau dobandite (achizitionate). S. Chelcea (1993) considera ca, odata cu evolutia societatii, s-a trecut de la rolurile impuse, incarcate afectiv, difuze, particulariste, (ce caracterizau societatea traditionala), la rolurile dobandite, neutre afectiv, specifice, universaliste, (ce caracterizeaza societatea contemporana). Pe de alta parte, structurarea rolurilor conjugale depinde nu doar de situatia generala din societate, ci si de nivelul cultural al partenerilor, de categoria socio-profesionala careia ii apartin, de reteaua relatiilor exterioare. Statusul nu este altceva decat partea statica a rolului social. El se refera la pozitia cuiva in societate, la drepturile si obligatiile ce deriva din acea pozitie." (Cristian Ciuperca, 2000, p.25).

"G. W. Allport (1981), examinand relatia dintre rol si personalitate, vorbeste despre

rolul prescris (rolul dat social, existent in afara individului concret), rolul perceput (cum isi imagineaza fiecare individ rolul cerut de societate), rolul asumat (rolul perceput, la care se adauga componenta evaluativ-afectiva) si rolul efectiv jucat (unde importante sunt capacitatile individului de a transcrie comportamental cerintele de rol)." (Petru Ilut, 2005, p. 121).

Maria Voinea (1993) sustine ca familia se prezinta ca o retea complexa de pozitii,status-uri si roluri sociale. Viabilitatea si specificitatea familiei sunt date de aceste status-uri si roluri, de intrepatrunderea lor, de aspiratii si impliniri, de deziderate si fapte rezultate din acest complicat organism social.

Maria Voinea (1993) considera ca rolurile conjugale sunt foarte complexe si antreneaza sentimente, gesturi, actiuni, mobiluri dintre cele mai diverse, atribuind familiei particularitati pe care nu le regasim la alte grupuri sociale.Partenerii dezvolta o relatie intima care le permite sa-si satisfaca trebuintele biologico-sexuale, dar si pe cele sentimental-afective, facilitand comunicarea, intelegerea, increderea si receptivitatea reciproca in asumarea responsabilitatilor si grijilor familiale.

Cristian Ciuperca (2000) afirma ca problema perceptiei si a evaluarii rolurilor a fost foarte bine pusa in evidenta de psihologul J.Gray. Acesta sustine ca barbatul si femeia nu sunt constienti ca necesitatile lor difera. Fiecare presupune in mod gresit ca celalalt are aceleasi nevoi si dorinte. Mai mult, atat barbatul, cat si femeia, au impresia ca dau si dau fara sa primeasca nimic in schimb. Cele doua sexe sunt fiecare victima celuilalt si a lui insusi. Fiecare pune pe seama celuilalt nefericirea, insa, ceea ce femeia si barbatul isi lasa unul altuia este esecul survenit in urma propiei lor rele credinte si lasitati.

"Rolurile conjugale sunt puternic diferentiate in societatile in care familia indeplineste o multitudine de functii si nu doar cele de reproduceresi socializare. Astfel, in societatile traditionale, familia reprezenta o unitate de productie in cadrul careia sarcinile si responsabilitatile erau riguros precizate si atribuite dupa sex, varsta, rangul nasterii. Barbatul, sot si parinte absolut, avea un rol economic privilegiat, cu o mare responsabilitate, si anume, aceea de a asigura buna desfasurare a intregului mecanism economic si social al familiei. Constituirea familiei conjugale implica si crearea unor conditii materiale necesare desfasurarii firesti a vietii de familie si implinirii rosturilor ei pentru individ si pentru societate. Rolurile conjugale se manifesta diferentiat in plan economic; barbatul va avea obligatii de procurare a mijloacelor necesare traiului familiei si va concentra activitatile gospodaresti spre satisfacerea nevoilor familiei, iar sotia va prelua muncile casnice traditionale: pregatirea hranei, ingrijirea copiilor, curatenie, spalatul rufelor. Copiii, potrivit sexului, varstei, rangul nasterii aveau o serie de obligatii casnice.

Schimbarile sociale determinate de procesele de mobilitate, industrializare, urbanizare, modernizare au antrenat o mobilitate a rolurilor familiale, o ruptura fata de modelele traditionale, un declin al diferentierii rolurilor.

Din perspectiva rolurilor conjugale se disting doua tipuri de familii:

1. Familii in care rolurile conjugale sunt asumate corespunzator cerintelor si exigentelor normalitatii functionale a cuplului. Acestea constituie pentru indivizii in cauza premise ale adaptarii si integrarii sociale, moduri de relationare optima cu mediul social larg, surse de satisfactii si conditii pentru performante profesionale si sociale.
2. Familii in care rolurile conjugale sunt realizate partial si nesatisfacator, pe fondul unei stari de indiferenta sau tensiuni. In aceste familii, relationarea interpersonala este deficitara si disfunctionala antrenand si agravand conflicte, manifestari violente ale caror efecte se resimt in viata profesionala si sociala a partenerilor, in dezechilibre si lacune de socializare ale copiilor." (Maria Voinea, 1993, pp.39-40).

Maria Voinea (1993) sustine ca in familia conjugala se resimt si actioneaza influente ale modelelor de rol din familiile de origine ale celor doi soti. Structura de autoritate vizeaza capacitatea familiei de a elabora norme si valori necesare functionarii familiei prin impunere sau consens.Exista doua tipuri de autoritate, si anume:

• Autoritatea ascendentilor asupra descendentilor, deci a parintilor fata de copii, a bunicilor fata de nepoti; acest tip implica respect, supunere din partea tinerilor, participare la sarcinile stabilite de adulti, preluarea unor responsabilitatiin cadrul familiei.
• Forme secundare de autoritate, adica ale copiilor fata de parinti, ale tinerilor fata de varstnici;tipul acesta de autoritate se intalneste in societatile moderne in care are loc un accentuat proces de emancipare economica si sociala a tinerilor.

Aceeasi autoare precizeaza ca in istoria formelor de viata familiala s-au conturat doua tipuri de autoritate:

1. Tipul autoritar dominat de regula, de barbat.
2. Tipul egalitar in care autoritatea este dispusa intre cei doi parteneri.

Tipul autoritar cunoaste, la randul sau, doua forme:

a)      Forma absoluta

b)      Forma moderata.

1a) In primul caz, intalnit in familiile traditionale, barbatul detine puterea absoluta: el stabileste diviziunea rolurilor, hotaraste orientarea profesionala si maritala a propiilor copii, reprezinta interesele familiei in raport cu biserica, scoala, primaria. Rolul economic privilegiat a barbatului a facut posibila autoritatea sa excesiva, pozitia sa de sef absolut al familiei.

1b) Forma moderata reprezinta o combinatie a elementelor autoritare absolute cu unele momente de egalitarism, de deschidere in raporturile dintre soti si dintre generatii.

2.Tipul egalitar sau "familia de parteneri" este mai des intalnit in perioada moderna, fiind asociat proceselor de dinamica si de schimbare sociala, cresterii nivelului de educatie, antrenarii femeii in activitati productive si social-culturale.Proceselor de urbanizare si modernizare le sunt asociate schimbari in viata de familie, in sensul democratizarii relatiilor conjugale, participarii barbatilor la muncile casnice, interesului sporit al acestora fata de problemele gospodaresti ca si fata de cele pedagogico-educative.

Cristian Ciuperca (2000) afirma ca modificarea rolurilor familiale nu a facut altceva decat sa intareasca ideea ca familia a devenit un sistem de reglementari conflictuale permanente. Starea constanta de conflictualitate este generata de competitia nevoilor partenerilor maritali si de dezacordurile privind scopurile si valorile.Prin intermediul educatiei, copiii invata inca de mici roluri de gen rigide, prin imitare si identificare.In acest proces, ei isi interiorizeaza si prejudecatile si discriminarile, diferentele biologice intre cele doua sexe trasformandu-se rapid in diferente socio-culturale, ceea ce implica atitudini si asteptari diferite din partea societatii fata de femei si barbati.

"Daca putem afirma cu certitudine ca puterea sociala a femeii contemporane a crescut fata de puterea sociala a femeii din societatea traditionala, nu acelasi lucru il putem face daca vom compara puterea sociala a femeii cu cea a barbatului. Problema este relativa, fiindca, desi se constata existenta unei tendinte de influentare a celuilalt in asumarea unui anumit rol, nu se poate stabili daca puterea sociala a femeii contemporane este mai mare decat a barbatului sau invers.Puterea implica raporturi de inegalitate. In familia traditionala raporturile de inegalitate erau foarte mari si unidirectionale, si aceasta datorita faptului ca femeia era supusa." (Cristian Ciuperca, 2000, p. 63).

"Familia moderna se caracterizeaza printr-o accentuata flexibilitate a structurii de autoritate si putere. Nu mai exista un model unic, dominant, in care barbatul decide, atat in privinta hotararilor care vizeaza viata conjugala, cat si a celor care privesc relatia parentala, asa cum se intampla in traditionalitate.Relatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii, pe diferite nivele si in diferite intensitati.Partea negativa a ideologiei egalitariste a societatii noastre rezida in faptul ca orice diferenta este vazuta ca o sursa de inegalitate, ceea ce ar putea crea impresia ca toate sarcinile, toate rolurile, pot fi indeplinite, atat de barbat, cat si de femeie. Aceasta impresie este total gresita, pentru ca exista anumite elemente de specificitate care diferentiaza cele doua sexe." (Cristian Ciuperca, 2000, p. 100).

Cristian Ciuperca (2000) sustine ca in familia traditionala doua erau elementele care aveau o importanta deoseobita.In primul rand, caracterul intermitent al prezentei paterne si relativa ei raritate duceau la cresterea valorizarii tatalui in ochii copilului.Practic, absenta il facea dorit si respectat. In al doilea rand, chiar daca autoritatea mamei se manifesta mult mai direct si mai continuu, tatal reprezenta in ochii copilului autoritatea absoluta. Prin prezenta lui, tatal il provoca indirect pe baiat sa fie masculin si pe fiica sa devina feminina, ajutandu-si astfel copiii, mai mult decat mama, sa se instaleze in caracteristicile sexului lor si sa vada in acest lucru un fapt pozitiv. In familia moderna lucrurile s-au mai schimbat din ambele puncte de vedere. Prezenta materna a devenit si ea intermitenta prin iesirea femeii pe piata fortei de munca. Desele absente ale ambilor parinti sau prezenta alternativa a acestora ofera copilului o alta viziune asupra autoritatii, de cele mai multe ori aceasta lipsind.Efectele absentei autoritatii sunt multiple, de la accentuarea arogantei si pana la scaderea sentimentului de siguranta a copilului.

"In privinta relatiei conjugale, conceptul de <luare a deciziilor> este perceput ca fiind unul dintre indicatorii principali ce definesc raportul de autoritate si putere. Numeroase cercetari arata faptul ca luarea deciziilor se doreste a fi egalitara, cu exceptia zonei finantelor, unde sotiile prefera decizii reciproce, in timp ce sotii mai degraba ar desparti zonele de cheltuiala si ar decide unilateral. Acest fapt ridica noi probleme, atat in domeniul deciziilor privind cheltuirea bugetului familiei, cat si in relatia de interdependenta cu celelalte cauze(cine aduce mai multi bani in familie, cine are prioritati mai mari in viitorul apropiat) care pot influenta structura de autoritate si putere. Autoritatea si puterea in familia moderna se afla intr-un permanent proces de constructie si reconstructie, in functie de negocierile ce au loc intre parteneri, de atitudinile si comportamentele acestora vis-a-vis de rolurile pe care le indeplinesc in familie si de statusurile ocupate in afara ei." (Cristian Ciuperca, 2000, pp.105-106).

Petru Ilut (2005) sugereaza cateva teorii privind rolurile in familie. Printre acestea se numara teoria presiunii de retea care face afirmatii cu privire la separarea rolurilor in familie. T. Parsons pusese pe seama industrializarii si modernizarii centrarea rolului barbatului pe functia economico-instrumentala, iar cea a femeii pe functia emotional-expresiva.E. Bott sustine ca rolurile de sot si sotie sunt in stransa corelatie cu faptul ca unul sau amandoi sotii au legaturi cu reteaua sociala extrafamiliala si cu natura acestei legaturi. Daca sotii sunt puternic integrati in retea si daca, la randul ei, reteaua este densa, atunci rolurile celor doi soti sunt discriminative si ierarhizate.Dimpotriva, cu cat reteaua este mai densa, dar integrarea in ea a sotilor mai slaba, rolurile masculine si feminine sunt mai putin separate si ierarhizate.O retea mai slaba, nondensa creaza sansele unor roluri mai putin separate si mai egalitare. Poate fi adusa in discutie si abordarea microeconomica a rolurilor din familie care incearca sa explice asteptarile si comportamentele de rol cu ajutorul unor variabile economice. Segregarea de roluri este in functie de diferenta de investitie de capital dintre cei doi soti in capitalul marital. La randul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabila, salariul si alte venituri, scolarizarea. Kellerhals (1987) ataseaza dimensiunii economice una culturala in intelegerea strategiilor de roluri: o norma considerata cultural dezirabila este mentinerea unei distante economice intre sot si sotie. Studiind prin observatii repetate 550 de cupluri tinere urbane, autorul mentionat a constatat ca marimea schimbului dintre soti este in functie de pozitia lor sociala;cu cat aceasta este mai inalta si accentul pus pe gradul de autonomie este mai mare, cu atat schimbul este mai limitat. Schimbul mai intens si unirea conjugala mai puternica sunt prezente la familiile cu un statut social mai scazut, acolo unde posibilitatea de a cuceri putere si prestigiu in domenii extrafamiliale este mult mai mica.

O alta teorie semnificativa este teoria echitatii, care aplicata la rolurile conjugale se intemeiaza pe ideea ca asa cum casatoria este o "afacere", casnicia este o continua negociere de roluri, iar structurarea si dinamica de roluri se face dupa principiul echitatii. Cei doi parteneri isi adapteaza conduitele si asteptarile potrivit felului in care vad schimbul de bunuri si activitati ca fiin echitabil sau nu. Chiar daca nu la modul riguros cantitativ, membrii familiei, si cu deosebire sotii, estimeaza raportul dintre "ce primesc eu in derularea vietii de familie si ce dau". Daca acest raport este egal sau foarte apropiat ca marime cu cel dintre "ce primeste celalalt si ce da", situatia este considerata echitabila.

Pe langa teoriile amintite un aport considerabil in studierea vietii de familie au adus si urmatoarele teorii: teoria dezvoltarii, teoria structurala, teoria functionala, teoria sistemica si teoria istorica. Toate aceste teorii incearca sa explice modul de functionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt relatiile ce se stabilesc intre membrii ei.

"Intr-o ancheta efectuata in 1978, in Franta (apud Segalen, 1987), pe un esantion reprezentativ de familii avand copii intre 7 si 11 ani (1.300 de cupluri familiale), 37% dintre femei aveau un serviviu (de tip integral). In 82% dintre grupurile familiale, mama este cea care pregateste masa si numai 2% tatal, la ingrijirea copiilor bolnavi in 81% dintre cazuri participa mama, in 1% tatal, in relatia cu scoala 57% mama, 9% tatal. Doar in domeniul jocului cu copiii participarea este mai apropiata: 15% tatii si 21% mamele.Datele anchetei releva si o pronuntata reproductie sociala a segregarii de roluri domestice: fetele sunt solicitate in 57% dintre cazuri sa spele vasele, in timp ce baietii in 40%; la ajutorul pentru curatenie in casa, 44% fetele, 28% baietii; la a se ocupa de fratele sau sora mai mica, 8% fetele, 3% baietii. Situtia in inegalitatea distribuirii sarcinilor domestice nu s-a schimbat mult in tarile occidentale in anii 90. Astfel, in SUA, indiferent daca sotia este angajata sau nu, sotul contribuie la treburile gospodaresti doar pe jumatate. In anul 2000, aproape 63% dintre femeile din opt tari ale Uniunii Europene si din trei tari canadiene dedicau cel putin o ora pe zi muncilor casnice, in vreme ce barbatii din aceleasi tari, procentul este doar de aproape 12%." (Petru Ilut, 2005, pp.136-137).

Potrivit unui studiu realizat in America, de Catalyst, printre femeile cu studii superioare economice, 55% din acestea afirma ca sunt principala sursa de venit a familiei. Statistice oficiale arata ca, in 1999, mamele generau 38,2% din venitul unei familii americane.

4)Universul cercetarii:. unitatile de analiza: 5 cupluri moderne si 5 cupluri traditionale.

. unitatile de inregistrare: sotul si sotia.

5) Ipoteze: a) Daca partenerii sunt tineri atunci vor adopta roluri ale familiei moderne.

b)Daca partenerii sunt de varsta a doua atunci vor adopta roluri ale familiei traditionale.

6)Operationalizarea conceptelor: . roluri in familia moderna

. roluri in familia traditionala

. varsta: 20-40 pentru cuplurile tinere si 40-60 pentru cuplurile de varsta a doua.

7) Metode si tehnici: Voi folosi ca metoda de cercetare ancheta sociala. C a instrument de cercetare voi utiliza chestionarul, insa la aceasta cercetare ar putea fi aplicat si interviul.

Chestionar: