ELEMENTE DE METODOLOGIE SOCIOLOGICA

ELEMENTE DE METODOLOGIE SOCIOLOGICA

SPECIFICUL CUNOASTERII FAPTELOR SOCIALE

In prima etapa a istoriei sale, pana in anul 1920 sociologia s-a caracterizat prin elaborarea unor sisteme speculative si a unor massive tratate bazate indeosebi pe informatii de "biblioteca".In etapa urmatoare (1920-1960) sociologia ia calea operationalismului.

Conceptul de metodologie desemneaza un sistem de principii,norme de organizare a cercetarii prin intermediul carora sunt elaborate metode, procedee si tehnici de cercetare.

Metodologia reprezinta de fapa baza interactiunii dintre teorie si cercetare empirica .Definirea acestui concept pp corelarea analizei cantitative cu cea corelative, subordonarea metodelor cantitative fata de cele calitative precum si abordarea corecta a relatiilor dintre diferitele momente ale cunoasterii sociologice.

Pt cei care se initiaza in specificul cunoasterii sociologice sunt necesare stabilirea rap dintre cunoasterea comuna si cea stiintifica.Astfel cun comuna este realizata de catre oameni prin intermediul mijl naturale iar cun stiintifica pp rigoare logica in stabilirea ob de cercetare, un limbaj specializat, coerenta,verificarea ideiilor precum si formularea unor ipoteze dintr-o perspectiva care sa poata permite verificarea lor.

TEORETIC SI EMPIRIC IN CUNOASTEREA SOCIOLOGICA

Trecerea de la empiric la teoretic si invers reprez miscarea necesara gandirii socilogice.Potrivit lui Merton f-ctiile teoriei (initierea, planificarea si desf investigatiei) trebuie correlate cu rolul cercetarii empirice in dezvoltarea teoriiei sociale.Astfel cercetarea empirica joaca un rol activ in rap cu teoria, indeplinind 4 f-ctii majore:

F-ctia de initiere care pp descoperirea unor fapte cu totul neasteptate care genereaza noi ipoteze, impunand dezvoltarea teoriei existente sau crearea uneia noi.

F-ctia de reformulare ce consta in reconstruirea teoriei pe baza unor noi date de cercetare furnizate.

F-ctia de reorientare care pp ca noile metode ivite in urma investigatiei pot conduce la noi directii de interes theoretic

F-ctia de clasificare a teoriei care pp clasificarea conceptelor.

Intrucat teoria nu poate fi folosita ca atare in cercetarea empirica este necesara o apropiere treptata a conceptelor de realitatea concreta ,o transformare a acestora, in determinatii concrete , transf ce poarta denumirea de operationalizare a conceptelor.

Principalele mom ale operationalizarii sunt:

Conceptul are poate juca rolul de model teoretic numai daca se realizeaza o corespondenta intre notiunile generale si abstracte si realitatea particulara si concreta.

Dimensiunea care este o nota a realitatii reflectata conceptual .Definirea clara a acesteia face posibila elaborarea variabilelor, indicatorilor si indicilor

Variabilele sunt acei factori care conditioneaza si infl in mod decisive desf unui fenomen social.Variabilele pot fi de mai multe tipuri:globale (redau fapte f complexe), specifice (redau fapte simple), continue/discontinue, dependente (se cer explicatii) / independente (furnizeaza informatii), cantitative/calitative, dihotomice

Indicele are un caracter general si abstract si se prezinta ca un ansamblu de indicatori

Indicatorul este un aspect al faptului social care poate fi constatat si masurat direct ( de ex la indicele "nivel de trai" indicatorii masurabili direct pot fi "venitul", " conditiile de locuit"

ROLUL IPOTEZEI IN CERCETAREA SOCIOLOGICA

Cunoasterea stiintifica este de neconceput fara avansarea unor ipoteze care sa expice faptele empirice, sa dezvaluie relatiile dintre ele.

Ipotezele sunt supozitii preliminare care nu preconoizeaza concluzii prealabile cercetarii empirice si care pot fi confirmate dar si infirmate de fapte.in sociologie ip este un produs al problematizarii realitatii sociale, sunt interogatii adresate realitatii sub forma unor prezumtii anticipative.ip este o constructie mintala, imaginative, este un ob sau o parte a stiintei ce tine de dom logocii.

Cc deoseb o ip de simpla speculatie este faptul ca ip trebuie sa vina in continuarea cunoasterii si treb sa contina in formularea ei sugestii realiste in vederea verificarii.

In mod frecvent o ip se prez ca o relatie intre 2 variabile.enuntarea acestei se face prin utilizarea unor termini specifici precum: "cu cat . .cu atat" sau "daca . .atunci" )ex:cu cat nivelul de dezorganizare al fam este mai ridicat cu atat mai mare este gr de fapte antisociale ale membrilor lor)

O ip se poate formula si sub forma unei prop de tipul: "Reusita scolara este printre altele,functie de caracteristicile mediului cultural in care traieste copilul").

Elab unui set de ip clare ne permite sa formulam intrebari clare si sa construim formulare si instrumente corespunzatoare adecvate obiectivelor investigatiei.In ac sens o ip sociologica treb sa aiba printre calitatile sale :

1) plauzibilitate ( adica sa aiba consistenta interna-sa nu contina enunturi incompatibile si o consistenta externa-sa fie compatibila cu teoriile anterioare)

2) testabilitate ( sa poata fi supusa informarii sau validarii in relatia cu experienta).

NIVELURI SI ETAPE ALE CERCETARII SOCIOLOGICE DE TEREN

Pot fi supuse investigatiei sociologice atat problemele globale ale soc cat si cele macrosociale,atitudinile,opiniile,motivatiile si comportamentele umane in dif situatii.

Unii autori disting 3 niveluri ale tehnicilor si metodelor: niv selective (alegerea temei, ip,metoda de cercetare), niv proiectiv (conceptualizarea, masurarea, esantionarea, operationalizarea) si niv constructive (colectarea datelor, analiza, rap de cercetare).

In gen se pot distinge ca etape:

alegerea temei de cercetare

stabilirea populatiei ( a universului cercetarii)

alegerea setului de metode, tehnici, procedee si elaborarea instrum de cercetare

culegerea datelor

prelucrarea datelor

analiza rezultatelor si formularea unor concluzii

intocmirea rap de cercetare

Alegerea temei consta in precizarea scopului cercetarii si identificarea problemei.Pt a stabili ob cercetarii se pleaca de la o problema soc constatata empiric sau numai imaginata ,dedusa din analiza altor probleme.O atentie speciala trebuie acordata alegerii mom cel mai favorabil pt declansarea cercetarii.Odata delimitat ,ob cercetarii se concretizeaza prin punerea sa in obiective, realizandu-se simultan o analiza logica a ipotezelor.Un mom imp al ac etape il reprez studierea sistematica a bibliografiei de referinta in leg cu tema cercetarii si cu cercetarile anterioare pe ac tema.

Stabilirea populatiei sau determinarea universuluicercetarii se face in f-ctie de specificul temei alese si de posib materiale de sustinere a cercetarii.Investigarea intregii pop vizate este f dificil de realizat motiv pt care se trece la alegerea unei parti din pop, proces numit esantionare.Esantionul treb sa fie reprezentativ.

Alegerea metodelor,tehnicilor, procedeelor si elab instrum solicita o atentie speciala pt valoarea cercetarii.De regula in investigatia sociologica se apeleaza la o combinatie de mijloace care se coreleaza si se completeza reciproc.Odata elaborate instrum sunt supuse unei analize critice, urmand a fi verificate sub aspectul exigentelor de fidelitate (calitatea instrum de cercetare de afurniza o masura constanta a unui fenomen constant) si validitate (calitatea instrum de a masura ceea ce este de masurat).Instrum sociologice sunt prestate in cercetari-pilot care ofera posibilitatea eliminarii eventualelor erori.

Culegerea datelor in cadrul acestei etape are loc aplicarea instrumentelor elaborate in vederea colectarii unui bogat material faptic, vor fi obt inform si datele necesare in vederea preliucrarii lor pt a stabili corelatiile intre variabile.De asem se acorda o imp deosebita operatorilor de teren care colaboreaza nemijlocit cu sociologul in vederea preintampinarii unor erori de procedura care ar putea compromite cercetarea.

Prelucrarea datelor este f necesara intrucat oricat de diverse ar fi informatiile in sine nu au nici o valoare, ele trebuind sa fie prelucrate pornind de la ip cercetarii.In ac etapa inform sunt supuse unor procedee matematice in vederea stabilirii optiunilor sociologice precum :

obtinerea datelor si informatiilor

tabularea codurilor care se poate realize manual, mechanic sau electronic

totalizarea (numaratoarea)

Analiza rezultatelor in cadrul acestei etape se realizeaza analiza teiretica asupra datelor brute in vederea obtinerii semnificatiilor sau regularitatilor cu sens.Analiza are ca obiective

imp fiecarei variabile inregistrate in table

stab relatiile veridice dintre variabile si semnificatia lor

precizeaza probabilitatea ca ac relatii sa fie sau nu intamplatoare

stabileste in ce masura relatiile cauzale surprinse la nivelul esantionului pot sa fie extrapolate la nivelul intregii populatii precum si modul in care pot fi facute extrapolarile.

Alcatuirea rap de cercetare consta in elaborarea si redactarea concluziilor.Se intocmeste un document al carui structura cuprinde :

justificarea alegerii temei de cercetare

un scurt istoric al problemei

o prezentare-descriere a procedeelor si tehnicilor utilizate

o prezentare detaliata a rezultatelor impreuna cu interpretarea lor

concluzii, sugestii, observatii, propuneri si solutii

la rap de cercetare se anexeaza tabelele, listele de coduri, formularele utilizate in obtinerea datelor, si orice alte materiale la care s-a recurs.Rap de cercetare se concepe diferentiat in f-ctie de cui se adreseaza si trebuie sa prezinte claritate, sa fie echilibrat si sa trezeasca interes.

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE

Metoda reprez un ansamblu de reguli,modalitati si mijloace de cercetare, adecvate constient solutionarii unor probleme care constituie scopul cercetarii unui fenomen

Tehnica de cercetare cup prescriptii referitoare la modul concret de abordare a fenomenului in vederea dobandirii unor cunostinte cat mai obiective.

Observatia sociologica este metoda clasica de investigatie ce permite obt unor date si informatii.Nivelele obs soc se disting in f-ctie de extensiunea si profunzimea lor in 2 categorii:

obs extensiva care vizeaza un nr mare de aspecte de realitati soc supuse cercetarii

obs intensiva care vizeaza un nr redus de aspecte observate constant si indelungat

Alte tipuri de obs sunt:

obs empirica (spontana, vaga, saraca in continut obiectiv)

obs stiintifica (metodica, fundamentata theoretic,sistematica si integrala, repetata si verificata pt a asigura un grad cat mai mare de obiectivitate)

obs directa, interna sau participativa    care pp integrarea in grade diferite a observatorului in colectivitatea studiata).ac obs se realiz intr-un timp mai indelungat si permite o reala distinctie intre aparenta/realitate insa poate produce si perturbari involuntare si necontrolate ale activitatii grupului

Experimentul sociologic este o obs provocata si controlata de cercetator care modifica un element al obs simple si urmareste consecintele pe care inregistreaza.Experimentul se realizeaza in mai multe etape precum :

observarea unei situatii initiale

modificarea acestei situatii

observarea consecintelor modificarii

Pt a fi util, experimental trebuie sa indeplineasca cel putin 3 conditii si anume:

situatia observata trebnie sa fie reprezentativa pt o categorie distincta de situatii reale

nu trebuie introdusa decat o sg modificare

pt a asigura certitudinea ca toate consecintele observate sunt datorate modificarii efectuate, se procedeaza la o divizare a terenului de observatie in 2 parti identice

Dupa gr de interventie al cercetatorului in manipularea variabilelor se disting 2 tipuri de experiment: cel de laborator care consta in crearea unei situatii artificiale care sa se asemene celor reale din viata soc si cel de teren care se desfasoara in cadrul situatiilor sociale reale si pp studierea oamenilor in imprejurari relative obisnuite.

Ancheta de opinie face parte din ancheta socilogica si este o metoda utilizata in mod current in cercetari intrucat prezinta avantajul culegerii materialului faptic intr-un timp relativ scurt.Ancheta are o arie foarte larga de aplicabilitate vizand caracteristicile mediului social, ale conditiilor de viata, parametrii demografici dar mai ales opiniile, atitudinile, aspiratiile ,motivatiile si comportamentele oamenilor.

Ancheta se poate realiza prin intermediul a 2 tehnici fundamentale sianume:

interviul

chestionarul

Interviul este tehnica cea mai frecvent utilizata in investigatiile sociologice.In rap cu un alt tip de interviu se diferentiaza prin faptul ca intrebarile nu sunt adresate individului ca individ ci individului ca membru al colectivitatii dar si prin faptul ca subiectii investigate participa voluntar la ancheta. In cercetarile de teren se face apel la cateva tipuri de interviu:

interviul direct, construit pe baza unei liste de probleme prestabilite

interviul nondirectiv care nu pp stabilirea anterioara a unui set de prbleme

In investigatia juridica atat interviul cat si alte tehnici trebuie sa respecte o serie de exigente ca:

sa apeleze la un limbaj obisnuit

sa evite termenii tehnici

intrebarile sa nu afecteze interesele subiectului

sa nu permita,sa nu induca denaturari ale mesajului

Interviul sociologic se poate realiza in panel sau in trend

Panelul este tehnica particulara a anchetei sociologice care consta in repetarea unor interviuri asupra aceluiasi grup de indivizi.Ac tehnica permite selectionarea riguroasa a indivizilor care isi schimba comportamentul si faciliteaza relationarea informatiei obtinute intr-un anumit moment cu informatiile succesiv obtinute.Este o operatie de cercetare lenta si costisitoare insa este utila pentru intelegerea completa a comportamentului uman.

In trend se intervieveaza 2 grupuri diferite, unul inainte si altul dupa consumarea evenimentelor .Studiul in trend indica influenta unor evenimente certe asupra opiniei publice in timp ce panelul permite selectia indivizilor care si-au schimbat opiniile in cursul interviurilor repetate.

Chestionarul sociologic este o sucesiune logica si psihologica de intrbari scrise sau imagini grafice, avand f-ctia de stimuli in rap cu ip cercetarii care sunt administrate prin operatorii de ancheta celui chestionat in scopul determinarii comportamentului sau verbal sau nonverbal.

Alcatuirea chestionarului este o operatie laborioasa care pp anumite reguli precum:

adecvarea sa la tema cercetata

definirea conceptelor si operationalizarea lor

transformarea conceptelor in variabile si indicatori

stabilirea modalitatilor de masurare a indicatorilor

formularea intrebarilor

Principiile generale de alcatuire a chestionarului sunt:

nr intrebarii depinde de obiectivele cercetarii, de modul de aplicare a chestionarului, timpul de realizare nu trebuie sa depaseasca ¾ h sau maxim 1h.

intrebarea trebuie sa fie clara,pe intelesul tuturor subiectilor

sa se utilizeze cuvinte simple,familiare tuturor subiectilor,sa evite termenii tehnicide tipul "des", "rar", "ocazional" care pot avea semnificatii diferite de la un sub la altul

sa evite intrebari ce contin dubla negatie

ordinea intrebarilor trebuie sa asigure o derulare fireasca fara salturi bruste si fara reveniri nejustificate

asigurarea unui spatiu sufficient pt raspunsuri complete etc.

Chestionarul poate cuprinde:

intrebari de date factuale (sex,varsta,profesie)

intrebari de opinie care solicita parerea sub despre imprjurari ale vietii naturale si sociale, detin ponderes cea mai mare in chestionar si ridica cele mai multe probleme in privinta aprecierii acuratetii raspunsurilor(ce parere avet despre . ..)

intrebari de motivatie care solicita motivatia logica si sociologica a subiectilor, se utilizeaza numai in situatii necesare ptc ii pun in incurcatura pe acestia (de ce?)

iar dupa natura raportului lor cu raspunsurile, intrebarile pot fi:inchise( de genul da, nu stiu)

deschise (in cadrul carora sub are libertatea de a da raspunsul in forma dorita) si mixte (pp un evantai de raspunsuri )

Dupa pozitia in cadrul chestionarului intrebarile pot fi:

de introducere

de continut

de trecere in sit in care in chestionar se abordeaza mai multe teme

de filtru in sensul ca filtreaza sub de al caror raspuns depinde punerea/nepunerea unor intrebari ulterioare

capcana

de incheiere

Administrarea chestionarelor pe teren cunoaste 4 modalitati

autoadministrarea in cazul careia sub este pus in contact direct cu formularul si noteaza el insusi raspunsurile

administrarea indirecta in cazul careia intrebarile sunt prezentate sub de catre un oerator de teren care are si sarcina de a nota raspunsurile primate

expedierea prin posta in cazul careia formularele sunt trimise sub prin posta urmand a fi completate prin tehnica autoadministrarii.Ac procedeu este recomandabil atunci cand se realizeaza teme de cercetare la institutii intrucat interesul este mai mareptc au un nivel de instruire mai ridicat

administrarea colectiva in cazul careia intreb sunt distribuite direct sub convocati intr-o sala corespunzatoare in ac ora si sunt completate in ac timp de catre toti subiectii.

Esantionarea este una din cele mai profesionalizate activitati din munca sociologului.A construe un esantion inseamna a cauta in sanul unei populatii prin procedeul num "esantionare" un anumi nr de indivizi a caror grupare trebuie sa aiba anumite insusiri ale reprezentativitatii.Esantionul este o parte a pop investigate

Esantionarea pp existenta a 2 procedee:

cel probabilist care satisface regula gen a esantionarii si anume cea de a-I asigura fiecarui element al populatiei sanse egale de a figura in esantion

cel al cotelor

Talia esantionului treb sa fie sufficient de mare pt a asigura reprezentativitatea si valoarea rasp ce vor fi date si suficient de mica pt ca echipa de cercetare sa poata chestiona pe toti sub alesi.

Valoarea informatiilor depinde in pr rand de talia abs a esantionului si numai in al -2-lea rand de procentul de reprezentare in populatie.

J.Stoezel a calculate sansa de eroare in f-ctie de talia abs a fiecarui esantion in parte

VOLUMUL ESANTIONULUI ERORI POSIBILE

1) 619 6%

2) 879 5%

3) 1374 4%

4) 2442 3%

5) 2%

6) 21978 1%

7) 87912 0,5%

8) 2197800 0,1%