Educarea si responsabilizarea comunitatii cu privire la sanatatea si calitatea vietii populatiei varstnice

Educarea si responsabilizarea comunitatii cu privire la sanatatea si calitatea vietii populatiei varstnice

Lucrarea de fata isi propune sa contribuie la educarea si responsabilizarea comunitatii maramuresene in ceea ce priveste sanatatea si calitatea vietii populatiei varstnice, presupunand in primul rand radiografierea probemelor sociale ale varstnicilor din judetul Maramures, pentru ca intr-o etapa ulterioara rezultatele acestei radiografii sa poata fi diseminate cu scopul educarii si responsabilizarii membrilor comunitatii.

Inainte de a considera adevarate stereotipurile si miturile despre varsta a treia este necesar sa se cunoasca atat nevoile cu care se confrunta persoanele de varsta a treia, cat si resursele de care dispun pentru a satisface aceste nevoi. Exista numeroase clasificari si teoretizari ale nevoilor umane dar cele mai cunoscute sunt piramida tebuintelor sau motivelor (Abraham Maslow, 1954) si teoria psihologica a curgerii (Csikszentmihalyi, 1990; 1997).[1] Aceste doua abordari teoretice considera ca nevoile cu care se confrunta o persoanade-a lungul vietii sale, pot fi grupate in cinci mari categorii nevoi axiologice de autodezvoltare (nevoia de adevar, de frumos, de sens si de unitate); nevoi de autorespect, de respect de sine; nevoi de apartenenta si dragoste; nevoi de siguranta si securitate; nevoi fiziologice: hrana, apa, sex, odihna, adapost, caldura etc. In satisfacerea majoritatii nevoilor, individul depinde de ceilalti, acest aspect subliniind esenta sociala a fiintei umane si faptul ca nevoile nu apar izolat si nu sunt izolate una de cealalta. Astfel, satisfacerea nevoilor nu este numai o problema a individului, ci si a societatii care trebuie sa isi asume responsabilitatea asigurarii bunastarii membrilor sai care prin resursele si capacitatile proprii nu isi pot satisface aceste nevoi si, in consecinta, nu se pot integra sistemului social.

Tema cercetarii

Diagnoza problemelor sociale ale varstnicilor din judetul Maramures cu accent pe starea de sanatate si calitatea vietii.

Trecerea in revista a literaturii de specialitate

Varstnicii reprezinta, alaturi de alte categorii, un grup tipic de persoane/familii care, in conditiile unei societati bazate doar pe economia de piata, au dificultati de obtinere a veniturilor necesare unei vieti decente la nivelul respectivei colectivitatii. Acesta este unul dintre motivele pentru care statul dezvolta o serie de functii complementare economiei pentru a corecta producerea bunastarii colective (Zamfir, E., 1995, p. 12-17). Problema varstei a treia "nu este, in fapt, o problema de varsta, ci de raspuns a politicilor sociale la nevoile persoanelor in varsta" (Girleanu, 2002, p. 76).   

Intr-o societate aflata in proces accelerat de imbatranire, calitatea vietii inseamna din ce in ce mai mult calitatea vietii celor aflati in cea de-a treia perioada a vietii. Integrarea lor sociala si o viata demna presupune servicii sociale specifice care, in multe cazuri, sunt deficitare in Romania (Girleanu-Soitu, 2006, p. 94-96, 189; Roth si Dobre, 2005, p. 3-17) la fel ca in multe societati in tranzitie (Emlet, Hokenstad, 2001, p. 55-64; De Tobis, 2000).

Din perspectiva asistentei sociale, se poate observa ca o proportie remarcabila de persoane varstnice are nevoie de servicii sociale care, ori nu exista, ori sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Implicatiile medico-sociale ale imbatranirii populatiei si a tendintei de accelerare a acestui proces in ultimele decenii atesta adevarul ca "batranetea este a tuturor si a fiecaruia dintre noi" (Balogh, 2000, p. 271).

Analiza fenomenului de imbatranire demografica atat la nivelul Romaniei, cat si la nivelul judetului Maramures denota o crestere a "presiunii" populatiei varstnice asupra populatiei adulte - potential active, implicit asupra unor importante sisteme din societate (sanatate, asistenta sociala, bugetul asigurarilor sociale), cu implicatii pentru politica economica si sociala.

Problemele care deriva din cresterea ponderii si a numarului varstnicilor (deteriorarea raportului dintre cei care contribuie si cei care beneficiaza, imposibilitatea de a sustine corespunzator populatia varstnica prin actualul sistem de pensii, lipsa de adaptare a sistemului de sanatate la nevoile specifice populatiei varstnice etc.) sunt probleme care necesita solutii sociale. In prezent se manifesta o tendinta de declin a aranjamentelor informale si traditionale pentru securitatea varstnicilor (bazate pe relatiile de familie si rudenie) si accentuarea dependentei de sursele non-familiale de venit, ceea ce impune interventia guvernelor.

Un factor de risc legat de evolutia populatiei si a structurii acesteia frecvent mentionat de literatura de specialitate este procesul de imbatranire demografica. Modificarile majore in structura populatiei Romaniei pe grupe mari de varste implica o serie de probleme, cu importante consecinte in toate sferele vietii umane.

Parerile specialistilor se situeaza intre doua limite ale unui continuum.

O buna parte din autori vehiculeaza o perspectiva pesimista, chiar catastrofica vizavi de evolutia structurii populatiei pe grupe de varsta. Acestia considera ca imbatranirea populatiei reprezinta o amenintare globala la adresa civilizatiei, civilizatie care s-ar afla in pericolul de a nu mai putea evolua din cauza imbatranirii membrilor sai; un alt pericol la care ei sustin ca vom fi expusi in scurt timp este colapsul sistemului de pensii si al celui de asigurari de sanatate.

Sunt alti autori care propun o pozitie mai realista, bazata pe analiza socio-demografica a fenomenelor. Ei realizeaza o analiza detaliata atat a naturii procesului, a mecanismelor demografice care-l sustin si, mai ales, a consecintelor sociale ce-l insotesc. Concluzia la care au ajuns acesti analisti este aceea ca "problemele (reale) pe care le au societatile occidentale in legatura cu cresterea ponderii si a numarului varstnicilor sunt probleme sociale, cu solutii sociale, si nu atat probleme demografice, ce ar necesita masuri de politica demografica" (Rotariu, 2006, p. 1).

Cadrul teoretic (conceptual) al problemei (din teorii, studii, experienta; identificarea variabilelor)

Problematica persoanelor varstnice constituie o preocupare continua pentru numeroase institutii si organizatii internationale. Pentru a recunoaste importanta crescuta a acestui segment social si pentru a sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta peste tot in lume s-a stabilit ca luna octombrie sa fie dedicata in intregime sarbatorii varstnicilor ("luna senectutii"), iar ziua de 1 octombrie sa fie considerata zi internationala a persoanelor varstnice.

Pe plan international se urmareste dezvoltarea si diversificarea mijloacelor de sustinere la domiciliu, incurajarea solidaritatii familiale, ameliorarea calitatii vietii in centrele rezidentiale si imbunatatirea asistentei persoanelor varstnice dependente (se pune accent pe prevenirea riscurilor de saracie si dependenta, ca parte integranta a protectiei sociale); de asemenea, se insista si asupra folosirii potentialului de activitate al pensionarilor prin promovarea celor mai bune practici privind forta de munca varstnica. Principalul scop al tuturor actiunilor intreprinse la nivelul fiecarui stat este acela de a promova o "societate pentru toate varstele" si "imbatranirea activa" (prevenirea imbolnavirilor si a dependentei).

Daca pana nu demult se insista pe asistenta institutionala, in prezent accentul cade pe prevenire, pastrarea integrarii sociale si familiale, stimularea activismului restant, utilizarea in dezvoltare a varstnicilor activi, prelungirea varstei limita de pensionare. Protejarea persoanelor varstnice reprezinta o prioritate deoarece problemele cu care se confrunta aceasta categorie de varsta ii afecteaza nu numai pe varstnici, ci si pe copiii si nepotii acestora.

Imbatranirea populatiei este un fenomen mondial, fenomenul imbatranirii fiind prezent in mod deosebit in Europa si conform datelor Organizatiei Natiunilor Unite proportia populatiei de varsta a treia va creste pe termen lung. In intreaga lume, populatia varstnica inregistreaza o crestere rapida si constanta, consecintele socio-economice ale acestui fenomen afectand si Romania, exprimandu-se prin costurile ridicate ale perioadei de tranzitie.

Se apreciaza ca aceasta a atins deja un stadiu critic deoarece perspectiva pentru acest secol este un declin natural si o imbatranire excesiva a populatiei. La 1 ianuarie 2008 in Romania populatia peste 60 de ani insuma 4.184.119 persoane, reprezentand 19,4% din totalul populatiei, respectiv 3.207.349 persoane peste 65 de ani, reprezentand 14,9% din totalul populatiei.

Problemele specifice ale acestui important segment de populatie au fost abordate, pana in prezent, de cele mai multe ori, cu referire la sistemul de securitate sociala, cu accent principal asupra sistemului de pensii. Dar, odata cu inaintarea in varsta, riscul de a prezenta boli cronice si uneori generatoare de handicap, implicit de dependenta, creste. Fara o asistenta sociala si medicala de lunga durata, existenta insasi a persoanelor varstnice este compromisa.

Problemele care deriva din cresterea ponderii si numarului varstnicilor sunt "probleme sociale, cu solutii sociale, si nu atat probleme demografice, ce ar necesita masuri de politica demografica" (Rotariu, 2006, p. 1) (de exemplu, solutia la problema cresterii presiunii pensionarilor asupra populatiei ocupate nu se gaseste in plan demografic ci implica masuri sociale legate de activitate si de gestionarea sistemului de asistenta a persoanelor varstnice).

Solutiile/masurile prevazute in documentele europene precum ridicarea varstei de pensionare, sporirea ratelor de activitate, chiar si cresterea contributiei celor activi la constituirea fondurilor de pensii sunt fezabile si nu conduc automat la inrautatirea situatiei celor in cauza.

Factori precum saracia, absenta unor masuri de sanatate publica, apartenenta la grupuri etnice si rasiale, diferenta de gen, handicapul, reprezentarea sociala a batranetii, problemele asociate batranetii, starea de sanatate fizica si psihica, situatia de dependenta, situatia economica, locuirea, discriminarea, ageismul, statusul in declin, excluziunea sociala, singuratatea si izolarea sociala, abuzul, accesul la servicii (de asistenta sociala, medicale) si bunuri adecvate cerintelor speciale genereaza vulnerabilitati la "varsta a treia". Dintre grupurile de varstnici cel mai grav afectati par sa fie: indivizii foarte in varsta (peste 85 de ani); varstnicii care traiesc singuri (celibatarii, vaduvii si divortatii); femeile in varsta (in particular celibatarele si vaduvele; diferentele demografice, culturale si de venituri dintre genuri); varstnicii din centrele rezidentiale; varstnicii fara copii; varstnicii care sufera de afectiuni sau handicapuri grave; cuplurile in varsta in care unul dintre membri este grav bolnav.

Excluziunea sociala (saracia) reprezinta una dintre problemele cu care se confrunta o buna parte dintre persoanele varstnice datorita faptului ca nu dispun de resurse suficiente pentru a participa activ la viata publica, sociala si culturala, pentru a putea decide asupra propriei vieti si nu dispun de serviciile de sanatate si sociale, de ingrijirile necesare in functie de nevoile individuale (scaderea nivelului de trai, lipsa de resurse financiare, alimentatia deficienta, conditiile proaste de locuit, lipsa accesului la conditii de igiena elementara etc.). Chiar daca statisticile arata o incidenta relativ mica a saraciei in randul varstnicilor (raportat la alte categorii sociale: someri, tarani, liber profesionisti), pensionarii reprezinta un procent semnificativ in randul saracilor datorita ponderii lor mari in totalul populatiei, fapt care ii face mai vizibili in comparatie cu alte grupuri cu risc de saracie sensibil mai ridicat (riscul de saracie al pensionarului este de trei ori mai ridicat decat cel al unui angajat). Dependenta varstnicului, alterarea conditiilor sociale si economice, poate conduce la marginalizare si excludere sociala, la nerespectarea drepturilor fundamentale si specifice ale acestuia, la abuzuri si chiar violenta (abuzul fizic, abuzul prin abandon, abuzul financiar). Generalizarea tendintelor de abuz asupra varstnicilor ne sugereaza o degradare a solidaritatii familiale si a solidaritatii intre generatii. Dincolo de anumite cauze fizice (deficiente de vedere, de auz, de vorbire) izolarea sociala poate fi cauzata si intensificata prin decesul persoanelor apropiate.

Problemele sociale (pensionarea, izolarea), cele economice (scaderea veniturilor, saracia), cele morale (nerespectarea drepturilor sale legitime) agraveaza problemele de sanatate ale varstnicului, fapt care impune sarcini deosebite atat serviciilor de sanatate, cat si celor de asistenta sociala. Pe de alta parte, abandonul grijii fata de propria sanatate, stilurile nesanatoase de viata, deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de preventie si tratament ambulatoriu contribuie la situatia critica a starii de sanatate a multor varstnici.

Datorita faptului ca situatia sociala si medicala a batranilor se deterioreaza treptat din cauza reducerii veniturilor odata cu pensionarea, politicile sociale din domeniu vizeaza in special protejarea venitului, perfectionarea calitatii ingrijirii medicale, sprijinirea persoanelor in varsta pentru a duce o viata demna si independenta in mediul propriu, largirea posibilitatilor de integrare a varstnicilor in viata comunitatii si ameliorarea capacitatii serviciilor publice de a face fata nevoilor in continua schimbare.

Intrebari si ipoteze

Cercetarea realizata a avut ca obiectiv central analiza nevoilor varstnicilor din judetul Maramures. Am urmarit, in principal, urmatoarele obiective:

identificarea si ierarhizarea nevoilor / problemelor cu care se confrunta varstnicii din judetul Maramures; identificarea nevoii de servicii sociale pentru varstnici;

conturarea situatiilor posibile de convietuire (compozitia gospodariei) si a specificului fiecarui tip in parte; determinarea retelelor sociale de sprijin formal si informal (suport social efectiv) si a dificultatilor pe care acestea le intampina;

identificarea serviciilor sociale si a prestatiilor de care beneficiaza varstnicii din judetul Maramures;

mentionarea principalelor servicii si prestatii solicitate de catre varstnici;

evidentierea principalelor modificari fiziologice, psihologice si sociale care survin odata cu imbatranirea; evaluarea starii de sanatate (incidenta diferitelor tipuri de afectiuni) si a veniturilor in raport cu necesitatile; estimarea gradului de satisfactie / insatisfactie cu viata a varstnicilor;

Pe baza unor cercetari anterioare, cat si pe baza informatiilor desprinse pana la acest nivel de analiza, am pornit in cercetare de la urmatoarele ipoteze:

Saracia si problemele de sanatate sunt principalele probleme cu care se confrunta varstnicii din judetul Maramures.

Familia reprezinta principala sursa de sprijin pentru varstnicul din judetul Maramures, dar ea nu poate sa acopere toate nevoile acestuia datorita modificarilor pe care le-a suferit organizarea societatii moderne.

In judetul Maramures serviciile sociale pentru varstnici sunt insuficient dezvoltate comparativ cu nevoia existenta.

Varstnicii din mediul rural din judetul Maramures beneficiaza de mai putine servicii si prestatii sociale decat cei din mediul urban datorita dificultatilor de acces.

Definitii operationale ale variabilelor (independente si dependente)

Proiectatea cercetarii

- abordare exploratorie, descriptiva sau explicativa

- strategia cercetarii, metode, tehnici, procedee,

Cercetarea este deopotriva descriptiva (urmareste sa produca informatii despre realitatea sociala) si explicativa (isi propune sa testeze unele ipoteze) (Chelcea, 2004, p. 92-96). Datele pe care se bazeaza rezultatele cercetarii au fost culese utilizand mai multe metode de cercetare. Aceasta optiune a fost impusa de complexitatea obiectivelor, de lipsa datelor statistice sau, mai exact, de gradul scazut de utilitate al datelor existente la institutiile publice si de principiile metodologice care ghideaza orice cercetare de evaluare a nevoilor - validitatea datelor si necesitatea implicarii beneficiarilor in procesul de stabilire a problemelor lor.

Alaturi de ancheta sociologica (pe baza de chestionar) am utilizat, in mod complementar, interviul (cu reprezentantii institutiilor/organizatiilor furnizoare de servicii sociale pentru varstnici), analiza documentelor (pentru studierea datelor statistice, a legislatiei, a politicii sociale din domeniu, a documentelor oficiale) si observatia nestructurata. Prin intermediul observatiei am urmarit particularitatile comportamentale ale subiectilor intervievati, comportamentul lor non-verbal (acesta mi-a confirmat sau infirmat afirmatiile facute) si am analizat mediul de viata al persoanelor varstnice. Vorbesc, bineinteles, de o observatie nestructurata, in care nu am utilizat in mod explicit planuri pentru selectia, inregistrarea si codificarea datelor; cu toate acestea, stiintificitatea metodei a rezultat din grefarea ei pe fundamentul teoretic. Privita in ansamblu, cercetarea poate fi considerata un studiu de caz, "o cercetare empirica ce analizeaza un fenomen contemporan in contextul vietii reale . si in care sunt utilizate surse multiple de date" (Yin, 1989 - apud Radu, Ilut, Matei, 1994, p. 342 si Yin, 2005, p. 29-33).

Cine va fi studiat sau pe cine vom studia?

Ce va fi observat sau masurat ?

Cand va avea loc observarea sau masurarea ?

Cum vor fi culese datele ? Ce date ? Care va fi procedura de culegere a datelor ?

Populatie si esantion (sau lotul/loturile cercetat)

- populatia pe care vor fi generalizate rezultatele studiului

- esantion si strategia de esantionare

- potentialul de generalizare al rezultatelor studiului

In vederea realizarii acestei lucrari am solicitat sprijinul mai multor institutii care ne-au pus la dispozitie bazele lor de date spre colectarea informatiilor necesare: DGASPC Maramures, Institutul Judetean de Statistica Maramures, Casa de Pensii Maramures, Primaria Baia Mare, Casa de Asigurari de Sanatate Maramures.

In urma datelor primite a rezultat un numar total de 133.566 persoane varstnice (pornind de la varsta legala de pensionare) in judetul Maramures din totalul de 512.560 de persoane, dintre care 62% persoane varstnice in mediul rural iar restul in mediul urban. Facem precizarea ca in momentul de fata judetul este compus din 214 sate constituite in 63 de commune, 13 orase (cu caracter predominant rural) si 2 municipii: Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Judetul Maramures gazduieste asadar 2,3 % din totalul de 5.796.278 de persoane de varsta a treia din Romania si 26,6 % din totalul populatiei din judet.

Analiza are ca grup-tinta persoanele varstnice care au implinit varsta legala de pensionare  si care isi au rezidenta in satele si orasele si municipiile Judetului Maramures (am cuprins in cercetare inclusiv persoanele varstnice care locuiesc permanent in institutiile de ingrijire si asistenta, sanatorii, spitale etc.).

Colectarea datelor

Cercetarea a avut la baza urmatoarele surse de date:

Ø      studiul bibliografiei

Ø      date statistice de la: DGASPC Maramures, Institutul Judetean de Statistica Maramures, Casa de Pensii Maramures, Primaria Baia Mare, Casa de Asigurari de Sanatate Maramures.

Ø      date calitative obtinute prin

interviuri individuale realizate cu:

specialisti (6 persoane) (asistenti sociali, reprezentanti ai institutiilor care furnizeaza servicii varstnicilor, medici, asistenti comunitari, etc.);

persoane varstnice care beneficiaza de servicii sociale (5 persoane);

persoane varstnice care nu beneficiaza de servicii sociale (4 persoane);

interviuri de grup (focus-grupuri) realizate cu:

- beneficiari ai Asociatiei Pensionarilor din Baia Mare (6 persoane)

Ø      date cantitative obtinute prin aplicarea unui chestionar persoanelor varstnice din mediul rural:

esantionul: 5 subiecti, persoane cu varsta ≥ 60 de ani, din sate ale judetului MM; puncte de esantionare: sate cu diferite nivele de dezvoltare din 4 comune ale judetului;

categorii ale esantionului: respondent: 5 varstnici, gen: 3 femei si 2 barbati, varsta medie: 69 de ani

Ø      date cantitative obtinute prin aplicarea unui chestionar persoanelor varstnice din mediul urban:

esantionul: 8 subiecti, persoane cu varsta ≥ 60 de ani, din orase ale judetului MM; puncte de esantionare: orase din judet (2 orase: Baia Mare, Baia Sprie) ;

categorii ale esantionului: respondent: 8 varstnici (gen: 37,5% barbati, 62,5% femei; etnie: 25% maghiari, 75% romani; nivel de instructie: pana la gimnaziu inclusiv 75%, scoala profesionala 12,5%, liceu 17%, studii superioare sau postliceale 12,5%; varsta medie: 68 de ani);

Intr-o prima etapa a cercetarii am realizat interviuri de grup (focus-grupuri) si individuale, interviuri care au avut drept scop explorarea, identificarea si analiza nevoilor si a solutiilor posibile. Am folosit aceasta tehnica a interviului deoarece mi-a permis "construirea unui discurs" (spre deosebire de chestionar care "provoaca un raspuns"); astfel, studiul calitativ a pregatit ancheta pe baza de chestionar. Optiunea pentru interviu intr-o prima faza s-a datorat si faptului ca nu cunosteam foarte bine universul de referinta, avem unele indoieli asupra sistemului de coerenta interna a informatiilor cautate. Chestionarul a clasificat insa caracteristicile varstnicilor din judetul Maramures, oferindu-mi posibilitatea de a stabili legaturi de cauzalitate.

Am preferat sa organizez interviuri de grup deoarece acestea mi-au oferit posibilitatea de a obtine informatii/idei noi, idei care individual/separat ar fi putut sa nu apara. Datorita faptului ca nu toate persoanele varstnice sunt deplasabile a fost necesar sa efectuez si cateva interviuri individuale.

In timp ce pentru focus-grupuri am utilizat ca procedeu aplicarea colectiva a ghidului de interviu (instrumentul de investigare), pentru interviurile individuale am contactat separat fiecare varstnic in parte (ancheta directa, de tip "fata in fata").

In cercetarea cantitativa instrumentul de investigare, chestionarul propriu-zis (lista de intrebari inchise si deschise), a fost aplicat individual cu ajutorul retelei sindicale cu care lucrez.

Analiza si interpretarea datelor: cum se va face, pentru ce variabile

Limitari ale cercetarii

validitatea si fidelitatea instrumentelor

gradul de generalizare de la esantion la populatie

accesul la date relevente si suficiente

probleme etice

abilitatea de a controla factorii externi, de mediu

Bibliografia din care s-a documnentat studentul