Educarea si responsabilizarea comunitatii cu privire la sanatatea si calitatea vietii populatiei varstnice

Educarea si responsabilizarea comunitatii cu privire la sanatatea si calitatea vietii populatiei varstnice

Lucrarea de fata isi propune sa contribuie la educarea si responsabilizarea comunitatii maramuresene in ceea ce priveste sanatatea si calitatea vietii populatiei varstnice, presupunand in primul rand radiografierea probemelor sociale ale varstnicilor din judetul Maramures, pentru ca intr-o etapa ulterioara rezultatele acestei radiografii sa poata fi diseminate cu scopul educarii si responsabilizarii membrilor comunitatii.

Am pornit de la premisa ca, inainte de a considera adevarate stereotipurile si miturile despre varsta a treia membri comunitatii ar trebui sa cunoasca atat nevoile cu care se confrunta persoanele de varsta a treia, cat si resursele de care dispun pentru a satisface aceste nevoi.

Tema cercetarii:

Diagnoza problemelor sociale ale varstnicilor din judetul Maramures cu accent pe starea de sanatate si calitatea vietii. Mi-am propus oferirea unei imagini complexe, de ansamblu, a nevoilor si resurselor persoanelor de varsta a treia, precum si a modului in care se produce structurarea sistemului de nevoi in functie de caracteristicile psiho-sociologice ale    persoanelor varstnice.

Trecerea in revista a literaturii de specialitate

Varstnicii reprezinta, alaturi de alte categorii, un grup tipic de persoane/familii care, in conditiile unei societati bazate doar pe economia de piata, au dificultati de obtinere a veniturilor necesare unei vieti decente la nivelul respectivei colectivitatii. Acesta este unul dintre motivele pentru care statul dezvolta o serie de functii complementare economiei pentru a corecta producerea bunastarii colective (Zamfir, E., 1995, p. 12-17). Problema varstei a treia "nu este, in fapt, o problema de varsta, ci de raspuns a politicilor sociale la nevoile persoanelor in varsta" (Girleanu, 2002, p. 76).   

Intr-o societate aflata in proces accelerat de imbatranire, calitatea vietii inseamna din ce in ce mai mult calitatea vietii celor aflati in cea de-a treia perioada a vietii. Integrarea lor sociala si o viata demna presupune servicii sociale specifice care, in multe cazuri, sunt deficitare in Romania (Girleanu-Soitu, 2006, p. 94-96, 189; Roth si Dobre, 2005, p. 3-17) la fel ca in multe societati in tranzitie (Emlet, Hokenstad, 2001, p. 55-64; De Tobis, 2000).

Din perspectiva asistentei sociale, se poate observa ca o proportie remarcabila de persoane varstnice are nevoie de servicii sociale care, ori nu exista, ori sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Implicatiile medico-sociale ale imbatranirii populatiei si a tendintei de accelerare a acestui proces in ultimele decenii atesta adevarul ca "batranetea este a tuturor si a fiecaruia dintre noi" (Balogh, 2000, p. 271).

Analiza fenomenului de imbatranire demografica atat la nivelul Romaniei, cat si la nivelul judetului Maramures denota o crestere a "presiunii" populatiei varstnice asupra populatiei adulte - potential active, implicit asupra unor importante sisteme din societate (sanatate, asistenta sociala, bugetul asigurarilor sociale), cu implicatii pentru politica economica si sociala.

Problemele care deriva din cresterea ponderii si a numarului varstnicilor (deteriorarea raportului dintre cei care contribuie si cei care beneficiaza, imposibilitatea de a sustine corespunzator populatia varstnica prin actualul sistem de pensii, lipsa de adaptare a sistemului de sanatate la nevoile specifice populatiei varstnice etc.) sunt probleme care necesita solutii sociale. In prezent se manifesta o tendinta de declin a aranjamentelor informale si traditionale pentru securitatea varstnicilor (bazate pe relatiile de familie si rudenie) si accentuarea dependentei de sursele non-familiale de venit, ceea ce impune interventia guvernelor.

Un factor de risc legat de evolutia populatiei si a structurii acesteia frecvent mentionat de literatura de specialitate este procesul de imbatranire demografica. Modificarile majore in structura populatiei Romaniei pe grupe mari de varste implica o serie de probleme, cu importante consecinte in toate sferele vietii umane.

Parerile specialistilor se situeaza intre doua limite ale unui continuum.

O buna parte din autori vehiculeaza o perspectiva pesimista, chiar catastrofica vizavi de evolutia structurii populatiei pe grupe de varsta. Acestia considera ca imbatranirea populatiei reprezinta o amenintare globala la adresa civilizatiei, civilizatie care s-ar afla in pericolul de a nu mai putea evolua din cauza imbatranirii membrilor sai; un alt pericol la care ei sustin ca vom fi expusi in scurt timp este colapsul sistemului de pensii si al celui de asigurari de sanatate.

Sunt alti autori care propun o pozitie mai realista, bazata pe analiza socio-demografica a fenomenelor. Ei realizeaza o analiza detaliata atat a naturii procesului, a mecanismelor demografice care-l sustin si, mai ales, a consecintelor sociale ce-l insotesc. Concluzia la care au ajuns acesti analisti este aceea ca "problemele (reale) pe care le au societatile occidentale in legatura cu cresterea ponderii si a numarului varstnicilor sunt probleme sociale, cu solutii sociale, si nu atat probleme demografice, ce ar necesita masuri de politica demografica" (Rotariu, 2006, p. 1).

Cadrul teoretic (conceptual) al problemei (din teorii, studii, experienta; identificarea variabilelor)

Problematica persoanelor varstnice constituie o preocupare continua pentru numeroase institutii si organizatii internationale. Pentru a recunoaste importanta crescuta a acestui segment social si pentru a sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta peste tot in lume s-a stabilit ca luna octombrie sa fie dedicata in intregime sarbatorii varstnicilor ("luna senectutii"), iar ziua de 1 octombrie sa fie considerata zi internationala a persoanelor varstnice.

Pe plan international se urmareste dezvoltarea si diversificarea mijloacelor de sustinere la domiciliu, incurajarea solidaritatii familiale, ameliorarea calitatii vietii in centrele rezidentiale si imbunatatirea asistentei persoanelor varstnice dependente (se pune accent pe prevenirea riscurilor de saracie si dependenta, ca parte integranta a protectiei sociale); de asemenea, se insista si asupra folosirii potentialului de activitate al pensionarilor prin promovarea celor mai bune practici privind forta de munca varstnica. Principalul scop al tuturor actiunilor intreprinse la nivelul fiecarui stat este acela de a promova o "societate pentru toate varstele" si "imbatranirea activa" (prevenirea imbolnavirilor si a dependentei).

Daca pana nu demult se insista pe asistenta institutionala, in prezent accentul cade pe prevenire, pastrarea integrarii sociale si familiale, stimularea activismului restant, utilizarea in dezvoltare a varstnicilor activi, prelungirea varstei limita de pensionare. Protejarea persoanelor varstnice reprezinta o prioritate deoarece problemele cu care se confrunta aceasta categorie de varsta ii afecteaza nu numai pe varstnici, ci si pe copiii si nepotii acestora.

Imbatranirea populatiei este un fenomen mondial, fenomenul imbatranirii fiind prezent in mod deosebit in Europa si conform datelor Organizatiei Natiunilor Unite proportia populatiei de varsta a treia va creste pe termen lung. In intreaga lume, populatia varstnica inregistreaza o crestere rapida si constanta, consecintele socio-economice ale acestui fenomen afectand si Romania, exprimandu-se prin costurile ridicate ale perioadei de tranzitie.

Se apreciaza ca aceasta a atins deja un stadiu critic deoarece perspectiva pentru acest secol este un declin natural si o imbatranire excesiva a populatiei. La 1 ianuarie 2008 in Romania populatia peste 60 de ani insuma 4.184.119 persoane, reprezentand 19,4% din totalul populatiei, respectiv 3.207.349 persoane peste 65 de ani, reprezentand 14,9% din totalul populatiei.

Problemele specifice ale acestui important segment de populatie au fost abordate, pana in prezent, de cele mai multe ori, cu referire la sistemul de securitate sociala, cu accent principal asupra sistemului de pensii. Dar, odata cu inaintarea in varsta, riscul de a prezenta boli cronice si uneori generatoare de handicap, implicit de dependenta, creste. Fara o asistenta sociala si medicala de lunga durata, existenta insasi a persoanelor varstnice este compromisa.

Problemele care deriva din cresterea ponderii si numarului varstnicilor sunt "probleme sociale, cu solutii sociale, si nu atat probleme demografice, ce ar necesita masuri de politica demografica" (Rotariu, 2006, p. 1) (de exemplu, solutia la problema cresterii presiunii pensionarilor asupra populatiei ocupate nu se gaseste in plan demografic ci implica masuri sociale legate de activitate si de gestionarea sistemului de asistenta a persoanelor varstnice).

Solutiile/masurile prevazute in documentele europene precum ridicarea varstei de pensionare, sporirea ratelor de activitate, chiar si cresterea contributiei celor activi la constituirea fondurilor de pensii sunt fezabile si nu conduc automat la inrautatirea situatiei celor in cauza.

Factori precum saracia, absenta unor masuri de sanatate publica, apartenenta la grupuri etnice si rasiale, diferenta de gen, handicapul, reprezentarea sociala a batranetii, problemele asociate batranetii, starea de sanatate fizica si psihica, situatia de dependenta, situatia economica, locuirea, discriminarea, ageismul, statusul in declin, excluziunea sociala, singuratatea si izolarea sociala, abuzul, accesul la servicii (de asistenta sociala, medicale) si bunuri adecvate cerintelor speciale genereaza vulnerabilitati la "varsta a treia". Dintre grupurile de varstnici cel mai grav afectati par sa fie: indivizii foarte in varsta (peste 85 de ani); varstnicii care traiesc singuri (celibatarii, vaduvii si divortatii); femeile in varsta (in particular celibatarele si vaduvele; diferentele demografice, culturale si de venituri dintre genuri); varstnicii din centrele rezidentiale; varstnicii fara copii; varstnicii care sufera de afectiuni sau handicapuri grave; cuplurile in varsta in care unul dintre membri este grav bolnav.

Excluziunea sociala (saracia) reprezinta una dintre problemele cu care se confrunta o buna parte dintre persoanele varstnice datorita faptului ca nu dispun de resurse suficiente pentru a participa activ la viata publica, sociala si culturala, pentru a putea decide asupra propriei vieti si nu dispun de serviciile de sanatate si sociale, de ingrijirile necesare in functie de nevoile individuale (scaderea nivelului de trai, lipsa de resurse financiare, alimentatia deficienta, conditiile proaste de locuit, lipsa accesului la conditii de igiena elementara etc.). Chiar daca statisticile arata o incidenta relativ mica a saraciei in randul varstnicilor (raportat la alte categorii sociale: someri, tarani, liber profesionisti), pensionarii reprezinta un procent semnificativ in randul saracilor datorita ponderii lor mari in totalul populatiei, fapt care ii face mai vizibili in comparatie cu alte grupuri cu risc de saracie sensibil mai ridicat (riscul de saracie al pensionarului este de trei ori mai ridicat decat cel al unui angajat). Dependenta varstnicului, alterarea conditiilor sociale si economice, poate conduce la marginalizare si excludere sociala, la nerespectarea drepturilor fundamentale si specifice ale acestuia, la abuzuri si chiar violenta (abuzul fizic, abuzul prin abandon, abuzul financiar). Generalizarea tendintelor de abuz asupra varstnicilor ne sugereaza o degradare a solidaritatii familiale si a solidaritatii intre generatii. Dincolo de anumite cauze fizice (deficiente de vedere, de auz, de vorbire) izolarea sociala poate fi cauzata si intensificata prin decesul persoanelor apropiate.

Problemele sociale (pensionarea, izolarea), cele economice (scaderea veniturilor, saracia), cele morale (nerespectarea drepturilor sale legitime) agraveaza problemele de sanatate ale varstnicului, fapt care impune sarcini deosebite atat serviciilor de sanatate, cat si celor de asistenta sociala. Pe de alta parte, abandonul grijii fata de propria sanatate, stilurile nesanatoase de viata, deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de preventie si tratament ambulatoriu contribuie la situatia critica a starii de sanatate a multor varstnici.

Datorita faptului ca situatia sociala si medicala a batranilor se deterioreaza treptat din cauza reducerii veniturilor odata cu pensionarea, politicile sociale din domeniu vizeaza in special protejarea venitului, perfectionarea calitatii ingrijirii medicale, sprijinirea persoanelor in varsta pentru a duce o viata demna si independenta in mediul propriu, largirea posibilitatilor de integrare a varstnicilor in viata comunitatii si ameliorarea capacitatii serviciilor publice de a face fata nevoilor in continua schimbare.

Intrebari si ipoteze

Cercetarea realizata a avut ca obiectiv central analiza nevoilor varstnicilor din judetul Maramures. Am urmarit, in principal, urmatoarele obiective:

identificarea si ierarhizarea nevoilor / problemelor cu care se confrunta varstnicii din judetul Maramures; identificarea nevoii de servicii sociale pentru varstnici;

conturarea situatiilor posibile de convietuire (compozitia gospodariei) si a specificului fiecarui tip in parte; determinarea retelelor sociale de sprijin formal si informal (suport social efectiv) si a dificultatilor pe care acestea le intampina;

identificarea serviciilor sociale si a prestatiilor de care beneficiaza varstnicii din judetul Maramures; mentionarea principalelor servicii si prestatii solicitate de catre varstnici;

evidentierea principalelor modificari fiziologice, psihologice si sociale care survin odata cu imbatranirea; evaluarea starii de sanatate (incidenta diferitelor tipuri de afectiuni) si a veniturilor in raport cu necesitatile; estimarea gradului de satisfactie / insatisfactie cu viata a varstnicilor;

Pe baza unor cercetari anterioare, cat si pe baza informatiilor desprinse pana la acest nivel de analiza, am pornit in cercetare de la urmatoarele ipoteze:

Saracia si problemele de sanatate sunt principalele probleme cu care se confrunta varstnicii din judetul Maramures.

Familia reprezinta principala sursa de sprijin pentru varstnicul din judetul Maramures, dar ea nu poate sa acopere toate nevoile acestuia datorita modificarilor pe care le-a suferit organizarea societatii moderne.

In judetul Maramures serviciile sociale pentru varstnici sunt insuficient dezvoltate comparativ cu nevoia existenta.

Varstnicii din mediul rural din judetul Maramures beneficiaza de mai putine servicii si prestatii sociale decat cei din mediul urban datorita dificultatilor de acces.

Proiectarea cercetarii

Cercetarea este deopotriva descriptiva (urmareste sa produca informatii despre realitatea sociala) si explicativa (isi propune sa testeze unele ipoteze) (Chelcea, 2004, p. 92-96). Datele pe care se bazeaza rezultatele cercetarii au fost culese utilizand mai multe metode de cercetare. Aceasta optiune a fost impusa de complexitatea obiectivelor, de lipsa datelor statistice sau, mai exact, de gradul scazut de utilitate al datelor existente la institutiile publice si de principiile metodologice care ghideaza orice cercetare de evaluare a nevoilor - validitatea datelor si necesitatea implicarii beneficiarilor in procesul de stabilire a problemelor lor.

Alaturi de ancheta sociologica (pe baza de chestionar) am utilizat, in mod complementar, interviul (cu reprezentantii institutiilor/organizatiilor furnizoare de servicii sociale pentru varstnici), analiza documentelor (pentru studierea datelor statistice, a legislatiei, a politicii sociale din domeniu, a documentelor oficiale) si observatia nestructurata. Prin intermediul observatiei am urmarit particularitatile comportamentale ale subiectilor intervievati, comportamentul lor non-verbal (acesta mi-a confirmat sau infirmat afirmatiile facute) si am analizat mediul de viata al persoanelor varstnice. Vorbesc, bineinteles, de o observatie nestructurata, in care nu am utilizat in mod explicit planuri pentru selectia, inregistrarea si codificarea datelor; cu toate acestea, stiintificitatea metodei a rezultat din grefarea ei pe fundamentul teoretic. Privita in ansamblu, cercetarea poate fi considerata un studiu de caz, "o cercetare empirica ce analizeaza un fenomen contemporan in contextul vietii reale . si in care sunt utilizate surse multiple de date" (Yin, 1989 - apud Radu, Ilut, Matei, 1994, p. 342 si Yin, 2005, p. 29-33).

Populatie si esantion

In vederea realizarii acestei lucrari am solicitat sprijinul mai multor institutii care ne-au pus la dispozitie bazele lor de date spre colectarea informatiilor necesare: DGASPC Maramures, Institutul Judetean de Statistica Maramures, Casa de Pensii Maramures, Primaria Baia Mare, Casa de Asigurari de Sanatate Maramures.

In urma datelor primite a rezultat un numar total de 133.566 persoane varstnice (pornind de la varsta legala de pensionare) in judetul Maramures din totalul de 512.560 de persoane, dintre care 62% persoane varstnice in mediul rural iar restul in mediul urban. Facem precizarea ca in momentul de fata judetul este compus din 214 sate constituite in 63 de comune, 13 orase (cu caracter predominant rural) si 2 municipii: Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Judetul Maramures gazduieste asadar 2,3 % din totalul de 5.796.278 de persoane de varsta a treia din Romania si 26,6 % din totalul populatiei din judet.

Analiza are ca grup-tinta/ populatie persoanele varstnice care au implinit varsta legala de pensionare  si care isi au rezidenta in satele si orasele si municipiile Judetului Maramures (am cuprins in cercetare inclusiv persoanele varstnice care locuiesc permanent in institutiile de ingrijire si asistenta, sanatorii, spitale etc.).

Lotul cercetat se constituie dintr-un grup de maxim 30 de persoane varstnice domiciliate in judetul Maramures dupa urmatoarea structura:

pentru analiza calitativa: 11 persoane cu varsta ≥ 60 de ani atat din mediul rural cat si din cel urban care se adreseaza Asociatiei Pensionarilor din Baia Mare in perioada 23-27 noiembrie 2009.

pentru analiza cantitativa: 16 persoane cu varsta ≥ 60 de ani atat din mediul rural cat si din cel urban care solicita servicii medicale celor 10 unitati spitalicesti din subordinea Directiei de Sanatate Publica Maramures in perioada 23-27 noiembrie 2009.

Colectarea datelor

Cercetarea a avut la baza urmatoarele surse de date:

Ø      studiul bibliografiei de specialitate

Ø      date statistice de la: DGASPC Maramures, Institutul Judetean de Statistica Maramures, Casa de Pensii Maramures, Primaria Baia Mare, Casa de Asigurari de Sanatate Maramures.

Ø      date calitative obtinute prin

interviuri individuale realizate cu:

specialisti (5 persoane) (asistenti sociali, reprezentanti ai institutiilor care furnizeaza servicii varstnicilor, medici, asistenti comunitari, etc.);

persoane varstnice care beneficiaza de servicii sociale (2 persoane);

persoane varstnice care nu beneficiaza de servicii sociale (3 persoane);

interviuri de grup (focus-grupuri) realizate cu:

- beneficiari ai Asociatiei Pensionarilor din Baia Mare (6 persoane)

Ø      date cantitative obtinute prin aplicarea unui chestionar persoanelor varstnice din mediul rural:

esantionul: 8 subiecti, persoane cu varsta ≥ 60 de ani, din sate ale judetului MM; puncte de esantionare: sate cu diferite nivele de dezvoltare din 4 comune ale judetului;

categorii ale esantionului: respondent: 8 varstnici, gen: 5 femei si 3 barbati, varsta medie: 69 de ani

Ø      date cantitative obtinute prin aplicarea unui chestionar persoanelor varstnice din mediul urban:

esantionul: 8 subiecti, persoane cu varsta ≥ 60 de ani, din orase ale judetului MM; puncte de esantionare: orase din judet (2 orase: Baia Mare, Baia Sprie) ;

categorii ale esantionului: respondent: 8 varstnici (gen: 37,5% barbati, 62,5% femei; etnie: 25% maghiari, 75% romani; nivel de instructie: pana la gimnaziu inclusiv 75%, scoala profesionala 12,5%, liceu 17%, studii superioare sau postliceale 12,5%; varsta medie: 68 de ani);

Intr-o prima etapa a cercetarii am realizat interviuri de grup (focus-grupuri) si individuale, interviuri care au avut drept scop explorarea, identificarea si analiza nevoilor si a solutiilor posibile. Am folosit aceasta tehnica a interviului deoarece mi-a permis "construirea unui discurs" (spre deosebire de chestionar care "provoaca un raspuns"); astfel, studiul calitativ a pregatit ancheta pe baza de chestionar. Optiunea pentru interviu intr-o prima faza s-a datorat si faptului ca nu cunosteam foarte bine universul de referinta, avem unele indoieli asupra sistemului de coerenta interna a informatiilor cautate. Chestionarul a clasificat insa caracteristicile varstnicilor din judetul Maramures, oferindu-mi posibilitatea de a stabili legaturi de cauzalitate.

Am preferat sa organizez interviuri de grup deoarece acestea mi-au oferit posibilitatea de a obtine informatii/idei noi, idei care individual/separat ar fi putut sa nu apara. Datorita faptului ca nu toate persoanele varstnice sunt deplasabile a fost necesar sa efectuez si cateva interviuri individuale.

In timp ce pentru focus-grupuri am utilizat ca procedeu aplicarea colectiva a ghidului de interviu (instrumentul de investigare), pentru interviurile individuale am contactat separat fiecare varstnic in parte (ancheta directa, de tip "fata in fata").

In cercetarea cantitativa instrumentul de investigare, chestionarul propriu-zis (lista de intrebari inchise si deschise), a fost aplicat individual cu ajutorul retelei sindicale cu care lucrez.

Analiza si interpretarea datelor

Variabilele pe care le-am urmarit in cercetarea de fata au fost: calitatea locuirii, dimensiuni subiective ale calitatii vietii, morbiditatea si calitatea serviciilor medicale si publice in general, familia si veniturile persoanelor varstnice. Rezultatele acestui demers le voi prezenta in continuare:

Veniturile si situatia economica in perceptia populatiei varstnice (60 de ani si peste)

In legatura cu veniturile si situatia economica, din declaratiile subiectilor varstnici investigati sunt de consemnat urmatoarele:

. veniturile familiei sunt considerate slabe si foarte slabe de catre 70% dintre subiecti;

. veniturile familiei nu ajung nici pentru strictul necesar in evaluarea a 47,7% dintre subiecti;

. veniturile familiei ajung numai pentru strictul necesar - in evaluarea a 37,2% dintre subiecti;

. pe o scala bogati - saraci, majoritatea varstnicilor se plaseaza, in continuare, pe panta negativa a scalei

. un procent de 76% dintre varstnicii chestionati declara ca nu au fonduri de siguranta;

. in general, starea de nemultumire privind veniturile, si in special veniturile banesti este majoritara.

Rezultatele obtinute indica faptul ca veniturile persoanelor de varsta a treia tind sa se reduca si sa fie mai mici o data cu momentul pensionarii. Aceste venituri reduse de care beneficiaza majoritatea varstnicilor nu sunt suficiente pentru asigurarea unei calitati minime a vietii la varsta a treia. Valoarea medie a venitului pe membru de familie este de 243.68 RON, un venit care nu permite, nici pe departe, asigurarea unui trai decent. Majoritatea persoanelor de varsta a treia considera si ajung sa fie sub nivelul mediu al bunastarii. Situatia bunastarii persoanelor de varsta a treia reflecta oarecum situatia intregii populatii din tara noastra, unde calitatea nivelului de trai tinde sa scada.

Veniturile persoanelor de varsta a treia tind sa reflecte diferentele din perioada activa, existand si persoane varstnice care traiesc in saracie. Saracia varstnicilor se inscrie in contextul mai larg al saraciei la nivelul intregii societati, cauzele date fiind atat de natura individuala, cat si structurala. Problemele cu care se confrunta varstnicii au mai degraba origini structurale decat individuale.

Locuinta si modul de locuire. Inzestrarea cu bunuri de folosinta

Statutul de ocupare a locuintei, numarul de camere si suprafata locuibila, numarul de persoane ce revin in medie pe o camera de locuit, accesul la utilitatile publice, confortul si inzestrarea locuintei sunt indicatori relevanti pentru calitatea vietii.

In prezent, 85% din totalul gospodariilor detin in proprietate locuinta pe care o ocupa, fapt ce are influente pozitive asupra cheltuielilor curente (in conditiile in care efortul banesc pentru inchirierea locuintelor este considerabil).

Pensionarii detin in cele mai multe cazuri locuintele in proprietate personala, iar in foarte putine dintre cazuri acestia au locuinte inchiriate de la stat. Tipul de locuinta cu cea mai mare raspandire il constituie casele individuale (2/3 din totalul gospodariilor), fapt influentat de mediul rural unde acest tip de locuinta este generalizat.

. Suprafata medie locuibila pe o persoana din gospodariile de pensionari este de 18,6 m2, numarul mediu de persoane pe o camera de locuit este 1,82.

. Locuintelor pensionarilor sunt iluminate electric in proportie de 99%; incalzirea se face, predominant, cu sobe cu lemne (65%), centrala termica (20%) gaze naturale (13%), centrala proprie (2%).

. 58% din locuintele pensionarilor se aprovizioneaza cu apa din afara cladirii, 69% nu au instalatii de apa calda, 63% nu au instalatie de canalizare, 66% nu au baie.

. In cadrul gospodariilor de pensionari exista urmatoarele bunuri de uz indelungat: aragaz - 74%, frigider - 67%, congelator - 11%, masini de spalat rufe - 31%, aspirator - 18%, televizor albnegru

- 47%, televizor color - 36%, radio, radio-casetofon - 52%, video - 1,6%,

autoturism - 11%.

. Bunurile obtinute in proportii mai insemnate in ultima perioada sunt: telefon mobil (95%) televizoarele color (43%), radiocasetofon (21%), aragaz (16%). Celelalte bunuri au fost dobandite inainte de 1990 sau chiar inainte de 1980.

. Varstnicii declara ca sunt destul de multumiti de locuinta lor (60%) sau foarte multumiti (13%). Cei nu prea multumiti detin o pondere de 21%, iar deloc multumiti s-au declarat 5% din numarul de respondenti. Nu exista diferente semnificative pe medii.

. Persoanele varstnice investigate declara in proportie de 57% ca sunt multumite sau foarte multumite (7,6%) de bunurile pe care le detin, 28% nu prea sunt multumite, iar 7% nu sunt deloc multumite de bunurile pe care le detin.

Proasta locuire, aflata in stransa legatura cu problemele de sanatate, conduce la anxietate si pierderea respectului de sine, ceea ce are ca efect cresterea costului asistentei medicale si celei sociale. Singuratatea si izolarea persoanelor varstnice si nu numai, genereaza nevoia de apartenenta, de a avea o viata caracterizata de sens si demnitate.

Starea de sanatate

Prin "ingrijire medicala" ne referim la dificultatile de acces la tratament medical adecvat, analize medicale, medicamente, asistenta medicala, spitalizare precum si la lipsa de aparatura performanta sau de aparatura pentru adaptarea locuintei la nevoile specifice.

In opinia varstnicilor care beneficiaza de servicii sociale prezenti la focus-grup "ingrijirea medicala" este cea mai grava problema cu care se confrunta persoanele de varsta a treia din judet (locul 1), ea fiind situata si de celelalte grupuri de discutie (specialisti) printre cele mai grave probleme (locul 2). Cei care beneficiaza de servicii sociale au mentionat gravele probleme de sanatate cu care se confrunta varstnicii, accesul dificil la analize gratuite datorita fondurilor reduse alocate si faptul ca medicii recomanda medicamente mai scumpe chiar daca exista alte optiuni mai ieftine. In privinta procurarii medicamentelor, varstnicii care nu beneficiaza de servicii sociale sustin ca sunt nevoiti sa le cumpere pe cele mai "neperformante". Efectuarea analizelor si spitalizarea sunt probleme curente in viata varstnicului, iar modul in care acestea se realizeaza este defectuos. De asemenea, ei se confrunta cu lipsa de aparatura pentru adaptarea locuintei. Si din interviurile individuale a reiesit faptul ca "ingrijirea medicala" reprezinta o reala problema pentru varstnici. Se insista si aici asupra faptului ca medicamentele sunt scumpe, chiar daca sunt compensate, iar varstnicul este nevoit sa faca tot felul de compromisuri.

Majoritatea persoanelor varstnice incluse in studiu se confrunta cel putin cu o boala cronica; 79.5% afirma ca sufera de o boala cronica. Acest rezultat este in concordanta cu cele existente in literatura de specialitate care arata ca persoanele de varsta a treia se confrunta cu o serie de boli cronice, prezentand o stare de sanatate mai proasta decat alte categorii de persoane. Bolile cronice cresc odata cu inaintarea in varsta si pot cauza diverse dizabilitati. Boala cronica cea mai frecventa in randul varstnicilor este cea cardio-vasculara.

Tratarea bolilor cronice necesita o buna parte din veniturile personale ale varstnicilor. Uneori tratamentul medical nu poate fi acoperit in totalitate de veniturile acestor persoane. Cei mai multi dintre participantii la studiu (54%) au afirmat ca veniturile personale nu le permit in totalitate sa beneficieze de tratamentul recomandat. Costul ingrijirii medicale este de cele mai multe ori mult mai mare decat veniturile pe care le obtin persoanele de varsta a treia. Datele obtinute sugereaza necesitatea imbunatatirii serviciilor medicale furnizate varstnicilor.

Oferta de servicii de sanatate este, in general, afectata de cronicizarea subfinantarii, de insuficienta resurselor materiale si umane, de programele de sanatate insuficient fundamentate si diferentiate, de absenta unei piete reale a serviciilor de sanatate, si de inegalitatile in accesul la servicii.

Populatia varstnica declara, in proportie de 75% ca nu este multumita de propria stare de sanatate.

Integrarea in familie si vecinatate, in comunitatea locala si societatea globala

Pentru varstnici, familia constituie mediul principal de referinta, iar cel mai adesea, ea este suportul cel mai sigur, social si afectiv.

Persoanele varstnice investigate declara ca sunt multumite sau foarte multumite de viata lor de familie (72%). Daca au o problema de sanatate, 26% au pe cineva in cercul de cunostinte care sa ii ajute; daca au probleme de munca in gospodarie, 43% declara ca au la cine apela; pentru imprumuturi de bani sau obiecte, doar 20% se pot adresa cuiva apropiat.

Exista comunicare in familie: de pilda, 74% declara ca discuta in familie mai des sau mai rar, despre felul in care merg lucrurile in localitate sau in tara.

Acelasi gen de comunicare exista si cu prietenii (67%) sau cu vecinii (63%).

Comunicarea la nivel comunitar, cu primaria de exemplu, este mult mai slaba, iar cea la nivel societal este cvasiabsenta.

. Respectarea drepturilor este considerata satisfacatoare.

. Subiectii resimt intr-o proportie apreciabila (55%) prezenta conflictelor dintre tineri si varstnici.

. O proportie apreciabila (60%) considera ca nu se poate avea incredere in cei mai multi dintre oameni.

. Sunt, in general, mai degraba nemultumiti de relatiile dintre oameni (41%, fata de 24% multumiti).

. Doar 4% dintre varstnici sunt membri intr-o asociatie.

. Varstnicii apreciaza ca satisfacator spre scazut gradul de securitate pe strada/ acasa.

. Apreciaza ca preocuparile societatii pentru oamenii in nevoie sunt slabe. Considera ca nimeni nu este interesat de ce gandesc oameni ca ei (84%), iar 85% dintre respondenti considera ca "este greu sa controlez ce se intampla in jurul meu".

. Varstnicii declara ca sunt interesati putin sau foarte putin de viata politica la nivelul localitatii (46%) sau la nivelul tarii (41%), si considera ca oamenii ca ei nu pot influenta decat in mica masura hotararile importante ce se iau la nivelul localitatii (82%) sau al tarii (86%).

Majoritatea varstnicilor nu au incredere in institutiile publice, ceea ce ii determina sa nu apeleze atunci cand au de rezolvat o problema si sa incerce obtinerea solutiei din alta parte sau, in unele cazuri, chiar sa renunte la rezolvarea problemei. O mare parte dintre varstnici gasesc in institutiile religioase un sprijin la varsta batranetii si se orienteaza spre religie, pregatindu-se sufleteste pentru sfarsitul vietii.

Raportarea la cursul vietii

Temerile varstnicilor sunt legate atat de propria persoana si de a celor apropiati cat si de unele amenintari posibile la nivel social global. Cel mai mult ii ingrijoreaza starea de boala, viitorul copiilor lor, probabilitate unui razboi in zona (19%) si cresterea preturilor (15%).

Conform rezultatelor cercetarii 82% dintre varstnici declarau ca nu prea sunt multumiti sau nu sunt multumiti deloc de felul in care traiesc, considera ca viata lor este mai proasta decat in anuii precedenti

In viitorul imediat, peste un an, varstnicii cred ca vor trai mai bine (39%) sau la fel (30%), iar 30% cred ca vor trai ceva mai prost sau mult mai prost.

Printr-o intrebare libera din chestionar am solicitat enumerarea principalelor probleme cu care se confrunta varstnicul in momentul respectiv. Indiferent de categoria de varstnici analizata, saracia si problemele de sanatate sunt temele care produc ingrijorare cel mai frecvent.

Exista situatii in care persoanele de varsta a treia, pe langa nevoile care sunt cauzate de procesul imbatranirii in sine, se confrunta cu o serie de nevoi rezultate din producerea maltratarii din partea unui membru al familiei, al altor persoane din anturajul permanent al varstnicului sau necunoscute si chiar din partea institutiilor care, desi si-au asumat responsabilitatea respectarii drepturilor persoanelor varstnice, de multe ori le ignora sau nu le respecta. Abuzul impotriva varstnicilor, fie ca se produce in mijlocul familiei, fie ca apare intr-un mediu institutionalizat, poate lua diverse forme, cum ar fi: abuzul fizic, psihologic. Teama de a nu cadea victima, intalnita atat in randul persoanelor varstnice din zone cu rata inalta a criminalitatii, cat si la celelalte persoane varstnice, le poate afecta independenta, mobilitatea, sanatatea si bunastarea personala.

Varstnicii au o serie de drepturi prevazute de Declaratia Drepturilor Omului, reglementarile legislative specifice persoanelor de varsta a treia. Persoanele varstnice care prezinta handicapuri sau deficiente mintale beneficiaza, la nivel mondial, de o serie de drepturi prevazute in Declaratia cu privire la Drepturile Persoanelor Handicapate si in Declaratia Drepturilor Deficientului Mintal.[1] Asistenta sociala a persoanelor varstnice trebuie sa asigure respectarea drepturilor persoanelor varstnice asa cum sunt ele reglementate in tratate si conventii internationale. In calitate de beneficiari ai serviciilor sociale, persoanele de varsta a treia au o serie de drepturi si obligatii prevazute de articolele 26 si 27 ale Ordonantei Guvernului Nr. 86 din 2004 privind modificarea Ordonantei de Guvern Nr.68 din 2003 privind serviciile sociale. Resursele de care pot beneficia persoanele de varsta a treia din partea sistemelor de suport formale sunt reprezentate de serviciile sociale primare si serviciile comunitare, conform Legii Nr.17 din 6 martie 2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice.

Potrivit cercetarii realizate, principalele nevoi pe care le au varstnicii sunt:

necesitatea de a beneficia de acces la ingrijire medicala adecvata;

nevoia de securitate economica (nevoia de a reusi sa se auto-intretina in urma muncii depuse in viata activa; nevoia de asistenta financiara, locuinta);

nevoia de roluri sociale care sa inlocuiasca rolurile din viata activa (pentru recunoastere sociala si stima de sine);

nevoia de socializare (locuri de intalnire special amenajate; organizarea de activitati pentru varstnici; voluntariat);

nevoia de consiliere si informare adecvata (nevoia de a fi ascultati);

nevoia de servicii sociale specifice care sa acopere cerintele existente (centre rezidentiale, servicii de ingrijire la domiciliu etc.).

Consideratii personale

Satisfacerea diverselor nevoi ale persoanelor de varsta a treia se realizeaza prin apelul la o serie de resurse, fie ele umane, materiale, economico-financiare, juridice etc. De multe ori, aceste resurse nu sunt la indemana si accesul persoanelor varstnice, fiind esentiala, astfel, implicarea familiei, rudelor, cunostintelor in buna functionare a celor care care au nevoie de ele.

Toate rezultatele acestui studiu indica faptul ca exista o mare variabilitate intre persoanele de varsta a treia in ceea ce priveste experentierea fenomenului complex al imbatranirii iar strategiile de preventie si interventie la aceasta varsta ar trebui sa se adreseze atat persoanelor varstnice, cat si celorlalti actori ai societatii.

Problemele sociale (pensionarea, izolarea), cele economice (scaderea veniturilor, saracia), cele morale (nerespectarea drepturilor sale legitime) agraveaza problemele de sanatate ale varstnicului, fapt care impune sarcini deosebite atat serviciilor de sanatate, cat si celor de asistenta sociala. Pe de alta parte, abandonul grijii fata de propria sanatate, stilurile nesanatoase de viata, deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de preventie si tratament ambulatoriu contribuie la situatia critica a starii de sanatate a multor varstnici.

Pe langa toate acestea, consider necesar sa precizez nevoia de sprijinire a familiei care ingrijeste un varstnic, deoarece problemele cu care aceasta se confrunta sunt deosebit de grave. De multe ori cei care ingrijesc persoane varstnice sunt ei insisi varstnici; de problemele acestora se pare ca nu se preocupa nimeni.

Nevoile varstnicilor pot fi analizate si din perspectiva sub-categoriilor care insumeaza necesitati specifice sau urgente: femeile varstnice; varstnicii care din diverse motive sunt singuri; varstnicii care sufera de boli cronice; varstnicii care se gospodaresc singuri; varstnicii din mediul rural; varstnicii institutionalizati; varstnicii care au peste 75 de ani; barbatii varstnici ramasi singuri; varstnicii care locuiesc la bloc; varstnicii care nu au copii; varstnicii fara locuinta etc.. Femeile varstnice reprezinta o categorie de risc datorita faptului ca pensiile de care acestea beneficiaza sunt reduse (datorita perioadei de cotizare reduse: ies mai devreme la pensie, au avut salarii mai mici decat barbatii, si-au intrerupt activitatea din motive familiale). Toate aceste categorii de varstnici, cu specificul lor, pot constitui subiecte de analiza pentru studii viitoare.

Persoanele de varsta a treia ar trebui informate cu privire la institutiile care pot contribui la rezolvarea problemelor si a nevoilor cu care se confrunta. Se pot prezenta informatii legate de institutiile destinate persoanelor varstnice, produsele si serviciile care le ofera aceste institutii si conditiile in care pot obtine sau nu respectivele produse si servicii.

Recomandari de ordin aplicativ:

Proiectul: Campanie de informare pentru prevenirea institutionalizarii batranilor si de constientizare a populatiei privind importanta sprijinului din partea familiei.
Locatia: Romania, Regiunea NV, Judetul Maramures
Durata actiunii: 7 luni

Finantator: Uniunea Europeana in cadrul Programului Fondul ONG - Cerere de propuneri de proiecte: Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11

Partener(i): Asociatia Pensionarilor Maramures, Asociatia Masteranzilor la Drepturile Omului- Victor Iancu, DGASPC Maramures.

Obiectiv general

Promovarea implementarii conceptelor din aquis-ul comunitar referitoare la politicile de protectie a batranilor prin procesul de influentare a deciziilor autoritatilor locale si sensibilizarea populatiei privind prevenirea institutionalizarii si importanta sprijinului din partea.familiei.

Obiective specifice:

- Cresterea gradului de informare a populatiei din Romania si cu precadere din judetul Maramures cu privire la problematica batranilor (asezaminte, servicii sociale si medicale dedicate varstnicilor, s.a.) in scopul imbunatatirii conditiilor de viata a batranilor;

- Sensibilizarea autoritatilor locale pentru dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale oferite;

- Propuneri legislative pentru elaborarea unei strategii complexe de protectie a batranilor.
Grup (grupuri tinta) :

persoane cu virsta peste 65 de ani din judetul Maramures;

elevi de liceu din Maramures, Romania, care au varste cuprinse intre 14 si 19 ani care pot promova imoprtanta sprijinului familial in viata batranilor;

reprezentantii organelor de decizie la nivel local, reprezentate in principal de catre consilieri judeteni, locali, primari, prefecti, directori de licee care pot avea un impact puternic asupra intregii societati prin elaborarea de masuri legislative care sa imbunatateasca nivelul de trai al batranilor.

Beneficiari.finali:
- Beneficiari directi: participantii la semininariile de informare cu privire al problematica batranilor: 45 de batrani din caminele de batrani din orasele Baia Mare si Sighetu Marmatiei - participanti la grup de suport; 45 de elevi din licee din municipiul Baia Mare participanti la seminariile de informare; autoritati locale - unitati de invatamant; preoti parohii; mass-media; ONG-uri; administratia publica locala - participante la activitatile de.advocacy
- Beneficiari indirecti: persoane cu virsta peste 65 de ani din judetul Maramures- 133.566 persoane; elevii din 3 licee din municipiul Baia Mare, care vor fi participanti la campania de informare si educare si care vor fi informati si sensibilizati in privinta problematicii varstei a treia; Populatia judetului Maramures - 550.000 persoane;

Rezultate estimate:

45 de batrani participanti la grupuri de suport;

45 de elevi informati privind prevenirea institutionalizarii si importanta sprijinului din partea familiei;

consilieri judeteni, locali, primari, prefecti, directori de licee, preoti parohi, care pot avea un impact puternic asupra intregii societati prin elaborarea de masuri legislative privind protectia batranilor;

Campanie de informare pentru prevenirea institutionalizarii batranilor si pentru constientizarea populatiei privind importantei sprijinului din partea familiei: 1 banner; 1000 de afise; 4.000 de pliante; 5000 fluturasi; pagina web; 10 aparitii in mass - media; 2 conferinte de presa;

actiuni de advocacy: un studiu asupra nevoilor reale ale batranilor din regiunea NV;

2 seminarii prin participarea autoritatilor locale;

achizitie de echipamente: 1 laptop cu licente; 1 copiator; 1 imprimanta; 1 videoproiector; 1 camera video; 1 camera foto;
Activitati principale:

Activitatea 1: Pregatirea implementarii proiectului;

Activitatea 2: Realizarea unui studiu asupra nevoilor reale ale batranilor din regiunea    tinta care si-ar gasi materializarea prin elaborarea si adoptarea unui program national de asistenta medico-sociala a batrinilor,

Activitatea 3: Sustinerea a 3 grupuri de suport in caminele de batrani din municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei;

Activitatea 4: Campanie de informare pentru prevenirea institutionalizarii batranilor si de constientizare a populatiei privind importanta sprijinului din partea familiei;

Activitatea 5: Actiuni de advocacy;

Activitatea 6: Monitorizarea si evaluarea implementarii proiectului.

Bibliografie:

Zamfir, Elena si Preda, Marian - Diagnoza problemelor sociale comunitare- studii de caz, Editura Expert, Bucuresti 2000;

C. Zamfir si L. Stoica (coord.) - O noua provocare: dezvoltarea sociala, Editura Polirom, Iasi 2006, ISBN 973-46-0278-0, pp. 179-196;

Muntean, A - Psihologia Dezvoltarii Umane, Editura Polirom, Iasi p. 78;

Sorescu, Maria Emilia - Asistenta sociala a persoanelor varstnice, Editura Universitatii din Craiova, Craiova 2005, p.72;

Radu, I., Ilut, P. & Matei, L. - Psihologie sociala,    Editura Exe, Cluj-Napoca 1994;

Chelcea, Septimiu - Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si calitative, Editura Economica, Bucuresti 2004;

H.G. 886/05.10.2000 pentru aprobarea grilei nationale de evaluare a persoanelor varstnice

www.seniori.ro

www.ong-seniori.ro

www.iccv.ro