Efectele migratiei-copiii ramasi acasa

1. Probleme actuale ale migratiei externe

Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta, invazii, colonizari si cruciade, sau provocate, in general, de atractia exercitata de regiunile mai bogate asupra populatiilor mai sarace. In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita riscurilor pe care le naste in producerea unor crize, la nivel local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenta in mod negativ ordinea sociala, sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau religioase.

Desi in ultimul deceniu in unele zone ale lumii, precum Europa, migratia a inregistrat fluxuri sporite, problema migratiei internationale este pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturala, chiar reziduala, mai degraba de raspuns la unele evolutii decat de gestiune sau estimare a circulatiei persoanelor.

In cadrul fluxurilor de populatie, circulatia fortei de munca inregistreaza dimensiuni in crestere,atat a numarului cat si a intensitatii.La scara mondiala migratia este relativ redusa, cca 3% din populatia lumii. Desi fluxuri migratorii importante intalnim intr-un numar relativ moderat de state ale lumii "nici o tara din lume nu ramane in afara fluxurilor migratorii internationale". Acestea sunt fie tara de origine, fie tara de tranzit sau de destinatie pentru migranti, ori detin toate cele trei atribute simultan.

Pentru spatiul european, circulatia persoanelor si respectiv a fortei de munca prezinta o importanta deosebita, largirea UE in valuri succesive, imbatranirea demografica a populatiei tarilor (vest)-europene intr-un ritm accelerat si motivele economice reprezentand principalele stimulente pentru intensificarea circulatiei persoanelor si a fortei de munca.

2. Teorii ale migratiei internationale

Familia-grup social primar

Potrivit conceptiei teoretice promovate de Scoala romaneasca de sociologie, familia este un tip comunitar specific care pune in miscare cadrele si manifestarile sociale.Ea reprezinta locul de referinta al individului, universul propriu si specific de comunicare, cooperare, interrelationare, de formare si orientare sociala in care se transmit si valorifica modele dezirabile de comportament, bazate pe norme si valori socialmente acceptate.[1]

Rezultatele celor trei serii de cercetari ne permit sa afirmam ca familia ca nucleu al societatii, pe langa rolul sau economic, avea si mai are inca functia de nucleu, de centru de realizare a capacitatilor de creatie ale personalitatii, de contacte si schimburi spirituale. Locul deosebit ce revine gospodariei taranesti, familiei, este evidentiat si prin faptul ca unul dintre obiceiurile cele mai bine conservate la Naidas este 'praznicul(hramul) casei'.

Fiind un colectiv de autori, poate coautori, ce creeaza in comun, ea, familia, isi construieste intr-un fel un 'sat' in miniatura, cu legile sale interne, cu fondul culturii traditionale asigurand un proces continuu de cautari si inovatii.

In perioada interbelica, intreaga viata a localnicilor era pusa sub semnul asigurarii unui statut cat mai ridicat al copiilor  :'Acum nu se mai fac copii, ci numai cate un baiat sau o fat ape care apoi ii tin cu foi numarate', spunea cu amaraciune plugarul Ilie Danu citat de T.Biraescu. Si azi tot pentru copii( de cele mai multe ori plecati la scoli sau cu serviciul la oras) se straduiesc bunicii si parintii  : pentru ei se ridica noile case, se lucreaza pamantul, se cumpara autoturisme si se mobileaza tot mai modern locuintele. Copiii sunt adevarata bogatie si 'fala' fiecarei gospodarii  : cand intri in casa naidasanului mai intai iti arata fotografiile copiilor si nu se mai satura vorbind de ei.[2]

In familie, cel mai slab statut era, si mai este inca, cel al femeii. Si astazi, in cele mai multe familii, in prezenta musafirilor, femeile pregatesc si servesc indeplinind cu mult zel oficiile de gazde bune, dar arareori stau la masa. Femeia trebuie sa asculte nu numai de sotul sau ci si de socrii  :'cea mai grea forma de supunere este socria'. Sunt destul de dese situatiile in care chiar parintii femeii abuzate, daca nu trec de partea barbatului, totusi nu sunt de acord cu desfacerea casatoriei.

Dupa opinia coechipierilor ISBC 'nu se poate vorbi despre familie fara a stabili conditia morala, sociala si economica a femeii' si de aceea A.Brudariu considera chiar ca  'ar fi mai practic s-o fi pornit de aici', pentru ca, 'familia e subminata in primul rand de cauze de ordin moral'.Reamintim aici, pentru modernitatea sa, proiectul de 'cercetare si actiune'cuprins in articolul publicat in 1936, in rev.'Sociologie Romaneasca'  :'Propun din nou Institutului Social Banat Crisana sa imbratiseze ideea de a dedica prima campanie monografica a echipelor sale pentru studierea si fixarea conditiei morale, sociale si economice a femeii din Banat dupa care vom putea cu mai multa preciziune a stabili atat gradul de dezorganizare a familiei banatene cat si solutiile potrivite care sa invioreze Banatul si sa-i redea sanatatea pierduta  '.(Brudariu, 1936, 55).

Cercetarile din 1982 si 1996 confirma ipotezele privind gradul mare de coeziune si solidaritate al familiei naidasene si pastrarea acestor atribute, in ciuda schimbarilor sociale ce au determinat mutatii in structura si functionalitatea familiei.

Familia este unita-parintii stau pe aceeasi ulita sau pe aproape -, cei batrani sunt ingrijiti cu devotament, cei tineri sunt intelesi daca au alte optiuni profesionale decat isi doresc parintii  ; cand vin in vacanta ajuta la gospodarie cat si in gradina sau la animale. Se pot ivi si nemultumiri('de dimineata pana noaptea eu lucrez dar asta nu pune mana pe nimic, numai cara', ne spunea unul dintre subiecti despre fiul navetist).

Aparent se contata chiar o imbunatatire a relatiilor intre generatii  :'copiii care au facut scoli profesionale si licee traiesc in relatii mai bune cu parintii lor', 'tot mai rare sunt certurile in familie' chiar daca 'in trecut era mai mare respectul fata de batrani'. De fapt a avut loc un transfer de autoritate  :a crescut autoritatea copiilor in luarea deciziilor ce privesc familia si, implicit, respectul parintilor fata de opiniile copiilor 'mai umblati prin lume'.

Familia este considerata drept purtatoare si pastratoare traditionala a culturii etnice. Directivitatea educativa specifica traditiei se evidentiaza de-a lungul timpului in relatii de determinant si determinat cu dimensiunile culturii populare. Multe din acestea se invata si se transmit in familie. Raspunsurile la intrebarea 'de la cine a-ti invatat cantecul/descantecul/basmul/obiceiul, etc', arata, cum era de asteptat, ca practica artistica se mosteneste de la capii familiilor si rudele consangvine, inestimabila fiind contributia mamei si a bunicii, exponenti principali cu ponderea cea mai pronuntata in familie ca laborator de creatie populara artistica.

Datele obtinute la Naidas, par seminificative ilustrand noile trasee de putere informationala  : au crescut semnificativ cazurile de transmitere a valorilor, dar si nucleele de iradiere a initiativei nu 'de sus in jos' ca in societatile traditionale, nici 'pe orizontala', specifice unor contacte mai vechi cu modernismul, ci 'de jos in sus'-parintii asculta de copiii lor, le preiau valorile si le dau girul facilitand si accelerand mult procesul de modernizare a aspiratiilor tinerei generatii.

Este momentul sa facem o precizare suplimentara  : in satul traditional, folclorul, cuprinzand serii constitutive indispensabile modelarii culturale si integrarii socioculturale, apare ca expresie a aspiratiilor, atitudinilor, aptitudinilor si trasaturilor morale, o manifestare a intregii personalitati, factor determinant dar si rezultanta a dezvoltarii familiei. Date fiind aceste interrelatii, mutatiile produse in structura si functionalitatea familiei se regasesc su balte forme in cadrul culturii folclorice. Unii din tinerii cuprinsi in cercetarea din 1996, desi adesea isi cantoneaza preferintele in spatiul folclorului, formatia lor se datoreaza insa scolii, mass-mediei, activitatii culturale in formele sale concrete, locale. Consumul formativ vizeaza in acest caz doar dimensiunea estetica, spectaculara  ;dimensiunea normativa, considerata revoluta, se reduce pana la disparitie.[4]

Reinoirea politicilor familiale

In functie de orientarile filosofice si de traditiile proprii fiecarei tari, politicile familiale, care pot imbraca multiple aspecte(ajutoare directe sau indirecte, masuri luand ca tinta copilul in functie de varsta, sau un public prioritar, ca familiile numeroase, familiile monoparentale, etc), tin fie de o 'problematica demografica', fie de o  'logica sociala'. Politicile demografice sunt inainte de toate destinate sa favorizeze natalitatea si efectele sale se pot rasfrange asupra primului copil, asupra celui de-al doilea, sau asupra unui copil de ordin superior. In acest caz, se cauta prin masuri potrivite sa influenteze comportamentul cuplurilor pentru ca ele sa ia hotararea de a procrea. O populatie tanara si reinoita inseamna asigurarea dinamismului, a creativitatii, a bogatiei colective, o populatie batrana si sclerozata inseamna o viata economica si sociala terna, apatica si mai putin indreptata catre inovatie, catre creatie si persoane putin incitate sa faca dovada de spirit de initiativa. Politicile sociale sunt destinate sa asigure familiilor cu copii un venit pe cap de locuitor aproape identic cu cel al familiilor fara copii. In acest context, se cauta compensarea printr-un arsenal de masuri, a caror tehnicitate merge uneori foarte departe, a costului suportat de un cuplu numai pentru ca are un copil in grija. Inainte de toate, este o politica destinata sa pastreze bunastarea, independent de efectele sale demografice eventuale induse, fie ca sunt malthusianiste sau anti-malthusianiste.

Intelegem cu usurinta ca intr-un asemenea labirint, se impune un efort de clarificare, cu atat mai mult cu cat taxonomiile adaptate unei tari ca Franta nu sunt reproductibile in mod automat in alte tari, inclusiv in cele din U.E., si ca preferintele politice in favoarea familiilor sunt foarte variabile de la o tara la alta din cauza istoriei sociale si a traditiilor fiecareia. Pe langa acesta, clasificarile pertinente au astazi o durata de viata mai curand scurta, evolutia modurilor de viata si a relatiilor in cadrul cuplurilor inducand o evolutie rapida a profilurilor de familie, lucru ce nu poate fi ignorat de politicile familiale.

Inainte de a intocmi contururile acestui vartej care este sau care a devenit politica familiala, trebuie sa anazizam mai detaliat structurile familiale, pentru a evalua tipurile de public tinta si pentru a testa apoi diversele optiuni politice susceptibile de a fi folosite. Cadrul general in interiorul caruia se insereaza aceasta problematica este cel al demografiei, in special cel al scaderii natalitatii ce are un efect imediat asupra familiilor si configuratiilor familiale.

Politica familiala si locul de munca

Modalitati de supraveghere a copiilor

Un alt ax al politicii familiale are in vedere concilierea intre vietile familiala si profesionala.Prezenta copiilor joaca un rel determinant intre femei si munca lor.O femeie ce devine mama poate lua hotararea de a se retrage de pe piata muncii, de a-si pastra serviciul cu norma intreaga sau de a lucra cu jumatate de norma. Factorii susceptibili de a explica alegerile operate ale mamelor trebuie cautati pe piata muncii.Ei trebuie cautati si in variabilele economice(posibilitatile de angajare exista  ?;eventualitatea de a lucra cu jumatate de norma este la indemana  ?;venitul tovarasului de viata, costul intretinerii copilului  ?), ei depind si de politicile sociale in vigoare(supravegherea mai mult sau mai putin usoara a copilului, prestari de a fi supravegheat de cineva si/sau pentru a-l creste la domicilui si/sau pentru a compensa veniturile din activitate), in functie de tari si de epoci, sa-ti supraveghezi singur copilul sau sa-l incredintezi unei structuri individuale sau colective. Se stie, de exemplu, ca procentul de participare la viata activa se supune accentuat contingentelor culturale asa cum dovedesc datele despre viata activa a femeilor, ce converg pentru a arata ca in Europa de Sud acest procent este cronic inferior mediei, si ca in Europa de Nord ii este cronic superior. Daca din punc de vedere statistic, tarile in care sistemul de supraveghere al copiilor de varste mici este dezvoltat sunt cele in care procentul de incadrare al mamelor este cel mai ridicat, sensul acestei corelari nu este evident. Oare pentru ca femeile lucreaza sistemele de supraveghere sunt dezvoltate sau sistemele de supraveghere performante, numeroase si variate favorizeaza participarea mamelor pe piata muncii  ? In primul caz, femeile adopta un model de incadrare si politica familiala se adapteaza.O variatie a ofertei de supraveghere nu ar avea niciun impact asupra muncii feminine.In al doilea caz, lipsa eventuala a structurilor de gazduire franeaza activitatea mamelor si pentru a o mari, este destul sa fie intensificate structurile de gazduire. Oricum ar fi, in cursul celei de a doua jumatati al secolului al xx-lea, tendinta dominanta pe pietele muncii europene a fost in favoarea maririi numarului de locuri de munca pentru femei si a declinului modelului traditional, dupa care barbatul este singurul furnizor de venit in gospodarie.In aceeasi directie, prezenta copiilor, orice varsta ar avea, are un efect negativ asupra serviciului mamelor si un efect pozitiv asupra serviciului tatilor. Aceste efecte sunt in valoare absoluta mult mai accentuate pentru mame decat pentru tati caci diviziunea muncii in sanul cuplului este in continuare inegala, chiar in tarile in care barbatii participa cel mai mult la sarcinile domestice si la supravegherea copiilor, cum se intampla in tarile scandinave.

In mod general, familiile avand copii mici au 3 posibilitati de a-si supraveghea copiii printr-o terta personala  :modul de supraveghere colectiv(crese), cu structuri publice sau private avand personal calificat si care asigura supravegherea pe durata intregii zile, asistentele maternale, care supravegheaza la domiciliul lor unul sau mai multi copii in functie de caracteristicile locuintei, supraveghetori la domiciliu cand parintii, cu care fara ajutor de la stat in functie de tara, angajeaza o persoana pentru supravegherea copilului in propriul cadru domestic.Statisticile nu sunt simplu de colectat din cauza faptului ca aceste structuri sunt deseori finantate de institutii apartinand colectivitatilor locale, ceea ce inseamna disparitati enorme nu numai de la o tara la alta, dar mai ales de la un oras  la altul.In mod global, oricare ar fi tara, oferta de locuri este inferioara cererii, ceea ce nu interzice clasificarea statelor in functie de efortul indeplinit in materie.In tarile nordice, copilul este in centrul politicii familiale si policitile incearca inainte de toate sa promoveze egalitatea intre barbati si femei.Locurile in structurile colective sunt considerate drepturi iar procentele copiilor de varste mici supravegheati in afara caminului ating aproape 80%, demonstrand consensul national pentru aceaste forma de ajutorare a parintilor care lucreaza.

In rezumat, chestiunea legaturii intre viata profesionala si viata familiala sau intre rata de ocupare a femeilor si fertilitate face obiectivul unor dezbateri controversate.O ancheta asupra calitatii vietii si viata familiala realizata de Fundatia europeana pentru imbunatarire a conditiilor de viata si de munca in 28 de tari europene scoate in evidenta ca 1/3 din femeile interogate au avut mai putini copii decat si-ar fi dorit.Femeile in cauza, in varsta de al 40-64 de ani au avut 2,08 copii, desi ar fi preferat sa aiba 2.33. Din 100 de femei chestionate 55 au avut numarul dorit de copii, 10 au avut mai multi si 35 au avut mai putini, in special in cazul femeilor celor mai calificate, ceea ce merge mana in mana cu marirea varstei medii la prima maternitate si cu faptul ca femeile cele mai instruite intra mai tarziu decat celelalte in viata activa.[5]

Copiii

O parere extrem de raspandita printre imigranti care aproape s-a osificat intr-un stereotip este ca in sistemul de invatamant din noua tara este slab si ca in general 'nu se invata carte'. Daca din acesta opinie eliminam comparatiile nostalgice cu modelul invatamantului din  'timpul nostru  'ajungem la adevarul ca 'ce' si 'cum' se invata in scoala sunt niste determinante culturale.Pentru a avea totusi o imagine despre stilul la care se face referinta, al'timpului nostru', trebuie sa spunem ca in mare, se refera la un sistem educational centrat in jurul profesorului, un guru respectat chiar si in afara scolii, care intra cumva in rolul tatalui, impunand obedienta, care initiaza orice comunicare in clasa, neputand fi niciodata contrazis sau criticat, care transmite nu adevaruri impersonale dar ceva din propria sa intelepciune, care se presupune ca are raspunsuri la orice intrebare, si caruia parintii ii dau mana libera in disciplinarea copiilor.

In plus, in cultura originara, fie ea est-europeana, indiana sau chineza, in cei 7 ani de acasa copiii sunt invatati sa fie ascultatori si sarguinciosi, pentru ca odata ajunsi la scoala se presupune ca vor intra in competitie pentru primul loc la invatatura.A avea note bune, finalizate prin obtinerea de diplôme universitare, reprezinte de multe ori chintesenta asteptarilor parintilor.

Pe multi imigranti ii enreveaza peste masura, de exemplu ca la scoala primara copiii nu au teme pentru acasa, nu invata poezii, deseneaza prea mult, problemele la matematica sunt la un nivel mult inferior celui din tara de unde ai venit, ca nu se dau note si premii, si lista ar putea continua la nesfarsit.

Fara a sustine nici pe departe ca sistemele de invatamant din Australia, Canada sau SUA sunt perfecte sau ca model(scoase din contextul social), ar fi superioare celor din alte tari, avem convingerea ca marea majoritate a frustrarilor unui numar foarte mare de imigranti privin pe de o parte din lipsa de intelegere a mecanismelor ce determina functionarea sistemului educational respectiv, iar pe de alta parte din refuzul de a accepta ca pur si simplu exista modele diferite care sa aiba atat plusuri cat si minusuri.

Intrebarea fundamentala pe care, acesti aprigi critici ai sistemului de invatamant de peste oceane ar trebui sa si-o puna este cea pe care pe vremuri si-o punea cunoscutul Bula  : 'Daca la ei e asa rau si la noi e asa bine, atunci de ce e la ei asa bine si la noi asa rau  ?'.Pentru a incerca un raspuns la dilema existentialista a lui Bula aplicata la invatamant trebuie inteles cu acceptat un fapt de la inceput  :in Occident sistemul educational are ca principal scop formarea copiilor, a tinerilor pentru societatile respective.In tarile cu program de imigratie gama de oportunitati e atat de larga incat pentru a avea bani nu este nevoie neaparat de a poseda o diploma universitara. Profesorii din vest se confrunta adesea cu elevi lipsiti de orice dorinta de a invata, care stiu din capul locului ca odata terminate cele 10 clase obliagtorii vor prelua sau deveni coparteneri la afacerile parintilor.[6]

Migratia concentreaza in jurul sau un set foarte larg de fenomene sociale, motiv pentru care ea constituie obiect de studiu pentru mai multe discipline precum demografia, geografia populatiei, economia, stiintele juridice, sociologia si altele. Cercetarile din aceste domenii au incercat sa elaboreze scheme si teorii explicative ale fenomenului , multe din acestea fiind inspirate de teoriile fizice aspra miscarii corpurilor. Astfel, inca din secolul trecut, Ravenstein propune un model gravitational ,ameliorat de catre continuatorii sai .

Ceea ce caracterizeaza incercarile actuale de explicare a migratiei este faptul ca fenomenele macrosociale -factori ''determinanti ''ai migrarii , nu mai sunt considerati ca niste forte fizice care actioneaza asupra unor atomi inerti- persoanele umane-ci ca niste elemente structurale de care indivizii umani tin seama atunci cand iau in considerare posibilitatea de a migra.

Migratia ca fenomen este imaginata ca fiind rezultatul unei multitudini de actiuni individuale ale agentilor rationali , care evalueaza costurile, beneficiile, riscurile, nu numai in termeni economici ,implicate de un asemenea act , elemente care deriva, desigur din caracteristicile sistemului.Cercetarile recente scot in evidenta si importanta informatiei (cantitatea, acuratetea, costul ei)ca element ce intervine in deciziile luate de catre individ.

O a doua componenta majora a studiilor teoretice si empirice privind migratia o constituie problematica efectelor sau a consecintelor ei.

Astfel, s-au conturat trei directii de investigatie  :

Efectele migratiei asupra populatiei de origine

Efectele migratiei aspra populaiei de destinatie

Efectele migratiei asupra migrantilor insisi

In contextul de fata ne vom centra atentia asupra primei directii de investigatie (Efectele migratiei asupra populatiei de origine) in special asupra copiilor ai caror parinti sunt emigranti.

*Teoria habitusului -Pierre Bourdieu

Habitus reprezinta traducerea latina a termenului grec hexis, utilizat de Aristotel pentru a desemna ''dispozitiile dobandite ale corpului si sufletului''. Prezent in diferite conceptii filosofice (d'Aquino, Hegel, Husserl), conceptul acesta este adus in sociologie de E. Durkheim si M. Mauss care il utilizeaza in scopul explicarii caracterului sistemic, coerent, continuu, al actiunilor individului socializat. Astfel, in L'Evolution Pedagogique en France, Durkheim vorbeste despre credinta pe care crestinismul o sadeste in indivizi ca despre ''un anumit habitus al fiintei noastre morale'', ''o dispozitie generala a spiritului si a vointei'' care determina lumina in care vedem lucrurile, o stare ''profunda'' a fiintei noastre din care deriva toate starile particulare ale inteligentei si sensibilitatii si care le confera unitate- a trezi in copil acest habitus, acesta dispozitie generala, aceasta stare profunda reprezinta scopul esential al unei actiuni educative durabile. La randul sau, Mauss afirma ca magia se bazeaza pe o serie de principii ale judecatilor si rationamentelor.

* In Le sens pratique Bourdieu defineste conceptul de habitus pornind de la notele de continut sesizate de Durkheim si Mauss  : habitus indica structuri subiective profunde, durabile, inconstiente, cu caracter dobandit si care au rol generator si unificator in raport cu viziunea asupra lumii si cu manifestarile concrete ale personalitatii. In plus, valorificand ''Teze despre Feuerbach'' (Marx-1845), Bourdieu plaseaza habitusul in contextul actiunii practice (caracterizate printr-o dimensiune corporala si finalitate transformatoare) si evidentiaza  : caracterul structurat al dispozitiilor subiective rezultat din faptul ca ele isi au sursa in structurile obiective ale experientei, rolul lor generator si structurant nu numai in raport cu manifestarile particulare ale personalitatii, ci si in raport cu practicile agentilor.

Conceptul de habitus este inrudit, in mod evident, cu concepte cum sunt tipificatie, categorizare, cadre ale experientei, procedee interpretative. Ca si acestea, el desemneaza scheme cognitive pe baza carora individul interpreteaza realitatea si care sunt dobandite in experienta sa sociala. Habitusul exprima raportul individului cu corpul (tinuta, gesturi, mimica,etc.)cu spatiul fizic (utilizari ale obiectelor, deplasari printre ele ), cu limbajul (vocabular, sintaxa, intonatie, ritm al vorbirii), cu timpul (continutul, lungimea si succesiunea duratelor), cu valorile,etc

Structurile profunde ale subiectivitatii (habitusul) care conserva un sens al realitatii sociale sub forma simtului practic si care confera constanta, coerenta actiunilor individuale si le face inteligibile, sunt produsul unei actiuni pedagogice de inculcare efectuata de colectivitate si actiunii corespunzatoare de invatare desfasurate de individ (cu alte cuvinte al unui proces de socializare, educatie).

Familia reprezinta agentul unei actiuni pedagogice primare care fixeaza in individ habitusul primar de clasa, primele scheme de perceptie ,de gandire si de actiune care vor functiona ca fundament si principiu de selectie in procesul incorporarii tuturor experientelor ulterioare, astfel incat experientele diferite traite de un individ'' se integreaza in unitatea unei biografii sistematice care se organizeaza pornind de la situatia originara de clasa, experimentata intr-un tip determinat de structura familiala.

* Ca si Durkheim si Parsons, Bourdieu vede in familie un grup particular care construieste o identitate particulara a individului. Spre deosebire, insa, de predecesorii sai, sociologul francez trateaza, sub influenta gandirii marxiste apartenenta familiala ca apartenenta de clasa  : familia inculca, in calitate de cultura legitima, o cultura particulara (arbitrariul cultural) a(l) clasei careia i se subsumeaza. Bourdieu subliniaza, in acord cu Berger si Luckmann, importanta fara egal, pentru orice tip de societate, a achizitiilor primare dobandite in familie (fiind transmise in calitate de model fara concurent, arbitrariul cultural pe care familia il inculca creaza iluzia totala a legitimitatii) si mai mult, imposibilitatea de a neutraliza printr-o munca pedagogica secundara clasamenetele ce rezulta din apartenenta(munca) familiala.Educatia in familie este, in cea mai mare parte, difuza si practica , familia utilizand, mai ales o pedagogie implicita costand in producerea unui habitus prin inculcare non-distructiva , inconstienta a principiilor care nu se manifesta decat in stare practica.

*Peter Berger si Thomas Luckmann''Constructia sociala a realitatii''

Individul nu se naste ci devine membru al unei societati; eul social se constituie in experienta cotidiana care impune tipificare si auto-tipificare. Punctul de plecare al devenirii sale il constituie interiorizarea semnificatiilor instituite de predecesori si a universurilor simbolice cu functie de legitimare. Pe aceasta baza este posibila intelegerea semenilor si aprehensiunea lumii in calitate de realitate sociala si semnificativa .Interiorizarea nu trebuie inteleasa ca un proces mecanic de transfer de cunoastere dinspre societate catre individ. Ea este apropiere, un proces original prin care individul transforma lumea celorlalti in propria sa lume, un proces care ofera posibilitatea modificarii sau chiar recrearii lumii. Rezultatul sau il constituie identificarea reciproca si continua a celor care impartasesc aceleasi experiente biografice, pana la punctul in care lumea nu mai este definita ca un simplu cadru al vietii comune, ci ca participare a fiecaruia la existenta celorlalti .Indivizii dobandesc impreuna sensul realitatii, pe masura ce il construiesc impreuna si devin impreuna membrii societatii respective.Mecanismul apropierii lumii-viata este, dupa cum a sesizat Mead, preluarea rolurilor si atitudinilor Celuilalt semnificativ si generalizat.

Proces stadial si continuu, niciodata totala sau terminata, socializarea presupune doua stadii principale  :stadiul socializarii primare si cel al socializarii secundare.

Socializarea primara este procesul prin care primul univers social al individului este construit ca univers de semnificatii si ca realitate. Ea debuteaza o data cu nasterea si transforma o fiinta biologica in fiinta sociala prin apropierea lumii viata a primelor grupuri cu care se vine in contact, grupuri intre care familia ocupa un loc privilegiat.

Fiecare individ este plasat prin nastere in interiorul unei structuri sociale obiective. Contactul sau cu aceste structuri nu este, insa, direct, ci mijlocit. Realitatea cu care copilul vine in contact si pe care el o interiorizeaza, facand-o asa, din primele clipe de viata este lumea-viata a Celuilalt semnificativ.

Continuturile specifice apropiate in cursul socializarii primare reprezinta o cunoastere general pertinenta, lumea de baza a societatii in cauza. Ele variaza de la o societate la alta in functie de definitiile date copilului si copilariei, de definitiile date diferitelor secvente ale invatarii, de rezerva de cunostinte disponibile si de sistemele de pertinenta. De asemenea, ele variaza in cadrul aceleiasi colectivitati, fiind transmise in versiuni diferite, in functie de definitiile sociale ale unor particularitati biologice(varsta, sex), dar si de distributia sociala a cunoasterii (intre clase sociale, de exemplu). Dincolo de variatiile socio-culturale si istorice, pot fi identificate unele constante. Cea mai importanta dintre ele este limbajul, care constituie continutul principal si in acelasi timp, instrumentul privilegiat al socializarii primare.  

Socializarea primara implica, pe langa o dimensiune cognitiva, si o importanta dimensiune afectiva. Apropierea este conditionata de identificarea emotionala a copilului cu Altul semnificativ. Preluand rolurile si atitudinile acestuia, copilul le transforma in roluri si atitudini proprii, adoptand totodata si imaginea pe care Altul semnificativ o are cu privire la persoana sa (a copilului). El devine, astfel, capabil de identificare /autoidentificare, dobandeste o identitate subiectiva coerenta si plauzibila. Ceea ce este deosebit de semnificativ in acest proces este dialectica identificare/autoidentificare. Identitatea este in mod obiectiv definita ca loc ocupat de individ intr-o lume viata si nu poate fi apropiata in mod subiectiv decat o data cu aceasta lume. Apropierea subiectiva a identitatii si apropierea subiectiva a lumii sociale, sunt doua aspecte ale unuia si aceluiasi proces, mediat de catre unii si aceiasi Altii semnificativi. Odata cu rolurile si atitudinile Celuilalt, copilul face din lumea-traita a acestuia propria lume. El si-o apropie ca pe unica lume posibila, realitatea insasi.

In cursul unor experiente diverse cu diferiti Alti semnificativi, rolurile si atitudinile apropiate parcurg un proces de abstractizare progresiva, de la cele asociate unui context si unei persoane concrete la cele generale si impersonale (Altul generalizat). Doar din momentul in care Altul generalizat s-a constituit in constiinta copilului, acesta din urma dobandeste o identitate in raport cu societatea, iar auto/identificarea sa capata stabilitate si continuitate. Intre realitatea obiectiva si cea subiectiva se stabileste o anumita simetrie  : ceea ce este real ''in afara''este real si ''inauntru''. Simetria nu este niciodata totala, avand in vedere ca cele doua realitati nu sunt coextensive, interiorizarea nu este niciodata completa, continuturile socializarii fiind determinate de distributia sociala a cunoasterii. Tinand seama de structura duala a Sinelui identificata de G.H.Mead, o serie de componente ale realitatii subiective nu rezulta din experienta sociala a individului si, in consecinta, nu se regasesc in realitatea obiectiva. Distinctia intre realitatea obiectiva si realitatea subiectiva face ca individul sa se perceapa simultan in interiorul si in afara societatii, relatia intre individ si societate realizandu-se ca proces de echilibrare continua.

Constituirea Celuilalt generalizat marcheaza o etapa decisiva in procesul de socializare  : in acest moment, Sinele si lumea individului (realitatea obiectiv-subiectiva) sunt contituite, iar individul a devenit membru efectiv al societatii.

Cateva pareri ale unor personalitati contemporane

*Emil Hurezeanu, scriitor si jurnalist, fost director al sectiei romanesti de la Deutsche Welle, fost redactor la Radio Europa Libera, laureat al premiului Herder pentru literatura  :'A aparut o comunitate romaneasca de timp nou formata din oameni tineri, neangajati politic, care si-au facut din cariera si viata in libertate si prosperitate scopuri principale.In masura in care acesti oameni reusesc in mod individual, avem de-a face cu succese reale ale tuturor romanilor.Un informatician roman de succes in Sillincon Valley, socializat in Statele Unite, care nu frecventeaza parohia romaneasca si a renuntat la mititeii tarisoarei pentru hamburgerul universal, e mai util in absolut pentru tara lui si pentru parerea americanilor din jur despre aceasta decat cutare lider de partid sau comunitate din exil, scuturat de toate complexele folclorice ale patriotului de profesie'.

(fragment din articolul 'Romania din afara' aparut in ziarul 'Evenimentul Zilei', din 3.9.02)

*George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru medicina 1947 acordat pentru descoperirea ribozomilor prin tehnici de microscopie electronica, decan pe probleme stiintifice la Scoala de Medicina a Universitatii San Diego. 'Cei mai buni dintre ei(n.n., romanii ce intentioneaza sa urmeze o cariera stiintifica) sa inceapa prin a deveni cercetatori in Romania.Cei mai buni dintre ei ar trebui, mai apoi, sa dobandeasca suficient de multa experienta in laboratoarele din strainatate.In acest fel, s-ar intoarce mult mai bine pregatiti pentru a produce stiinta performanta in Romania. S-ar putea  la fel de bine sa-si continue activitatea in strainatate'.'Nu am privit exilul ca pe o rana.L-am privit ca pe o provocare, sa arati de ce esti capabil.'

(interviu acordat lui Tudor I.Oprea de la revista 'As Astra' a tinerilor cercetatori romani la 11.02.02)

*Ion Marin, dirijor, laureat al premiului Herder pentru muzica, cetatean austriac, stabilit in Elvetia  :'Motivul care m-a determinat sa plec din Romania a fost sentimentul claustrarii spirituale'  ; ' . platesc enormul pret al responsabilitatii-din momentul in care

3. Migratie : definire

Consideram ca pentru inceput este necesar a prezenta continutul a trei notiuni: migratie, a emigra si a imigra.

Migratia reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo. Ea reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei tari pentru a te stabili in alta tara. A imigra reprezinta activitatea prin care intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul de "strain" cu "imigrant" cum uneori o fac administratiile care ii contabilizeaza pe detinatorii de permise de sedere ca emigranti. Un student aflat la studii in alta tara, diplomatii sau turistii nu sunt imigranti. Retinem ca fenomenul imigratiei este deci un fenomen international si are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se va stabili imigrantul respectiv.

Pierre George distinge patru categorii de emigranti:

• emigrantul care isi manifesta dorinta de a-si schimba tara si, in final, nationalitatea;
• muncitorul strain care este un emigrant temporar;
• persoanele deplasate (expulzate, repatriate, transferate) alungate din tara lor de origine;
• refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.

Dupa cum am observat populatia mondiala in ultimii cincizeci de ani a crescut considerabil. Evolutia si repartizarea sa a evoluat sub influenta, pe de o parte a, dinamicii populatiilor din zona lumii a treia, si, pe de alta parte, sub influenta imbatranirii progresive a populatiei din zonele cele mai bogate. Aceste state au devenit in cativa ani dependente de cerintele de imigrari. Perioada aceasta se caracterizeaza prin rasturnarea de tendinte si prin complexitatea extrema a miscarilor populatiei mondiale. Pentru a argumenta aceasta afirmatie vom analiza in continuare evolutia si tendintele fenomenului imigratiei contemporane.  Cu referire la un teri­toriu national, se face distinctia intre migratia interna atunci cind deplasarea se face in in­teriorul tarii respective, si migratia externa sau internationala Migratia in­ternationala din zilele noastre se realizeaza sub cateva forme mai importante: migratia fortei de munca, migratia membrilor familiilor lucratorilor an­terior emigranti, migratia fortata de calamitati naturale, de persecutii politice sau religioase, de razboaie etc. Daca, in ceea ce priveste migratia interna, nu intervin decat arareori oprelisti de ordin juridic, migratia internationala este, intr-o masura importanta, determinata de politicile materializate in reglementari specifice in raport cu emigratia si, mai ales, cu imigratia. Societatea romaneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia ea desemneaza deplasarea populatiei unei regiuni in alta regiune, indeosebi din zonele rurale catre cele urbanizate, dar si dinspre o societate spre alta. In ambele cazuri cei care se deplaseaza nu sunt cei mai saraci, ci indivizii capabili sa sesizeze decalajul dintre aspiratiile lor si posibilitatea de a le realiza. Efectul principal al migratiei este acela ca ii constrange pe cei care migraza sa-si elaboreze o serie de roluri noi. Este mai evident in cazul migratiilor internationale (Borrie, 1956).

4.Tipuri specifice de migratie :

In Romania inainte de 1989 existau doua mecanisme de migrare : migrarea permanenta care avea drept principale motivatii pe cele politice si pe cele etnice si migrarea temporara pentru a studia sau lucra in strainatate care se baza numai pe acorduri inter-guvernamentale ale Romaniei cu alte tari. Dupa 1989, principalele motivatii ale migrarii s-au transformat din cele etnice si politice in motive de ordin economic. O consecinta este faptul ca migratia temporara a crescut in cifre absolute cat si ca pondere in totalul migrantilor.

In prezent exista cateva mecanisme de migrare prin care are loc migratia la nivel international. Vom pune accentul pe acele mecanisme pe care le regasim la nivel european, si anume cele prin care persoane din Romania migreaza catre tarile Uniunii Europene. Astfel avem :

v      Migratia permanenta legala : reprezinta fluxurile migratorii ce pleaca din Romania catre terte tari pentru a se stabili acolo prin urmatoarele modalitati :

- pe baza obtinerii unor vize de emigrare in cadrul unor programe speciale de incurajare a emigrarii unor persoane ce detin calificari ce sunt deficitare in tara primitoare sau alte tipuri de programe (gen loteria vizelor). UE nu deruleaza astfel de programe de emigrare permanenta. Cetatenii romani care emigreaza permanent se indreapta catre tarile ce au astfel de politici si programe de emigrare cum ar fi Canada, Australia, Noua Zeelanda, SUA ;

- prin casatoria cu un cetatean dintr-o tara membra UE si schimbarea locului de rezidenta in tara partenerului de viata ;

- posibil ca refugiat sau azilant din motive politice sau de razboi. In ultimii ani nu a fost cazul Romaniei, dar a fost cazul statelor din fosta Iugoslavie.

v      Migratia temporara legala : se refera la cei ce se deplaseaza pe teritoriul unei tari din UE pe o perioada delimitata de timp (de la cateva luni la cativa ani).

- Studentii : Pe de o parte este vorba despre studenti din Europa Centrala si de Est (Romania) care merg la studii in tarile Uniunii Europene si care ulterior se vor intoarce (cel putin o parte din ei) in tarile lor de origine.

- Lucratorii (migratie de inlocuire) : Pe de alta parte este vorba despre lucratori din Europa Centrala si de Est (Romania) care pleaca sa munceasca cu contracte de munca incheiate pe baza acordurilor bilaterale dintre state. Astfel in anul 2002, prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca din Romania au emigrat temporar pentru a munci in UE un numar total de peste 35.000 persoane.

- Refugiatii si azilantii : Refugiatii care obtin drept de stabilire temporara intr-o tara gazda din UE sau azilantii care solicita azil pe motive politice sau care se ascund in spatele unor astfel de motive. Acest tip de migratie este din ce in ce mai restrictionat, iar in privinta cetatenilor romani care migreaza catre UE, gradul sau de aplicabilitate tinde catre zero.

v      Migratie ilegala de tranzit : este mecanismul prin care persoane din terte tari, din afara Europei Centrale si de Est emigreaza in aceste tari, inclusiv Romania cu scopul de a merge si emigra mai departe in Uniunea Europeana. Acest fenomen este relativ nou si s-a constatat ca principalele sale caracteristici sunt ilegalitatea si implicarea organizatiilor criminale in trafic de persoane.

v      Migratie ilegala a celor din Europa Centrala si de Est (din Romania) : cuprinde persoanele de nationalitate romana ce pleaca din Romania si raman ilegal intr-o tara UE - dupa expirarea duratei legale de sedere (de 3 luni), persoane care pleaca in calitate de turisti dar cand ajung in tara de destinatie desfasoara activitati lucrative pe piata neagra sau persoanele care intra si raman ilegal pe teritoriul unei tari UE.

v      Migratie circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii (legala sau ilegala) : Migratia circulatorie se refera la miscarea pendulara intre tara de origine si una sau mai multe tari de destinatie. Migrantii merg si muncesc o perioada in strainatate, se reintorc in tara, stau o perioada dupa care pleaca din nou sa munceasca in strainatate. In acest context se formeaza retelele migratorii, retele prin care cei ce doresc sa migreze temporar in strainatate sunt ajutati si sustinuti de migranti anteriori.

Intentia de a migra in strainatate pentru un loc de munca este mai probabila la persoanele din comunitatile cu o rata mare a migratiei circulatorii. In zonele de unde au mai plecat si altii vor pleca mai multe persoane, acolo unde alti migranti au avut succes si se vad semnele succesului migratia va fi mai mare. In acest fel se formeaza retele de migratie cand migranti anteriori se adreseaza membrilor familiilor lor sau pritenilor si cunostintelor pentru a munci in strainatate, ei sustinandu-i in procesul de migratie.

5. Fluxuri de emigratie :

Sursa fluxurilor de iesire, de emigrare a populatiei este mobila, fiind influentata de motivele emigrarii. Daca la inceputul perioadei de tranzitiei cele mai importante contingente proveneau din judetele Transilvaniei cu pondere ridicata a etnicilor germani, in prezent zonele de plecare sunt mai numeroase dar intensitatea fluxurilor este mai slaba (in medie de cca 9 ori).

O ierarhie a judetelor de plecare dupa numarul persoanelor emigrante in anul 2002 ne permite urmatoarele aprecieri:

- Bucurestiul este principala sursa de alimentare a emigratiei: 17,3% din total, cu 32.1% din evrei, 18,7% din romani si 3% din germani ;

- Brasov, Timis, Cluj si Mures au alimentat fiecare cu cca. 6 procente emigratia totala, Suceava , Sibiu, Bihor cu cate 4 procente si Neamt, Satu Mare si Arad cu cca 3 procente, restul judetelor avand contributii mai reduse;

- Din total emigranti, evreii au reprezentat 0,3%, germanii 0,8% iar maghiarii aproape 6%. Zonele de plecare a etnicilor sunt: pentru evrei Bucuresti, Cluj, Iasi si Botosani; pentru germani Cluj, Timis, Arad, Brasov si Sibiu; pentru maghiari Cluj, Mures si Harghita ;

- Nu exista o legatura directa si intensa intre numarul emigrantilor si rata somajului. De exemplu in 2003 comparativ cu anul anterior primele 5 judete cu o pondere a emigrantilor de peste 5% din total au inregistrat reduceri ale ratei somajului (Bucuresti, Timis, Cluj, Sibiu, Brasov). Din aceste zone au plecat 41,65% din emigrantii anului 2003, iar numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului reprezenta 14,65% din total.

Destinatiile preferate s-au schimbat si ele. Daca in primii ani fluxurile cele mai importante erau spre Germania (in jur de jumatate), Ungaria si Austria (cca 10%), in 2002-2003 destinatiile preferate sunt SUA, Canada, Italia si Germania cu cca 15-18% fiecare (Graficul nr. 16).

In perioada 2002-2003, cei mai multi cetateni romani care au emigrat in spatiul UE si-au stabilit domiciliul in Italia (4233 persoane) si Germania (3646). In Austria si Franta au emigrat mai putin de 1000 de persoane, iar in Grecia si Suedia ceva mai mult de 100 (MAI, 2004).

Pe zone mari geografice se remarca o reorientare a fluxurilor dinspre Europa de Vest (spatiul UE) la inceputul anilor '90 spre America de Nord. In 1990-1995 peste 60% din emigranti alegeau ca destinatie un stat membru UE si doar 15-17% plecau spre America. Din 1996 scade treptat ponderea celor spre Europa si creste semnificativ fluxul spre America, tendinta fiind de egalizare a proportiilor, cca 40% prefera inca spatiul UE si aproape 35% se indreapta catre Canada si SUA. Putem astfel aprecia ca tensiunea asupra tarilor europene exercitata de emigratia din Romania s-a redus constant pana in 2001. Usoara schimbare in 2002-2003 privind preferinta celor doua destinatii nu poate fi apreciata (inca) ca o noua tendinta, oscilatiile anuale in special pe destinatia America fiind inregistrate si in perioada 1991-1995.

6. Atribute calitative ale populatiei emigrante :

In ceea ce privaste varsta emigrantilor se observa :

- o proportie insemnata si in crestere a emigrantilor de 26-40 ani, respectiv circa 48,7% in 2002 si 51% in 2003, deci persoane deja formate, care au si cel mai inalt potential de munca si de inovatie sunt cei mai adaptabili si mobili;

- o pondere in scadere pana in 2001 a emigrantilor de 18-25 de ani ( 25,06% in 1992, cca 16% in 1995-96, in jur de 10% 1998-2000, 9,4% in 2001), urmata in ultimii 2 ani de o crestere la 12,62% in 2002 si 13,4% in 2003, absolventi sau in ultimii ani de scoala, cu certe perspective si cu potential de munca si de creatie;

- adaugam si faptul ca cca 11% din emigranti au varste intre 41 si 50 de ani, reprezentand,de asemenea, o forta de munca activa, al carui potential productiv poate fi inca folosit.

In timp ce pentru Romania emigrantii reprezinta o pierdere neta, atestand capacitatea inca redusa a economiei si societatii de a genera oportunitati de munca si remunerare corespunzatoare pentru tarile primitoare constituie o forta de munca capabila inca multa vreme de performante inalte, o forta de munca competitiva.

5. Migratia externa pentru munca :

Migratia externa pentru munca - spre deosebire de emigratie /imigratie are caracter temporar, durata acesteia variind in limite largi (de la cateva saptamani /luni pana la cativa ani) si un presupune schimbarea definitiva a resedintei. Cei implicati in miscarea migratorie legala si/sau contigentata fac parte, de regula, din trei mari categorii de forta de munca:

a) forta de munca de inalta calificare, cu competente validate in domenii de varf ale stiintei si tehnologiei, ca si in unele servicii, cum sunt cele de invatamant, sanatate.

Aceasta categorie recrutata direct, adesea chiar din ultimii ani de studii sau prin organisme specializate romanesti sau straine - are si cele mai multe sanse de a obtine contracte pe termen lung si in final de a obtine dreptul de stabilire in tara gazda. In plus, se incadreaza in categoria de varsta 25 - 40 ani, considerata cea mai creativa si productiva;

b) forta de munca cu un nivel mediu de calificare, de specializare care acopera o gama larga de activitati si profesii, cum sunt:

- constructorii - categorie de forta de munca cu traditie de a munci in strainatate, bine cotata pe pietele occidentale (Germania, Israel);

- personalul para medical (asistente medicale), pentru care cererea angajatorilor din

diferite tari este in crestere (Italia, SUA, Canada, Elvetia);

- personal hotelier si de alimentatie publica, de asemenea solicitat pe anumite piete

occidentale;

c) forta de munca necalificata sau semicalificata in activitati din agricultura (in perioade de recoltare), in salubritate, constructii etc. (Spania, Portugalia, Grecia).

Exista si o destul de puternica miscare migratorie pentru munca necontrolata, nici in tara de plecare (Romania) si nici in cea de primire. Evident, o buna parte a acestora lucreaza temporar, pe o perioada nedefinita, cel mai adesea fara forme legale, pe piata subterana a muncii din tarile de destinatie. Conditiile de munca si viata oferite si acceptate nu sunt dintre cele mai bune, situandu-se mult sub standardele oferite fortei de munca autohtone. Firmele agreeaza aceasta forma de ocupare deoarece costurile salariale sunt mai reduse, aportul muncii acestor lucratori la sporirea competitivitatii firmei respective fiind insemnat.

7. Cauze ale emigrarii  :

Cauzele migrarii fortei de munca sunt, aparent, simplu de identificat  : prevalenta nevoilor materiale.

Privind in profunzime, acest proces isi are radacinile adanc infipte in contextul social istoric plasat in perioada industrializarii fortate care s-a incheiat imediat dupa Revolutie.Sumarizand, intre 1966 si 1992 , populatia urbana a Romaniei a crescut cu 52%. Cei mai multi locuitori de la sate s-au stabilit in mediul urban pentru a lucra in marea industrie de stat. Odata cu demararea procesului de restructurare -lichidare a intreprinderilor considerate neviabile , tendinta s-a inversat. Astfel, satul a devenit un refugiu temporar in saracie  pentru orasenii disponibilizati care se doreau a fi fermieri de succes .Saracia, si cu precadere saracia cronica, par a se fi eternizat la sat- 67% din populatia saraca traieste in mediul rural , fiind continuu ''alimentata''de asa-zisa migratie de la oras.Studiile oficiale arata ca majoritatea celor saraci locuiesc in nord-estul tarii (aproximativ 25%din populatia saraca si 30 % din cea extrem de saraca).Tocmai aceste zone reprezinta cel lai inalt grad de migratie legala sau mascata sub forma ''turismului'' in spatiul Schengen.Luand in considerare acesti factori , munca in strainatate trebuie privita ca o necesitate , cel putin pentru moment, pentru o categorie de persoane nevoite sa invinga saracia declarata statistic.Se poate observa ca ponderea majora a celor care pleaca la munca ''afara'' o detin judetele defavorizate.Alarmant este insa faptul ca majoritatea celor care parasesc tara provin din mediul rural si sunt tineri cu varste sub 35 de ani.

8. Castigurile din munca in strainatate :

Motivatia principala a migratiei pentru munca este una economica : obtinerea unui venit incomparabil mai mare decat l-ar fi obtinut in tara pentru o munca de valoare egala si, evident, ceva mai mic decat cel obtinut de forta de munca autohtona pentru acelasi gen de munca Este bine stiut faptul ca, pentru acea parte a populatiei care traieste in saracie, sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor, calitatea vietii este in continua scadere. Saracia, din perspectiva functionarii sociale normale presupune "inexistenta acelor mijloace care asigura subiectului o participare completa la viata sociala, o indeplinire completa a tuturor rolurilor care ii revin, o participare la activitatile formative minime care ii ofera sanse pentru a se dezvolta prin efort propriu".

Salariul din Romania, de cca. 175 euro/luna (suma bruta) de cateva ori mai mic decat media UE, sistemul fiscal si precaritatea asistentei sociale fac ca motivatia migratiei pentru munca sa fie puternica. Analistii economici au remarcat faptul ca, jumatate din saracii Romaniei nu sunt dintre exclusii sociali (someri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilitati) sau semiexclusi (pensionari); ei sunt oameni care au slujbe stabile dar atat de prost retribuite incat nu le pot acoperii necesitatile elementare de viata.

Castigurile din munca in strainatate au o destinatie multipla :

- consum pe piata interna din tara gazda pentru intretinerea si refacerea capacitatii de munca: hrana, locuinta, imbracaminte, diverse articole pentru igiena personala;

- transferuri in tara sub forma de valuta. Este utilizata in scopuri variate:

- pentru consum curent - intretinerea familiei, inclusiv a educatiei si trainingul copiilor, ingrijirea sanatatii. Acestea sunt cheltuieli de consum pentru gospodarie, efectuate pe piata interna. Ele se regasesc (nu in mod explicit) in consumul final al populatiei;

- economii si investitii in bunuri de folosinta indelungata: locuinta, terenuri, alte bunuri (dotarea gospodariei, autoturism, masini si unelte agricole). Unele dintre acestea (locuinta) contribuie la sporirea avutiei nationale;

- initierea unor microafaceri sau constituirea unor asociatii familiale cu scop lucrativ (agroturism, turism cultural, folosirea resurselor naturale locale - rachita, diverse tipuri de servicii in mediul rural si urban - reparatii, intretinerea, colectarea unor produse agricole si prelucrarea lor in microfabrici situate in mediul rural etc.).Cuantumul sumelor transferate in tara depinde de:

a) situatia personala - lucratorii migranti de inalta calificare si cu venituri ridicate transfera doar o mica parte din castiguri. Acestia economisesc mai mult si (eventual) investesc in tara gazda (Lowell 2001, Puri and Ritzema 1999) ;

b) situatia familiala - persoanele care au familie/rude apropiate in tara de origine fac transferuri importante de bani din castigurile obtinute, insa acestea sunt temporare si un rezolva problema nivelului de trai scazut al gospodariei decat daca se fac investitii cu posibilitati de fructificare pe termen mediu si lung.

Estimari recente apreciaza transferurile banesti in jur de 1,5 -2 miliarde de Euro anual. Transferurile ilegale sunt comparabile cu cele legale. Potentialul de dezvoltare al acestor surse este urias, iar daca se vor crea instrumentele necesare pentru stimularea utilizarii sistemului bancar pentru transfer, pentru plasamente pe termen lung si/sau pentru investitii productive, pot apare efecte positive importante pentru economia nationala: se mareste fluxul monetar, se imbunatateste soldul balantei de plati si creste rezerva valutara, se reduce costul banilor si rata dobanzii, creste pe termen lung standardul de viata al consumatorilor/gospodariilor si implicit cererea interna de bunuri si servicii.

9. Efectele migratiei fortei de munca  :

Trecand dincolo de perspectiva optimista si reala in acelasi timp, ni se afiseaza matricea, tot reala si inevitabila, de efecte perverse  : Copilul, asteptand sa vorbeasca la ''celular'' cu Parintii si sa primeasca dulciuri in pachetel , o imbatranire a populatiei rurale din Romania cu efecte incomensurabil de paguboase asupra agriculturii, scaderea natalitatii, cresterea ratei divortialitatii, agravarea fenomenului de delincventa juvenila, si, in mod cert,multe altele care vor fi scoase la iveala de timp.

Emigrarea tinerilor compromite, ab initio, ideea de Familie , functiile / rolul acesteia intr-o societate. Aceasta modificare la nivelul mentalului social este augmentata de o alta modificare ce are loc in sfera a ceea ce inseamna Copil/Copilarie cu valorile specifice.Separarea parintilor, emigrarea acestora pentru un ''trai mai bun'', declanseaza o rasturnare a valorilor in sens negativ in randul Copilului. Conform unui sondaj de opinie realizat pe un esantion reprezentativ de 5000 elevi cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani, 36% dintre subiectii care prezinta tulburari de comunicare, probleme emotionale, absenteism ridicat, atitudine sfidatoare, rezultate scolare in scadere-provin din familii ai caror membri sunt emigranti. Extrapoland, se reclama cu imperiozitate interventia asupra grupului tinta vizat de acest proiect in vederea minimalizarii acestor efecte ale migratiei fortei de munca.

Un alt aspect ce semnaleaza gravitatea efectelor migratiei fortei de munca asupra copiilor decurge din observatiile mele ca si voluntar al Serviciului de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor de pe langa Tribunalul Iasi- se constata ca in cadrul familiilor cu parinti emigranti.creste frecventa actelor delincventionale in randul copiilor.

Afirmtia este sustinuta de studii efectuate asupra menajelor monoparentale.Copii din menajele monoparentale au o rata mai ridicata a morbiditatii, rezultate scolare modeste, mai putine realizari economice de lunga durata, rata ridicata a comportamentului deviant, familiile pe care le intemeiaza au o stabilitate scazuta.Consecintele sunt diferentiate in raport cu sexul copiilor  : baietii prezinta o rata mai mare a comportamentului deviant in raport cu fetele, in schimb, casatoriile fetelor au o stabilitate mai scazuta decat a baietilor.

Efectele negative ale migratiei fortei de munca atat la nivel microsocial cat si la nivel macrosocial, agravarea lor odata cu exodul fortei de munca pot conduce la mari disfunctii sociale si economice.

In sfera socialului efectele se rasfrang asupra ideii de familie, cadrul in care copilul se afla in procesul de socializare primara. In noul context social economic din tara noastra modul de existenta, de a fi si de a se manifesta, al familiei este denaturat, este modificat de prevalenta nevoilor economice in scara de valori a individului. Relatiile de afectivitate inter/intrafamiliala se desfasoara de cateva ori pe luna/an prin convorbiri telefonice/pachete trimise acasa de cei plecati. Separarea familiei, privarea copilului de comunicare normala, de afectivitate primita in mod firesc denatureaza socializarea primara a acestuia cu repercusiuni grave asupra socializarii secundare si , implicit, cu disfunctii in plan social. Emigrarea parintilor declanseaza mai mult sau mai putin constient, o malformare a socializarii primare a copilului cu efecte grave asupra dimensiunii psihosocioafective a acestuia. Conform studiilor efectuate separarea parintilor in vederea accederii catre un trai mai bun prin migrarea in Occident conduce la o crestere a ratei divortialitatii. Aceasta problema sociala care atenteaza la functionarea normala a societatii reclama in mod evident implementarea unui proiect de interventie.

In sfera economica se constata un deficit de capital uman, cu precadere in domeniul agricol. Acest aspect este deosebit de grav avand in vedere ca agricultura din tara noastra se afla la acelasi nivel cu agricultura din Franta de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si ca Romania doreste sa devina membra a Uniunii Europene practicand o astfel de agricultura.

Revarsarea efectelor negative ale migratiei fortei de munca asupra acestor domenii importante(social/economic) si tratarea acestei situatii cu ignoranta si pasivitate nu poate decat sa declanseze in mod inevitabil un lant interminabil de alte efecte nedorite.In consecinta, implementarea proiectului propus reprezinta o necesitate.

Efectele migratiei fortei de munca se impanzesc pe o sfera larga, patrunzand, cu precadere, in domeniile socialului si economicului.

Cand spun social, se cere, in mod imperios, sa mentionez efectele asupra ideii de familie, ca nucleu al societatii, sa fac apel la ritmul accelerat de scadere a natalitatii si de crestere a mortalitatii , de scadere demografica, in esenta.

In sfera economica se constata o scadere a numarului populatiei active ca efect al migratiei fortei de munca, o lipsa acuta a fortei de munca calificata/specializata, in diferite sectoare ale economiei.

Fenomenul migratiei are, de asemenea, semnificative efecte asupra mentalului social. Astfel, tanarul cuplu oscileaza intre ideea de a intemeia o familie si lupta pentru stabilitate financiara, nivel de trai ridicat, obiectiv adesea atins prin migrarea in Occident.

Din multitudinea de efecte am incercat sa identific Efectul. Intr-o prima faza am avut in vedere efectele migratiei fortei de munca asupra Copilului, viitorul actor social, viitorul intemeietor de familie, viitoarea forta de munca, copil ce se poate dezvolta normal doar in cadrul Familiei, de care, in contextul de fata, este privat. Un exemplu frecvent este acela al copilului roman care primeste afectiune prin telefon, isi priveste parintii in poze si astepta sa primeasca dulciuri si, eventual, sa treaca rapid peste etapa scolara si sa plece ''sa castige bani''. Situatia este tragica, cu dimensiuni imposibil de evaluat. Ca atare, am ajuns la concluzia ca acest complex de efecte pe termen lung, se reduce, in esenta, la Economic.

Mergand spre concret, se ajunge la migratia fortei de munca din mediul rural. Conform studiului ''Migratia Circulatorie a Fotei de Munca din Romania'' apartinand cercetatorului Sebastian Lazaroiu  : in cadrul efectelor migratiei asupra fortei de munca se remarca efecte pozitive precum eliberarea presiunilor si scaderea subocuparii si somajului, dar, in acelasi timp, sunt posibile deficite in unele sectoare uitate, din economie. Agricultura este unul dintre acestea. Studiile din Romania arata ca o buna parte din migrantii circulatorii sunt tinerii din mediul rural. Chiar pentru o scurta perioada de timp - plecarea tinerilor din sate in strainatate afecteaza capitalul uman din agricultura.

In situatia actuala, exista o imbatranire a populatiei rurale din Romania, cu efecte drastice asupra dezvoltarii fermelor individuale, pietei funciare si antreprenoriatului agricol.Plecarea tinerilor conduce la un deficit si mai mare.

In consecinta, neinterventia, pasivitatea in fata gravelor consecinte ale migratiei fortei de munca conduc la augmentarea efectelor amintite anterior si la disfunctii in plan social, economic si politic.

10. Viitorul familiei :

Familia detine primul loc in ierarhia diferitelor domenii ale vietii, la diferenta destul de mare de celelate. Aproximativ 85% dintre persoanele considera ca familia este foarte importanta in viata lor, comparativ, de exemplu, cu un sfert care apreciaza ca timpul liber sau prietenii sunt foarte importanti. La polul opus se afla politica pe care majoritatea subiectilor o considera neimportanta. Munca, domeniu plasat pe locul al doilea si religia, domeniu plasat pe locul al treilea sunt considerate de asemenea importante sau foarte importante in viata individului. Rolul familiei in dezvoltarea economica si sociala a societatii se manifesta in mai multe directii  :

a) Familia este sursa proceselor demografice care din punct de vedere cantitativ determina reproducerea si dezvoltarea mainii de lucru si a masie de consumarori.

b) Prin intermediul socializarii interne, familia exercita din punct de vedere calitativ o influienta serioasa asupra nivelului de dezvoltare fizica, intelectuala si morala a copiilor si tinerilor, facand ca noile generatii sa fie mai bune decat generatiile precedente, contribuind astfel la dezvoltarea calitativa a populatiei care, din punct de vedere al dezvoltarii calitativa a populatiei este mult mai importanta decat cresterea pur cantitativa a numarului de locuitori.

c) Familia este unul dintre principalii factori care asigura mentinerea identitatii culturale nationale.

d) Inegalitatile la nivelul material, educational si cultural al famililor au repercursiuni directe asupra fixarii si reproducerii si adesea chiar asupra aprofundarii inegalitatilor sociale,asupra aparitii de noi paturi sociale.Aceste relatii generale intre familie si dezvoltarea societatii trebuie totusi nuantate.

Adaptarea familiei la schimbarile din perioada tranzitiei este un proces activ si relativ autonom; astfel, nu trebuie vazuta o cauzalitate stricta de genul: schimbari sociale exterioare -schimbari in interiorul familiei (vezi Ghebrea, 2000).

Se constata ca atasamentul fata de familie ramane foarte ridicat, aceasta ocupand primul loc in ierarhia de valori si fiind domeniul care ofera cea mai mare satisfactie. Totusi, ar fi de adaugat ca satisfactia fata de viata de familie a inregistrat un usor declin mai ales datorita dificultatilor materiale pe care le traverseaza majoritatea gospodariilor. Principala cauza invocata pentru aparitia problemelor in familie o reprezinta lipsa de bani.

In secolul 19 se considera ca pentru viata subiectului uman, copilaria, reprezinta un segment deosebit de important, fapt reflectat in multitudinea abordarilor, studiilor, scrierilor, domeniilor; in secolul 20 aprecierea importantei a trecut pe palierul adolescenta (intre copilarie si viata adulta) - fenomen complex care, de multe ori s-a asociat, limitativ, cu "rebeliune', "criza de identitate' etc. In culturi diferite studiile unor autori ca: Jodelet,D. (1989); Gergen, K.J. & Davis, K.E. (1985) au aratat drept cea mai importanta achizitie in dezvoltarea copilului : structurarea motivatiei pentru independenta si comunicarea ulterioara a adolescentului.

Totodata, cercetari pertinente ocupandu-se de implicatiile acceptare - respingere conchid in legatura cu deficitul de interactiune, intercomunicare - ca una din situatiile posibile. Sintetic, abordarea afectiunii (dragoste parinteasca), petrecerea unui volum de timp considerabil impreuna cu minorul, tratarea acestuia cu delicatete, aplicarea flexibila a balantei recompenselor mai degraba decat a critica si a fi ostil determina o buna imagine a parintilor in acceptia copiilor. Daca, dimpotriva, copiii sunt respinsi de parinti (reactiile sunt diferite tata/fiu, mama/fiica) ei au mai multe sanse sa evolueze la pubertate si adolescenta spre: delincventa, agresivitate, conduite nevrotice, conduite atipice (schizofreniforme). In consecinta, sansele lor sunt mai reduse de "a visa' spre conduite civilizate, de a fi prietenosi, de a avea capacitati de comportament civilizat, de a fi cooperanti, de a purta de grija altora. 

Incepute din perspectiva sociometrica, studiile privind reactiile copilului, adolescentului in procesul de intercomunicare cu adultul, cu parintii, cu familia s-au diversificat. Cercetarile lui Glueck si E.T.Glueck (1950), H.G.Elder (1962), T.Smith (1983), Riskin J. & E.Faunce (1976), F.F.Schachter (1983),Blok J. & Morrison A. (1981), Freedman, J. (1978) etc., capata contur in zone diferite de pe glob, in culturi si grupuri socio-economice variat structurate. Se degaja cateva idei principale pentru stilul in comunicare parinti/copii, pentru intelegerea profunda a perioadei adolescentei: Pentru adolescent este apreciata ca benefica "supravegherea democratica'. Este de preferat o abordare permisiva, egalitara a adolescentului fata de una autoritara, de respingere; in alte conditii minorii nu ezita sa spuna ca "parintii uita ca au fost si ei tineri' si "nu isi cunosc limitele'. Comportamentul parintilor caracterizat prin caldura afectiva, rasplata acordata pentru merite. Aceasta are consecinte favorabile in achizitionarea de catre adolescent a unor itemi structurali ai personalitatii lui, a independentei de a avea o identitate, auto-evaluarii etc.

In familiile cu dezvoltare normala adolescentii sunt mult mai cooperanti, sunt veseli, invata sa spuna glume, sa rada ti sa se bucure. S-a constatat ca acesti adolescenti invata cu mai multa uturinta sa stocheze ti sa distribuie informatia, fata de adolescentii cu tulburari de comportament la al caror viraj parintii si grupul asista de multe ori fara sa stie cum si de ce sa intervina.

Indiferent de forma pe care o are,familia indeplineste in societate cateva functii de baza,a caror realizare are valoare progmatica pentru societate si trebuie cunoscute si evaluate in formularea politicilor socioeconomice.

Din natura relatiilor dintre membri familiei, rezulta si functiile pe care acestea le indeplinesc. Ele pot fi foarte multe, dar dintre ele enumeram :

angajamentul emocional, social si economic dintre soti,

ingrijirea copiilor, varstnicilor si a rudelor cu deficiente,

educarea si socializarea copiilor si chiar a parintilor,

protectia membrilor familiei,

realizarea necesitatilor individuale de baza ale fiecarui membru al familiei.

Prioritatea acordata uneia sau alteia dintre functii depinde de stadiul vietii familiale. Ele sunt asociate, in primul rand, cu familia nucleara standard, care a fost prevalenta in societatile europene, in special.

In formele familiale noi, functiile familiei nucleare nu mai sunt realizate decat partial, la fel ca si rolurile membrilor familiei standard. Daca fortele schimbarii nu sunt prea distructive, atunci familiile raspund cu surprinzatoare adaptare, iar functiile esentiale ale familiei supravietuiesc adesea celor mai intense asalturi.

In orice forma, disolutia familiei - uneori afectata de factori sociali si economici - poate avea profunde consecinte pentru membrii familiei, in special cand resursele si sprijinul necesar nu sunt disponibile. Datele arata ca cresterea presiunii economice creste riscul disolutiei maritale. Saracia si somajul unuia dintre soti exacerbeaza riscul esecului familial; adversitatea economica creste probabilitatea dezorganizarii familiale si a riscului abuzului fizic si al neglijarii copilului. Daca problemele economice sunt adesea anterioare esecului familial, ele sunt si consecinte ale divortului.

11. O noua evolutie a familiei :

Este cunoscuta amploarea fenomenului migratiei in societatea autohtona. Acest fenomen reprezinta un punct de convergenta al unor cauze diverse, dar si un punct de pornire pentru diverse procese, fenomene, transformari dintr-o societate. Migratia reprezinta prin aceasta un punct de focalizare a atentiei economistilor, istoricilor, politicienilor, psihologilor si, nu in ultimul rand, al sociologilor.Iidentificarea influentelor reciproce familie↔migratie, pe interdependenta ce se stabileste intre cele doua fenomene.

Potrivit estimarilor CURS pentru Romania, in martie 2003, 12% dintre gospodarii aveau cel putin un membru plecat in strainatate - aceasta insemnand ca aproximativ 2,2 mil. de cetateni romani se pot afla oricand la munca in strainatate. Strategiile de migratie circulatorie internationala sunt adoptate din ce in ce mai mult, in perioada de tranzitie,aceasta "sete de afara"fiind stimulata atat de faptul ca romanii au scapat din jugul unui regim nedemocratic, lasandu-se sedusi de mirajul occidentului, dar si de conditiile de saracie, globalizare, structurare a retelelor circulatorii internationale.Din subspeciile migratiei internationale, noi am ales sa studiem migratia circulatorie a fortei de munca, pentru ca reprezinta un aspect specific societatii romanesti.

Societatea romaneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia. Aceste metamorfoze sunt observate si la nivelul unei institutii esentiale si mai mult decat necesara unei societati , cum este familia. De cele mai multe ori, actorii sociali pornesc in aceasta "calatorie" cu scopul de a asigura si de a mentine un standard de viata decent familiilor din care fac parte . Acest deziderat poate fi realizat , insa exista o serie de detalii prin intermediul carora aceasta experienta pigmenteaza viata de familie, comunitatea, societatea. Sunt preluate si adaptate anumite modele culturale sau anumite fractiuni din acestea, proprii societatilor de destinatie, cum ar fi modele ale manierei de educatie a copiilor, a modului in care se desfasoara munca, anumite viziunii despre lume, viata, societate etc. Sociologia trebuie sa fie interesata de acest fenomen in Romania, sa incerce sa gandeasca anumite startegii de intelegere intr-o maniera mai profunda a acestuia, in special a efectelor asupra familiei.

Influentarea reciproca migratie - familie se traduce prin potentarea sau alterarea anumitor roluri in cadrul familiei contemporane, fenomene care, tinand cont de caracteristicile familiei, ajung sa se extinda la nivel comunitar si societal.

Categorii  de  consecinte  la  nivelul  familiei 

Comparatiile  intre  grupurile  de  elevi  definite  in  functie  de  statutul  de  migrant/non migrant  al  parintilor  relevau  pe  baza  datelor  de  sondaj  ca  anumite  consecinte  negative  erau  relativ  mai  raspandite  in  cazul  in  are  mama  copilului  este  plecata  la  munca  in  strainatate.  Doar  plecarea  tatalui  in  strainatate  nu  avea  o  influenta  negativa  asupra  copilului  cel  mai  probabil  datorita  faptului  ca  in  cee  mai  multe  din  cazuri  acesta  ramane  in  grija  mamei.  Mai  mult,  chiar  si  atunci  cand  sunt  ambii  parinti  plecati  la  munca  in  strainatate  familia  extinsa  preia  cu  succes  multe  dintre  rolurile  arentale,  astfel  incat,  chiar  daca  exista  anumite  traume  emotionale,  copilul  beneficiaza  totusi  de  suficienta  atentie,  afectivitate  si  control,  limitandu se  astfel  riscurile  la  care  este  expus  prin  separarea  de  parintii  lui.  Grupul  cel  mai  expus  unor  riscuri  (de  exemplu  consecinte  negative  de  natura  psihologica  sau  legate  de  devianta  comportamentala)  era  cel  al  copiilor  cu  parinti  divortati  si  cu  mama  plecata  in  strainatate.  In  mod  cert,  consecintele  asupra  copiilor  erau  mediate  de  contextul  familial  si  de  consecintele  pe  care  migratia  le  are  asupra  familiei.    Pe  baza  analizei  interviurilor  calitative  am  identificat  cateva  tipuri  de  consecinte  negative  directe  ale  plecarii  unuia  sau  amilor  parinti  in  strainatate  asupra  familiei  si  copiilor  ramasi  acasa.  In  primul  rand  sunt  cele  referitoare  la  evolutia  cuplului  parental.  Plecarea  unuia  dintre  parinti,  indeosebi  a  mamei,  conduce  la  o  deteriorare,  la  "o  racire"  a  relatiei  dintre  cei  doi  parteneri.  Aceasta  conduce  in  unele  situatii  la  divort,  copilul  ajungand  sa  fie  incredintat  unuia  dintre  parinti.  Pentru  unele  mame,  plecarea  in  strainatate  nu  este  doar  o  strategie  de  imbunatatire  a  veniturilor  ci  si  una  de  solutionare  a  unei  vieti  de  cuplu  onflictuale.  Copilul  in  astfel  de  situatii  nu  numai  ca  este  privat  de  afectivitatea  materna,  insa  este  expus  si  la  riscul  unor  abuzuri  din  partea  tatilor  ale  caror  comportamente  inadecvate  au  determinat  plecarea  mamelor  Exista  riscul,  confirmat  in  anumite  cazuri,  ca  plecarea  temporara  in  strainatate  a  mamei  sa  se    transforme  intr o  abandonare  definitiva  a  familiei  si  copiilor  ramasi  in  tara.  Pe  langa  riscul  disolutiei  familiei,  migratia  parintilor  poate  conduce  si  la  o  redefinire  a  relatiilor  de  rudenie,  in  sensul  in  care  copii,  in  special  daca  sunt  lasati  in  grija  rudelor  atunci  cand  sunt  mici,  ajung  sa  nu  se  mai  raporteze  la  parintii  lor  biologici  ca  la  niste  parinti.  Cei  in  grija  carora  raman,  in  cele  mai  multe  cazuri  bunicii,  sunt  considerati  de  catre  copii  ca  fiind  parintii  lor  si  li  se  adreseaza  cu  "mama"  si  "tata".  Plecarea  parintilor  pe  termen  mai  lung  in  conditiile  in  care  copilul  este  la  varste  foarte  fragede  poate  deci  determina  o  rupee  a  legaturii  parinte copil.  

FUNDA IA SOROS ROMANIA

Dincolo  de  cazurile  in  care  migratia  conduce  la  disolutia  familiei,  plecarea  unuia  sau  ambilor  parinti  este  de  asteptat  sa  aiba  un  efect  de  diminuare  a  capacitatii  de  control,  de  supraveghere  exercitate  asupra  copilului.  Evident  acest  fapt  depinde  foarte  multe  de  contextul  familial,  de  membri  familiei  extinse  in  grija  carora  raman  acesti  copii,  insa  interviurile  cu  asistentii  sociali,  profesorii  sau  preotii  din  comunitatile  investigate  confirma  existenta  acestui  efect.  Lipsa  controlului  poate  determina  asupra  copilului  efecte  in  planul  rezultatelor  scolare  sau  a  adoptarii  de  comportamente  devinte.  De  asemenea  lipsa  afectivitatii  parentale  ca  si  consecinta  implicita  a  plecarii  parintilor  in  strainatate  este  in  masura  sa  prduca  efecte  de  natura  psihologica  sau  comportamentala  asupra  copiilor.  Retinem  astfel  ca  si  prime  concluzii  ca  efectele  plecarii  parintilor  la  munca  in  strainatate  asupra  copiilor  ramasi  acasa  depin  de  relatiile  initiale  dintre  parinti  si  de  evolutia  acestora,  precum  si  de  contextul  familiei  extinse.  Riscurile  la  care  sunt  expusi  direct  copiii  si  care  determina  la  randul  lor  alte  consecinte  negative  potentiale  sunt  cele  legae  de  privarea  de  afectivitate  precum  si  de  lipsa  de  supraveghere.    

  Efecte  determinate  de  privarea  de  afectivitate  parental

Discutiile  purtate  cu  oameni  care  au  o  experienta  directa  cu  copii  ai  caror  parinti  sunt  plecati  in  strainatate  sunt  centrate  in  cele  mai  multe  cazuri  pe  doua  categorii  de  efecte:  cresterea  bunastarii  materiale  si  efecte  de  natura  emotionala.  Cele  doua  categorii  sunt  permanent  puse  in  antiteza,  accentul  fiind  pus  intotdeauna  pe  faptul  ca  banii  si  bunurile  materiale  nu  pot  compensa  lipsa  afectivitatii  parentale.  Interviurile  calitative  intaresc  rezultatele  sondajului  pe  elevi  V VIII  care  aratau  ca  in  cazul  copiilor  cu  ambii  parinti  sau  doar  cu  mama  plecata  acestia  mentionau  in  mai  mare  masura  prezenta  frecventa  a  unor  sentimente  de  deprimare.    Din  interactiunea  cu  acesti  copii,  profesorii,  asistentii  sociali  au  remarcat  ca  acestia  incep  sa  se  izoleze  de  restul  copiilor,  devin  mai  putin  comunicativi,  mai  apatici,  mai  ganditori.  Consumul  excesiv  de  media,  traditionale  sau  noi,  inlocuieste  in  unele  cazuri  interactiunea  cu  alti  copii  si  afecteaza  adesea  implicarea  copiilor  in  acte  de  invatare

Traumele  emotionale  se  manifesta  in  mod  diferit  in  functie  de  varsta  si  personalitatea  copilului.  Unii  copii  plang  in  mod  frecvent,  altii  chiar  se  imbolnavesc,  iar  altii  cauta  suportul  afectiv  din  partea  altor  persoane,  inclusiv  de  la  cadrele  didactice. 

Faptul  ca  parintii  plecati  incearca  sa  nu  le  lipseasca  nimic  copiilor  ramasi  acasa  si  le  cumpara  chiar  si  obiecte  ostentative  in  raport  cu  nevoile  reale  ale  acestora  este  perceput  de  catre  intervievati  ca  fiind  o  incercare  de  manifestare  a  afectivitatii  isa  care  poate  avea  influente  negative  asupra  educatiei  copiilor.  Privarea  copiilor  de  afectivitatea  parentala  influenteaza  procesul  de  dezvoltare  a  personalitatii  acestuia.  Consecintele  imediate  sunt  in  cele  mai  multe  cazuri  manifestari  comportamentale  ca  reactii  la  traume  emotionale,  insa  lipsa  unei  interventii  fie  din  partea  familiei,  fie  a  scolii  sau  a  altor  institutii  pentru  atenuarea  acestor  traume  au  un  potential  major  de  afecta  pe  termen  lung  personalitaea  copilului. 

Efecte  asupra  implicarii  copiilor  in  activitatile  scolare

Aceste  efecte  pot  fi  considerate  mai  degraba  consecinte  indirecte  ale  plecarii  parintilor  in  strainatate.  Atunci  cand  apar  ele  sunt  produse  de  lipsa  de  supraveghere  din  partea  familie  si  pe  fondul  privarii  de  afectivitate  parental.

De  multe  ori  persoanele  in  grija  carora  raman  nu  numai  ca  nu  au  capacitatea  de  a i  supraveghea,  de  a  exercita  un  control  asupra  copiilor  (sunt  ocupati  sau  prea  batrani),  dar  nu  au  nici  competenta  de  a i  sprijini  in  activitatile  scolare.  Chiar  si  in  lipsa  supravegherii  atente  sau  a  sprijinului  din  partea  familiei  in  realizarea  temelor,  efectele  asupra  rezultatelor  scolare  depind  de  personalitatea  copilului,  de  interesul  pe  care  il  are  pentru  invatareLipsa  de  supraveghere  din  partea  familiei  pune  in  pericol  interesele  si  preocuparile  copilului  legate  de  educatie  favorizand  cocentrarea  acestora  pe  activitati    de  tip  recreativ  (ex.  consum  media)  in  conditiile  in  care  nici  scoala  nu  are  intotdeauna  mecanismele  necesare  de  corectare  a  acestor  tendinte.  In  unele  cazuri  apar  nu  numai  rezultate  scolare  mai  slabe,  dar  si  situatii  in  care  copilul  abandoneaza  scoala. 

Efecte  asupra  aparitiei  unor  abuzuri  sau  comportamente  deviante 

Un  alt  efect  indirect  al  plecarii  parintilor,  mediat  de  lipsa  de  control  asupra  copilului  de  catre  cei  in  grija  carora  a  ramas  si  de  lipsa  comunicarii  cu  copilul  il  expune  e  acesta  riscurilor  de  a  se  angaja  in  comportamente  deviante.   

EFECTELE MIGRA IEI: COPIII RAMA I ACASA

Asa  cum  relevau  si  datele  de  sondaj,  aparitia  comportamentelor  deviante  la  copii  sunt  favorizate  in  special  de  plecarea  mamei. 

In  lipsa  controlului  exercitat  de  parinti  sau  de  alti  membri  ai  familiei,  copiii  si  adolescentii  sunt  mai  usor  expusi  la  presiunea  grupului  de  prieteni  si  adopta  comportamente  deviante  sau  inadecvate  arstei  lor:  consum  de  substante  interzise,  lipsesc  noaptea  de  acasa  sau  chiar  fapte  mai  grave  care  intra  in  conflict  cu  legea.  Toate  aceste  comportamente  isi  lasa  in  multe  cazuri  amprenta  asupra  personalitatii  copilului  sau  adolescentului,  afectandu i  relatiile  cu  familia  si  rezultatele  scolare.  Absenta  parintilor  nu  favorizeaza  doar  angrenarea  copiilor  in  comportamente  deviante,  ci  ii  si  expun  pe  acestia  la  abuzuri  din  partea  adultilor  in  grija  carora  sunt  lasati.  Interviurile  au  relevat  existenta  unor  cazuri  de  exploatare  prin  munca  sau  chiar  exploatare  sexuala,  chiar  daca  probabil  ca  acestea  nu  au  o  incidenta  mai  mare  in  randul  copiilor  cu  parinti  migranti  comparativ  cu  alte  categorii  de  copii.UNDA IA SOROS ROMANIA

Asa  cum  sugerau  si  datele  de  sondaj,  interviurile  arata  ca  absenta  parintilor  expun  copiii  la  riscul  de  a  fi  angrenati  in  comportamente  deviante  sau  de  a  fi  supusiunor  abuzuri  din  partea  altor  adulti.

Influenta  plecarii  parintilor  in  strainatate  asupra  rezultatelor  scolare

Materialul  de  fata  isi  propune  sa  studieze  impactul  plecarii  unuia  sau  ambilor  parinti  in  strainatate  asupra  rezultatelor  scolae  ale  copiilor  ramasi  acasa.  Partial,  succesul  scolar  este  influentat  de  resursele  familiei  copilului  (financiare,  educationale,  timp  liber,  atentie  si  ajutor  acordat  copilului  pentru  munca  scolara,  sprijin  afectiv,  supraveghere).  Plecarea  unui  parinte  sau  a  amandurora  in  strainatate  pentru  o  perioada  mai  lunga  de  timp  poate  determina  aparitia  unor  probleme  in  performanta  scolara  in  masura  in  care  functiile  indeplinite  de  parinti  nu  sunt  preluate  de  altcineva  (parintele  ramas  singur,  familia  extinsa,  persoana  sau  familia  in  grija  caruia  a  ramas  copilul).  Pe  de  alta  parte,  resursele  familiei  si  alti  factori  legati  de  implicarea  parintilor  in  cariera  scolara  nu  sunt  singurii  factori  care  contribuiela  obtinerea  unor  rezultate  scolare  bune.  Alti  factori  determinanti  pot  fi  legati  de  caracteristici  ale  copilului  (abilitatea  mentala,  atitudinea  fata  de  scoala  si  invatatura,  interesul  si  timpul  petrecut  pentru  a  invata  sau  a si  face  temele)  dar  si  de  caracteristici  ale  profesorilor  si  scolilor  (calitatea  profesorilor,  interesul  si  ajutorul  acordat  fiecarui  elev,  dotarea  scolilor),  de  influenta  prietenilor  de  aceeasi  varsta  (aspiratii  si  modele  de  comportament)  si  a  mentorilor  sau  personalitatilor  admirate  de  catre  copil.  Astfel,  este  posibil  ca  efectele  negative  ale  plecarii  unui  parinte  in  strainatate  sa  poata  fi  diminuate  prin  actiunea  altor  factori  c  cei  mentionati  mai  sus    incluzand  efectele  pozitive  ale  plecarii  cum  ar  fi  cresterea  nivelului  de  trai,  posibilitatea  mai  ridicata  pentru  copil  de  a  calatori  in  afara  tarii  si  contactul  cu  o  alta  cultura.

  In  acest  context  se  ridica  intrebarea  daca  intr adevar  plecarea  parintilor  determina  o  scadere  semnificativa  in  performantele  scolare  ale  copiilor  si  daca  aceasta  situatie  infuenteaza  si  alti  factori  care  contribuie  la  obtinerea  unor  bune  rezultate  la  scoala  sau  daca,  dimpotriva,  efectele  negative  ale  plecarii  parintilor  sunt  anulate  prin  interventia  altor  factori.  Analizele  care  urmeaza  se  vor  axa  pe  studierea  influentei  factorilor  care  tin  de  caracteristicile  familiei  si  ale  copilului  petru  a  vedea  daca  familia,fara  un  ajutor  din  afara,  are  posibilitatea  de  a  gestiona  situatia.  Datele  folosite  in  acest  scop  provin  din  cercetarea  "Efectele  migratiei:  copiii  ramasi  acasa"   

EFECTELE MIGRA IEI: COPIII Nivelul  educational  si  ocupational  al  parintilor  determina  o  serie  de  procese  ce  pot  contribui  la  succesul  scolar  incepand  cu  osibilitatea  parintilor  de  a si  ajuta  copiii  la  temele  pentru  scoala  si  de  a si  incuraja  copiii  sa  aiba  rezultate  scolare  bune,  atitudinea  fata  de  educatie  si  importanta  atasata  educatiei,  aspiratii  legate  de  continuarea  educatiei  si  performante  scolare  bune,  presiuni  de  a  avea  succes  in  scoala  exercitate  asupra  copiilor  si  terminand  cu  modul  de  relationare  cu  scoala  si  profesorii  (atat  al  parintilor  cat  si  al  copiilor).    In  plus,  structura  familiei  poate  avea  influente  asupra  rezultatelor  scolare  ale  copiilor.  Experienta  mortii  unui  parinte,  a  divortului  sau  separarii  in  familie  pot  avea  consecinte  pentru  bunastarea  psihologica  atat  a  copilului  cat  si  a  parintelui  in  grija  caruia  ramane  copilul,  afectand  negativ  performantele  scolare.  In  mod  similar,  calitatea  relatiilor  in  familie  (cat  de  bine  se  inteleg  parintii  si  cat  de  bine  comunica  copilul  cu  parintii)  poate  contribui  la  crearea  unui  mediu  stabil  si  nestresant  pe  fondul  caruia  copiii  sunt  mai  inclinati  si  mai  interesati  sa si  imbunatateasca  performantele  scolare.  De  asemenea,  numarul  mare  de  copii  in  familie  este  nu  numai  un  indicator  al  diluarii  resurselor  (atat  materiale  cat  si  de  atentie  acordata  copilului)  dar  si  un  indicator  al  unui  statut  socioeconomic  mai  scazut,  asociat  in  general  cu  rezultate  scolare  mai  scazute.  Copiii  din  familii  destramate  si  din  familii  cu  numar  mare  de  copii  sunt  de  asemenea  expusi  unui  risc  mai  mare  de  comportament problema  si  comportamente  delincvente,  partial  si  datorita  gradului  mai  scazut  de  supraveghere.  Aceste  comportamente  pot  afecta  negativ  performantele  scolare.    Atitudinea  copilului  fata  de  scoala  (placerea  cu  care  merge  la  scoala  si  importanta  asociata  scolii  in  general  si  notelor  bune  in  special)  poate  contribui  la  motivatia  copilului  de  a  avea  performante  scolare  bune.  Un  alt  factor  important  care  poate  fi  influentat  de  caracteristicile  familiei,  dar  este  in  final  o  trasatura  a  copilului  este  legat  de  deprinderile  de  munca  scolara:daca  elevul  are  un  program  regulat  de  studiu  atunci  cand  sta  acasa,  daca  isi  face  temele  si  cat  timp  aloca  pentru  teme  si  studiu  scolar,  si  constiinciozitate.  Aceste  trasaturi  pot  fi  extrem  de  importante  pentru  succesul  in  scoala  -  nu  numai  pentru  ca  ele  contribuie  la  dezvoltarea  cognitiva  a  copilului  dar  si  pentru  ca  acestea  sunt  trasaturi  pe  care  profesorii  le  recunosc  cu  usurinta,  le  apreciaza  pozitiv    si  drept  urmare  le  rasplatesc  cu  note  bune.

17. Profilul  familiilor  cu  parinti  emigranti

O  comparatie  intre  copiii  cu  parinti  plecati  (unul  sau  amandoi)  si  cei  care  nu  se  afla  in  aceasta  situatie  arata  ca  exista  cateva  diferente  semnificative  intre  cele  doua  grupuri,  in  special  in  privinta  caracteristicilor  socio demografice  ale  familiei  si  a  relatiilor  din  interiorul  familiei  .  Copiii  cu  parinti  emigranti  provin  in  proportie  mai  mare  din  familii  destramate  (parinti  separati,  divortati  sau  vaduvi)  iar  familiile  lor  au  in  medie  un  nivel  educational  mai  scazut  si  ocupatii  cu  prestigiu  usor  mai  mic  decat  copiii  fara  parinti  migranti.  Avand  in  vedere  faptul  ca  atat  prezenta  unei  familii  intacte  cat  si  statutul  socioprofesional  ridicat  (nivel  inalt  de  educatie  si  prestigiu  ocupational  ridicat)  sunt  in  general  factori  cu  influente  pozitive  asupra  rezultatelor  scolare,  copiii  cu  parinti  emigranti  sunt  mai  dezavantajati  din  aceste  puncte  de  vedere  in  comparatie  cu  ceilalti  copii.  Pe  de  alta  parte,  exista  o  vedere  al  profilului  socio demografic  al  familiei  care  dimpotriva  ii  avantajeaza  pe  copiii  cu  parinti  plecati  in  strainatate:  ei  provin  din  familii  cu  un  numar  mediu  ceva  mai  mic  de  copii  (marimea  familiei  reflectata  in  numarul  de  copii  poate  fi  o  masura  a  disponibilitatii  resurselor  familiei  pentru  fiecare  copil)  iar  familiile  lor  sunt  in  medie  mai  instarite  (gospodariile  sunt  mai  bine  dotate  din  punct  de  vedere  al  bunurilor  materiale).        Comunicarea  copilului  cu  parintii  sai  este  insa  mai  scazuta  in  familiile  cu  parinti  emigranti,  ceea  ce  poate  constitui  o  influenta  negativa  asupra  rezultatelor  scolare  si  de  asemenea  copiii  din  aceste  familii  cred  in  mai  ica  masura  decat  ceilalti  copii  ca  este  important  sa  aiba  note  bune  la  scoala.  Din  punct  de  vedere  al  comportamentelor  -  problema  (copilul  sta  afara  tarziu  fara  ca  familia  sa  sa  stie  unde conflicte  cu  politia  si  alte  persoane)  nu  exista  diferente  semnificative  intre  cele  doua  grupuri  de  copii.  De  asemenea  semnificativ  diferit  pentru  cele  doua  categorii  de  copii.  Diferenta  in  ceea  ce  priveste  rezultatele  scolare  nu  este  extrem  de  mare,  dar  este  semnificativa  statistic  :copiii  cu  cel  putin  un  parinte  plecat  in  strainatate  au  avut  in  medie  note  de  final  de  semestrucu  aproximativ  10  sutimi  mai  mic  decat  ceilalti  copii.

18.Efectele  directe  si  indirecte  ale  plecarii  parintilor  in  strainatate  asupra  rezultatelor

Plecarea  parintilor  in  strainatate  este  asociata  cu  un  usor  impact  negativ  asupra  rezultatelor  scolare.  In  plus,  familiile  cu  parinti  plecati  sunt  caracterizate  si  de  alte  trasaturi(educatie  si  ocupatie  parentala  scazuta,  comunicare  cu  parintii  mai  proasta)  care  pot  actiona  negativ  asupra  performantelor  scolare.  Acesti  factori  nu  afecteaza  doar  performantele  scolare  ale  copiilor  din  familii  cu  parinti  emigranti,  ci  toti  copiii,  indiferent  de  structura  familiei  din  care  provin.    In  aceste  coditii  se  ridica  intrebarea  daca  plecarea  parintilor  are  un  efect  negativ  direct  asupra  performantelor  scolare  (efectul  sau  cel  putin  o  parte  din  efect  se  datoreaza  exclusiv  plecarii  unuia  sau  ambilor  parinti  si  nu  se  datoreaza  altor  caraceristici  ale  familiei  sau  copilului)    sau  efectul  negativ  este  doar  indirect  (se  datoreaza  in  totalitate  nivelurilor  mai  scazute  de  tie  si  prestigiu  ocupational  al  familiei,  comunicarii  mai  proaste  cu  familia,  etc.).  Situatia  in  care  familia  este  destramata  (parinti  divortati,  separati,  vaduvi)    Niveluri  mai  scazute  de  educatie  a  parintilor 

Niveluri  mai  scazute  de  prestigiu  ocupational  al  parintilor   

Comunicare  mai  proasta  a  copilului  cu  parintii 

Dezinteres  mai  crescut  al  copilului  de  a  aveanote  bune  la  scoala. 

Rezultatele  sugereaza  ca  plecarea  parintilor  in  strainatate  actioneaza  negativ  asupra  rezultatelor  scolare  nu  direct,  ci  doar  prin  asocierea  cu,  sau  influenta  sa  indirecta  prin  factorii  mentionati  mai  sus.    In  absenta  oricaror  variabile  de  control,  plecarea  parintilor  determina  in  medie  o  scadere  de  10  sutimi  in  nota  finala  a  copilului  (scadere  semnificativa  din  punct  de  vedere  statistic).  Doar  prin  tinerea  sub  control  a  educatiei  parentale,  efectul  estimat  scade  de  la  10  la  7  sutimi,  diferenta  care  nu  mai  este  semnificativa  statistic.  Aceasta  concluzie  nu  trebuie interpretata    insemnand  ca  plecarea  parintilor  in  strainatate  nu  reprezinta  nici  un  fel  de  risc  pentru  performantele  scolare  ale  copiilor  ramasi  acasa.  Faptul  ca  parintii  care  emigreaza  se  ,auto selecteaza'  dintr un  grup  caracterizat  de  trasaturi  ce  determina  performante  scolare  mai  slabe  nu  anuleaza  consecintele  pe  care  copiii  le  resimt  in  activitatea  lor  scolara  si  realitatea  rezultatelor  lor  in  medie  mai  slabedecat  ale  celorlalti  copii.   

  Acest  efect  de  un  sfert  de  punct  este  cu  atat  mai  dramatic  cu  cat  el  constituie  efectul  neexplicat  de  structura  si  statutul  soio ocupational  al  familiei,  relatiile  de  comunicare  cu  parintii  sau  interesul  copilului  pentru  rezultate  scolare  bune.    Mai  mult  decat  atat,  efectul  persista  -  cu  aproximativ  aceeasi  intensitate  si  pastrandu si  semnificatia  statistica  si  in  modelul  care  tine  cont  de  toti  determinantii  succesului  scolar  studiati  in  materialul  de  fata  pentru  lista  completa  a  determinantilor  succesului  scolar  folosita  .  O  analiza  care  a  explorat  efectele  duratei  de  timp  de  cand  parintii  sunt  plecati  in  strainatate  (cifrele  nu  sunt  prezentate  aici)  sugereaza  ca  rezultatele  scolare  nu  sunt  influentate  semnificativ  de  durata  emigrarii.  Delor  sunt  destul  de  lungi  este  probabil  sa  nu  existe  suficienta  variabilitate  (cel  putin  in  acest  moment,  cand  fenomenul  este  relativ  recent)  in  duratele  de  emigrare  care  sa  provoace  efecte  semnificative  ale  acestei  variabile  asupra  rezultatelor  scolare.    2 In grupul de copii cu cel putin unul din parinti plecati in strainatate, durata medie de cand cel putin un parinte este plecat este de aproximativ 31 de luni; pentru copiii cu mamele plecate in strainatate durata medie de cand mama este plecata este de aproximativ 24 de luni; pentru familiile cu tatii plecati in strainatate durata medie de cand tatal este plecat este de 34 de luni; iar pentru familiile in care ambii parinti sunt plecati in strainatate, durata medie de cand ambii parinti lipsesc este de aproximativ 23 de luni.

19.Factori  de  risc  si  factori  benefici  in  performanta  scolara 

Daca  plecarea  in  sine  a  cel  putin  unui  parinte  in  strainatate  nu  ar  un  efect  direct  asupra  rezultatelor  scolare,  ci  mai  degraba  indirect,  prin  intermediul  altor  factori,  se  ridica  intrebarea  daca  acesti  factori  opereaza  inemigranti  si  in  cazul  corisc  de  a  scadea  performantele  scolcopiilor  cu  parinti  emigranti  pe  cand  facastfel  grupul  de  copii  cu  parinti  emigranti  intrceilalti  copii.  De  asemenea,  am  vazut  mai  supoate  constitui  un  risc  mai  mare  de  scadere  a  perimpact  negativ  al  plecarii  in  sine  a  ambilor  parinti  este  posibil  ca  elevifie  si  mai  mult  dezavantajati  prin  sporirea  efectelor  negative  spozitive  ale  determinantilor  succesului  scolar.      Pentru  a  factori  de  risc  si  potentiali  factori  benefici  asupra  rezultatelor  scolare,  sepagl  copiilor  cu  cel  putin  unul  dintre  parinti  plecat  in  strainatate,  grupul  copiilor  cu  amandoi  parintii  plecati  in  strainatate  si  grupul  copiilor  fara  parinti  emigranti 

In  cazul  copiilor  fara  parinti  emigranti,  aproape  toti  predictorii  inclusi  in  model  au  influente  semnificative  asupra  succesului  scolar.  In  acest  grup,  urmatorii  factori  determina  rezultate  scolare  mai  bune:   

. Familie  intacta 

. Numar  mic  de  frati  si  surori 

. Nivel  inalt  de  educatie  parentala 

. Nivel  inalt  de  prestigiu  ocupational

  . Dotare  materiala  buna  a  gospodariei

  . Atitudine  pozitiva  a  copilului  fata  de  scoala 

. Importanta  mare  asociata  notelor  bune  la  scoala  de  catre  copil

  .Nivel  crescut  de  supraveghere  a  Incidenta  mica  a  comportamentului  delincvent  si  a  relatiilor  conflictuale  ale  copilului 

. Investitie  mare  de  timp  pentru  invatatura  si  teme  din  partea  copilului 

FUNDA IA SOROS ROMANIA

  Cele  doua  variabile  care  au  fost  folosite  pentru  a  masura  calitatea  relatiilor  de  comunicare  in  interiorul  familiei  (parintii  se  inteleg  binparintii)  au  efecte  neasvedere  teoretic,  relatiile  mai  bune  in  famperformante  scolare  mai  bune,  insa  in  modelul  folosit  aici  efectele  estimate  sugereaza  o  interpretare  oput.  Dat  fiind  ca  efectele  estimate  aici  sunt  relativ  mici  si  nesemnificative  statistic  in  cateva  cazuri,  nu  voi  insista  pe  interpretarea  lor.  In  plus  in  cadrul  acestui  grup,  fetele  tind  sa  aiba  rezultate  scolare  mai  bune  in  comparatie  cu  baietii  si  cei  din  mediul  rural  tind  sa  aiba  rezultate  mai  bun  in  comparatie  cu  cei  din  mediul  urban.  In  acelasi  timp,  caracteristicile  opuse  (familie  destramata,  numar  mare  de  frati  si  surori,  nivel  scazut  de  educatie  parentala,  etc.)  determina  rezultate  scolare  mai  slabe.      In  general,  se  observa  ca  determinantii  semnificativi  ai  succesului  scolar  in  cadrul  grupurilor  de  copii  cu  parinti  emigranti  (fie  cel  putin  unul  fie  amandoi)  sunt  un  subset  din  lista  de  determinanti  semnificativi  ai  succesului  scolar  in  cadrul  grupului  de  copii  fara  parinti  emigranti  In  cazul  copiilor  cu  cel  putin  un  parinte  plecat  in  strainatate  cativa  dintre  predictori  isi  pierd  semnificatia  statistica: 

. Familie  intacta 

. Nivel  inalt  de  prestigiu  ocupational 

.Incidenta  mica  a  comportamentului  delincvent  si  a  relatiilor  conflictuale  ale  copilului

  Aceasta  sugereaza  ca  in  timp  ce  copiii  fara  parinti  emigranti  pot  beneficia  in  termeni  de  rezultate  scolare  in  urma  proestigiu  ocupational  si  in  urma  unui  comportament  non conflictual  si  non delincvent  (sau  dimpotriva  rezultatele  lor  scolare  pot  fi  afectate  negativ  de  situatiile  opuse),  acesti  factori  nu  exercita  nici  o  influenta  asupra  notelor  copiilor  din  familii  cu  cel  putin  un  parinte  emigca,  exista  foarte  mici  diferente  intre  intensitatea  efectului  in  grupul  de  copii  cu  cel  putin  un  parinte  emigrant  si  intensitatea  fectului  in  grupul  de  copii  fara  parinti  .

20. Concluzii 

Analizele  prezentate  au  aratat  ca  plecarea  a  cel  putin  unuia  dintre  parinti  in  strainatate  este  intr adevar  asociata  cu  rezultate  scolare  ale  copiilor  ramasi  acasa  ceva  mai  slabe  decat  ale  copiilor  fara  parinti  emigranti,  insa  aceasta  performanta  scolara  mai  slaba  se  datoreaza  aproape  in  totalitate  statutului  socio profesional  in  medie  mai  scazut  al  acestor  familii  (niveluri  medii  de  educatie  parentala  si  prestigiu  ocupational  parental  mai  scazute)    si    sunt  separati,  divortati  sau  vaduvi).  Aceasta  nu  inseamna  ca  elevii  din  familiile  cu  parinti  emigranti  nu  reprezinta  un  grup  cu  risc  mai  mare  de  insucces  scolar,  ci  pur  si  simplu  ca  riscul  de  a  avea  rezultate  scolare  mai  slabe  este  aproximativ  acelasi  ca  si  in  cazul  copiilor  care  provin  in  familii  destramate  si  cu  statut  socio profesional  scazut  dar  in  care  nici  unul  dintre  parinti  nu  este  emigrant.    Grupul  care  este  cel  mai  dezavantajat  din  punct  de  vedere  al  performantelor  scolare  de  plecarea  parintilor  in  strainatate  est  grupul  de  copii  cu  ambii  parinti  plecati.  In  acest  caz,  lipsa  ambilor  parinti  din  gospodarie  produce  un  efect  negativ  asupra  rezultatelor  scolare  in  plus  fata  de  orice  alte  efecte  neative  ale  statutului  social  scazut  sau  ale  structurii  destramate  a  familiei.  Mai  mult  decat  atat,  lipsa  ambilor  parinti  are  un  efect  negativ  asupra  rezultatelor  scolare  independent  de  orice  alte  influente  luate  in  calcul  aic  (care  includ,  pe  langa  profilul  socio demografic  al  familiei,  si  relatii  de  comunicare  in  familie,  atitudinea  copilului  fata  de  scoala,  grad  de  supraveghere  si  delincventa,  si  depdoi  copii  care  provin  din  medii  identice  din  aceste  puncte  de  vedere,  cel  care  are  ambii  parinti  plecati  in  strainatate  va  avea  rezultate  scolare  mai  slabe.  

EFECTELE MIGRA IEI: COPIII RAMA I ACASA

Desi  analizele  nu  au  explorat  exact  acest  aspect,  rezultatele  privitoare  la  efectul  plecarii  cel  putin  unui  parinte  comparate  cu  rezultatele  privitoare  la  efectul  plecarii  ambior  parinti  sugereaza  ca  in  cazul  in  care  doar  un  parinte  este  plecat,  parintele  ramas  acasa  preia  cu  destul  de  mult  succes  o  mare  parte  dintre  functiile  importante  pentru  performanta  scolara.  Insa  in  cazul  copiilor  cu  ambii  parinti  plecati,  structura  de  suport  care  ar  trebui  sa  asigure  rezultate  scolare  bune  se  deterioreaza  si  rolul  parintilor  nu  este  preluat  cu  suces  de  alte  persoane  sau  institutii.  ACASA

Copii  care  au  parintii  plecati  in  strainatate  reprezinta  un  grup  vulnerabil  aflat  in 

ituatie  de  risc.  Situatia  de  risc  este  plasata  la  nivelul  consecintelor  negative  cauzate  de 

bsenta  parintilor.  Microstudiul  comunitar  evidentiaza  posibilele  consecinte  resimtite  si 

ercepute  la  nivel  local,    atat  din  perspectiva  autoritatilor  locale  (formale  si  informale)

  cat  si  din  perspectiva  bunicilor  care  au  in  grija  copiii.

In  ceea  ce  priveste  posibilele  solutii  la  problemele  copiilor  cu  parintii  plecati  la  munca  in  strainatate,  acestea  sunt  localizate  difuz  la  nivelul  institutiilor  statului.  Exista  doar  doua  masuri  legale  identificate  de  personalul  institutional:  Legea  272  si  OrdonantaOrdonanta  numarul  219  ne  ajuta  doar  pentru  a  stabili  din  punct  de  vedere  normativ  cati  parinti  au  plecat,  insa  nu  prevede  in  nici  un  fel,  modul  in  care  se  pot  ajuta  acesti  copii  ramasi  singuri.  Aceste  acte  normative  sunt  utile,  insa  nu suntsuficiente.  Asta  ca  sa  nu  mai  vorbim  despre  faptul  ca  acestea  trebuie  la  randul  lor  completate  si  imbunatatite.  Masuri  concrete    au  fost  luate  masuri  doar  in  cazul  in  care  era  nevoinaadica    in    judetul    Neamt  din  6418  de  cazuri  au  fost  luate  masuri    de  protectie  in  93  de  cazurimasuri  de  protectie  constand  in  plasament  la  rude,  la  asistenti  maternali,  la  centre  sau  alte  institutiiCazuriupati  cu  alte  lucruri  si  ajung  sa  isi  neglijeze  copiii.Mai  sunt  si  cei  fara  forme  legale,  care  pleaca  fara  contractei  automat  nu  sunt  inregistrati  ()  Institutiile  statului  au  fost  luate  pe  nepregatite,  asta  este  adevarulInstitutiile  statului  trebuie  sa  cunoasca  realitatea..  Nu  a  existat  o  strategie  coerenta  din  punct  de  vedere  legislativne‐a  prins  descoperiti.a  ci  in  mai    multe  probleme  cum  ar  fi  si  cea  a  centrelor  pentru  batrani.  ()Institutiile  statului  trebuie  sa  cunoasca  realitatea  si  sa  faca,  ca  aceste  costuri  ale  migratiei  sa  fie  cat  mai  mici.  Insa,  asa  cum  am  mai  zis,  amploarea  pe  care  a  luat‐o  fenomenul  migratiei,  i‐a  luat  pe  toti  pe  nepregatite.  Si  alte  tari  au  avut  probleme  similare,  dar  ele  au  reusit  ca  in  mare  parte  sa  le  rezolve.  Acum,  Romania  se  confrunta  la  randu  oamenii  sa  nu  mai  plecetoata  lumea  sa  aiba  un  salariu  decentsa  existe  locuri  de  munca  bine  platite  si  sa  existe  si  disciplina  muncii 

21.Ipoteza

Daca tot mai multi parinti pleaca la munca in strainatate, atunci cu siguranta o multime de efecte se vor rasfrange asupra copiilor ramasi acasa.

22.Metoda si instrumentul

Despre observatie, M. Singletary afirma ca este "cea mai pura forma de cercetare calitativa, pentru ca ea apare in localizarile naturale si ii cere cercetatorului sa faca si sa inteleaga lucrurile asa cum le face participantul la cercetare". (V.Marinescu, 2005)
Definitie
Observatia este "metoda stiintifica de colectare a datelor cu ajutorul simturilor (vaz, auz, miros) in vederea interferentelor sociologice si psihologice pentru a verifica ipotezele sau pentru a descrie sistematic si obiectiv mediul inconjurator, oamenii si relatiile interpersonale, comportamentele individuale si colective, actiunile si activitatile, comportamentul verbal, obiectele fizice, produsele activitatilor creatoare ale persoanelor si grupurile umane". (S.Chelcea,2001)
Este recunoscuta ca fiind metoda prima si fundamentala in cunoasterea realitatii inconjuratoare si, ca urmare, "canavaua cognitiva a actiunilor noastre" (P.Ilut, 1997). Trebuie de asemenea precizat ca observatia nu este numai o tehnica de lucru care face parte dintr-un set de tehnici practicate in investigatia sociologica, ci totodata si o etapa sau un moment al demersului sociologic.
In studiul comunicarii, metoda observatiei urmareste obtinerea unor date care sa ofere o intelegere asupra semnificatiilor negociate in interiorul unor grupuri si a mecanismelor de interpretare a comunicarii.
Ca mecanism psihologic, observatia este o activitate complexa, plurisenzoriala, fiind insotita automat de procesarea informatiei la nivel abstract.
Caracteristici
Metoda observatiei permite inregistrarea comportamentului efectiv al oamenilor, ceea ce realmente ei fac, si nu numai ce spun ca fac. De asemenea, permite studierea comportamentului indivizilor in context natural, fiind surprinsa multitudinea de factori ce determina si conditioneaza actiunile si interactiunile umane. Este o metoda nonobstructiva (nu provoaca raspunsuri) si in general de lunga durata si astfel identifica actiunile si interactiunile firesti, comportamentul obisnuit al subiectilor tipic pentru viata cotidiana si nu artificializata de experiment.
Observatia ofera informatii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat, divers si nuantat, susceptibil de analize calitative, caracteristice stiintei sociologice. Se considera ca valoarea unei observatii este direct proportionala cu timpul petrecut in teren, observand si discutand cu oamenii.
Observatia sociologica si orice alta tehnica de culegere a datelor de teren presupune o anumita conceptie teoretica. Insusi fondatorul pozitivismului, Auguste Comte, recunoaste rolul teoriei. El sustine ca daca, pe de o parte, orice teorie trebuie in mod necesar fundamentata pe observatii, este de asemenea necesar, pe de alta parte, ca spiritul nostru sa dispuna de o anumita teorie pentru a putea realiza observatia.
Georges Bénézé afirma ca observatia deschide si inchide orice cercetare. Astfel orice cercetare incepe printr-o observatie relativ initiala care da nastere unei conjecturi, transformata prin inductie in ipoteza, continua cu ajutorul deductiei, formulandu-se previziuni pe care experimentul si observatia relativ finala le confirma sau le infirma. In acest mod cercetatorul demonstreaza ca studiul stiintific urmeaza o traiectorie ciclica.
Realizarea unor observatii stiintifice asupra unui fenomen social impune definirea cat mai precisa a temei si obiectivelor, precum si elaborarea unor ipoteze adecvate, fiind astfel eliminate prenotiunile. Totusi grila de categorii si ipotezele generate au un caracter flexibil, fiind reluate si modificate in timpul derularii cercetarii prin confruntarea cu noi date.
Din perspectiva comunicationala, trasatura distinctiva a datelor rezultate din aplicarea metodei observatiei este nivelul minim de control exercitat de cercetator asupra producerii lor, rezultand astfel caracterul reflexiv al observatiei. Acesta se refera la faptul ca este o metoda deschisa la intamplarile experientei din teren si, deci, mai putin strict lineara sau mai putin predictibila in rezultatele sale.
Lista cu caracteristicile principale ale observatiei realizata de Alan Bryman:
1. "A vedea prin ochii celuilalt": cercetatorul trebuie sa vada evenimentele, actiunile, normele, valorile din perspectiva subiectului studiat
2. Descrierea: se pune accentul pe detalii pentru a usura intelegerea unui context particular si, in acelasi timp, pentru a procura indicii pentru alte secvente ale realitatii
3. Contextualitatea: oricare ar fi domeniul din care sunt colectate datele, evenimentele pot fi intelese numai cand sunt plasate in contextul lor social si istoric
4. Proces: din perspectiva acestei metode, viata sociala este un proces care presupune o serie interconectata de evenimente

Interviul

Utilizat in principal pentru a raspunde la intrebari de cercetare de tipul "Cum?" si " De ce?", interviul permite accesul direct si interactiv la dimensiuni ale subiectivitatii umane dificil de cunoscut prin intermediul altor metode. Permite investigarea aspectelor motivationale intr-o maniera inaccesibila chestionarelor si reprezinta o metoda flexibila ce permite adaptarea intrebarilor la caracteristicile specifice ale respondentilor. Deficitul in ceea ce priveste reprezentativitatea datelor obtinute este compensat de relevanta informatiei. Impreuna cu focus grupul este utilizat atat in faza de proiectare a cercetarii, ca metoda de culegere a informatiei necesare realizarii instrumentelor structurate, cat si ca metoda autonoma sau complementara anchetei pentru a obtine informatiile vizate de studiu.

Esantionarea- este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi, interogand doar cativa indivizi din aceasta

E ANTIONÁ, e antionez, vb. I. Tranz. 1. (Rad.) A lua mostre la intervale prestabilite dintr-un semnal, in vederea unor procesari ulterioare. 2. A alege persoanele reprezentative (statistic) care urmeaza a fi anchetate intr-o investiga ie (sociologica). [Pr.: -ti-o-] - Din fr. échantillonner.

Esantionul- reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale aleasa
spre investigare

E ANTIÓN, e antioane, s.n. 1. Cantitate mica luata dintr-un produs, pentru a da posibilitatea sa se examineze felul, cantitatea sau valoarea produsului; proba, mostra

Esantionarea se refera la metode sistematice de selectie a subiectilor care vor fi studiati. Precum am mentionat intr-un capitol anterior, cel mai adesea este necesara selectia unitatilor de inregistrare din universul cercetarii, deoarece marimea populatiei investigate depaseste interesul ori resursele cercetatorului. Cel mai frecvent, esantionarea se aplica in cazul anchetelor sau al sondajelor, cand unitatile de inregistrarea sunt indivizi. Alte metode (analiza de continut, observatia, analiza de retea) pretind si ele selectia subiectilor din universul cercetat.

In acest capitol vom tratat mai ales esantionarea din perspectiva necesitatilor anchetei sociologice. Vom arata la inceput de ce esantionarea probabilista este superioara celei neprobabiliste. Astfel, George Gallup a fost primul care a reusit sa faca predictii de mare precizie privind comportamentul electoral, prin sondaje, plecand de la teoria probabilitatilor.

Vom prezenta principiile esantionarii probabiliste si cateva tehnici de esantionare. In final, vom trece in revista cateva proceduri de esantionare neprobabiliste.

Scopul esantionarii probabiliste (denumita si aleatoare) este de a oferi cercetatorului capacitatea de a realiza inferente precise privitoare la o populatie mare pe baza unui numar mult mai mic de cazuri.

Cum functioneaza esantionarea probabilista?

Esantion probabilist (aleator) este acel esantion care este proiectat pe baza regulilor probabilitatii, care permite determinarea masurii in care esantionul reprezinta populatia din care a fost selectat. Este considerat aleator doar acel esantion in al carui caz fiecare individ din populatie a avut o probabilitate calculabila de a fi inclus.

Statistici implicate in estimarea reprezentativitatii:

Parametru - valoarea variabilei in populatie - statisticile bazate pe esantion incearca estimarea acestor parametri - de ex. Media veniturilor unei populatii.

Media pe esantion (care estimeaza media din populatie);

Varianta, adica gradul de imprastiere al caracteristicii estimate;

Eroarea de esantionare - diferenta dintre estimare si marimea parametrului in populatie. Erorile de esantionare (aleatoare) trebuie deosebite de cele sistematice, datorate unor erori in realizarea cercetarii. Cele aleatoare nu sunt datorate unor greseli ale cercetatorului ci variabilitatii esantionului selectat din populatie.

Evident, cu cat esantionul este mai mare, cu atat erorile de esantionare vor fi mai mici. Insa, cu cresterea marimii esantionului, creste si probabilitatea de aparitie a erorilor sistematice (nealeatoare). Pentru a intelege principiile estimarii parametrilor prin esantioanele aleatoare, un numar de elemente merita sa fie amintite.

se extrag esantioane repetate din aceeasi populatie; cate esantioane de 1000 de persoane se pot extrage din 300.000 de mii de oameni? Combinatii de 300000 luate cate 1000. Adica foarte multe.

Fiecarui esantion i se calculeaza media parametrului estimat. Sa zicem inaltimea.

Daca avem un numar suficient de mare de esantioane, se poate construi o histograma a distributiei acestor medii. - distributia de esantionare a mediei pe esantioane - aici este baza intelegerii chestiunii.

Stim ca media acestor medii este egala cu media din populatie.

Acestei distributii i se poate calcula abaterea standard (abaterea medie de la medie) care poarta numele de eroare standard.

Distributia de esantionare a mediei pe esantioane este normala. Histograma ia forma unui clopot (clopotul lui Gauss). Cu cat numarul esantioanelor este mai mare cu atat mai mult se apropie distributia de rigorile distributiei normale.

Curba normala are anumite probabilitati care fac posibil calculul reprezentativitatii esantioanelor. - plecand de estimarea proportiei de estimari care sunt la o anumita distanta de la media din populatiei (parametru). Aceasta distanta este eroarea standard.

o          1 e.s. - 68% din estimari

o          2 e.s. - 95% din estimari

o          3 e.s. - 99% din estimari

Ex. Stim ca estimarea din esantionul nostru are 68% sanse sa se abate cu 1 e.s. de la media din populatie, ori 95% sa se abata cu 2 e.s. de media din populatie. Ori 99% sa se abata cu 3 e.s. de media din populatie (de fapt sa cada in acel interval).

Eroarea standard este afectata de varianta populatiei si de marimea esantioanelor realizate.

Acum putem trece la masurarea reprezentativitatii.

A masura reprezentativitatea inseamna a aprecia masura in care estimarile din esantionul nostru se abat de la parametri din populatie. Dar nu stim, de obicei, parametri din populatie (altfel n-am mai face anchete) si nici nu am realiza un mare numar de esantioane din aceeasi populatie. Putem inlocui eroarea standard a distributiei de esantionare cu eroare standard a esantionului.

E.S. = abaterea standard/ N2

Apoi aplicam proprietatile curbei normale pomenite mai sus:

alegem pragurile de confidenta (68,26%, 95,44% sau 99,74%)

calculam intervalele de confidenta

o          media +/- E.S. la 68%

o          media +/- 2 E.S. la 95%

o          media +/- 3E.S. la 99%

Cadre de esantionare

Enumerarea, lista indivizilor dintr-o populatie constituie cadrul de esantionare.

De exemplu, listele electorale sunt folosite adeseori pentru constituirea de esantioane aleatoare pentru sondaje de opinie.

Calitatea unui esantion aleator depinde de calitatea cadrului de esantionare. Cartile de telefon, de exemplu, nu constituie un bun cadru de esantionare pentru extragerea de esantioane reprezentative pentru sondaje preelectorale (sunt foarte bune pentru esantioane de posesori de telefon, insa). Este clar ca cercetatorul are nevoie de ceva perspicacitate pentru a gasi cel mai potrivit cadru de esantionare.

Elaborarea unui esantion aleator

Trebuie realizati trei pasi:

stabilita unitatea de analiza (cine este inclus in analiza)

realizata o lista a unitatilor de analiza

aleasa o metoda de selectie, astfel incat esantionul sa fie reprezentativ

Metode de esantionare aleatoare

Simpla - numere aleatoare

Inregistrarile din cadrul de esantionare au un numar de identificare unic iar subiectii din esantion sunt extrasi pe baza acestor numere cu ajutorul unor numere aleatoare. Pe vremuri se foloseau tabele de numere aleatoare dar astazi, cu posibilitatile tehnice disponibile, numerele aleatoare pot fi generate de catre computere.

Aceasta metoda de esantionare mai poarta si denumirea de esantionare pura aleatoare.

Sistematica - metoda pasului (cvasi aleatoare)

Pentru aceasta procedura de esantionare, ca si in cazul celei de mai intai, este nevoie de existenta unui cadru de esantionare care sa cuprinda toate unitatile de analiza. Impartindu-se toata populatia la marimea dorita a esantionului se stabileste pasul de esantionare p. Apoi se alege aleatoriu un prim individ, care trebuie sa aiba un numar de ordine mai mic decat pasul de esantionare. Respectandu-se pasul de esantionare se alege, pornind de la primul subiect, intreg esantionul, selectand fiecare al p-lea individ. Metoda est e numita cvasi aleatoare deoarece in momentul in care este stabilit primul individ din esantion este stabilit intreg esantionul, astfel ca nu se mai respecta conditia stabilita mai sus pentru esantioanele aleatoare: probabilitate egala non-nula de selectie pentru fiecare subiect. Mai mult, in cazul acestei proceduri, numarul esantioanelor posibile pentru o populatie este egal cu marimea pasului de esantionare, ceea ce constituie din nou o restrictie greu de acceptat de catre unii metodologi.

Stratificata

In cazul in care anumite caracteristici sunt importante fata de variabilele pe care dorim sa le masuram, si cunoastem distributia acestor variabile in populatia investigata, este bine sa se realizeze grupuri omogene dupa respectivele caracteristici iar apoi se selecteaza subiectii aleator din aceste grupuri proportional cu masura in care aceste grupuri sunt reprezentate in esantion. De exemplu, daca este important intr-un sondaj de opinie ca reprezentarea pe cartierele orasului sa fie proportionala cu distributia din populatie, vom imparti cadrul de esantionare - listele electorale sa zicem - pe cartiere si vom selecta aleator printr-una din procedurile descrise mai sus din fiecare dintre populatiile de cartier. Aceasta procedura de esantionare produce erori mai mici decat esantionarea pura aleatoare.

Ponderata

Cand aven nevoie de subesantioane reprezentative pe anumite categorii mai mici in populatie. Sa presupunem ca dorim sa comparam romani si romi intr-un esantion de 200 de persoane, putem selecta aleator 100 de romani si aleator 100 de romi. Evident, romii sunt suprareprezentati, dar asa putem face comparatii mai precise. Altfel, daca am fi atribuit tuturor subiectilor aceeasi probabilitate de a fi selectati, nu am fi avut, probabil, mai mult de 2, 3 romi in esantion.

Cluster

Clusterele (ciorchini in limba engleza) aduna grupuri eterogene care sunt deja formate ca si grupuri stabile. - scoli, organizatii, etc. Deci, in esantionarea cluster, stabilim grupurile de acest tip, din care facem apoi selectia. Membri grupurilor selectate constituie esantionul nostru. Situatia poate fi mai complicata. Aceste colectivitati pot fi grupate, iar selectia din acestea se poate face, deci, stratificat. Sa presupunem ca dorim sa facem o ancheta cu privire la practicarea sporturilor la elevii de liceu. In acest caz putem sa lucram cu o esantionare multistratificata cluster. Stabilim ca cea mai eficienta tehnica de ancheta este cea indirecta cu aplicarea chestionarelor in colectivitate (gen extemporal). In acest caz obiectivul esantionarii il vor constitui clasele de elevi si nu elevii insisi. Clasele de elevi le vom stratifica dupa an (a IX-a, a X-a ), liceu, profil sau tipul liceului (colegiu national, liceu teoretic, grup scolar). Dupa ce am realizat aceasta grupare vom alege clasele aleator din fiecare strat, astfel incat sa se respecte proportiile.

Esantionarea nealeatoare

Pe langa procedurile de esantionare expuse, care sunt singurele care permit realizarea calculelor de reprezentativitate, in anumite situatii se aplica si proceduri nealeatoare. Cea mai cunoscuta este esantionarea pe cote a carei realizare presupune urmatoarele etape:

Se stabileste distributia populatiei in functie de anumite caracteristici importante (pentru care dorim sa avem reprezentativitate).

Se imparte esantionul in cote, functie de distributiile stabilite la etapa anterioara. Cotele reprezinta numarul de subiecti care au anumite caracteristici. Cotele pot fi simple sau legate. Adica distributiile pe caracteristicile importante pot sa fie legate sau pot fi luate separat. In urma impartirii esantionului, fiecare dintre operatori stie ce caracteristici trebuie sa aiba subiectii pe care ii va intervieva, aceste criterii constituind si criteriu de includere in esantion.

Exemplu

Sa presupunem ca dorim sa realizam o ancheta pe un esantion de studenti ai universitatii pentru care esantionarea o vom face pe cote. Alegerea procedurii de esantionare este justificata de lipsa unui cadru de esantionare bun, mai ales din cauza mobilitatii geografice puternice a studentilor. Cunoastem ca populatia de studenti ai universitatii are urmatoarea distributie:

Tabel

Esantionul pe care ni-l dorim de 200 de studenti va avea urmatoarea distributie:

Tabel

Principala problema a esantionarii pe cote deriva din imposibilitatea estimarii erorilor. Erorile pot fi apreciate impresionistic prin compararea unor distributii sau indicatori cu datele pe care le avem pe toata populatia sau cu datele din alte anchete realizate pe respectiva populatie. Cu toate acestea, calculele de reprezentativitate sunt absolut irelevante matematic.

Aurelian Bondrea, "Sociologia culturii', Ed Fundatiei 'Romania de maine'