Efortul financiar necesar aplicarii in Romania a prevederilor comunitare referitoare la coordonarea sistemelor de securitate sociala

Efortul financiar necesar aplicarii in Romania a prevederilor comunitare referitoare la coordonarea sistemelor de securitate sociala

Aplicarea regulamentelor comunitare de coordonare presupune anumite costuri, atat administrative, cat si cu privire la prestatiile de securitate sociala pentru lucratorii migranti. Daca o estimare cu privire la costurile administrative este realizabila, pe baza unei planificari a resurselor umane si a bazei materiale necesare realizarii activitatilor specifice coordonarii, mult mai dificila pentru o cercetare independenta, este estimarea celei de-a doua componente de cost. Acest fapt se

datoreaza lipsei datelor statistice, a impreciziei sau diferentelor intre diverse surse.

De aceea, ar fi util ca in cadrul Comisiei pentru Securitatea Sociala a Lucratorilor Migranti sa se stabileasca un grup de lucru, la care sa fie desemnati sa participe si reprezentanti ai altor institutii decat cele direct implicate in coordonarea sistemelor de securitate sociala, pentru a se putea reuni date cat mai realiste in baza carora sa se estimeze costurile aplicarii regulamentelor de coordonare in Romania.

In acest sens, Comisia Europeana atentiona in Raportul comprehensiv de monitorizare 2005 privind Romania : "( . ) Trebuie luate masuri pentru asigurarea stabilitatii financiare pentru a putea suporta costurile aditionale care apar din aplicarea prevederilor UE, in special in ceea ce priveste domeniul ingrijirii sanatatii."

In ceea ce priveste prestatiile pentru somaj si cele familiale, se poate aprecia ca nu se vor inregistra diferente de cost majore la momentul aplicarii regulamentelor comunitare de coordonare. Elementele principale de cost in ceea ce priveste prestatiile de securitate sociala acordate migrantilor le vor constitui pensiile si cele privind ingrijirea sanatatii.

In ceea ce priveste cheltuielile suplimentare pentru pensiile datorate, ar trebui determinat numarul romanilor care si-au stabilit resedinta intr-un Stat Membru, dupa ce au desfasurat activitate in Romania, numarul romanilor care au desfasurat activitate in Statele Membre si vor indeplini conditiile de pensionare in Romania conform regulamentelor comunitare de coordonare, numarul cetatenilor Statelor Membre care au desfasurat activitate in Romania.

De asemenea, ar fi necesara o estimare cu privire la numarul cetatenilor romani care au parasit Romania inainte de 1989, stabilindu-si domiciliul intr-unul dintre Statele Membre.

Exportul pensiilor va presupune si anumite cheltuieli bancare generate de plata directa a respectivelor pensii intr-un cont din strainatate. Cheltuielile bancare vor depinde de cuantumul pensiilor exportate, precum si de comisioanele bancare care vor fi negociate cu bancile.

Lipsa inregistrarilor informatizate cu privire la activitatea profesionala in Romania va face cu atat mai dificila estimarea costurilor privind pensiile. Abia in 2006 a inceput crearea unei baze de date electronice in acest sens, insa probabil ca aceasta nu ii va inregistra si pe cei plecati din tara, care inca nu au solicitat o pensie din Romania.

Se poate aprecia ca efortul suplimentar generat de aplicarea regulamentelor de coordonare in ceea ce priveste pensiile va fi mai important in urmatorii ani, avand in vedere cererile romanilor care si-au stabilit resedinta intr-un Stat Membru si care, in baza prevederilor comunitare, vor avea dreptul la o pensie din Romania, cetatenii comunitari care au lucrat in Romania si pentru care va trebui acordata o pensie pe principiul "pro rata temporis" , precum si numarul romanilor care au lucrat intr-un Stat Membru si care, in baza regulamentelor de coordonare, vor intruni conditiile de pensionare in Romania.

De asemenea, vor trebui reexaminate, in baza prevederilor regulamentelor comunitare de coordonare, unele cereri de pensii care se platesc in prezent, insa numai ca urmare a aplicarii prevederilor legislatiei romane. Aceste costuri ar trebui sa se diminueze treptat, pe masura ce tendinta descrescatoare a emigratiei romanesti se va accentua.

Impactul aplicarii regulamentelor de coordonare a sistemelor de securitate sociala in domeniul pensiilor va fi atenuat, insa, de existenta anterioara a acordurilor bilaterale de securitate sociala incheiate de Romania cu multe dintre Statele Membre, preferate ca tari de destinatie de catre migrantii romani

De asemenea, un nou "avant" in ceea ce priveste costul suplimentar pentru pensii fata de cheltuielile actuale este de asteptat peste 20 ani, cand vor incepe sa se pensioneze actualii lucratori romani migranti, destul de numerosi, cu varste cuprinse in prezent, in principal, intre 20 si 40 ani. Acestia vor indeplini conditiile de pensionare ca urmare a aplicarii principiului totalizarii perioadelor de asigurare si li se vor calcula pensii in baza principiului "pro rata temporis"

Trebuie, insa, avute in vedere si pensiile ce vor fi primite in tara de catre romanii care au lucrat in Statele Membre sau de catre pensionarii straini care vor alege sa se stabileasca in Romania. Aceste intrari in valuta vor fi semnificative, avand in vedere diferentele notabile ce vor continua sa existe o buna perioada de timp intre pensia medie din Romania si pensiile din Statele Membre preferate de lucratorii romani migranti. Aceste sume vor avea un efect benefic pentru economia romaneasca in ansamblu.

In ceea ce priveste ingrijirile de sanatate, impactul aplicarii regulamentelor de coordonare va fi semnificativ, cel putin pe termen mediu, avand in vedere diferentele mari intre cheltuielile in acest domeniu in Romania si cele din Statele Membre.

Ca urmare a rambursarilor cheltuielilor privind ingrijirea sanatatii intre Statele Membre, Romania va inregistra cheltuieli considerabil mai mari decat incasarile Insa, deoarece se apreciaza ca emigratia romana va scadea constant, cheltuielile pentru ingrijirea sanatatii pentru romanii migranti ar trebui sa inregistreze aceeasi tendinta.

In vederea estimarii costului suplimentar in acest domeniu ar trebui cunoscute costurile aferente sistemului de sanatate din Romania, dar si din Statele Membre, caracteristicile fluxurilor turistice din Romania, numarul lucratorilor romani migranti pe destinatii, numarul lucratorilor transfrontalieri, precum si numarul pensionarilor romani cu resedinta in fiecare Stat Membru.

Se poate aprecia ca progresul economic al Romaniei ca Stat Membru al Uniunii Europene va fi considerabil pe termen lung. Totodata, diferentele de costuri intre sistemele de sanatate din Romania si celelalte State Membre vor deveni aproape nesemnificative in ansamblu. Ca urmare, ar trebui ca soldul negativ in domeniul ingrijirii sanatatii, care va fi destul de mare pe termen mediu, sa se diminueze treptat, ajungand aproape de zero.

Un studiu de evaluare a impactului financiar global pentru Romania in ceea ce priveste acordarea prestatiilor de securitate sociala prevazute de regulamentele in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala a fost realizat de catre expertii francezi in cadrul proiectului de twinning RO.02.IB/SO/02 "Securitate sociala pentru lucratorii migranti". Studiul are in vedere, insa, doar costurile pentru ingrijirea sanatatii, analizand doar foarte putin costurile suplimentare cu privire la diverse categorii de pensii.

In ceea ce priveste ingrijirile de sanatate pentru migranti, s-a estimat un sold negativ de peste cinci milioane euro. Referitor la pensii, expertii francezi au estimate doar cheltuielile cu comisioanele bancare in vederea exportului pensiilor la aproximativ douazeci si sapte mii euro anual, in ceea ce priveste costurile suplimentare cu prestatiile de pensii apreciind: "nu ni se pare a fi posibila realizarea de previziuni privind aceste costuri suplimentare". Estimarile echipei franceze nu sunt, insa, chiar realiste. Principala problema pentru realizarea studiului respectiv a constituit-o lipsa datelor statistice.

Ca urmare, estimarile realizate s-au bazat foarte mult pe valori medii stabilite pentru diverse variabile in Franta. Insa migrantii romani nu au preferinte identice cu francezii in ceea ce priveste destinatiile, iar costurile variaza de la un Stat Membru la altul.

De asemenea, nu s-a tinut cont de romanii plecati inainte de 1989 si stabiliti intr-un Stat Membru. S-au luat in considerare doar pensionarii romani rezidenti in Statele Membre inregistrati in prezent, fara a-i include si pe cei care, dupa aplicarea regulamentelor de coordonare, vor avea dreptul la o pensie din Romania.

Oricum, studiul realizat in cadrul proiectului de twinning "Securitate sociala pentru lucratorii migranti" este singurul cu privire la impactul financiar al aplicarii in Romania a regulamentelor de coordonare a sistemelor de securitate sociala care s-a realizat pana in prezent. Studiul respectiv ar putea fi folosit ca baza in ceea ce priveste metodologia de calcul pentru estimari realizate de o echipa de specialisti romani. Aceasta ramane singura solutie viabila pentru o estimare realista cu privire la impactul financiar, deoarece s-ar asigura un acces coordonat la mai multe tipuri de date statistice, iar in lipsa acestor informatii se pot face aprecieri cu un grad de siguranta mult mai ridicat.

O astfel de evaluare este necesara in vederea stabilirii bugetelor incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, data de la care regulamentele comunitare de coordonare vor deveni direct aplicabile si in tara noastra.

De asemenea, Romania trebuie sa stabileasca, cat mai precis posibil, costurile pe care le presupune aderarea, inclusiv in domeniul securitatii sociale, pentru a se putea pregati sa faca fata acestor costuri.

Pe baza experientelor privind costurile generate de aplicarea regulamentelor de coordonare in alte state care au aderat succesiv la Uniunea Europeana, este recomandabil ca deficientele statistice sau cele cu privire la modul de calcul sau inregistrarile contabile sa fie rapid corectate.

Cu privire la acest aspect, Carlos Garcia de Cortazar y Nebrada, ministrul spaniol al legislatiei muncii si securitatii sociale, facea urmatoarea precizare: "Rau este ca aceste deficiente pot aduce mari pierderi economice ( . ) care ar fi putut fi evitate daca s-ar fi desfasurat o activitate constiincioasa si consistenta cu ani inainte de integrare. Dupa aceea este prea tarziu. Un om destept invata din greselile altora."