Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Etapele unui plan de campanii umanitare


Etapele unui plan de campanii umanitare


Etapele unui plan de campanii umanitare

1. Identificarea problemei, analiza problemei, stabilirea obiectivelor, identificarea publicurilor-tinta

Im timp ce planificarea, se refera la analiza, strategia defineste abordarea, iar planul propune actinile. Daca planul este relizat conform regulilor teoriei, el va insemna pentru organizatie un instrument de management important, deoarece propune rezultatele ce trebuie atinse, caile pentru a face acest lucru si ofera motivatii care justifica respectivele obiective. Planul unei campanii umanitare este un alt instrument de a face legatura intre organizatiile non guvernamentale si publicurile sale si se propun actiuni concrete pentru a atinge obiectivele propuse. Insa pentru acest lucru, trebuie urmate un set de reguli, bine precizate,



Planul unei campanii de relatii publice in general, este o succesiune ordonata de operatiuni efectuate pentru a gasi solutii concrete in functie de preocuparile organizatiei. Nu trebuie vazut ca o lista cu etape separate, pentru ca etapele unui plan intr-o campanie sunt ca zalele unui lant, sunt legate intre ele, se influienteaza si se completeaza una pe cealalta. Planul trebuie sa fie flexibil, astfel incat sa poata fi efectuate diferite schimbari , impuse de rezultatele evaluarilor permanente ale campaniei.[2] Pasii unui plan de campanii umanitare sunt in cea mai mare masura ca si pasii dintr-o campanie de relatii publice in general.

Inainte de inceperea unui plan de campanie, trebuie stiut ce anume este de facut deci trebuie indentificata problema. Astfel ca, orice campanie umanitara incepe datortita unei probleme semnalte de cineva din cadrul organizatiei sau din publicurile acesteia, ori in urma unor rezultate, cercetari care atrag atentia ca este o problema sau urmeaza sa fie, in urma unor situatii observate sau a unor motive bine intemeiate. De exemplu medicii atrag atentia asupra faptului ca se inregistreaza un numar din ce in ce mai mare a copiilor abandonati sau abuzati. Sau sunt inregistrate tot mai multe cazuri de autism. De regula ,,problema'' nu inseamna neaparat ceva negativ, cu toate ca misinuea organizatiile non guvernamentale este de a inlatura aspectele negative ce afecteaza societatea.

Identificarea problemei nu este de ajuns pentru ca dupa identificare trebuie sa fie definita problema asta inseamna ca trebuie sa raspunda la anumite intrebari: care este sursa problemei?cand si unde este o problema?cine si cum este implicat sau afectat? De ce aceasta problema este importnata pentru organizatie si publicul ei?[3]

Definirea problemei nu insemana ca trebuie sa urmze si definirea solutiilor. In aceasta etapa se semnlaeaza doar o chestiune de interes pentru organizatie. Deci se refera la intentia de a face cunoscuta o problema ce intereseaza publicul sau un segment de publicuri, cum ar fi cresterea numarului de consumatori de droguri in randul liceelor. Intentia de a preveni o problema sau de o combate s.a.m.d.

O data definita problema, trebuie analizata situatia, ceea ce inseamna acumularea detaliata a tuturor datelor cunoscute despre problema in cauza, istoricul ei, partile implicate sau afectate, efectele ei etc. toate aceste aspecte trebuie analizate in amanunt , pentru a se descoperi atitudini, opinii sau comportamente ce trebuie schimbate dar si pentru a se identifica tipul de comunicare adegvat pentru realizarea obiectivelor.

Analiza situatiei se poate materializa intr-un dosar de lucru care cuprinde doua sectiuni:[4]

Analiza factorilor interni. In aceasta etapa se trec in revista imaginile si actiunile persoanelor importante din organizatie, structurile si porcesele relevante pentru problema in cauza, istoricul implicarii organizatiei in acea problema. In acest scop se organizeaza intalniri cu toti cei care sunt implicati in organizarea campaniei unde se intreprind cercetari riguroase ca interviuri, chestionare, focus-grupuri etc., pentru a se afla opinia lor. Dosarul de lucru mai trebuie sa contina si declaratia de principii a organizatiei, lista cu cele mai importante persoane si descrieri si istoric al programelor sau altor actiuni similare importante. Descrieri ale modurilor in care se gestioneaza sau au fost gestionate astfel de situatii.

Analiza factorilor interni se refera in mod special la segmentele de public implicate sau afectate de problema identificata. Pot fi publicuri care fac parte din categorii diferite de aceia trebuie analizate fiecare in parte pentru a putea fixa obiective de comunicare specifice pentru fiecare public in parte si se vor planifica si aplica strategii de actiune diferentiate. Dosarul analizei interne trebuie sa contina liste si informatii despre persoanele sau grupurile de persone care imparatasesc preocuparile, interesele si pozitia fata de problema in cauza. Poate fi o alta organizatie non guvernamentala care este peocupata de aceiasi problema si astfel apare posibilitatea unei colaborari sau a unui perteneriat.Rezultate ale sondajelor de opinie referitoare la problema in cauza. Liste cu oficialitati sau institutii ce pot afecta intr-un fel sau altul evolutia situatiei. In cazul unei campanii de sutinere a suferinzilor de boli cardiovasculare sau cu dizabilitati, Ministerul Sanatatii este trecut pe lista. De asemenea sunt tecute cele mai importante legi, mai ales atunci cand campania sustine drepturile oamenilor sau a familiei.

Cercetarea este factorul vital in procesul de analizare a problemei. Cercetarea reprezinta o acumulare controlata, obiectiva, care ajuta la descrierea si intelgerea situatiilor, confirmand sau invalidand ipotezele initiale. Activitatea de cercetare trebuie sa vizeze organizatia, mediul ei extern, publicurile tinta mesajele transmise acestora si mass-mediei.

Dupa D.L. Wilcox, P.H. cercetarea este importanta din patru motive. Cercetarea ajuta la intelegerea publicurilor implicate in problema identificata, la cunoasterea atitudinilor vis-a-vis de problema, permitand formularea mesajelor corecte. Cercetarea ajuta la evitarea 'golurilor'dintre organizatie si publicul tinta. Cercetarea ajuta la identificarea altor probleme inlaturand posibilitatea pierderii timpului, energiei, banilor si eforturilor depuse. O data cu publicarea rezultatelor cercetarii atat problema cat si organizatia este adusa in centrul atentiei publicurilor vizate.

Metodele de cercetare utilizate de specialisti se incadreaza in doua categorii stabilite de stiintele sociale: metode cantitative si metode calitative, insa prea putini folosesc aceste metode, inlocuindu-le cu cercetarea informala si cercetarea formala.

Cercetarea informala nu respecta niste norme sau reguli stricte, iar rezultatele unei astfel de cercetari sunt orientative. Cei care fac cercetare informala se bazeaza pe discutiile avute cu diferite persoane despre problema in cauza, in timpul carora identifica opinii, atitudini si receptivitatea lor. Discutiile pot avea loc in cardul unor seminarii, evenimente oragnizate , a conferintelor . La fel de importante sunt si contactele avute cu diferiti lideri sau experti care au un bagaj de informatii vast, despre problema analizata. O alta metoda de cercetare este prin intermediul focus-grupurilor. Un grup de 6-12 persoane este incurajat sa discute despre promblema analizata, discutiile fiind inregistrate de pe urma carora se face analiza in vederea descoperirii altor detalii. De asemenea o metoda des folosita este metoda interviului telefonic sau prin posta. Apelurile telefonice sunt folosite pentru a obtine reactii instantanee ce tin de problema analizata. De asemenea, cand se planifica o campanie ce vizeaza copii bolnavi de autism, este necesara cercetarea in jurul acestui subiect pentru a putea informa publicul despre aceasta boala. Astfel ca o cercetare la o biblioteca este o alta metoda folosita in cercetarea informala, deoarece acolo se gasesc informatii sigure.

Spre deosebire de cercetarea informala, cercetarea formala se bazeaza pe reguli si proceduri bine definite. Se folosesc esantioanele reprezentative, stabilite in mod stiintific pentru ca reflecta realiatatea si ajuta la strangerea de date si la elaborarea unor modele ce pot fi generalizate. Una din cele mai folosite metode ce cercetare formala este ancheta. Aceasta se realizeaza pe baza unor chestionare care sunt trimise fie prin posta fie sunt realizate sub forma unui interviu direct. Eficienta chestionarelor depinde de modul in care sunt concepute si formulate intrebarile. Deci cercetarea formala urmeaza reguli impuse de traditiile stiintifice, folosec esantioane reprezentative, ulilizeaza proceduri sistematice pentru observatii, masuratori si evaluari si ofera rezultate cu un grad mai mare de validitate si gerenalitate.

Prin urmare,in cercetarea informala si cea formala, rezultatele sunt interpretate cu disceramant si furnizeaza date pentru alcatuirea campaniilor.

O buna analiza a problemei usureaza si stabilirea obiectivelor campaniei. Identificam problema unui numar mare de decese inregistrat, datorita lipsei de sange in spitale. Obiectivul este acela de a convinge populatia sa doneze sange. O campanie buna va fi aceea care-si va atinge obiectivele fixate. Iar intr-o campanie umanitara este extrem de important ca atunci cand ne propunem sa ajutam sau sa aducem o schimbare favorabila comunitatii. Rolul unui obiectiv intr-o campanie umanitara este ca o promisiune facuta celor sustinuti in campanie. Prin stabilirea unor obiective se urmareste obtinerea de rezultate precise, masurabile, observabile pentru toata lumea. In opinia lui Cossete, obiectivul este elementul de legatura intr-un plan de campanie deoarece in momentul stabilirii obiectivului toate celelalte etape sunt destinate indeplinirii lui. Obiectivul trebuie exprimat in termeni masurabili, in procente sau valori exacte. De exemplul in cazul campaniilor umanitare, spunem ca la trei luni de la lansarea campaniei"Casa de copii nu e Acasa" s-au inregistrat adoptii mai mari cu 3 % fata de perioada de dinaintea campaniei. O campanie umanitara este de regula pe o perioada mai indelungata de timp,pentru ca se apeleaza la schimbarea comportamentelor, atitudinilor . Intr-o campanie umanitara obiectivele sunt mai multe, unele pe termen scurt altele pe termen lung. Deci trebuie sa fie foarte concrete si asezate in functie de importanta lor in indeplinirea obiectivului principal. Intr-o campanie umanitara exista mai multe obiective externe decat interne, pentru ca misiunea voluntarilor, organizatiilor non guvernamentale este sa ajute societatea, cetatenii, oamenii in general si nu pe ei insisi. Nu trebuie uitat faptul ca obiectivul sau obiectivele campaniei umanitare trebuie sa fie in corcondanta cu misiunea organizatiei non guvernamentale.

Stabilirea obiectivelor intr-o campanie umanitara inseamna ca se doreste indeplinirea unor elemente favorabile pentru cineva sau pentru comunitate. Astfel ca inevitabil vin intrebarile: pentru cine stabilim obiectivele si cine ne poate ajuta sa le indeplinim? Prin urmare, etapa urmatoare a unui plan de campanie este identificarea publicurilor- tinta. Pe de o parte, este publicul care trebuie ajutat, iar ajutat nu inseamna doar oferindu-i ceva material ci aducand ceva benefic pentru el;poate publicul respectiv nici nu stie ca trebuie ajutat, iar pe de alta parte este publicul care ne poate sprijini sa ajutam. In campania " Impreuna invingem autismul" publicurile tinta au fost copii bolnavi de autism pentru care s-a dorit strangerea de fonduri, iar pe de alta parte, a fost si sectorul celor care au puterea sa faca ceva pentru ei: medici, autoritati din domeniul sanatatii etc. Identificarea tipurilor de publicuri intr-o campanie umanitara este importanta pentru ca in functie de tipurile de public se formeaza obiectivele, strategiile si mesajele. Desi cauza in sine a campaniei umanitare este una singura, mesajele si stategiile pot fi mai multe si diferite tocmai pentru ca publicurile sunt diferite, insa in final se urmareste acelasi rezultat.

Identificarea diferitelor categorii de public presupune cunoasterea valorilor, normelor de comportament, idealurilor, a posibilitatilor de acceptare a ideilor promovate in campanie.

In cazul anumitor publicuri, este posibil sa se doreasca schimbarea opiniilor a comportamnetului, in cazul altora sa sustina opiniile existente deja si sa se creeze altele noi. De aceea e foarte important, mai ales intr-o campanie umanitara sa se tina cont de anumiti factori in analizarea publicurilor. Trebuie sa se tina cont de categoriile de public, care intr-o campanie umanitara sunt mai multe pentru ca la indeplinirea unei cauze umanitare se doreste implicarea a unui numar cat mai mare de oameni.

Identificarea publicurilor care prezinta influienta si putere vis-a-vis de cauza umanitara sustinuta sau fata de modul in care isi desfasoara organizatia activitatea. Una din indatoririle celor care planifica o campanie umanitara este sa cuantifice influienta si puterea relativa ale tuturor publicurilor implicate si sa stabileasca insemnatatae programelor in mod corespunzator.

Printre categoriile de public a oricarui tip de oraganizatie ce sunt incluse in lista intocmita de Jerry Hendri, se identifica si categoriile de public pentru organizatiile non guvernamentale ce sunt implicate in campaniile umanitare: publicurile mass-media, publicurile din randul membrilor organizatiei, categoriile de public la nivelul comunitatii, categoriile de public la nivel guvernamental, categoriile de public din strainatate si categoriile speciale de public.[8]

Pentru a cunoaste si a determina mai bine publicurile campaniei umanitare, trebuie sa analizam foarte bine valorile si principiile dupa care se ghideaza acestia in viata. In functie de aceste valori si principii au fost determinate sase categorii de public:devotatii, altruistii, experimentatorii, supravietuitorii, confidentii si creativii. Devotatii sunt cei care au ca valori primare respectarea inaintasilor, protejarea familiei, onestitatea, credinta si datoria. Batranii, in special femeile, ancorati in religie, credinta, traditie. Nu urmaresc foarte mult emisiunile de televiziune si de radio, deci au o implicare in mass-media foarte putin. Altruistii se gasesc tot in randul batranilor, cu preponderenta femei, care au ca valori primare protejarea familiei, onestitatea si dreptatea dar care au o implicarea in media mai mare decat cea a devotatilor care urmaresc mai mult emisiunile cu caracter religios. Confidentii sunt cei din rindul tinerilor mai mult, concentrati asupra relatiilor personale, care respecta familia, onestitatea, stabilitatea, prietenia si stima de sine. Au un grad mare de implicare in mass-media pentru ca urmaresc programele si emisiunile televizate. Supravietuitorii se gasesc in marea majoritate in randul barbatilor de varsta medie care pun pret pe familie, securitatea financiara, sanatatea si starea fizica buna, bunastarea. Nu urmaresc emisiunile televizate din lipsa de timp insa sunt mari consumatori de presa scrisa. Creativii se intalnesc si in randul barbatilor si al femeilor, care apreciaza onestitatea, autenticitatea, respectul de sine si invatarea. Fiind foarte multi din randul tinerilor, sunt mari consumatori de media si internet, iar evolutia personala este extrem de importanta. Experimentatorii sunt tot tineri insa mai mult barbati decat femei care iubesc libertatea, distractia, prieteniile si protejarea familiei. Folosesc media intr-un procent mare dar nu la fel de mult precum creativii. Le plac muzica si jocurile .

Dar publicurile-tinta pot fi determinate tinand cont si de alti parametri, in functie de care pot rezulta anumite categorii: varsta, sex, categorii socioprofesionale, venit, religie, etc.

Construirea strategiilor, tacticile si tehnicile folosite, calendarul si bugetul unei campanii umanitare

Strategia unei campanii umanitare se stabileste dupa ce publicurile-tinta au fost identificate. Este foarte important sa identifici toate categoriile de public pentru a putea construi strategiile corecte . Strategia este un plan de punere in practica a obiectivelor propuse. Este considerata de multi partea cea mai importanta a campaniei, intrucat de ea depinde atingerea obiectivelor si a rezultatelor bune intr-o campanie umanitara. Daca strategia este buna, atunci toate decurg din ea.[9]Strategia este buna pentru ca aduna si concentreaza efortul, obtine rezulate si are viziune pe termen lung. Ne spunem cum sa facem sa atingem obiectivele propuse. Intr-o campanie umanitara se folosesc mai multe startegii, pentru ca publicurile tinta ale unei campanii umanitare sunt mereu mai multe si diferite din mai multe puncte de vedere. O data stabilite strategiile, organizatia trebuie sa "identifice instrumentele necesare pentru influientarea atitudinii si comportamentul publicurilor-tinta" . Indiferent de cauza prezentata in campania umanitara, a atrage atentia este o strategie prezenta mereu. Astfel ca, acest tip de strategie se bazeaza pe urmarea a trei etape simple, dar importante: a face valva in jurul subiectului campaniei, a repeta mesajul, si a crea mesaje. Prima etapa, a face valva in jurul subiectului, consta de obicei in folosirea unor tactici care sa atarga atentia, sa incite sau sa revolte publicul cu privire la campania sustinuta. In campaniile care sustin drepturile copiilor , sunt deseori folosite fotografii ce contin imagini cu copii abuzati, tocmai pentru a soca, pentru a produce un imact puternic asupra publicului. Aceste fotografii sunt publicate in ziare, reviste, pe paginile care au cea mai mare cautare. Etapa repetarii in constructia strategiei unei campanii umanitare, se refera la repetarea mesajului care vrea sa fie transmis. Daca sunt mai multe mesaje, se poate folosi un mesaj ce anticipeaza o campanie. O astfel de etapa a fost folosita in campania initiata de Pro tv"Tu stii ce mai face copilul tau?". Inainte de a fi lansata aceasta campanie, erau difuzate doar niste imagini cu copii singuri dupa care urma intrebarea:"tu stii ce mai face copilul tau?" fara a mai fi transmise si alte mesaje. In acest fel s-a reusit atragerea atentiei de catre public, a starnit curiozitatea iar in momentul in care a fost lansata campania a fost urmarita cu mare atentie. Etapa de creatie consta in crearea de mesaje care sa atraga atentia, sa fie originale. "exista viata dupa moarte" este un mesaj care cu siguranta multi au vrut sa stie raspunsul si cu siguranta au acordat atentie campaniei ce sustine prelevarea si transplantul celuleor stem pentru bolnavii de leucemie.

In alcatuirea unui plan al campaniei umanitare, trebuie aleasa cea mai buna strategie pentru obtinerea rezulatelor dorite. In acest scop se poate alcatui o lista cu posibile strategii. Continutul listei depinde de creativitatea, cunoasterea problemelor, judecata critica, bunul-simt al specialistului care lucreaza la elaborarea planului.[11]. De stabilirea strategiilor depinde foarte mult si gradul de cunoastere si experienta a celui ce o concepe. Conteaza ce acumulari teoretice si practice are, de cunostere a publicului tinta, a valorilor dupa care acestia se ghideaza, si ce actiuni iii atrag. Este la fel de importanta daca cel care construieste strategia, s-a mai confruntat cu astfel de campanii umanitare care i-ar putea servi modele de strategii sau ar putea prelua ideide la cazurile mai vechi.

Construirea unei strategii implica mai multe elemente ce sunt benefice in alegerea corecta a acesteia[12]. Alegerea strategiei este alegerea actiunii corespunzatoare obiectivului propus.Cercetarea si testarea strategiei se face de regula pe un focus-grup reprezentativ pentru unul sau mai multe publicuri-tinta. Precizarea elementelor de comunicare care vor sprijini strategia inainte, in timpul sau dupa fiecare activitate fixata. Asa cum am precizat, o campanie umanitara are mai multe strategii, de aceea este indicat alcatuirea unui calendar pentru intreaga strategie, mentionandu-se fiecare activitate. Activitate pentru care se stabileste de asemenea un buget. Planul strategic trebuie prezentat conducerii organizatiei, partenerilor, sau sponsorilor oficiali ai campaniei pentru a-i convinge ca este cea mai potrivita strategie si ca merita finantata de catre ei.

Daca prin strategie stim cum sa atingem obiectivele, prin tactica vom sti ce sa facem sa atingem obiectivele. Tacticile vin in completarea strategiei si depind de asemenea de segmentele de public carora le este adresata campania. Pentru specialistii in relatii publice, tactica este acea actiune care este proiectata pentru a avea un efect asupra relatiei dintre organizatie si o anumita categorie de public. Tacticile trebuie sa fie convergente cu strategiile definite si, mai ales cu valorile cuprinse in declaratia de principii a organizatiei.[13]

Prin intermediul tacticilor, se transmit mesajele iar pentru acest lucru sunt puse la dispozitie trei canale : evenimentele speciale, media controlate, media necontrolate. Evenimentele speciale sunt cele mai intalnite in cadrul campaniilor umaniatare. Prin intermediul acestor evenimente se urmareste o apropiere a organizatiei cu publicurile tinta sau a publicurilor tinta intre ele. Toate campaniile care sunt destinate problemelor ce ii vizeaza pe copii, au in programa lor cel putin un eveniment special. Daca se urmareste strangerea de donatii pentru copii dintr-un centru de plasament se va organiza o expozitie cu desenele lor. In acest fel, cei prezenti vor fi sensibilizati iar donatiile vor incepe sa se stranga. Evenimentele speciale constau in organizarea de expozitii, jocuri, concursuri,seminarii care sa aiba o legatura puternica cu mesajul trasmis de campanie. O campanie ce urmareste construirea unui centru social pentru batrini, ar putea avea un eveniment in cadrul caruia se vor dona pachete batranilor pentru a scoate in evidenta sentimentul de securitate pe care acestia il au cand cineva se ingrijeste de ei. Evenimentele speciale din cadrul campaniilor umanitare au rolul unui altfel de argument in sustinerea cauzei sociale sau umanitare.

Tacticile prin media controlate sunt folosirea scrisorilor, brosurilor, pliantelor, site-urilor specialfacute pentru cauza umanitara sustinuta, spoturile. Aceste tactici p[ot fi controlate din punctul de vederealcontinutului acestora, a modului, momentului si locului de distribuire. Prin media controlate se permite selectarea continutui, a formei a tacticilor folosite insa necesita o aparatura sofisticata, scumpa.

Media necontrolate este intregul sistem mass-media care primeste mesajele folosite de campania umanitara pentru a le oferi o acoperire mediatica. Insa acest lucru, jurnalistii il decid. Ei decid daca materialul despre campania umanitara va fi difuzat sau nu si mai ales daca va fi difuzat in aceaiasi forma sau intr-o forma proprie, gandita prin prisma viziunii lor fata de problema analizata. Avantajele mediei necontrolate sunt acelea ca nu sunt costuri ridicate spredeosebire de cele intalnite in media controlate. Credibilitatea este ridicata vis-a-vis de problema prezentata pentru ca si increderea in mass-media este ridicata. Faptul ca nu este transmis mesajul asa cum doresc organizatorii campaniei, uneori este un dezavantaj. Poate fi prezentata o noua viziune cu privire la campanie, care ar putea induce putin in eroare publicurile tinta. In ajutorul punerii in practica a tacticilor stabilite vin o serie de tehnici folosite in orice campanie de relatii publice. Comunicatul de presa este printre primele tehnici folosite pentru a se face anuntata atat lansarea campaniei dar si mesajele transmise de aceasta.Comunicatele sunt trimise catre presa, fie ca invitatie fie ca instiintare, favorizand astfel raspandirea informatiei catre publicurile tinta, despre campanie prin intermediul stirilor.

Avantajele comunicatului de presa sunt:[14]

usurinta si rapiditate in ce priveste conceperea acestuia

eficacitate-pentru ca atinge un ansamblu de presa

instrument economic

transmiterea de date exacte

un bun control al informatiei

o sursa de documentare pentru jurnalisti.

Conferintele de presa sunt adesea practicate in campaniile umanitare pentru ca sunt o sursa de raspandire a informatiilor dar si o sursa de informatii in sine, pentru ca se permite aflarea mai multor lucruri despre campanie decat din comunicatul de presa.

Fisierele de presa sunt foarte importante pentru ocampanie umanitara pentru ca se poate intocmi o lista cu oamneii din presa vizuala din cea scrisa si audio cu care se doreste o colaborare, care ar aduce un ajutor in promovarea campaniei.

Publicitatea este folosita doar in scopul inchirierii spatiilor pentru afisele de mari dimensiuni, pentru intocmirea unui spot cu ideea de baza a campaniei umanitare. Desi o campanie umanitara nu vinde nimic, atat timp cat se plateste se numeste publicitate. Insa pentru ca este sustinuta o cauza sociala se numeste publicitate sociala.

Comunicarea directa se realizeaza prin intermediul aparitiilor la emisiuni televizate sau radio, unde un reprezentant al campanie umanitare vine pur si simplu si transmite mesajul campaniei in fata publicului,dar poate in acelsi timp sa ofere informatii utile despre intreaga campanie.

Un element important din cadrul planului unei campanii umanitare este "fixarea momentelor de incepere si incheiere a campaniei, precum si a datelor la care va avea loc fiecare actiune."[15] Campania umanitara se bazeaza de cele mai multe ori pe schimbarea atitudinii si comportamentului oamenilor, de aceea durata unei astfel de campanii dureaza de la cateva luni la cativa ani chiar. E foarte dificil sa schimbi comportamente si atitudini ,intr-un timp scurt, fapt pentru care trebuie sa avem rabdare, sa analizam mereu daca strategiile folosite dau roade. In cazul campaniei umanitare calendarul este de doua feluri: lunar si anual

Calendarul lunar, contine toate actiunile ce se vor desfasura in luna rerspectiva. Acestea sunt importante pentru jurnalisti pentru ca le ofera o imagine asupra activitatilor ce se vor desfasura timp de o luna, avand ocazia sa urmareasca si sa planuiasca informarea populatiei si promovarea campaniei respective.

Calendarul lunar contine toate activitatile ce sunt desfasuarte pe parcursul unui an, calendar ce nu este dat mass-mediei ci este pastrat in cadrul organizatiei pentru a oferi o viziune de ansamblu asupra campaniei si activitatilor ce vor avea loc.

Calendarul are rolul de a indica data, ora la care va avea loc fiecare actiune pe de o parte, iar pe de cealalta parte arata timpul necesar pentru pregatirea si desfasurarea actiunii. In stabilirea intervalului de timp necesar pregatirii unui element startegic al campaniei, trebuie avut in vedere toate activitatile ce iau parte la realizarea evenimentului sau mesajului respectiv.

Pe calendarul campaniei trebuie trecute toate elementele si detaliile realizarii fiecarei operatiuni. Astfel se pot observa perioadele de timp mai aglomerate si cele mai libere prin urmare, se poate face o revizuire a calendarului. Este foarte important sa se tina cont de perioada calendaristica din an, ce sarbatori urmeaza sa fie, daca sunt si alte evenimente importante stabilite deja, evitand astfel suprapunerea cu acestea.

Indiferent de modelul de calendar facut, acesta trebuie sa fie usor de consultat si sa prezinte intr-o maniera limpede momentul in care se vor desfasura diferitele activitati, precum si intervalul de timp alocat fiecaruia dintre acestea..

Bugetul unei campanii umanitare. In ceea ce priveste bugetul, majoritatea specialistilor in relatii publice, recomanda pentru inceput un buget estimativ dupa fixarea obiectivelor si unul final dupa ce se stabilesc strategia si tacticile.[17]

Un buget nu este niciodata flexibil, iar specialistul in relatii publice nu obtine un cec in alb, pentru a face o campanie. Organizatia detine o serie de metode pentru a stabili bugetul campaniei.[18]

Fata de campaniile de relatii publice, unde bugetul poate fi stabilit cu o mai mare usurinta datorita disponibilitatii fondurilor, se stie ca in sectorul non-profit sursele financiare sunt variabile. Exista o serie de factori ce influienteaza veniturile unei organizatii din sectorul non guvernamental, insa in momentul incare se hotaraste sustinerea unei campanii umanitare se pot accesa fonduri din diferite surse. Fie ca vin din cotizatii, donatii, sponsorizari, banii alocati unei campanii umaniatre trebuie gestionati cu mare grija pentru ca exista riscul ca altii sa nu mai vina. Bineinteles acesta este unul din cazuri, pentru ca sunt campanii umanitare care au un partener oficial corporatist ce aloca o suma considerabila pentru atingerea obiectivelor propuse. De altfel sunt campanii care primesc finantari cum sunt cele de la Uniunea Europeana sau federatii corporatiste internationale care permit implementarea, unei campanii umanitare de mare amploare.

Bugetele trebuie sa fie realiste iar orice cheltuiala va fi contabilizata. Nu este usor stabilirea unui buget, pentru ca trebuie avut in vedere orice detaliu. Trebuie avut in vedere bugetul alocat productiei scrise, adica a plaintelor, afiselor, banderolelor, ilustratiilor sau fotgrafiilor. Intr-o campanie umanitara se folosesc foarte multe resurse de productie scrisa, mai ales in campaniile destinate copiilor. Nu trebuie platite doar materialele ci trebuie platiti si cei care le concep. De la grafician, scenarist, actori, specialistii in PR. Partea de publicitate ocupa de asemenea un loc important in bugetul campaniei, nu doar pentru realizarea spotului cat si pentru cercetarea si comisioanele agentiilor si plasarile in mass-media. Organizarea evenimentelor aduc dupa ele inchirieri de spatii, protocoale, personal de servire, aparatura audio-video. Pentru evitarea situatiilor neplacute, dupa stabilirea unui buget, se mai adauga un procent de rezerva de cel putin 10% din cel stabilit initial.

In concluzie, inainte chiar de a incepe punerea in practica a campaniei, bugetul trebuie stabilit cat mai clar. Pentru ca se stie deja strategia, tactica, canalele mediatice, ce mijloace si ce suporturi sunt necesare, se va putea evalua costul necesar pentru fiecare in parte. Acest buget trebuie sa contina, pe cat posibil, informatii asupra nevoilor umane, tehnice si financiare.

3. Evaluarea sau dovada impactului unei campanii umanitare

Evaluarea intr-o campanie umanitara are rolul unei"voci"care ne spune daca a avut sau nu impact campania asupra actorilor implicati. Este singura modaliatate de a ne convinge daca obiectivele propuse au fost sau nu atinse si in ce masura. Intr-o campanie umanitara nu se inregistreaza vanzari pentru a fi scutiti de evaluare. Evaluarea intr-o campanie umanitara inseamna o noua cercetare pe acelasi traseu facut inainte de campanie. In urma unei cercetari si a rezultatelor obtinute se hotaraste inceperea unei campanii umanitare. Dupa sfarsirea campaniei, trebuie revizuite toate elementele cercetate inainte pentru a se putea constata sau nu schimbarile.

Evaluarea intr-o campanie umanitaraeste un proces continuu pentru ca durata este una lunga, prin urmare trebuie facuta o evaluare in mod constant, in fiecare luna. Evaluarea este un proces de monitorizare si de adaptare, precum si o analiza a rezultatelor de la finalul campaniei.[19] Evaluarea demonstreaza eficacitatea si valoarea celor care au pus in practica planul campaniei. Campania umanitara este evaluata din mai multe puncte de vedere. In primul rand se evalueaza obiectivele. In cazul unei campanii de combatere a violentei, se evalueaza daca numarul copiilor si al femeilor internati in spital din cauza ranilor provocate in urma violentei aplicate, a scazut. Se evaluaeza daca suma de bani stransa din donatii este suficienta pentru ca persoana sustinuta in campanie sa-si poate face transplantul de care depinde viata sa. In acelasi timp trebuie stiut daca atitudinile sicomportamentul publicurilor-tinta s-au schimbat. Daca au aparut sau nu legi care sa sustina o cauza cum a fost cea a "politiei animalelor". Evaluarea se face si la nivelul etapelor unui plan. A fost identificata adevarata problema? S-a analizat din toate punctele de vedere problema? Sunt intradevar obiectivele atinse cele care au fost initial stabilite? S-a folosit cea mai buna strategie in obtinerea rezultatelor? A fost corect planificata campania in ce priveste perioada anului?S-a depasit sau nu bugetul alocat? Metodele folosite in evaluarea campaniei umanitare sunt cele prin focus-grupuri, prin sondaje sau interviuri, prin prisma mass-media.

O parte critica in evaluare este monitorizarea porcesului. Din aceasta face parte utilizarea eficienta a personalului si a bugetelor.Este necesara o monitorizare constanta si riguroasa. Personalul trebuie specializat continuu pentru a face fata si a exploata rapid mediul de comunicarein schimbare. Este de asemenea esential ca mebrii din cadrul organizatiei sa fie motivati si bine directionati. Trebuie sa creada in ceea ce fac pentru a-si putea realiza sarcinile cit mai eficient.

La fel trebuie tratata coordonarea si utilizarea eficienta a bugetelor, care intra in responsabilitatea atat a celor ce se implica in planificarea campaniei cat si a celor ce conduc organizatia. Cu atatea optiuni posibile de a cheltui un buget care este de obicei limitat, trebuie supervizata activitatea cu atentie pentru a administra resursele cu cat mai multagrija.

Colectarea si analizarea tuturor acestor date ajuta la conturarea unei imagini de ansamblu asupra succesului planului de campanie, dar si pentru a identifica punctul de plecare al viitoarei campanii.

In timp ce evaluarea este facuta in mod constant,revizuirea are loc mult mai rar. O revizuire majora ce include ti un studiu de amploare ar putea fi facuta inaintea implementarii unui program sau campanii. O analiza o data la trei luni si o analiza mult mai atenta o data pe an va asigura ca totul este pe calea cea buna si ca orice situatie nou aparuta este luata in considerare.

In orice caz, sunt factori externi si interni care ar putea forta revizuirea unui plan sau program a unei campanii. Daca este esensial sa se modifice tacticile pe masura ce se desfasoara unplan,mai ales in ceea ce privesste informatiile pe care le aduce evaluarea continua, planul in sine ramine ca o harta a drmului de baza, cu o anumita flexibilitate de a se adaptala oportunitati si probleme ce apar pe parcurs. Dar nu trebuie uitat faptul ca o munca specifica relatiilor publice implica mult dinamism si trebuie saexiste abilitatea de a reacsiona cat mai repede si cit mai prompt prntru a conduce sau a preveni anumite evenimente.

Atunci cand o organizatie non guvernamentala, singura sau care colaboreaza sub forma unui parteneriat cu o alta organizatie sau cu o companie din domeniul comercial ori al afacerilor, sunt uniti prin dorinta de a schimba ceva in bine sau de a ajuta unul sau mai multi membri ai unei comunitati, solicita unei echipe de specialisti sa intocmeasca un plan al campaniei umanitare.

Inca de la inceput planul trebuie acceptat cu obiectivele si publicurile-tinta, pentru ca acestea sunt reperele de baza a unei campanii umanitare . Daca in campaniile de relatii publice, dupa stabilirea planului se pot alege si alte firme partenere, in cazul campaniei umanitare e de preferat sa se stie dinainte partenerii si sustinatorii pentru a stabili un buget al campaniei cat mai concret. Chiar daca de planul unei campanii umanitare se poate ocupa o echipa de specialisti in relatii publice, planul este mereu controlat si evaluat, tocmai pentru ca este si un grad mare de implicare emotionala a tuturor publicurilor-tinta dar si a celor din interiorul organizatiei.

Un lucru extrem de important este faptul ca a fost o serie de campanii umanitare care a reusit intradevar sa faca populatia sa priveasca si in alta directie, cea a umanitatii. Au fost campanii care au adus beneficii societatii si celor care aveau nevoie de o mana de ajutor, care au adus o schimbare in bine si care, probabil au incurajat initierea viitoarelor campanii umanitare care vor avea un imapct si mai mare asupra noastra, a oamenilor.



Bernard Dagenais, Campania de relatii Publice, editura Polirom, Iasi, 2003, p 55.

Cristina Coman, Relatii Publice.Principii si strtegii., editura Polirom, Iasi, 2001, p81.

Cristina Coman, Relatii Publice.Principii si strtegii., editura Polirom, Iasi, 2001, p83.

Idem , p85.

Cristina Coman, Relatii Publice.Principii si strtegii., editura Polirom, Iasi, 2001,p 90.

Bernard Dagenais, Campania de relatii publice, editura Polirom, Iasi, 2003, p197.

Cristina Coman, Relatii Publice.Principii si strategii., editura Polirom, Iasi, 2001, p 94.

Flaviu Calin Rus, Campanii si strategii de PR, editura Institutul European , Iasi, 2009, p 158.

Anne Gregory, Planificarea si managementul campaniilor de relatii publice, editura Polirom, Iasi ,2009,p146.

Bernard Dagenais, Campania de relatii publice, editura Polirom, Iasi, 2003, p237.

Cristina Coman, Relatii Publice.Principii si strategii., editura Polirom, Iasi, 2001, p 95

Cristina Coman, Relatii Publice.Principii si strategii., editura Polirom, Iasi, 2001,p98.

Geroge David, Tehnici de PR, editura Polirom, Iasi, 2008, p 67.

Bernard Dagenais, Campania de relatii publice, editura Polirom, Iasi, 2003, p237

Cristina Coman, Relatii Publice.Principii si strategii., editura Polirom, Iasi, 2001, p103.

Flaviu Calin Rus, Campanii si strategii de PR, editura Institutul European , Iasi, 2009, p 181.

Flaviu Calin Rus, Campanii si strategii de PR, editura Institutul European , Iasi, 2009, p 183.

Bernard Dagenais, Campania de relatii publice, editura Polirom, Iasi, 2003, p311.

Anne Gregory, Planificarea si managementul campaniilor de relatii publice, editura Polirom, Iasi ,2009,p204.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga