Frigul - supravietuire

1. Misca-te in continuu

2. Imbraca-te cat mai gros

Foloseste mai bine ceea ce ai, Nu transpira, Ai grija de echipament

3. Adaposteste-te

4. Fa un foc Amorsele pentru aprinderea focului, Vreascurile, Combustibilul, intarirea focului, Cu ce aprinzi focul: Cu chibrituri, Cu bricheta, Cu o lentila, Cu cremenea si amnarul, Prin frecarea lemnelor, Cu acumulatorul, Cu arma de foc, Cum aprinzi focul, Vetre pentru foc

5. O soba

Frigul poate ucide oriunde, nu numai la Pol sau in Siberia. Chiar in tara noastra, in unele ierni sunt geruri strasnice cu pericole asemanatoare celor pe care le infrunta exploratorii polari, astronautii, alpinistii la 7 - 8000 m inaltime.

Frigul puternic poate omori pruncul din leagan, adultul nimerit accidental intr-o camera frigorifica, batranul dintr-un dormitor neincalzit s.a.m.d. Viscolul poate ucide sau mutila orice om aflat pe teren descoperit: postasi, liniori, soldati, picheri, turisti, pietoni obisnuiti.

Cum poti scapa intr-o astfel de situatie?

Foarte importanta este sesizarea si intelegerea pericolului in care te afli, caci adeseori frigul ataca pe ascuns, insidios: mai intai amorteste sau adoarme vigilenta simturilor. Dar daca esti atent, chiar fara pregatire sau cunostinte speciale de lupta cu frigul, poti sa-ti dai seama despre ce e vorba - cand incepi sa tremuri sau iti clantanesc dintii.

Acest semnal dat de corp trebuie sa te trezeasca, sa te imboldeasca sa actionezi pentru a te incalzi, ca sa scapi de degeraturi, inghet, chiar moarte.

Sa nu uitam insa ca in viata normala frigul aduce si unele foloase: caleste organismul, slabeste microbii, pastreaza alimentele s.a.m.d.

Protectia impotriva frigului inseamna: adapost, izolatie, caldura.

Lupta cu frigul consta in cresterea intensitatii activitatii fizice (autoincalzire), reducerea pierderii de caldura din corp si impiedicarea frigului exterior sa ajunga la corp.

Cum se face asta?

1. MISCATE IN CONTINUU

Pe vreme geroasa NU sta pana incepi sa te zgaltai de frig (desi tremuratul este normal si inerent). Nu mai astepta - atata timp cat poti si nu esti impiedicat, fa ceva sa te incalzesti: misca-te mereu, fara oprire.

Tropaie. Tipa. Trage-te de urechi, de nas, de buze. Stramba-te (fig. 1). Acopera-ti fata cu mainile. Sau loveste-te, bate-te cu mainile si cu pumnii pe corp, piept sau spate. Strange si desfa pumnii. Sufla in pumni, pe palme. Baga mainile sub haine (in pantaloni sau la subtiori). Indoaie, dezdoaie, misca degetele de la maini si de la picioare. Daca te dor degetele de la picioare - de exemplu, cand esti pe o pluta - ridica-le in sus si tine-le asa unu - doua minute. Indoaie labele picioarelor. Roteste gleznele. Roteste umerii, soldurile.

1. Stramba-te - ca sa nu-ti inghete fata

Largeste hainele prea stranse pe corp. Incheie toti nasturii de la haine. Lipiti-va unii de altii.

Atentie la vant si la ploaie - caci ele maresc mult pericolul de inghet.

Cazatura sau scufundarea in apa amestecata cu gheata si zapada este un pericol clar, iminent, de inghet (vezi #6.3.). In acest caz rostogoleste-te pana ajungi la zapada "uscata' (afanata). Apoi ridica-te si scutura-te de zapada. Din nou tava-leste-te in zapada uscata. Repeta tot asa - pana te incalzesti peste tot si umezeala a fost absorbita de zapada uscata.

Dar NU:

- Stropi sau umezi pielea cu produse petroliere;

- Atinge cu pielea neprotejata, pe ger puternic, un obiect din metal;

- Te aseza direct pe zapada;

- Freca pielea dintr-un loc dureros (inghetat);

- Baga in buzunar manusile pline de zapada.

Dupa ce te-ai incalzit, mentine-te in aceasta stare muncind (fizic). Munceste, misca-te cu vioiciune pana ajungi la adapost, la caldura.

Iar dupa aceea - fii atent in continuare, caci necazurile nu s-au sfarsit inca.

2. IMBRACA-TE CIT MAI GROS

Recupereaza din epava prosoape, paturi, huse de la scaune, perdele, saci -caci orice fel de tesatura sau material poate fi folosit la confectionarea hainelor, asternuturilor, adapostului.

Termoizolatia creste prin inmultirea numarului de straturi de imbracaminte. Baga iarba uscata, muschi, pene, hartie, par de animal intre haine, in ciorapi.

Hidroizolatia creste daca freci hainele cu grasime animala, cu seu. Dar in felul acesta le va scadea capacitatea de termoizolatie deci, cand frigul este mare, nu folosi aceasta reteta.

Capul, degetele, incheieturile mainilor, genunchii si gleznele sunt extremitati care pot pierde caldura din corp. (Capul pierde cam 30% din caldura corpului, desi are numai 6-7% din suprafata totala). Acopera-le, infasoara-le: de exemplu genunchii, daca stai pe ei cand sapi, aprinzi focul sau ingrijesti un bolnav.

Dar nu bloca circulatia sangelui cand legi invelisul. Fii atent ca imbracamintea de orice fel sa nu fie prea stransa pe corp, maini, picioare sau gat. In gat sunt senzorii pentru temperatura exterioara; pentru buna adaptare a corpului la situatie trebuie asigurat contactul gatului cu aerul exterior.

O circulatie slaba a sangelui = degeratura.

Buna circulatie a sangelui mai ales la picioare este vitala. Prea multi ciorapi indesati in ghetele devenite astfel stramte - dau rezultate mai rele decat fara nici un ciorap. Lasa sireturile largi. Verifica des daca apare vreo amorteala in picioare sau labe.

Cand stai un timp mai lung in umezeala si frig, cauta sa-ti fie totusi picioarele cat mai uscate. Usuca ciorapii si incaltamintea in fiecare noapte. Daca incaltamintea s-a rupt sau nu ai ciorapi uscati de schimb pentru noapte, improvizeaza ceva vezi #13.2. Confectioneaza niste opinci.

Daca ai apa in bocanci si afara este foarte frig, nu te descalta, ci mergi asa pana ajungi la un adapost. Cat timp mergi si in ghete e numai apa (NU gheata!), nu e pericol sa degeri.

Iata si o metoda radicala pentru impermeabilizarea incaltamintei: inmoaie pe rand fiecare gheata in apa inghetata, pana ce la exterior se formeaza un strat subtire de gheata (in acest timp misca degetele si arcuieste laba). In continuare, pana nu se topeste acest strat de gheata, in ghete nu mai patrunde alta apa.

Foloseste mai bine ceea ce ai: acopera-ti corpul cu cat mai multe straturi de imbracaminte si cauta sa retii cat mai mult aer langa corp.

Ziarele infasurate in jurul corpului, stivuite sub sau peste corp, sunt un excelent izolator termic. (invelisul din ziare pastreaza mancarea calda; iarna fereste parbrizul de inghet).

O punga mare sau un sac de hartie tras pe cap, cu doua gauri pentru ochi. devine o cagula care pastreaza caldura necesara supravietuirii. Pentru a opri pierderea de caldura prin pielea capului - locul cel mai expus al corpului - e bun orice fel de invelis, de exemplu o husa de protectie a cricului auto s.a.m.d.

Cand te odihnesti, fa-ti manusi din pungile de hartie. In caz de frig si umezeala, trage peste ciorapi pungi de plastic.

Schimba destinatia diverselor obiecte: un sal decorativ devine un articol utilitar, daca il folosesti ca brau, fular sau turban. Ciorapii pot fi manusi; manusile pot

deveni ciorapi; un fes mare devine costumas de copil; un taior decoltat, imbracat invers - ofera o buna protectie contra vantului rece din fata; cracii pantalonului pot fi legati cu sfoara la glezne; puloverul bagat sub camasa retine mai bine caldura.

Baga puloverul, haina, pardesiul - sub centura. In felul acesta hainele nu te mai incurca la miscari, la munca. Daca braul nu e suficient de larg, baga sub el ce si cat incape, iar restul hainelor lasa-le deasupra.

O pelerina poate fi improvizata dintr-o foaie sau un sac de plastic ori din bucati mari de coaja de mesteacan. Arunca stratul exterior al cojii si pune stratul interior sub haina exterioara.

Taie o gaura in mijlocul unei paturi sau covor si obtii un poncho, o manta. Leag-o la talie sau coase-i marginile.

Leaga fasii lungi de frunze sau fibre, cu o centura stransa pe talie sau cap si vei avea o fusta sau o gluga.

Innadeste, coase impreuna pieile mici. Blana purtata spre interior ofera o termoizolatie mai buna; dosul pielii nu retine zapada.

In cazul unui ger napraznic, cele mai bune si calduroase manusi sau ciorapi sunt interiorul unui animal mic sau mare, proaspat ucis. Spinteca-1 pe piept, pe burta si baga mana sau piciorul cat mai adanc in el.

Cand trebuie sa imbraci haine ude, pune-le deasupra pe cele subtiri: maioul si chilotii; ele vor ingheta si te vor proteja ca o armura (etanse). Dupa ce le-ai imbracat, nu sta pe loc.

Misca-te mereu!

Nu transpira: deloc, sau cat mai putin (sudoarea si umezeala distrug izolatia termica a hainelor, condenseaza pe piele, pot ingheta). Este de importanta vitala sa nu transpiri.

Cand lucrezi, nu te imbraca cu toate hainele exceptand cazul in care e viscol si sapi cu frenezie sa faci un adapost. Slabeste cureaua si sireturile; desfa manecile si gulerul. Da jos stratul superior de haine, chiar si urmatorul strat. Cateodata e suficient doar sa deschizi gulerul, sa descoperi capul si sa desfaci mansetele camasii.

Pastreaza racoarea nu caldura.

Cand te opresti din activitate, pune-ti la loc toate hainele pe care le-ai scos, ba chiar si altele daca ti-e frig. Poate ca manevrele acestea ti se par un deranj inutil, dar ele sunt absolut necesare pentru marirea randamentului organismului si evitarea degeraturilor, a inghetului.

Supravegheaza-ti ritmul de lucru. Munceste incet, dar sigur si eficient afara de cazul cand sapi contra-cronometru pentru a construi un adapost. Dupa fiecare repriza de lucru de 30 minute fa o pauza de 5 minute.

Ai grija de echipament: imbracamintea trebuie ferita si ingrijita. Chiar daca frigul nu ti se pare prea tare sau situatia prea grava, nici o bucata de imbracaminte nu trebuie aruncata ori desconsiderata. Oricand i se poate gasi o utilizare, de exemplu: asternut, obiala, semnalizare.

Hainele curate asigura cea mai buna izolare termica. Imbracamintea murdara, gaurita, incalcita lasa caldura sa iasa - si frigul sa intre spre corp.

Repara hainele rupte - nu conteaza cum: capseaza sfasieturile, coase nasturii, pcticeste gaurile - cu un ac si ata improvizata (pentru sugestii vezi la # 12.5).

Daca poti, scutura hainele sau bate-le cu un bat, ca sa le cureti de zapada, murdarie sau sudoare. Scutura, freaca sau razuieste hainele inainte de a intra in adapost, la caldura. Daca afara este foarte frig, focul nu mai poate usca bine -deci nu tine hainele prea aproape de flacara, caci se parlesc, se scorojesc. Lasa hainele exterioare afara din adapost pentru ca inauntru gheata de pe ele se topeste si hainele se vor uda. Iar o haina uscata, chiar inghetata, este mai buna si mai folositoare decat una uda.

Usuca imbracamintea oricand ai ocazia. In adapost, la cabana agata hainele cat mai sus - acolo unde se aduna aerul cald. Daca vremea este uscata, intinde-le afara. Lasa transpiratia sa condenseze si apoi sa inghete, pe urma sterge, periaza sau curata hainele cu crengi, ramuri etc.

Incaltamintea se pune la uscat departe de bataia flacarii. Umple-o si indeasa in ea hartie de ziar sau igienica, iarba uscata, haine, ramurele. Aseaz-o cu talpa in sus.

3.ADAPOSTESTE-TE

Cand ti-e foarte frig, trebuie sa gasesti cat mai repede un adapost! inainte de a cauta, gandeste repede si tine seama de: starea sanatatii tale, uneltele disponibile, conditiile inconjuratoare. Dar nu uita ca iti TREBUIE un adapost - fie ca e unul cu pereti de piatra sau un simplu sac de plastic. Fa rost de el INAINTE de: lasarea intunericului, a te cuprinde panica, epuizarea fortelor.

Cand vrei cu tarie ceva -poti gasi oricand si oriunde o solutie (vezi la # 12.2.).

4. FA UN FOC

Este foarte important sa aprinzi un foc. Cu el poti incalzi mancarea si bautura. Usuci hainele. Te incalzesti. Semnalizezi. Iti da curaj. Mintea functioneaza mai bine.

Pentru aprinderea focului ai nevoie de combustibil + oxigen (aer) + temperatura de aprindere; adica: o scanteie sau o flacara + amorse + vreascuri. Plus gandire - si rabdare.

Dar e bine sa stii din capul locului ca s-ar putea sa nu reusesti sa aprinzi focul! La primele incercari - sau vreodata. Mai ales in conditii foarte grele. Sau, chiar daca il aprinzi si vremea este foarte rece, focul poate fi inutil: uneori da atat de putina caldura incat ca sa te incalzesti va trebui sa stai deasupra lui, sa te bagi in el - si-ti parlesti hainele.

Nu incerca sa aprinzi focul pe vreme rea, decat atunci cand esti silit de situatie.

Iata si alte sfaturi utile:

- Totdeauna aprinde focul inainte de lasarea intunericului;

- Nu aprinde focul daca nu ai nevoie de el;

- Mult mai bine te incalzesti cu 2-4 focuri mici, intre care sa stai ghemuit, decat de la un singur foc;

- Pregateste si aduna mereu, chiar de la inceput, vreascuri, aschii, ramurele, alt combustibil. Chiar daca sunt ude, se vor usca la focul pe care-l vei face;

- Pastreaza si economiseste vreascurile, aschiile, crengutele, combustibilul si chibriturile; ele pot fi incalzite sau uscate cu caldura corpului;

- Alege cu grija locul unde faci primul foc. Sa nu fie sub un copac plin de zapada. Nici sub o stanca care abia se tine la locul ei. Nu foarte aproape de automobil.

- Totdeauna amenajeaza, pregateste locul in care faci focul. Pune lemnele si aprinde-le pe o vatra din pietre, busteni, sau intr-o gaura in pamant - NU direct pe sol, la intamplare. De exemplu, cateva bucati de tabla, resturi de avion, capace de la roti auto, bolovani pot constitui o vatra minunata pentru foc, plus ca re-flecta caldura;

- in jurul focului folosit la prepararea hranei amenajeaza niste pereti care sa reflecte si sa concentreze caldura. Sau fa focul langa un perete, o stanca. Ori gateste deasupra gaurii sau vetrei din sol in care ai facut focul. Oala poate sa se rezeme pe pietroaie puse in picioare, pe crengi verzi, sau bucati de metal. Flacarile si caldura pot fi dirijate spre adapostul semideschis in care stai, cu ajutorul unui reflector amenajat din pietre, lemne, crengi. NU aprinde focul in cort;

- Nu face un foc prea mare: va consuma inutil prea mult combustibil. Desi uneori ar putea fi bun: la semnalizare, la uscarea hainelor. Oricum, e mai avantajoasa cantitatea unor focuri succesive mai mici, decat calitatea unuia singur mai mare;

- Nu consuma inutil chibriturile incercand sa aprinzi un foc rau pregatit sau ca sa aprinzi tigari, cand ai la dispozitie alte metode;

- Chiar daca ai un foc sau chibrituri, invata si antreneaza-te sa aprinzi focul fara chibrituri (vezi mai jos). S-ar putea sa ai nevoie de aceasta indemanare mult mai repede decat te astepti.

* Cu ce faci focul:

- Amorsele pentru aprinderea focului/ac jumatate din treaba chibritului. Cealalta jumatate o face scanteia, caldura sau flacara. Completeaza-ti si sporeste-ti mereu rezerva de amorse pentru aprinderea

focului: iasca, praf de la carii de lemn, scame, fire din bumbac, rumegus uscat, aschii de lemn, sfoara despletita, scame de la fese sau bandaje, panza, fire de lana, pene, scame din buzunar, bucati din cuiburi de pasare, orice fel de praf, aschii uscate ciocanite intre doua pietre, pluta faramitata, ace de pin. La care adaugi 1-2 picaturi de gaz (petrol lampant) - daca ai.

Pazeste-le cu grija. Pastreaza-le uscate. Poarta acest combustibil fragil si valoros intr-o cutie, o sticluta sau in portofel. Ori de cate ori poti, pune-le la soare sa se usuce. Sau, expune-le la alta sursa de caldura. Scopul e sa fie foarte uscate (ca tutunul).

- Vreascurile: aduna-le de peste tot si pastreaza-le la caldura, uscate. Foloseste orice material: hartie (bani), fotografii, acte de identitate, crengute, tufe rasinoase, resturi de hrana, resturi de hartie (ambalaje), carpe, aschii de lemn, pluta, pene, iarba uscata, coaja de copac, bucati de crengute cojite (astfel ca fasiile de coaja sa se onduleze in afara, ca la o minge de badminton), radacini, cetina, ulei de la motor (daca nu ai vreun vas - il scurgi direct pe sol, inainte de a se congela in motor), cuiburi de pasare, frunze de palmier, feriga

Atentie: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasa cateva si pentru urmatorul foc, cel de maine.

- Combustibilul: aduna o rezerva imensa (de doua ori mai mult decat apreciezi la inceput) din orice material care poate arde: crengi, busteni, copacei, tufisuri, balegar, gainat, cazaturi de copaci, lemne sau carbuni adusi de apa pe tarm, oase, lemn putred, componente din vehicul, plante. Lemnul uscat, necazut pe pamant care poate fi doborat, rupt, despicat (cu o pana din piatra ascutita), cioplit - este mai bun decat cel cazut pe sol (umed, inghetat, putred). Lemnele verzi ard cand sunt bagate in foc puternic. Orice fel de combustibil trebuie mai intai maruntit la dimensiunile necesare, convenabile.

Incearca sa folosesti drept combustibil orice material gasesti. Dar mai intai incearca o cantitate mica, sa vezi daca arde. In cazul in care e e bun, foloseste-1 mereu.

Inainte de aprinderea focului: stropeste combustibilul cu gaz (petrol lampant), benzina sau spirt. Stropeste vreascurile. Pune 2 picaturi pe amorse. Dupa ce torni o cana peste o gramada de lemne, poti aprinde imediat un foc zdravan.

De asemenea, uleiul, parafina si spirtul solid pot sa porneasca bine focul. Dar niciodata NU turna sau arunca gaz, benzina etc. intr-un foc sau pe flacari.

Cu ce aprinzi focul:

Cand calatoresti departe de civilizatie, e obligatoriu sa ai la tine cel putin do«4 metode de a aprinde focul: una asupra ta, iar cealalata in rucsac. Nu folosi chibriturile sau bricheta daca ai la dispozitie alte mijloace.

- Cu chibrituri: pentru a valorifica mai bine fiecare chibrit, nu incerca sa aprinzi cu el direct focul, ci aprinde mai intai o torta - fabricata din hartie, iarba, vreascuri uscate; sau cel mai bine o lumanare.

Poti sa spinteci un chibrit in lungime ca sa faci mai multe. Cand aprinzi un astfel de chibrit subtire, apasa-i maciulia pe cutie cu degetul.

Fereste-le de vant, aprinzandu-le in spatiul dintre palme, cu maciulia in jos -astfel ca eventualul curent care patrunde printre degete sa impinga flacara in sus spre bat (fig. 2).

Daca s-au umezit, usuca-le prin stergere cu parul, sau frecandu-le puternic intre palme (cu maciulia in afara). Un chibrit umed trebuie lovit oblic pe cutie -nu frecat in lungul ei.

Chibriturile trebuie pastrate intr-o invelitoare impermeabila, dar astfel incat sa nu se frece, sa se sfarame, ciocneasca sau sa se autoaprinda.

- Cu bricheta (de buzunar, de la automobil): foloseste-o numai pentru aprinderea focului. Tigarile se vor aprinde altfel: de exemplu de la soare, cu o lentila.

- Cu o lentila convexa - poti aprinde amorsa si vreascurile de la razele soarelui. Anumite lentile (convergente) dau rezultate mai bune, altele mai slabe, iar

unele (cele divergente) nu aprind deloc. Sunt bune lentilele de la ochelarii persoanelor presbite (cu dioptrii "plus'). Geamul de la ceas este prea putin convex, nu concentreaza suficient razele soarelui. Cel mai bine e sa suprapui doua lentile - fie de la aceeasi pereche de ochelari, fie de la doua perechi (de la doua persoane); si mai buna e o combinatie de 4 lentile suprapuse.

Lentilele binoclului sau lunetei de la pusca sunt foarte bune (pentru aprinderea focului ele trebuie demontate).

Incearca si cu obiectivul fotografic demontat, sau cu dosul aparatului fotografic deschis. In pozitia "B' obturatorul ramane deschis cat timp se apasa pe butonul declansator (fig. 3). Deschide diafragma la maxim.

2. Cum aprinzi si aperi chibritul contra vantului

3. Aprinderea focului cu lentila aparatului foto

- Cu cremenea si amnarul: orice roca dura (cremene, cuart) care nu se sparge sau zgarie usor, poate produce scantei - cand e ciocanita cu o bucata de otel: pix, cutit, surubelnita etc. Dificultatea consta in gasirea pietrei potrivite apoi in prinderea si utilizarea scanteii. E nevoie de antrenament!

Incearca sa faci la fel cum aprinzi chibritul: intre palme, contra vantului. Tine piatra intre degetul mare si aratatorul mainii stangi, iar amorsa de foc in palma stanga. Loveste cu bucata de otel tinuta in mana dreapta. Daca scanteia prinde, sufla pana apare flacara.

Pentru aceasta, cea mai buna amorsa este o bucata de panza (rupta din camasa) si impaturita astfel incat scanteile sa ajunga in centrul ei.

- Prin frecarea a doua lemne: o metoda foarte dificila. Majoritatea oamenilor n-o pot folosi deoarece: nu au experienta; nu au lemne cu calitatea necesara; conditiile de lucru sunt proaste. Salbaticii, vanatorii sau exploratorii care folosesc aceasta metoda au o trusa speciala, pe care o poarta la ei ca pe o cutie de chibrituri (vezi fig. 4).

Prin manevrarea arcului incoace si incolo, tarusul (din lemn tare) se roteste cat mai repede in lemnul de baza (moale, uscat, nerasinos). Din frecarea lemnelor apare un rumegus fin, care incepe sa arda deasupra amorsei. Prin suflare, gramajoara devine jaratic. Varful tarusului trebuie rotit la marginea crestaturii din scandurica de baza, astfel incat praful de lemn aprins sa cada pe gramajoara de amorse, pusa mai jos.

- Cu acumulatorul - chiar daca autovehiculul, motocicleta sau salupa nu are un aprinzator electric pentru tigari. Dar atentie - nimeni nu doreste: maini arse, baterie descarcata si scantei pe motor. Acopera preventiv motorul cu orice fel de invelitoare - de la un covor de cauciuc pana la o haina. Si acopera-1 bine, caci vaporii de benzina sunt alaturi.

Pentru obtinerea unor scantei se pot folosi doua metode:

- Se ating doua chei fixe (sau alte obiecte metalice asemanatoare) care fac contact cu bornele bateriei;

Sau:

- La bornele bateriei se leaga doua cabluri sau sarme (de exemplu sarma ghimpata) care se duc in afara caroseriei masinii, pentru a obtine scanteile cat mai departe de motor (fig. 5).

4. Aprinderea focului prin frecarea lemnelor

5. Aprinderea unei carpe imbibate cu benzina, de la scanteia acumulatorului

Nu exagera cu descarcarea acumulatorului. Nu se stie cand vei mai avea nevoie de el.

Scanteile pot fi prinse cu o carpa pe care s-a picurat putina benzina. Carpa este tinuta legata cu o sarma rasucita in spirala, suficient de rigida pentru a nu se indoi cu carpa aprinsa si a-ti aprinde mana sau maneca. Pregateste din timp, in preajma, o gramajoara cu amorse si vreascuri.

- Cu o arma de foc: putin praf de pusca amestecat cu amorse de foc pornesc bine focul. Pentru a obtine o flacara, taie tubul cartusului si scoate glontul sau alicele, precum si majoritatea pulberii (nu arunca nimic, resturile pastreaza-le pentru alte utilizari!). Peste pulberea ramasa in tubul cartus baga un dop de carpa uscata cu marginile zdrentuite Nu o indesa. Incarca arma cu cartusul astfel modificat si trage in aer. Carpa va cadea aprinsa. Ia-o si aprinde cu ea amorsa si vreascurile.

Atentie la manipularea prafului de pusca!

* Cum aprinzi focul.

Foarte important: pregateste totul foarte bine, ca si cum ai fi un chirurg inainte de operatie. E pacat sa obtii cu greu o flacara si dupa aceea s-o pierzi, pentru ca nu ai ce aprinde cu ea.

Construieste o semi-piramida din vreascuri. Lasa goluri pentru tiraj. Pune flacara, torta sau lumanarea la partea de jos a gramezii, dinspre vant, acolo unde este golul, scorbura din piramida. Totodata, apara flacara de vant. In principiu, flacara prinde si se intinde de la un vreasc la altul.

Cand folosesti o amorsa de foc, botul de jeratec se introduce in gaura de la baza gramezii de vreascuri, in mijlocul unor materiale usor inflamabile, rasfirate, puse acolo dinainte: hartii etc.

Daca vantul nu bate deloc, flacara se poate obtine pornind de la o amorsa incandescenta introdusa intr-o minge de iarba uscata, hartii, zdrente uleiate. Mingea trebuie legata la capatul unei sarme sau sfori, ca o prastie. Daca rotesti in aer mingea tinuta de sfoara vei obtine un bulgare de foc.

Dupa ce vreascurile se aprind, adauga bucati mici de lemn. Baga in foc bucatile mari numai dupa ce focul este suficient de puternic si nu se mai poate inabusi. Nu indesa lemnele prea tare, lasa goluri prin care sa poata circula aerul (tirajul). Sufla in foc fara violenta. Focul incipient, mic, trebuie protejat de vant, ca sa nu fie stins de un curent prea puternic.

Lemnele mari se baga in foc asezate in straturi. Betele dintr-un strat vor fi orientate perpendicular pe cele din stratul inferior, formandu-se interstitii prin care sa poata circula aerul si flacarile.

* NU face focul pe o suprafata plana - amenajaza o vatra - in pamant (sapa un sant) sau deasupra solului. Iata cateva feluri de vetre pentru foc:

- Focul in groapa sau sant - se foloseste de regula pentru incalzirea si prepararea hranei.

Forma gropii poate fi un:

- trunchi de con cu varful in jos, iar lemnele se aseaza inclinat pe marginea acestuia unul langa altul;

- sant simplu (fig. 6.);

- sant in cruce (fig. ).

Avantaje: se economiseste combustibil (arde mai incet), jarul (acoperit cu cenusa) se pastreaza un timp indelungat. Dezavantaje: da o cantitate mai mica de caldura.

- Focul intre pietre - da mai multa caldura, cu combustibil mai putin (fig. 8.). Pietrele pot fi folosite si ca suport pentru vase, sarme sau bare metalice, pe care se pot frige (coace) diverse produse.

Avantaje: posibilitatea dirijarii caldurii spre un loc anume, mentinerea acesteia si dupa stingere - ca urmare a radiatiei produse de pietrele supraincalzite.

NU pune in foc sau langa acesta pietre ude, din material poros - pot exploda si-ti scot ochii.

NU folosi pentru constructia vetrei pietre moi, cu goluri interne - incearca-le mai inainte prin lovire (suna a gol).

- Focul cu alimentare inclinata - lungeste durata arderii (fig. 9.). Se recomanda cand nu ai mult combustibil. Doua lemne, crengi sau bete se infig paralele in pamant, inclinate, la o adancime de 20-30 cm si la o departare de 40-50 cm unul de altul; deasupra solului sa ramana capetele de aproximativ 70-80 cm. Ele constituie stalpii de sustinere pe care se aseaza, suprapuse, lemnele pentru foc. Dispozitivul poate fi folosit si in interiorul adapostului. La nevoie, stalpii inclinati pot fi sustinuti cu alte lemne sau proptele. Langa foc se pot aseza oale si vase cu diferite destinatii.

6. Vatra de foc sapata simplu in sol

Vatra de foc sapata in cruce

8. Vatra din pietre -cu cos

- Focul in stea - pentru un foc mic, se aseaza radial 5-7 bucati de lemn uscat cu un capat spre centru si cu celalalt spre exterior. In centrul vetrei poate fi facuta o mica adancitura unde se aseaza amorsele de aprindere si vreascurile. Pe masura ce capetele dinspre centru ard, lemnele se imping radial pe vatra spre centru] focului. In felul acesta lemnul arde complet, fara a fi nevoie sa-l maruntesti dinainte.

Avantaje: focul in stea are un consum mic de combustibil, da caldura suficienta si usuca progresiv lemnele. Intre capetele lemnelor este suficient spatiu ca sa asezi vase, sa frigi sau coci alimentele.

Depoziteaza lemnele langa foc, mai ales daca sunt umede. Peste noapte intretine focul fie alimentandu-1 mereu cu combustibil, fie acoperindu-1 cu busteni sau frunze peste care pui pamant. A doua zi dimineata, ca sa reaprinzi focul: dezveleste je-raticul, adauga cateva vreascuri si sufla in ele.

5. O SOBA

Poti improviza o soba dintr-o cutie de conserve goala si un izvor de caldura. Fasoneaza cutia ca in fig. 10 prin taierea, turtirea si rasucirea unor petale de tabla. Pentru aceasta operatie foloseste sculele disponibile: bolovani, un cutit, un piton etc.

Sursa de caldura poate fi: o lumanare (in acest caz nu te mai osteni sa tai partea superioara a cutiei de conserve; este suficient doar sa-i dai cateva gauri); nisip, pamant sau pietris imbibat cu motorina, ulei, parafina, benzina, spirt; o baie de ulei in care sta fitilul (realizat din muschi, carpa, chinga), sustinut in axa cutiei de un suport din sarma, pietre, metal (ca la candela); un bot de grasime animala agatat deasupra unei carpe aprinse (untura se topeste, iar picaturile cad pe carpa, unde ard); cauciuc, ceara, izolatia unui cablu electric - acestea ard mai bine intr-o soba decat la foc deschis.

NU turna petrol, gaz sau alt combustibil lichid intr-o soba deja aprinsa.

Chiar aprinderea unei sobe cu petrol lampant este o operatie destul de periculoasa: asteapta pana chibritul arde bine si apoi arunca-l in soba (NU-I baga cu mana); totodata fereste-te si fa un pas inapoi.

Iata cateva reparatii, improvizatii ce pot fi facute unei sobe cu combustibil lichid (spirt, benzina, petrol) la presiune (tip Primus):

- Dispozitivul care lateste flacara poate fi inlocuit cu o cruce (facuta din doua dispozitive de desfundare, indoite impreuna) care se aseaza deasupra arzatorului. Sau cu o piatra sau o bucata de metal.

- Garnitura rupta sau uzata de la pompita poate fi reparata prin ungerea ei cu unt, ulei, unsoare, dupa care se remonteaza cu grija inapoi la locul ei.

- Un picior rupt al pirostriei (care tine oala deasupra flacarii) poate fi inlocuit cu una sau mai multe pietre aranjate langa soba.

- Daca nu mai ai spirt denaturat (folosit pentru pornirea sobei), infasoara strans un sul din hartie rasucita in jurul tubului arzatorului, in cupa pentru spirt. Inchide ventilul sobei. Pompeaza. Va tasni combustibil si va imbiba sulul de hartie. Aprinde hartia si asteapta sa se amorseze si incalzeasca soba, apoi deschide treptat ventilul si pompeaza cat e nevoie pentru a aduce flacara la parametrii normali.

La alte tipuri de sobe (cu gaz comprimat etc.) poti interveni in mod asemanator.

Gandeste si improvizeaza!

9. Vatra cu alimentare automata si reflector de caldura

10. Soba din cutie de conservea - cu nisip imbibat cu benzina etc. b - cu fitil sustinut de o sarma