Globalizarea vs. valorile nationale

UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET

FACULTATEA: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

"Cei care renunta la libertate in favoarea prosperitatii risca sa le piarda pe amandoua Benjamin Franklin

GLOBALIZAREA vs. VALORILE NATIONALE

GLOBALIZAREA vs. VALORILE NATIONALE

1. INTRODUCERE:

Globalizarea, cu siguranta face parte din categoria cuvintelor foarte utilizate in ziua de astazi.

Termen ce s-a consacrat in anii '60, globalizarea si-a castigat popularitatea pe masura trecerii timpului, astazi regasindu-se in egala masura atat in discursul popular, in cel politic, in mass-media, cat si in cel specializat al stiintelor sociale.

Astfel, termen suprauzitat, golobalizarii ii putem atribui numeroase semnificatii

Dezvoltarea pietelor financiar globale

Cresterea corporatiilor transnationale si dominatia lor crescanda asupra economiei nationale

Patrunderea valorilor de piata in acele domenii in care ele nu apartin in mod traditional

Globalizarea informatiei si a culturii

Raspandirea televiziunii, a internetului si a celorlalte forme de comunicare

Mobilitatea crescuta a comercializarii ideilor [1]

Asa cum mentionam anterior, parca niciodata vreun termen nu a fost atat de folosit cu atat de multe implicatii si in atat de multe domenii. Fie ca se vorbeste despre ecologie, mass-media, de politica sau de economie, toate astazi sunt discutate la nivel global.

Asadar, fie ca pentru unii ,,globalizarea este ceva ce trebuie sa realizam neaparat daca vrem sa fim fericiti; dupa altii, sursa nefericirii noastre rezida tocmai in globalizare. Este sigur insa pentru toata lumea globalizarea reprezinta destinul implacabil spre care se indreapta lumea, un proces ireversibil care ne afecteaza pe toti in egala masura si in acelasi mod.

Un alt termen extrem de uzitat in viata cotidiana actuala, este acela de valoare, cu atat mai mult cu cat traim intr-o perioada destul de zbuciumata daca avem in vedere valorile nationale si ceea ce acestea presupun.

In sens comun valoarea desemneaza ,,o calitate a lucrurilor, a persoanelor, a conduitelor, pe care conformitatea lor cu o norma sau proximitatea unui ideal le face in mod particular demne de stima

Daca din acest punct de vedere lucrurile sunt relativ simple si clare, nu acelasi lucru putem spune atunci cand avem in vedere definirea valorii in sens stiintific.

Valorile creeate de oameni, la randul lor, ele sunt cele care influenteaza esential fie pozitiv, fie negativ viata acestora.

Daca la nivel individual valorile influenteaza viata unei persoane, la nivel social acestea isi pot pune ,,amprenta asupra cursului unei intregi comunitati, societati etc., si extrapoland putem vorbii chiar de evolutia intregii lumi

2. DEFINIREA CONCEPTULUI DE GLOBALIZARE

Mult timp, termenul de globalizare nu a fost inclus in dictionare ca articol separat, sensul acestia fiind explicat in cadrul paragrafului dedicat ,,teoriei sistemului global

A Dictionary of Sociology (1998), Gordon Marshall's, este primul dictionar care dedica un articol termenului de globalizare.

Daca in ceea ce priveste explicarea termenului de globalizare separat in dictionare, lucrurile nu au fost chiar asa simple, tot acelasi lucru il putem afirma in ceea ce priveste definirea acestui termen.

Desi au existat numeroase definitii elaborate de diversi autori, totusi nu s-a cazut de comun acord in ceea ce priveste acceptarea unanima a uneia dintre ele.

Totusi, sintetizand diversele definitii date globaizarii, putem desprinde cateva puncte comune. Astfel, marea majoritate a definitiilor globalizarii sunt de acord ca acesta este:

un proces dinamic si de lunga durata

fenomen care intereseaza intreaga lume

Termen ce provine de la adjectivul global cu sensul de ,,raspandit in intreaga lume", adjectiv al carui uz este legat de inceputurile expansiunii coloniale europene, care a avut loc la inceputul secolului ale XIV- lea.

Deducem astfel, ca procesul pe care globalizarea ca termen, il acopera pe plan conceptual este, mult mai vechi decat conceptul care i-a fost anexat.

O prima intelegere a acestui proces este cea geografica. In acest sens, expeditia lui Magellan (1519-1522) in jurul lumii a fost cea care a initiat formal epoca globalizarii.

Practic, intelegerea geografica a acestui proces, globalizarea, se refera la primele calatorii maritime, care vizau necunoscutul exotic si exploatarea acestor spatii , calatorii prin care europenii vizau extinderea pe orizontala, cuprinderea teritoriala a intregii planete.

Cea de-a doua intelegere a procesului este cea politico-economica, intrucat expansiunea geografica s-a conjugat cu aceea de luare in stapanire, de revendicare, achizitionare si valorificare a noilor spatii descoperite.

In 1960, adjectivul global a fost investit cu noi semnificatii de catre McLuhan, care denumea lumea prin sintagma de ,,stat global", metafora care prin care autorul viza indicarea faptului ca, datorita mijloacelor electronice

de comunicare, contactul dintre indivizi apartinand unor state diferite

cunoaste aceeasi eficienta si rapiditate cu care acesta se produce in micile comunitati rurale.1

Peter Kloss, defineste globalizarea ,,ca fiind un proces prin intermediul caruia lumea va deveni un fel de stat global sau cel putin un singur sistem economic, socio-politic si cultural

Astfel, daca ,,global" este un termen static, ,,globalizare este termen dinamic, ceea ce face sa distingem intre globalizare - ca proces sau set de procese si globalism - ca rezultat socio-cultural posibil al proceselor globalizarii.

Anthony Giddens, defineste globalizarea ca fiind cea care ,,trimite la dezvoltarea relatiilor sociale si economice, care se extind in intreaga lume ( . ). Un aspect cheie al studiului globalizarii este aparitia unui sistem mondial ceea ce inseamna ca, intr-o oarecare masura, trebuie sa privim lumea ca fiind o singura ordine sociala.

A. McGrew, defineste globalizarea ca fiind ,,pur si simplu intensificarea interconectarii globale" si subliniaza multitudinea de legaturi pe care aceasta o implica: ,,In ziua de azi, bunurile, capitalul, oamenii, cunostintele, omaginile, criminalitatea, factorii poluanti, drogurile, modelele si credintele, toate se raspandesc fara effort dincolo de granitele teritoriale

Exista insa si definitii, precum cea elaborata de Zygmunt Bauman care vorbeste despre globalizare ca fiind ,,un alt nume pentru noua dezordine mondiala"

Fara a avea pretentia de a lamuri in intregime problematica definirii conceptului de globalizare, consideram totusi ca din cele afirmate anterior cititorul isi poate face o ideea asupra acestui concept, precum si asupra semnificatiilor sale.

3. DEFINIREA CONCEPTULUI DE VALOARE

Din multitudinea de definitii pe care diferitele discipline le au formulat in ceea ce priveste valoarea, se pot desprinde trei directii semnificative pentru aceasta lucrare.

,,Valoarea este foarte des asociata idei de importanta, de apreciere, de calitate a unui anumit lucru, obiect, idee etc.." 1

De asemenea, se poate observa din diferitele definitii date valorii o tendinta de a asocia valoarea la un produs al unei judecati sociale, la o recunoastere sociala.

Dar, cel mai frecvent valoarea este asociata ideii de satisfacere a nevoilor personale si sau sociale.

Fiind notiune centrala pentru multe discipline socioumane, valoarea a fost utilizata si definita intr-o varietate de sensuri fiecare definitie ,,fiind legata de o anumita orientare teoretica, ideologica, epistemica- particulara".[2]

Nici in ceea ce priveste etimologia termenului de valoare lucrurile nu sunt asa simple.

In cele mai multe cazuri, se considera ca valoarea provine din termenul latinesc valere, care semnifica a fi puternic, a putea.

Dictionarul Cultura Dictionar De Termeni Si Personalitati releva inca doua surse din care valoarea isi poate avea originea, si anume: din sanscrita, unde bal-a sau val-a inseamna forta si din greaca unde axios (sg.) semnifica a estima si axia (pl.) are sensul de demnitate.

Conceptul de valoare a fost utilizat pentru prima data in economie de Adam Smith in lucrarea sa Avutia Natiunilor.

Ramanand in acelasi domeniu, si anume, cel economic, Karl Marx considera ca ,, valoarea unei marfi este determinta de munca abstracta incorporta in ea si in consecinta, de timpul de munca socialmente necesar pentru producerea ei.

In economia de piata actuala dar nu numai , un rol esential pentru valoare il are raportul dintre ceea ce se cere si ceea ce se ofera, altfel spus, dintre cerere si oferta.

Totusi preocuparile cele mai vechi si totodata de o mare complexitate in ceea ce priveste valoarea apartin filosofiei. Vechimea preocuparilor axiologice arata cat de indispensabile au fost acestea gandirii filosofice in ansambul, dar mai ales oamenilor care filosofeaza.

Dictionarul de filosofie defineste valoarea ca fiind ,,tot ceea ce este dezirabil"[4] si distinge totodata trei grupe de valori adevarul, binele si frumosul.

,,Notiunea de valoare (ceea ce trebuie sa fie) se deosebeste de notiunea de adevar (ceea ce este); fiind o notiune practica, care nu are sens decat in raport cu experienta vointei sau a actiunii

Desi, s-a conturat lai tarziu, impulsul pentru investigarea valorilor in antropologie, a fost unul intern, corelat cu problematica culturii.

In urma preocuparilor care au vizat semnificatia valorii pentru intelegerea culturii, s-a ajuns la argumentarea ideii potrivit careia valoarea reprezinta un concept cheie in definirea culturii.

Astfel. A. Kroeber precizeaza ca ,,valorile sunt acele lucruri - produse culturale, standarde sau idei - pe care oamenii care traiesc in societate le pretuiesc si considera ca au importanta pentru ei, pentru grupul lor si pentru descendentii lor dincolo de utilitatea lor practica. Valorile influenteaza comportamentul uman si constituie . . . forta efectiva in lumea istoriei si cea a naturii.

Nota specifica a abordarilor axiologice prezente in antropologia culurala si anume, conectarea valorii la actiune, a condus la intelegerea culturii drept ,,ansamblu de valori specifice antrenand comportamente specifice.

In sociologie nu sunt analizate valorile in sine, ci este analizata ,,legatura dintre valoare si realitatea sociala

Valorile sunt considerate a fi ,,conceptii colective despre ceea ce este bun, dezirabil, propriu sau rau, indezirabil si inpropriu intr-o cultura.

In ceea ce priveste conceptiile despre valoare ale lui Emile Durkheim si Max Weber acestea sunt similare. Acestia considera ca pentru sociolog valorile sunt ,,fapte sociale cu rol esential in asigurarea unitatii sociale.

Pentru Emile Durkheim, valorile sunt fapte sociale, ci nu proprietati inerente ale lucrurilor sau obiectelor, si de asemenea nu sunt nici preferinte individuale.

In calitatea lor de fapte sociale, valorile nu pot fiinta in afrara societatii, avand sens numai in raport cu ea.

Asa cum mentionam anterior, valorile in sociologie se studiaza in corelatie cu viata sociala.

Valorile sunt relatii sociale ce se stabilesc intre obiectul valorizat si subiectul valorizator intr-un anumit context sociocultural, variind de la o societate la alta si de asemenea variind si de-a lungul istoriei aceleasi societati.

Conservarea valorilor apartine colectivitatilor umane si nu indivizilor separati, astfel ca un bun, o idee, un principiu devin valori numai atunci cand sunt recunoscute ca atare de colectivitate, iar indivizii apreciaza lumea din jurul lor cu ajutorul unor criterii pe societatea le ofera si pe care acestia le insusesc in procesul socializarii.

Reveniind la definirea valorilor din punct de vedere sociologic, conform dictionarului de sociologie valoarea este ,,aprecierea pe care un subiect o manifesta fata de un obiect (lucru, idee, atribut, relatie) dupa criteriul socialmente impartasit al satisfacerii unei nevoi sau ideal.

Chiar daca fiecare dintre stiintele pe care le-am prezentat anterior, si anume economia, filosofia, antropologia, psihologia, si nu in ultimul rand sociologia au propria lor viziune in definirea valorilor; acestea au in comun faptul ca referindu-se la om, fie la nivel individual, fie la nivel social, si anume comunitati, societati, nu pot face abstarctie si de valorile acestuia.

4. GLOBALIZAREA VS. VALORILE NATIONALE

Intrebarea care se constituie in motivatia lucrarii de fata este urmatoarea: ,,Ce se va intampla cu valorile nationale, daca globalizarea se va desavarsi . Iar in cele ce urmeaza ne propunem sa elaboram un scenariu propiu, scenariu se ce va constitui intr-un posibil raspuns la intrebarea anterioara.

Tinem sa mentionam faptul, ca asemeni tuturor scenariilor existente si care se refera la anticiparea anumitor fapte, nu avem pretentia de a detine adevarul absolut, ci rezumam demerusul noastru la stadiul de opinie proprie.

Daca anterior ne-am format o idee in privinta conceptului de globalizare, o prima intrebare care se impune ar fi: Cine este in termeni de natiuni, principalul promotor al acestui proces, si anume globalizarea Si mergand putin mai departe am putea intreba si Cine este cel care are cel mai mult de castigat in urma acestui proces

De asemenea, mergand pe firul acestui rationament, odata desavarsita globalizarea, apare o alta intrebare, de altfel in stransa legatura ca prima, si anume: Care va fi relatia dintre statele implicate, relatie ce vizeaza raportul de conducere- subordonare?

Desi, exista puncte de vedere care sustin cu tarie, ca globalizarea are la baza comunicarea de pe pozitii egale si o interdepndenta a culturilor, fara a fi asociata cu o sursa identificabila (S.U.A, capitalismul),    ne permitem sa avem unele rezerve in legatura cu corespondentul in realitate a celor afirmate de sustinatorii acestui punct de vedere.

Putem considera insa ca cele afirmate de de acestia, intra in capitolul este dezirabil ca globalizarea sa aiba la baza comunicarea de pe pozitii egale.

Experienta anterioara fiind cea care ne-a demonstrat chiar daca la un nivel mai redus, ca egalitatea ce vizeaza partille implicate, se reduce de cele mai multe ori la o simpla formalitate, realitatea fiind cu totul alta.

Un alt punct de vedere ce se impune cand vine vorba de globalizare, este acela, prin care acest proces urmareste manipularea culturilor locale si apoi metamorfizarea acestora, precis identificata cu un proces de ,,americanizare" sau de ,,capitalizare" al intregii lumi.

Punct de vedere care ni se pare mult mai realist, in comparatie cu cel anterior, avand in vedere explozia culturala americana, de departe cea mai activa si prezenta in interiorul culturilor locale.

Atunci cand in diferitete dispute dintre cei care sustin globalizarea si cei care au serioase rezerve in ceea ce priveste acest proces, apar critici de genul, acelora ca globalizarea prin toate etapele ei anuleaza localul si chiar mai mult extrapoland, spun ca globalizarea anuleaza statul si indentiatea nationala. Cei care sustin globalizarea aduc contraargumenete care se bazeaza pe faptul ca influentele pe care aceasta le presupune, devin treptat indigenizate, fiind traduse in limbajul cultural al tarii gazda.

La acest argument ne permitem sa intrebam din nou: Cum si-au pus amprenta romanii asupra jeans-ilor si de asemenea ce exista specific romanesc in celebrele fast food-uri MacDonalds-uri? (si ne-am referit doar la doua dintre celebrele simboluri, ale industriei culturale americare, extrem de prezenta in toate culturile). Daca in ceea ce priveste raspunsul la aceasta intrebare nu ne este inca clar formulat in minte, putem spune in schimb ca in ceea ce priveste modul in care aceste simboluri , ce nu trebuiau decat preluate si adecvate spcificului propriu, sunt cele care se constituie in adevarate piste de lansare pentru alte simboluri, etichete etc. la fel de specifice culturii care le promoveaza.

Astfel, ne permitem sa staruim doar asupra unui singur exemplu si anume: in MacDonalds-uri se sarbatoresc zile precum Valentine's Day sau Hallowen. Lucru care nu ar semnala nimic in sine periculos, daca tot in aceleasi locatii s-ar desfasuara si sarbatorirea unor obiceiuri romanesti precum Dragobetele sau ziua martisorului, ceea ce desigur nu se intampla . Este doar un simpu exemplu, limitat ce este drept, dar care este extrem de concret si care poate fi vazut la noi in tara si nu numai, de fiecare data cand au loc sarbatorile mentionate.

Ca argument la ceea ce sustin cei care au serioase rezerve in ceea ce priveste globalizarea, sustinatorii acestui proces considera ca globalizarea nu distruge identitatea ci din contra o genereaza. Totusi, fie ca omit, fie ca sunt ironici, acestia nu se refera la identitatea nationala, identitate de care vorbesc primii.

Printr-o confuzie de termeni sau poate printr-un mesaj subtil transmis de sustinatorii globalizarii, incercam sa desprindem cateva idei legate de ce se va intampla cu specificul fiecarei culturi nationale in parte, (si ne vom rezuma bineinteles la cultura nationala romanesca) specific care noi il reprezentam prin valorile pe care Romania ca natiune le recunoaste ca fiind proprii si le cinsteste ca atare.

Consideram ca aspectele principale care diferentiaza o cultura locala de una globala sunt: limba, religia si istoria, aspecte care se constituie in valori pentru respectiva societate si din care nu in ultimul rand rezulta alte valori.

Ideea de cultura a fost multa vreme legata de ideea unei localitati, comunitati, societati fixe. ,,Notiunea de "cultura" e similara notiunii de "societate", ca enetitate delimitata ocupand un teritoriu fizic, cartografiat sub forma unui teritoriu politic (in mod predominant ca stat natiune)"1

Este clar ca globalizarea reprezinta, cu certitudine un pericol pentru actuala acceptiune a culturii, in principal prin faptul ca in momentul de fata se stimuleaza punctul de vedere care nu mai vizeaza asocierea culturii unui spatiu fix.

Vorbeam anterior de valori recunoscute de membrii unei natiuni ca fiind esentiale in ceea ce priveste identiatea nationala, si aminteam printre altele si religia.

Este clar ca nici aceasta nu scapat influentelor globalizarii, si pe drept de altfel, religia constituind unul dintre pilonii de rezistenta ai identitatii unei natiuni. Se pare ca ceea ce sute de ani de dominatie, fie turceasca, fie austroungara sau diferitele doctrine politice precum cea comunista etc. nu au reusit sa duca la ceea ce astazi este pe cale sa elaboreze acest proces al globalizarii. Si anume, o unificare a religiilor, sau cel putin o contopirea a acestora in ceva anume, ceva care nu poate fi definit din punct de vedere religios.

In timp ce in tara exista sute de biserici care au nevoie urgenta de restaurari, biserici care se constituie unele in adevarate monumente de arta dar si de cultura nationala, mai ales daca avem in vedere diferite zone ale tarii, zone in care doar religia in mai face pe oameni sa se simta romani. In Bucuresti, exact in Piata Unirii, se incearca de mai multi ani construiera unei Catedrale a Nemurii Neamului. Lucru pe deplin admirabil de altfel, daca nu am avea in vedere cele spuse anterior si faptul ca pe langa suma imensa de bani pe care necesita aceasta lucrare, ea va fi amplasata intr-un loc in care unul dintre simbolurile ortodoxiei romanesti exista, si anume Mitropolia.

Pe langa faptul ca ortodoxii au biserici si in nici un caz catedrale, acestea fiind specifice catolicilor, aceasta contructie atenteaza asa cum am mai mentionat la simbolul national ortodox, Mitropolia din Bucuresti.

Limba ar putea fi considerata ca fiind a doua dupa religie ca factor ce diferentiaza popoarele dintr-o cultura de popoarele din alta cultura

Dar, printr-o observatie de bun simt se poate deduce care este tendinta in ceea ce priveste acest simbol. Astfel, rasapandirea limbilor europene (in special engleza) este un fapt destul de evident.

Sub pretextul ca tarile puternic dezvoltate dirijeaza cele mai inalte cercetari tehnice, dezvoltarea si domina comunicatiile internationale - prin toate aceste lucruri isi impun automat si propria limba chiar daca intr-un mod subtil si binevoitor din punctul lor de vedere. Astfel impunerea subtila a limbii, chiar daca se realizeaza avand un pretext nobil, acela al dezvoltarii globale, afecteaza destul de grav identitatea unei tari, si ce e si mai grav , faptul ca aceste efecte se vor vedea in timp, adeseori fiind ireversibile.

In acest sens Internetul, industria calculatoarelor in general, se impun ca principale instrumente prin care se realizeaza pentru unii subtil, pentru altii fatis acest proces de extindere a limbii engleze.

Vorbeam anterior de istoria unui neam ca facand si ea parte dintre elementele ce constituie liantul prin care oamenii se identifica ca popor si cultura specifica.

Cu cateva zeci de manuale alternative de istorie, elaborate urmarind interesele cele mai meschine, de la cele materiale, la cele cu adevarat periculose si anume, creearea unui altei istorii, copiii invata in scolii ceea ce scrie in cartile mai sus mentionate ca fiind istoria propriului neam.

Cu o limba de imprumut, cu o religie total metamorfozata si cu o istorie confuza si pe alocuri plina de impuritati, acesta poate fi in cateva cuvinte tabloul principalelor valori ai unei natiuni, tablou prins bine in ramele globalizarii.

Dezradacinati de valorile ce anterior constituiau adevarate repere, romanii alaturi de altii, isi urmeaza cursul propus de globalizare.

Pe acest fond, revine intrebarea cu care am inceput: cum ramane cu raportul conducere-subordonare, dar cu comunicarea de pe pozitii egale Poate singurul aspect specificde acum romanilor romanilor cu care acestia pasesc in acest proces de globalizare este acela al supunerii.

BIBLIOGRAFIE:

Andrei,Petre, FILOSOFIA VALORII, Editura POLIROM, Iasi, 1997

Bauman, Zygmunt, Globalizarea si efectele ei sociale, Editura ANTET

Bunescu,Gheorghe, SCOALA SI VALORILE MORALE , EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA R.A., Bucuresti, 1998

Clement,Elisabeth, Demonuque,Chantal, Hansen-Love,Laurence, Kahn,Pierre, FILOSOFIA DE LA A LA Z. DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE FILOSOFIE, Editura ALL, Bucuresti, 2000

Dider,Julia, DICTIONAR DE FILOSOFIE LAROUSSE, Editura UNIVERSUL ENCICLOPEDIC, Bucuresti, 1998

Kloos, Peter, The Many Faces Of Globalization, Prelegere sustinuta in 18 aprilie 1998, in cadrul Facultatii de Sociologie, Universitatea Bucuresti

Margescu,Georgeta, Introducere In Antropologia Culturala, EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE, Bucuresti, 1999

Mamulea, Mona, Globalizare: o ipostaza moderna a acculturatiei

Soros, George, Despre Globalizare, Editura Polirom, Iasi, 2002

Tomlinson, John, Globalizare si Cultura, Editura Amacord, Timisoara, 2002

(coord.) Topor, Rodica, CULTURA: DICTIONAR DE TERMENI SI PERSONALITATI, Editura VIVALDI, Bucuresti, 2000

Zamfir,Catalin, Vlasceanu,Lazar, DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, Editura BABEL, 1997