Grupul de dezvoltare personala la adolescenti centrat pe asumarea identitatii de sex-rol, pe pregatirea personala pentru viata de cuplu si viata de familie

- ghid pentru psihologii scolari si consilierii psihologici -

Prinsa de febra acestei problematici inca de la debutul tezei de doctorat (pe care am reusit sa o inchei cu ceva vreme in urma), am propus, am experimentat si am formulat un modul de consiliere adolescentilor, care sa-i ajute pe acestia sa-si integreze o buna identitate de gen-rol, corespunzatoare sexului lor biologic.

Tinand apoi cont de:

• cercetarile prezentate in literatura romaneasca de specialitate despre dinamica tumultoasa si, de cele mai multe ori, dureroasa a vietii de cuplu,
• durata uneori extrem de limitata a unei astfel de relatii,
• experienta cazurilor din cabinet si de
• motivatiile adolescentilor prezenti in grupurile de dezvoltare

am considerat ca, in contextul actual al vietii romanesti, construirea unui modul de consiliere care sa-i ajute pe adolescenti sa se pregateasca pentru o viata sanatoasa de cuplu si o viata armonioasa de familie ar fi un lucru extrem de util, care ar putea duce in timp la un grad de augmentare calitativa si insanatosire a vietii sociale.

Modul in care am elaborat acest modul a fost prezentat in alte doua articole publicate in aceasta revista (Revista de Psihoterapie Experientiala nr. 22 si 27 ). De data aceasta am sa redau cateva fragmente din ghidul final, pe care l-am conceput ca material de indrumare pentru psihologii scolari si consilierii psihologici.

Am pornit in construirea acestui ghid de la experienta a doi ani de lucru cu doua grupuri pilot de dezvoltare personala, organizate in cabinetul de consiliere. Toate exercitiile adunate aici au fost experimentate si validate ca oportune in raport cu obiectivele urmarite. Ghidul este organizat pe trei sectiuni, urmand modelul experimental, si este scris intr-o forma calda si directa, pentru a-l face cat mai accesibil si flexibil, prin urmare usor de adaptat stilului cosilierului sau psihologului scolar, precum si particularitatilor grupului de clienti - adolescentii.

Voi prezenta in continuare obiectivele fiecarei sectiuni si subsectiuni in parte si, de asemenea, o serie de exercitii, urmand ca modelul de lucru integral al acestui ghid sa fie redat intr-o lucrare aflata in curs de aparite.

Sectiunea 1 contine o serie de exercitii care il ajuta pe consilier sa formeze un grup coeziv, sa ofere adolescentilor un climat de incredere, de acceptare neconditionata, care sa le faciliteze autodezvaluirea si explorarea personala. De asemenea, ele dau posibilitatea acestuia sa familiarizeze participantii la grup cu tehnicile de lucru de tip experiential, cu modul de abordare a evenimentelor "aici si acum". Exercitiile oferite sunt doar un exemplu, psihologul poate da frau liber imaginatiei sale pentru a crea si alte exercitii.

Eroi si Eroine

Instructaj:

"Oferiti-va cateva momente si ganditi-va la un erou preferat; poate fi un barbat, poate fi o femeie. Important este sa fie un erou sau o eroina pe care voi o apreciati sau care va place din anumite puncte de vedere. Amintiti-va felul in care acesta sau aceasta vorbeste, se misca, se comporta sau are anumite idei sau valori care-i coordoneaza viata. Reamintiti-va ce va place, ce va fascineaza la acest personaj sau ce puncte slabe ii gasiti, evident daca are si asa ceva Sunteti gata? (Lasa cateva momente participantilor la grup pentru a-si contura o imagine cat mai clara despre eroul ales sau eroina aleasa.) Din acest moment deveniti chiar eroul sau eroina pe care voi l-ati ales sau ati ales-o. Va invit sa mergeti cativa pasi prin incapere, incercand sa va faceti simtita prezenta printre ceilalti invitati astazi aici. Iar apoi, va propun fiecaruia sa va prezentati intr-o maniera personala intregii adunari."

Strategii de valorificare a experientei:

Incurajeaza participantii sa intre cat mai bine in rolul personajului ales de ei si, impreuna cu ceilalti participanti la grup, sa ofere fiecare mai multe informatii despre personaj. Stimuleaza foarte mult expresivitatea gestica si posturala, precum si interactiunea cu celelalte personaje.

Dupa desfasurarea tuturor prezentarilor ofera adolescentilor o foaie de hartie A4 si 5-7 minute in care sa identifice si sa enumere afinitatile si deosebirile dintre ei si personajul ales.

Sectiunea 2 are drept tinta analiza personala a adolescentilor, analiza centrata pe constientizarea unor elemente de Umbra si a unora ce tin de Anima negativa sau Animusul negativ, formate in relatie cu figurile parentale. Lucrul asupra Umbrei si asupra complexelor contrasexuale negative este extrem de necesar, pentru ca ele sa poata fi integrate in structura Eului si a complexului sexual, iar adolescentii sa-si poata asuma o buna identitate psihosexuala, corespunzatoare sexului biologic. De asemenea, exercitiile din aceasta sectiune vor da adolescentilor posibilitatea de a se cunoaste mai bine si de a invata sa ia decizii bune pentru ei. Procedand astfel, ne putem astepta ca o serie de patternuri comportamental-relationale distructive din familia de origine sa nu se mai repete la nivelul cuplului adolescentului de azi si al adultului de maine. Aceasta sectiune a fost impartita in doua subsectiuni importante: Mostenirea parinteasca si Harta personala, cu scopuri si strategii specifice.

Astfel, in realizarea subsectiunii pe care am numit-o Mostenirea parinteasca am pornit de la urmatoarele idei:

Conform principiul ca nimic nu e intamplator, putem spune ca nici venirea pe lume intr-o anumita familie nu este absolut intamplatoare. Fiecare are lectiile lui de invatat, incepand inca din primele momente ale vietii.

Fiecare dintre noi se formeaza si evolueaza ca personalitate in primul rand in interiorul sistemului de relatii intrafamiliale, preluand sau respingand modelele parentale (matern si patern) si creandu-si in cele din urma propriul mod de a fi. Interiorizarea modelului se face insa selectiv, prin preluarea sau respingerea unor tipuri de comportament.

Fiecare este astfel creatorul propriei sale persoane, sub influenta fireasca a mediului social in care traieste.

Scopurile avute in vedere au fost urmatoarele: adolescentii sa poata reflecta la relatiile pe care le au cu membrii familiei lor, sa constientizeze modul in care aceste relatii influenteaza dezvoltarea personalitatii lor, sa reflecteze asupra modelelor parentale si asupra rolurilor de gen pe care le adopta, sa constientizeze ce tipuri comportamentale ale parintilor lor au interiorizat si sa descopere care sunt stereotipurile de gen existente in si promovate de familiile lor.

Fotografie de familie

Materiale necesare: coli albe A4, scoici, cristale, pietre, frunze, crengute, flori, castane, seminte.

Durata: 120 de minute

Instructaj:

"Ganditi-va pentru o clipa la familia voastra. Opriti-va, pe rand, la fiecare membru al familiei voastre si observati-l cu atentie! Cum este el? Ce-l caracterizeaza? Cum este relatia voastra cu el? Ce va atrage sau nu va atrage la el? Sunt lucruri care va apropie sau va tin realmente departe unul de celalalt? Incercati sa aveti o imagine cat mai clara a fiecarei persoane din familia voastra. Si daca tabloul este complet, va invit sa va indreptati catre materialele din centrul salii: scoici, cristale, pietre, frunze, crengute, flori, castane, seminte si cu ajutorul lor sa realizati pe spatiul foii de hartie din fata voastra o fotografie reprezentativa pentru familia din care proveniti. Faceti in asa fel incat sa redati o imagine cat mai fidela a familiei voastre, gasind elementele care ar putea sa defineasca cel mai bine fiecare membru al familiei."

(Ofera timp suficient adolescentilor pentru a realiza tabloul familial.)

"Priviti acum fotografia realizata si observati modul in care va situati voi fata de ceilalti membri ai familiei voastre. Incercati sa aflati ce va determina sa stati la o distanta mai mare sau mai mica de fiecare membru al familiei voastre. Care este relatia voastra cu ei si care sunt trairile voastre in raport cu ei?"

Strategii de valorificare a experientei:

Solicita participantilor sa prezinte celorlati, pe rand, familia lor. Incurajeaza-i sa se exprime cat mai deschis si sa observe trairile pe care le au atunci cand prezinta fiecare personaj in parte. Prezentarea unor membri ai familiei va fi poate insotita de emotii pozitive, in timp ce prezentarea altora de emotii negative. Ajuta-i sa constientizeze care sunt acele comportamente ale parintilor, fratilor sau bunicilor care ii bucura sau ii intristeaza. Nu uita sa ai in vedere urmatoarea grila de intrebari, pentru a-i ajuta pe adolescenti sa constientizeze comportamente specifice de sex-rol:

• Care sunt comportamentele specifice fiecarei persoane din familia ta?
• Care sunt comportamentele comune si diferentiale exercitate de persoanele de gen feminin din familia ta?
• Care sunt comportamentele comune si diferentiale exercitate de persoanele de gen masculin din familia ta?
• Corespund comportamentele membrilor familiei tale unor stereotipuri de gen in adoptarea rolurilor familiale? Daca da, care sunt acelea?

Mostenire de familie

Materiale necesare: coli albe A4, creioane colorate, carioca, markere.

Durata: 120 de minute.

Instructaj:

"Va invit sa va indreptati din nou cu gandul catre parintii vostri. Priviti-i cu ochii mintii si amintiti-va cum sunt ei, ca mama si ca tata, ca oameni, cu calitati si cu defecte. Indreptati-va acum catre creioanele colorate din fata voastra, luati cate o coala alba si redati cu ajutorul cuvintelor sau al diferitelor simboluri, desene, trasaturile pozitive ale mamei si tatalui vostru, calitatile pe care voi le apreciati la ei. Ce trasatura descrie cel mai bine personalitatea mamei? Ce are ea unic? Dar tatal vostru prin ce se defineste cel mai bine? Observati in tot acest timp care sunt trairile voastre atunci cand desenati sau notati toate aceste trasaturi care va plac la parintii vostri. Iar acum, va invit sa prezentati, pe aceeasi coala de hartie, acele trasaturi care va displac la parintii vostri. Si fiti, de asemenea, constienti de emotiile pe care le traiti atunci cand le evidentiati, intr-o forma sau alta, pe spatiul foii. Poate ca unele dintre ele v-au creat de-a lungul timpului unele neplaceri: v-au intristat, v-au suparat, v-au speriat, v-au frustrat sau v-au revoltat. Amintiti-va toate aceste neplaceri si incercati sa le conturati si pe ele pe foaia de hartie. Pe masura ce creionati toate aceste stari, lasati mana vostra sa exprime cat mai bine toate trairile pe care le aveti.

Iar acum, cand sunteti profund constienti de ceea ce apreciati sau respingeti la parintii vostri, va invit sa luati o noua foaie de hartie si s-o impartiti in patru cadrane dupa urmatorul model:

Completati cu ajutorul creioanelor colorate fiecare cadran. Observati cu atentie gandurile care va trec prin minte si emotiile asociate lor odata cu fiecare linie trasata pe foaia de hartie."

(Realizeaza acum grupuri de cate patru participanti, avand drept criteriu principiul proximitatii.)

"Recititi acum fiecare cadran si impartasiti ceea ce ati notat colegilor din grupul vostru. Fiti atenti si remarcati asemanarile si deosebirile dintre voi."

Strategii de valorificare a experientei:

Ofera participantilor 10-15 minute pentru a putea discuta despre "mostenirea lor de familie" la nivelul grupului de patru persoane. Reuneste apoi grupul mare, centrandu-l mai ales pe analiza celui de-al treilea cadran: "Ce ar fi cel mai neplacut sa mostenesc?" Ajuta-i pe adolescenti, prin tehnici specifice analizei personale de tip experiential, sa lucreze relatia cu parintii lor, pornind de la aceste lucruri care le displac, pentru a obtine o mai buna acceptare a acestora si, implicit, o mai buna acceptare si asumare a propriei identitati de gen.

Realizarea subsectiunii Harta personala s-a bazat pe urmatoarele idei:

• Cunoasterea de sine este o preconditie a unei relatii de cuplu reusite. Cu cat stii mai bine cine esti, ce doresti, ce-ti place sau ce-ti displace, ce astepti de la celalalt sau ce poti sa-i oferi, cu atat sunt mai mari sansele ca singuratatea in doi sa fie evitata, iar gradul de satisfactie conjugala sa aiba o traiectorie ascendenta.
• Acceptarea de sine, increderea in propriile capacitati de relationare, de rezolvare a unor situatii problematice, aduc beneficii implicarii responsabile intr-o relatie de cuplu, cu efecte evident benefice pentru amandoi partenerii.

Exercitiile prezentate au fost concepute pentru a-i ajuta pe adolescenti:

a) sa se cunoasca mai bine;

b) sa isi contureze o imagine realista despre sine;

c) sa isi descopere abilitati si noi interese;

d) sa isi formeze deprinderi de autoexplorare si identificare a propriilor trairi interioare;

e) sa identifice propriile nevoi de schimbare;

f) sa-si descopere resursele personale prin care sa realizeze schimbarea in viata lor;

g) sa descopere strategii eficiente de luare a deciziilor personale.

Bun gasit, Copil Interior!

"Copilul rade:

Intelepciunea si iubirea mea e jocul"

Lucian Blaga, ".Trei fete"

Materiale necesare: coli de tip A4, colorate sau albe, creioane colorate, carioca, creioane cerate, markere, creta colorata.

Durata: 120 de minute.

Instructaj:

Asezati materialele necesare lucrului in mijlocul incaperii, in mijlocul cercului descris de adolescenti.

"Va propun sa va ridicati, sa va plimbati prin aceasta camera si sa incercati sa descoperiti cum sunt astazi colegii vostri. Aflati cu ce culori sunt imbracati, cum si-au aranjat parul, surprindeti ce este nou astazi la colegii vostri. Observati cum se misca ei acum, ce parfum se raspandeste in jurul lor. Iar daca ar fi sa le asociati un gust, oare ce fel de gust ar fi? (Pauza.) Acum prindeti mana celei/ celui care se afla langa voi, cum este ea/ el? Ce stare va creeaza? Fiti constienti de toate senzatiile, emotiile pe care le traiti.

Alegeti acum un loc in aceasta sala, unul care sa devina locul vostru si care sa va ajute sa va explorati mai profund trairile interioare. Indreptati-va spre acest loc si asezati-va cat mai comod. Acordati-va timp si aflati care este starea voastra acum? Ce se intampla cu voi in interior? Puteti inchide ochii ca sa va fie mai usor sa va detasati de ceea ce este in afara voastra. Ce vedeti cu ochii mintii? (Pauza.) Dar mainile voastre ce simt? Ce se intampla cu corpul vostru? (Pauza.) Exista vreo parte a corpului tensionata? Daca da, faceti ceva ca sa va ajute sa va simtiti mai confortabil.

Va invit acum sa va reamintiti cum erati voi cu multi ani in urma, atunci cand erati copii. Fixati-va asupra primei imagini care va trece prin minte. Oare ce varsta aveati, cum aratati? (Pauza.) Observati imaginea copilului care apare. Acesta este Copilul vostru Interior. Cum este el? Cum este imbracat, cum se misca, cum miroase, ce face si cum se simte? Incercati sa-l cunoasteti cat mai bine, sa aflati cat mai multe lucruri despre el. (Pauza.) Stiti deja suficiente lucruri despre el? Daca da, ce-ar fi sa-l intrebati cum il cheama? (Pauza.) Ati aflat?

Acum deja va cunoasteti. Ce ar fi sa faceti impreuna o plimbare? Sau daca preferati sa stati pe o banca, numai voi doi, puteti s-o faceti! Alegeti un loc frumos, linistit. Poate fi oriunde, la mare, la munte, intr-un parc sau intr-o padure. Bucurati-va de prezenta copilului si de momentele intense petrecute cu el. Iar atunci cand considerati ca ati aflat suficient de multe despre acest copil, deschideti ochii, alegeti creioanele colorate potrivite si desenati-l pe foaia de hartie din fata voastra, cu acea mana pe care nu o folositi la scris. Astfel, daca scrieti cu dreapta, veti desena cu stanga, iar daca scrieti cu stanga, atunci veti desena acum cu dreapta. Ganditi-va doar la modul in care desenati, nu la cum va arata la final. Lasati mana sa exprime singura pe hartie Copilul vostru Interior. Alegeti cu grija culorile pentru a-l reda cat mai bine. Dupa ce terminati, scrieti numele copilului interior undeva pe foaia de hartie."

Strategii de valorificare a experientei:

Propune adolescentilor sa priveasca cu atentie desenul realizat, incercand sa afle cat mai multe despre personajul care tocmai a prins viata pe coala de hartie, sa descopere care sunt lucrurile care-i plac sau nu ii plac, care este starea lui emotionala din acest moment si care sunt dorintele lui, nevoile lui, dar si temerile lui. (Timp de lucru individual 3-5 minute.)

Ofera cate un bold sau ac de siguranta fiecarui adolescent pentru a-si prinde in partea din fata a corpului desenul realizat. Apoi, pe rand, fiecare participant va intra pe "scena" grupului si va prezenta celorlalti copilul sau interior folosind persoana intai singular. Prezentarea va fi facuta atat verbal, cat si corporal, adolescentii trebuind sa vorbeasca, sa se manifeste intocmai cum ii dicteaza Copilul sau Interior.

Incurajeaza ceilalti adolescenti sa puna intrebari protagonistului, sa-si satisfaca propriile curiozitati.

In incheiere, cere fiecarui participant sa-si ia la revedere de la Copilul Interior, oferindu-i prilejul de a-i transmite acestuia un mesaj de pe pozitia adolescentului.

Imi doresc, voi reusi! "Nu renunta niciodata la visurile tale! Cu cat te apropii mai mult de vis cu atat el devine adevarata ratiune pentru a trai!"

Paulo Coelho, "Alchimistul"

Materiale necesare: coli albe A4, creioane colorate, carioca, scoici, pietre, frunze, crengute de brad, bucati de plastilina, casetofon sau CD player, caseta audio sau CD.

Durata: 120 de minute.

Instructaj:

Pe un fond muzical linistit, care invita la meditatie, cere adolescentilor sa faca cativa pasi prin sala de lucru.

"In timp ce ii permiteti corpului sa se plimbe in voie prin sala, va propun sa lasati si gandurile voastre sa mearga inapoi, pe linia timpului, pana la cele mai vechi amintiri din viata voastra. (Pauza.) Odata ajunsi acolo parcurgeti pas cu pas drumul inapoi, oprindu-va cu atentie asupra acelor amintiri despre evenimente semnificative care, intr-un fel sau altul, v-au marcat viata. Cu siguranta, fiecare dintre acestea v-au permis sa invatati ceva. Retineti fiecare invatatura, depozitati-o cu mare grija in desaga lucrurilor importante pentru voi si mergeti mai departe pana ajungeti in momentul prezent. (Pauza.) Si atunci cand ati terminat de parcurs drumul vietii voastre din trecut pana in prezent, va invit sa luati o foaie de hartie si un creion din materialele aflate in mijlocul salii si apoi sa va asezati comod intr-un anumit loc din aceasta incapere."

Ofera adolescentilor timpul necesar pentru a-si achizitiona instrumentele de lucru si pentru a se aseza undeva in sala.

"Priviti cu atentie foaia de hartie din fata voastra, incercati sa aflati cat mai multe lucruri despre forma ei, marimea, culoarea, asperitatea, finetea sau greutatea ei. Si, dupa ce ati cunoscut-o suficient de bine, marcati un punct pe ea cu ajutorul creionului din mana voastra. Acest punct reprezinta momentul prezent al vietii voastre. El marcheaza ceea ce sunteti voi aici si acum, adolescenti, cu un anumit trecut, cu o desaga plina de invataminte, cu nevoi, dorinte si vise ce se vor a fi indeplinite. Plecand de la acest punct, va invit sa creionati pe foaia de hartie linia timpului vostru viitor. Voi sunteti cei care veti decide incotro se va indrepta ea si ce anume va contine ea. Dati-va voie sa va creati propriul vostru viitor. Un viitor luminos. Un viitor care sa va implineasca nevoile si dorintele voastre de acum. Acum voi sunteti creatorii propriului vostru viitor. Amintiti-va care sunt resursele pe care stiti ca puteti conta in construirea propriului vostru viitor! Daca le veti folosi cu atentie si discernamant, cu siguranta visele voastre vor deveni realitate!

Va propun acum sa va ganditi la trei dorinte sau trei scopuri importante pentru voi si care vreti sa vi se indeplineasca, sa se realizeze. Marcati pe linia timpului vostru viitor, cu ajutorul materialelor din mijlocul salii: pietre, scoici, frunze, bucati de plastilina, momentele in care considerati ca acestea se pot indeplini. Nu va grabiti! Identificati prima dorinta si atunci cand ea este foarte clara in mintea voastra alegeti un obiect cu ajutorul caruia sa insemnati pe linia timpului momentul realizarii ei. Procedati la fel cu a doua si a treia dorinta."

Lasa timp adolescentilor sa identifice si sa marcheze pe linia timpului implinirea dorintelor lor.

"In acest moment dorintele si scopurile voastre sunt clare in mintea fiecaruia dintre voi. Opriti-va acum, din nou, asupra fiecareia dintre ele si aflati cum sa procedati sau cum sa faceti ca ele sa se indeplineasca. <<Ce din mine ma va ajuta sa-mi indeplinesc prima dorinta? Dar a doua? Dar a treia?>> (Pauza.) Ati aflat? Daca da, va sugerez sa invitati la masa dialogului Criticul si Protectorul vostru Interior pentru a va spune in ce masura fiecare dintre dorintele voastre are sanse sa se indeplineasca pe calea pe care voi ati ales-o. Poate veti afla ca drumul pe care l-ati ales este cel potrivit pentru ca dorinta voastra sa se implineasca. Sau poate veti afla ca dorinta voastra, pentru a se implini, nu depinde numai de voi si atunci e posibil sa nu se realizeze. Daca este asa, intrebati Criticul si Protectorul vostru Interior cum ati putea reformula sau transforma dorinta/ scopul vostru astfel incat sa aiba sanse de a se implini."

Lasa, de asemenea, timp adolescentilor sa analizeze cu atentie fiecare dorinta in parte.

"Acum, cand stiti foarte clar care sunt cele trei obiective pe care le aveti de indeplinit in viitor si cunoasteti si modul in care veti face acest lucru, va invit sa va intoarceti pe linia timpului la punctul care pe foaia voastra de hartie marcheaza momentul prezent. Intrati in contact cu acest punct, punand degetul pe el. Inchideti ochii si observati care este starea voastra de acum. Cum va simtiti acum, cand stiti deja care sunt urmatorii trei pasi pe care ii veti face in viitor astfel incat voua sa va fie bine? Aveti deja control asupra a ceea ce vi se va intampla. Multumiti-le Criticului si Protectorului vostru Interior pentru ajutorul dat, multumiti-va voua pentru ca v-ati oferit timp sa luati decizii bune pentru voi. Cand ati terminat, deschideti ochii si multumiti intr-o maniera personala colegilor vostri pentru ca au fost alaturi de voi in trairea acestei experiente."

Strategii de valorificare a experientei:

Incurajeaza adolescentii sa discute despre:

dorintele si scopurile lor;

resursele personale utile si absolut necesare pentru indeplinirea/ satisfacerea dorintelor si scopurilor proprii.

Abordeaza problema necesitatii formularii unor scopuri personale a caror realizare sa depinda numai de persoana care le formuleaza. Numai o astfel de strategie poate garanta indeplinirea lor si este foarte important ca adolescentii sa fie constienti de acest lucru.

In finalul exercitiului ofera fiecarui adolescent o foaie de hartie pe care va fi notat titlul "Scrisoare catre Adultul care creste in mine" si cere-le sa exprime in scrisoare, timp de 5-10 minute, tot ceea ce au invatat ei din intalnirile de grup de pana acum si considera ca le-ar fi de folos in viitor. Indica participantilor sa foloseasca in realizarea scrisorii adresarea directa. Le poti recomanda sa inceapa cu formula:

"Dragul meu Adult Interior,

Iti scriu acum . ."

Sectiunea 3 este centrata pe formarea si asumarea identitatii psihosexuale, pe pregatirea adolescentilor pentru viata de cuplu si viata de familie. Aceasta cuprinde doua subsectiuni: Misterele vietii in cuplu si Viata de familie

In prima subsectiune, Misterele vietii in cuplu, exercitiile au avut urmatoarele scopuri:

a)      sa-i ajute pe adolescenti sa-si formeze deprinderi de comunicare autentica si asertiva,

b)      sa constientizeze si sa transforme diferite patternuri proprii de relationare maladaptativa: dependenta exagerata, asumarea rolului de dominator sau supus, a celui de salvator, victima sau persecutor,

c)      sa descopere modalitati de comunicare eficienta in cuplu,

d)     sa exerseze comunicarea emotionala,

e)      sa cunoasca si sa constientizeze propriile "pozitii de viata" (v. Berne, A.T.) precum si efectele acestora in cadrul unei relatii de cuplu, calitatea si durata unei relatii depinzand in primul rand de calitatea comunicarii dintre parteneri.

POZITII DE VIATA

Materiale necesare: o foaie de flipchart pe care este prezentat "Ok-ul Coral" al lui Frank Ernst, o fisa pentru fiecare adolescent cu acest tabel, realizata dupa modelul prezentat in instructajul acestui exercitiu, creioane colorate, carioca.

Durata: 120 de minute

Instructaj:"In urma experientelor traite ca si copil mic, mai ales in cadrul anturajului familial, fiecare dintre noi adopta, inainte de 7 ani, una din cele patru pozitii de viata, sau pozitii existentiale. Aceasta ne influenteaza maniera in care gandim, actionam si intram in relatie cu ceilalti. Conform lui Eric Berne, distingem patru pozitii de viata principale, adica patru moduri de a vedea relatiile cu sine insusi si cu ceilalti. Frank Ernst a propus reprezentarea acestora sub forma unui tabel patrat, denumit "OK-ul Coral":

EU SUNT OK

Ma supravalorizez si il Ma accept asa cum sunt

devalorizez pe celalalt. il accept si pe celalalt.

TU NU ESTI OK TU ESTI OK

Ma devalorizez si il Ma devalorizez si il

devalorizez si pe celalalt. supravalorizez pe celalalt.

EU NU SUNT OK

Plecand de la cele prezentate pana acum, va invit sa va intoarceti un pic in timp si sa va amintiti situatii de viata in care v-ati manifestat, fata de o persoana sau mai multe, una din cele patru atitudini sau "pozitii de viata" prezentate mai sus. Dupa ce le-ati identificat, notati-le in fisa pe care vi-o ofer acum, ficaruia dintre voi."

Fiecare participant la grup primeste cate o fisa de lucru care contine cele ce urmeaza:

POZITIILE MELE DE VIATA

In ce circumstante si cu ce persoane m-am aflat in fiecare pozitie de viata?

"Acum, cand ati terminat, observati care dintre patratele din fisa voastra este mai plin de evenimente si amintiti-va pentru care dintre pozitiile de viata v-a fost cel mai usor sa dati exemple. Este posibil ca pe acestea sa le folositi mai frecvent in viata voastra. Amintiti-va, de asemenea,    pentru care dintre pozitiile de viata v-a fost cel mai dificil sa dati exemple. Cu siguranta acestea nu se numara printre preferatele voastre."

Strategii de valorificare a experientei:

Ofera adolescentilor suficient timp pentru a afla ce tip de "pozitie de viata" adopta mai des sau mai rar ca si posibilitatea de a impartasi celorlalti participanti ceea ce au aflat despre ei. Propune-le apoi spre dramatizare scenariile ce urmeaza pentru a putea apoi discuta despre efectele pe care fiecare "pozitie de viata" le-ar putea avea asupra celor care le adopta, dar si asupra rezolvarii situatiilor cu care se confrunta.

Scenarii pentru dramatizare:

1. Eu sunt OK, tu nu esti OK : "Sunt mai bun decat tine, las-o balta!"

Doi prieteni urmeaza sa isi petreaca vacanta impreuna. Fiecare dintre ei este convins ca a gasit cea mai buna varianta pentru petrecerea vacantei. Timp de cinci- minute, cei doi isi vor sustine propunerea, neuitand o clipa, ca varianta propusa de el este cea mai buna.

2. Eu nu sunt OK, tu nu esti OK: "Nu suntem in stare, mai bine renuntam!"

Este iarna si doi amici se plimba impreuna prin parc. Deodata ei aud un mieunat si zaresc la cativa pasi de ei un pui de pisica, aproape inghetat. Timp de 5 minute, ei vor incerca sa ia o decizie privind acest puiut, pornind de la premiza ca nici unul dintre ei nu crede ca el, sau amicul lui ar putea face ceva pentru aceast pui de pisica.

3. Eu nu sunt OK, tu esti OK: "Eu nu stiu. Tu esti mai bun decat mine. Descurca-te!"

Un cuplu de adolescenti se afla in vacanta de iarna in casa parintilor de la munte si urmeaza sa petreaca impreuna Craciunul, alaturi de cativa prieteni. Cum invitatiile au fost deja lansate, cei doi trebuie sa inceapa pregatirile pentru seara de Ajun. Fiecare dintre ei crede insa ca celalalt stie mai bine ce are de facut.

4. Eu sunt OK, tu esti OK : "Care e problema? Sa cautam cea mai buna solutie!

Doi prieteni se afla singuri in apartamentul parintilor unuia dintre ei, parinti care au ales sa-si petreaca week-endul la munte. Ei se hotarasc sa dea o petrecere sambata seara. Lanseaza invitatiile, fac toate pregatirile. Cu o ora inainte de sosirea invitatiilor, gazda primeste un telefon din partea parintilor care isi anunta sosirea acasa in cel mult 2 ore. Cei doi prieteni isi propun sa gaseasca impreuna o solutie, pentru a nu crea o surpriza neplacuta parintilor intorsi mai repede acasa.

Dupa fiecare sceneta, ofera protagonistilor posibilitatea de a-si impartasi propriile trairi si impresii cu privire la experienta avuta. Ofera si celorlati partcipanti, in calitate de observatori, posibilitatea de a impartasi impresii, trairi, ganduri. Evidentiaza care sunt efectele pozitionarii rigide in una dintre cele patru pozitii de viata in planul unei relatii de cuplu.

SCENARII DE TIP PSIHODRAMATIC

Participand la jocurile psihodramatice adolescentii au posibilitatea de a afla care sunt asteptarile unei fete sau unui baiat in ceea ce priveste intalnirea cu un partener de sex opus sau care sunt modalitatile de initiere si de dezvoltare a unei relatii. Isi pot identifica emotii, temeri, stangacii si pot invata sa le depaseasca. De asemenea, au ocazia de a exersa o serie de roluri si comportamente intr-un spatiu securizant, cel al grupului, fapt care va facilita si manifestarea din plin a spontaneitatii si creativitatii personale, cu implicatii benefice in cresterea stimei de sine. O data cu cresterea libertatii de manifestare in diferite roluri specifice de sex, va spori si increderea in sine si in posibilitatile de afirmare a identitatii psihosexuale.

Imi place baiatul acesta. Cum procedez?

Prima intalnire in fata scolii.

Azi, mergem la cofetarie!

Te invit un week-end la munte!

Durata recomandata: 60 de minute

Strategii de valorificare a experientei:

Propune adolescentilor sa-ti ofere cat mai multe subiecte de interes pentru scenariile psihodramatice. Stabileste pentru fiecare scenariu in parte care sunt protagonistii. Creaza impreuna cu participantii la grup cadrul in care veti desfasura scenariile psihodramatice. Lasa-i sa experimenteze diferite roluri. Practica tehnica "stopului" pentru a le oferi ocazia de a reflecta la experienta traita si de a-si constientiza emotiile, sentimentele, nevoile. Incurajeaza-le explorarea cat mai multor alternative la diferitele probleme cu care se pot confrunta participantii si ofera-le, in finalul experientei, posibilitatea de a impartasi celorlalti emotiile, gandurile, temerile, sperantele si trairile lor.

Realizarea celei de-a doua subsectiuni, Viata de familie a pornit de la urmatoarele idei:

Viata de familie este astazi o "experienta esentiala de maturizare si dezvoltare a personalitatii umane, a fiecarui sex prin intermediul celuilalt" (I si N Mitrofan, p 75, 1994) Ea tinde catre egalitarismul gen-rolurilor in toate dimensiunile vietii maritale, inclusiv in cea intima. O astfel de familie implica o participare egalitara a sotilor intr-o cooperare privind suportul financiar, ingrijirea domestica si ingrijirea copiilor. Femeia accede la egalitate in privinta comportamentului sexual si a gratificatiilor, precum si in lumea deciziilor familiale. "Exercitiul constant al autoreglarii si stapanirii de sine, al perfectionarii capacitatilor de cooperare eficienta, al dobandirii unei "competente" de rol masculin si feminin, care sa-i confere individului echilibru, siguranta, satisfactie"(I si N Mitrofan, p75, 1994) sunt abosolut indispensabile pentru o viata de familie echilibrata si de durata. Exercitiile propuse pentru aceasta subsectiune au avut drept scop sa-i ajute pe adolescenti:

a)      sa cunoasca etapele vietii de familie,

b)     sa descopere modalitati de rezolvare a unor probleme specifice diferitelor etape ale vietii de familie,

c)      sa descopere modalitati eficiente de exercitare a rolurilor conjugale si parentale,

d)     sa-si formeze deprinderea de a fi atenti la gandurile si trairile interioare

e)      sa-si dezvolte capacitatile empatice si sa exerseze comunicarea emotionala,

f)       sa-si descopere noi resurse personale pe care sa invete sa le puna in slujba depasirii diferitelor obstacole.

DINCOLO DE LUNA DE MIERE

Materiale necesare: coli albe sau colorate A4, 2 cartoane mari albe, carioca, creioane colorate, markere, creioane cerate, o coala de flipchart pe care sa fie notat tabelul descris mai jos, tabel ce contine etapele vietii de familie asa cum au fost ele identificate de psihoterapeutii de familie Betty Carter si Monica McGregor (1980, 1999)

Durata: 120 de minute

Instructaj:

"Azi vom forma doua echipe. Haideti sa folosim pentru aceasta numaratoarea de la unu la doi. Toti cei care sunteti numarul 1 veti forma echipa numarul 1, iar ceilalti echipa numarul 2. Intrucat tema intalnirii noatre de astazi este viata de familie, va invit sa incercati sa va ganditi si apoi sa notati, pe o foaie de hartie, cam care ar fi etapele sau evenimentele importante din viata unei familii. Ganditi-va la familiile voastre, la familiile celor din jurul vostru si incercati sa idetificati acele etape de viata pe care le parcurge de obicei o familie. Numiti la nivelul fiecarui grup o persoana care sa noteze toate propuneriile aparute in urma discutiilor voastre."

Ofera participantilor 5-10 minute pentru a identifica cat mai multe etape din viata unei familii. Cere apoi adolescentilor celor doua grupuri sa-si impartasasca reciproc concluziile la care au ajuns. Evidentiaza apoi, cu ajutorul tabelului pe care ti l-am oferit, care este punctul de vedere al unor specialisti cu privire la etapele de evolutie a unei familii.

"Acum, deoarece cunoasteti atat de bine psihologia vietii de familie, va invit sa va opriti astazi la una dintre etapele vietii de familie. Stabiliti la nivelul fiecarui grup care este aceasta. Ati ales? "

Ofera timp pentru alegeri si ai grija ca acestea sa fie diferite.

"Ce veti face in continuare? Dupa cum observati, fiecare grup are cate o coala de carton, creioane colorate, carioca, markere. Cu ajutorul acestor instrumente veti crea o poveste a unei familii aflata in etapa de viata aleasa de voi. Va stabiliti singuri personajele, intriga, evenimentele, deznodamantul. Va fi asadar o poveste a unei familii redata in imagini."

Timp de 20 de minute adolescentii vor creiona povestea.

"Acum, fiecare grup va regiza si va juca povestea desenata. Asadar va mai ofer inca 10 minute pentru a va pregati prezentarea. Va impartiti rolurile, va aranjati decorurile si apoi prezentati povestea voastra."

Strategii de valorificare a experientei:

Si de data aceasta iti recomand ca in prezentarile pe care adolescentii le fac sa folosesti tehnica "stopului" in momentele cheie ale povestii. Astfel le vei oferi acestora posibilitatea de a reflecta la rolul jucat si la situatia in care se afla precum si ocazia de a-si identifica starile emotionale cauzate de jocurile psihologice. Ajuta-i sa gaseasca posibile alternative la situatiile problematice implicandu-i si pe "spectatori", membrii celuilalt grup, care "vazand situatia din afara" pot oferi variante de rezolvare variate si eficiente. Important este ca la sfarsitul acestei experiente, adolescentii sa discute despre posibilele probleme cu care o familie s-ar putea confrunta in etapa de viata pe care si-au ales-o.

DINCOLO DE LUNA DE MIERE, PARTEA A II-A

Materiale necesare: scenariile psihodramatice prezentate mai jos

Durata: 240 de minute (doua intalniri)

Instructaj:

"Astazi vom continua activitatea inceputa data trecuta. De data aceasta v-am adus eu cate un scenariu pentru fiecare dintre cele 6 etape ale vietii de familie, delimitate de Betty Carter si Monica McGregor. Vom incerca sa punem in scena, de-a lungul a doua intalniri, toate scenariile familale corespunzatoare etapelor vietii de familie ramase de la ultima noastra intalnire."

Strategii de valorificare a experientei:

Redau mai jos cateva tipuri de scenarii. Te invit si pe tine, drag coleg, sa creezi si altele, care, probabil, vor fi mai aproape de sufletul tau. Ti-as recomanda insa sa le prezinti pe rand adolescentilor tocmai pentru a mentine vii interesul si curiozitatea acestora. Nu uita sa tii cont si de recomandarile pe care le-am facut pentru dramatizarile de la intalnirea anterioara. Succes!

1.Initiativa tanarului adult:

Mihai are 25 de ani, este inginer IT, are o prietena, Mihaela, profesoara. Se cunosc de 7 luni, se plac si amandoi par a se simti bine in acesta relatie. Fiecare dintre ei sta impreuna cu parintii si din aceasta cauza se pare ca relatia lor este putin afectata. De aceea isi propun sa se intalneasca si sa gaseasca solutii la problemele pe care le au.

2.Casatoria:

Marin si Marioara s-au casatorit de curand. Intorsi din "luna de miere" ei primesc in dar de la parinti o garsoniera in care sa locuiasca. Este pentru prima oara pentru ei cand vor sta singuri, intr-o casa numai a lor.

3.Familia cu copii mici:

a) O fetita de 4 ani merge la gradinita in timp ce sora ei mai mica, de 2 ani sta cu bunica. Parintii lor vin acasa seara tarziu, obositi, si nu prea au timp sa stea cu fetele. La un moment dat, fetita de 4 ani refuza sa mai mearga la gradinita. Parintii discuta despre ce ar putea face in continuare.

b)Intr-o familie formata din trei membri, mama si tata lucreaza, iar baiatul, Stefan, elev in clasa a III-a sta singur acasa pana seara cand se intorc parintii. De la o vreme insa, Stefan nu-si mai face lectiile, iese afara si pleaca cu baietii prin cartier, numai el stie pe unde si se intoarce seara tarziu. Parintii ingrijorati stau de vorba cu el.

4.Familia cu adolescenti:

Dan are 18 ani, iar sora sa, Alina, 15. Amandoi sunt liceeni. Alina este foarte suparata pe parintii ei deorece ea, spre deosebire de fratele ei, nu este lasata de acestia sa iasa cu prietenii, seara dupa 7 in oras. Parintii sunt si ei extrem de suparati deoarece bunica, mama tatalui, care sta singura, a inundat vecinii de 3 ori in ultimele 2 luni datorita faptului ca a uitat apa deschisa. Ei convoaca un consiliu de familie pentru a hotari ce sa faca cu bunica.

5. Initiativele copiilor si parasirea caminelor

Iulia si Alexandru au 48 si 50 de ani. Fiul lor Marius, s-a casatorit si s-a mutat de curand. Nostalgici, cei doi parinti stau de vorba in fata unei cesti de ceai in bucatarie. Deapana amintiri si se intreba ce se va intampla cu ei de acum

incolo.

6. Familia la batranete:

Marian si Marioara sunt la pensie de ceva vreme. Pe banca in parc, ei discuta despre viata lor: ce a fost, ce se va intampla. Nu prea s-au obisnuit cu gandul iesirii la pensie, mai ales ca au dus o viata profesionala foarte activa.

PARINTI RESPONSABILI!

Materiale necesare:

Durata: 120 de minute

Instructajul:

"Astazi va invit sa fiti parinti. Va aflati la o intrunire a unor parinti responsabili, care vor sa-si impartaseasca experientele parentale in vederea perfectionarii rolului de parinte. Asadar, va rog sa va prezentati fiecare, sa dezvaluiti cate ceva "din arta dumneavoastra de a fi parinte" si sa enuntati una dintre problemele pe care le aveti in relatia cu fiul sau fiica dumneavoastra. Vom incerca apoi sa gasim impreuna, aici, solutii la problemele pe care le ridicati. Eu, voi fi astazi mediatorul acestei intalniri."

Strategii de valorificare a experientei:

Este o provocare pentru participanti de a experimenta si rolul de parinte. Fiecare problema va fi supusa dezbaterii grupului si, daca este cazul, va fi dramatizata. Foarte important este sa pui accentul pe reliefarea jocurilor psihologice ce pot aparea in relatia parinte-copil si pot produce situatia problematica.

In incheiere iti multumesc ca ai avut rabdare sa parcurgi aceste randuri si te invit sa experimentezi toate aceste exercitii. Succes!

Bibliografie:

Berne, Eric, Jocuri pentru adulti, Psihologia relatiilor umane, Editura Amaltea, 2002;

Biddulph, Steve & Shaaron, Iubirea se construieste in doi. Ghidul cuplului durabil., 1999, tradusa la Humanitas, Bucuresti, 2004;

McLanahan, Sara, Sandefur, Gary, Growing up with a Single Parent, Editura Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, USA, 1996;

Mitrofan I., Mitrofan N., "Elemenete de psihologie a cuplului", Casa de editura si presa Sansa SRL, Bucuresti 1994;

Mitrofan, Iolanda, Terapia unificarii, abordare holistica a dezvoltarii si a transformarii umane, Editura SPER, Colectia "Anim", Nr. 3, Bucuresti 2004;

Nuta, Adrian, Secrete si jocuri psihologice - analiza tranzactionala, Editura SPER 2000, Colectia "Caiete Experientiale", Nr 6, Bucuresti.

Vasile, Diana Lucia, Introducere in psihologia familiei si psihosexologie, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006;