 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Universitatea din București. Facultatea de Sociologie și Asistența Sociala
Master Studii de Securitate
Intelligence competitiv
Human Intelligence - importanța și transformare
Cel de-al doilea razboi mondial, cu toate ca a avut un deznodamant dezastruos pentru multe state, din punct de vedere al pierderilor umane și a incalcarii drepturilor fundamentale și de autodeterminare, a inregistrat dezvoltari semnificative in domeniul capabilitaților militare. Alaturi de acestea, serviciile de informații și-au intensificat acțiunile, tacticile și strategiile de abordare. Incheierea razboiului nu a dus insa la o diseminare a tensiunilor, ci mai mult a blocat statele intr-un joc al neincrederii și al așteptarilor forțate de atac și riposta. Ca orice aspect care ține de securitatea statala, serviciile de informații au trebuit sa se adapteze conflictului rece aflat in continua mișcare și mai ales oscilație.
Statele se vor confrunta și pe viitor cu tensiuni, atat pe plan intern, cat și in plan extern, internațional, iar serviciile de informații ale unui stat trebuie sa iși indeplineasca misiunea nu numai atunci cand se desfașoara un conflict deschis sau un razboi, ci și in perioadele de pace. Se poate spune chiar ca valoarea activitații serviciilor de informații in timp de pace este chiar mai ridicata, dat fiind ce acestea au rolul de a preintampina situațiile conflictuale și de a asigura o stare de siguranța cetațenilor.
Trebuie de asemenea subliniat faptul ca acțiunile unui stat, chiar daca sunt interpretate in plan primar ca fiind implementate doar la nivelul planului intern, acestea au consonanța la nivelul relațiilor statate, regionale și chiar internaționale, afectand pe plan global siguranța și stabilitatea.
Acesta este unul din motivele pentru care statele se intereseaza de stabilitatea tuturor actorilor globali, și cauta sa anticipeze acțiunile acestora, precum și gradul de securitate la care acestea se gasesc. Alaturi de sursele oficiale și de cele transparente sau deschise, care sunt la indemana liderilor politici, aceștia folosesc in intensitate serviciile de informații pentru a putea descoperi din timp posibilele amenințari sau riscuri. Ambsadorii, liderii politici, structurile oficiale pot informa decidenții din țara de proveniența cu privire la posibilele amenințari, insa de multe ori aceștia nu dețin toate informațiile necesare, pentru a transforma cunoștințele lor in posibile masuri de combatere și soluționare a conflictelor. Mai mult de atat decidenții trebuie sa raspunda in mod adecvat fața de informațiile acumulate astfel incat sa nu fie necesar a se ajunge la o confruntare militara violenta, in conformitate cu interesele naționale ale statelor.
Evenimentele recente au evidențiat ca de cele mai multe ori nu este neaparat necesar ca un stat sa fie implicat direct, ci este de ajuns ca o comunitate, organizație sau forța interna a sa sa fie implicata pentru a destabiliza starea de securitate. In același mod, acțiunea de destabilizare indreptata asupra unei singure țari, poate conduce la mobilizarea de forțe nu numai din partea statului, ci și din partea aliaților, efortul de combatere a terorismului de exemplu, fiind o mișcare la nivel global.
Structura unui serviciu de informații este cladita la intersecția dintre decidenții politici (beneficiarii legali), reprezentanții instituției și a celor ce activeaza in interiorul acesteia, publicul sau societatea civila, celelalte structuri de securitate a unui stat și cadrul legal sub care un serviciu de informații activeaza, lucru ce ii confera un rol bine determinat. In ceea ce privește Serviciul Roman de Informații, activitatea sa este organizata și coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a Țarii, și controlata de Parlamentul Romaniei (conform Legii 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Roman de Informații). Astfel beneficiarii direcți și legali sunt decidenții politici, aceștia avand rolul de a fixa obiectivele in conformitate cu care serviciul de informații sa iși desfașoare activitatea.
Procesul complex derulat intre transmiterea decidenților a nevoii informative și preluarea produselor informative de catre aceștia presupune etape bine stabilite, planificate, ce pot fi diferențiate sub factorul timp in funcție de cantitatea de informații necesara și dificultatea culegerii și analizarii acesteia. Ciclul care leaga cele doua momente se numește flux informativ și "desemneaza procesul prin care ajunge sa fie indeplinit necesarul de informare a decidenților politici. El se deruleaza in patru etape: planificare și dirijare, culegere, exploatare, diseminare" (Radoi, M., 2005, pag. 35).
Fluxul informativ reprezinta un proces continuu, ultimul pas al unei activitați, putand reprezenta un prim pas pentru o ulterioara abordare a unei probleme, in funcție de necesitațile pe care decidenții politici le intampina in prelucrarea unei decizii, și de resursele (datele) pe care aceștia le au la dispoziție la un moment dat. O data ce obiectivele au fost stabilite și planificarea pentru atingerea lor conturata se trece la faza a doua a procesului, aceea de culegere de informații. Culegerea de informații reprezinta un pas important și prin faptul ca de acesta depinde derularea celorlalte etape prin materia prima informativa oferita catre analizare și mai apoi diseminare. Culegerea de informații poate fi indreptata in doua direcții: aceea de urmarire și preintampinare a unui posibil pericol pentru securitatea naționala, sau colectarea de informații pentru explicarea și ințelegerea unui eveniment deja consumat. Modul in care decurge activitatea de culegere a informațiilor depide de ceea ce decidenții au stabilit anterior ca reprezentand drept obiective esențiale, și se subsumeaza integral unui plan dinainte stabilit.
Conform informațiilor distribuite de Serviciul Roman de Informații, misiunile sale specifice sunt acelea care prevad apararea Constituției, acțiunile de terorism și contraterorism, acțiunile de contraspionaj, combaterea amenințarilor transfrontaliere, securitatea economica, supravegherea secretelor de stat, centrul surselor deschis. Fiecare din aceste misiuni, in etapa de culegere a informațiilor presupune cunoaștere "țintelor potențiale sau reale (cine?), agresorii potențiali sau reali (cine?), metode posibile, planuri sau acțiuni in desfașurare (cum?), momentul și/sau locul (cand?/ unde?) și factori interni sau externi care pot favoriza producerea amenințarii" (Radoi, M., 2005, pp. 40-41). Pentru a se putea obține informațiile corecte necesare in cel mai scurt timp posibil, se utilizeaza toate resusele pe care un serviciu de informații le are la dispoziție, incepand de la sursele deschise la resuresele umane pana la cele tehnologice (OSINT, HUMINT, SIGINT, MASINT, IMINT, ELINT, COMINT, FISINT), interconectarea acestora in mod viabil fiind modalitatea de obținere a unor informații cat mai complete, dat fiind atat avantajele și dezavantajele pe care aceste tehnici de culegere a informațiilor le presupune. Valoarea unui serviciul de informații este data de capacitatea acestuia de a furniza informații decidenților in timp real, care sa permita acestora sa identifice un pericol posibil la adresa securitații statului, și care sa fie contracarat dininte ca acesta sa acționeze.
Cu toate ca la ora actuala se pune foarte mult accent pe dezvoltarea tehnologiei, și serviciile de informații au aderat la acest curent, sursele umane ocupa inca un loc important in procesul de culegere a informațiilor, acestea avand cateva avantaje ce nu pot fi suplinite inca de resursele tehnologice.
Avantajele și dezavantajele HUMINT
"HUMINT reprezinta culegerea de informații de un colector HUMINT antrenat, de la oameni și documentele asociate și din sursele deschise, cu scopul identificarii elementelor, intențiilor, compoziției, dispozițiilor, tacticilor, echipamentului și capabilitaților. Se folosesc sursele umane și o gama larga de metode de colectare, atat pasive cat și active, pentru obținerea de informații care sa satisfaca cerințele activitații de intelligence." (Human Intelligence Collector Operations, Field Manual, pag. 14). Definiția enunțata emite necesitatea antrenarii prealabile colectorului HUMINT, in conformitate cu cerințele activitații intreprinse, agentul trebuind sa fie certificat inițial astfel incat sa nu fie pusa in pericol misiunea culegerii de informații. Mai mult de atat, dat fiind ca activitatea unui serviciu de informații se subscrie unei legi in vigoare, agentul este constrans sa iși desfașoare acțiunea in deplina legalitate (de exemplu Departamentul Apararii din Statele Unite ale Americii elaboreaza o directiva care sa reglementeze activitatea de intelligence in timpul interogarilor surselor umane, accesibila la https://www.dtic.mil/whs/directives/corres/pdf/311509p.pdf, in timp ce in Romania in Legea 51 din 1991 privind siguranța naționala a Romaniei se specifica la art. 16 ca "mijloacele de obținere a informațiilor necesare siguranței naționale nu trebuie sa lezeze, in niciun fel, drepturile legale sau libertațile fundamentale ale cetațenilor, viața particulara, onoarea sau reputația lor, ori sa ii supuna la ingradiri ilegale. Orice persoana este protejata prin lege impotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri").
Așa cum intreaga activitate a unui serviciu de informații se subscrie unor etape stabilite, in același mod HUMINT-ul presupune trasarea unor faze incipiente de la planificare pana la raportarea finala. Etapele stabilite depind in funcție de fiecare proces in parte, intinderea in timp, frecvența contactarii surselor, reanalizarea și reidentificarea depinzand de modul cum decurge fiecare acțiune in parte, astfel incat rezultatul final sa se apropie cat mai mult de necesarul de informație dorit. Prima faza presupune planificarea sau stabilirea planului misiunii ce urmeaza a fii intreprinsa (aria, durata, securitatea, comunicarea, stabilirea surselor) pe baza obiectivelor trasate anterior de catre decidenții politici, cea de-a doua faza consta in apropierea sau contactarea surselor, urmata de faza interogarii sau obținerea directa de informații și consolidarea elementelor necesare unei posibile acțiuni viitoare, ultima faza presupunand raportarea sau transcrierea cunoștințelor obținute. De-a lungul intregii misiuni are loc evaluarea continua sau monitorizarea elementelor specifice acțiunii, evoluția și progresul inregistrat (Intelligence Collector Operations, Field Manual, pp. 25-34). Activitatea de culegere de informații trebuie sa țina seama de cateva condiții printre care: "sa precizeze scopul caruia i se subsumeaza informarea respectiva, sa circumscrie un risc sau o anume amenințare la adresa siguranței naționale, sa inventarieze totalitatea surselor ce pot fi folosite, sa identifice semnificația faptelor, precum și lanțul de determinari cauzale, sa ofere o estimare a posibilelor tendințe de evoluție, sa evalueze calitatea informației, precum și sa-i califice corespunzator sursa" (Radoi, M., 2005, pag. 38). Aceste condiții trebuiesc a fi luate in considerare indiferent de tehnica folosita in scopul culegerii de informații, astfel incat sa fie satisfacute nevoia de informare intr-un mod cat mai adecvat.
Resursele umane nu pot activa in deplina libertate, conform propriilor motivații, ci exista un bun control al activitații și o coordonare intre cei ce asigura suportul tehnic sau controlul informației, pana la liderul echipei, coordonatorii sau agenții colectori, fiecare dintre aceste celule avand o responsabilitate specifica.
Activitatea de HUMINT presupune atat avantaje cat și dezavantaje in ceea ce privește procesul in sine, cat și comparativ cu celelalte tehnici de culegere a informațiilor.
Daca prin OSINT, SIGINT sau IMINT se pot face ipoteze cu privire la o posibila acțiune de destabilizare a securitații, valoarea primara a HUMINT are potențialul de a realiza care este intenția unui posibil adversar, in timp ce valoarea secundara este accea de confirma/ infirma ceea ce celelalte tehnici de informații au reușit sa capteze.
Un alt avantaj al HUMINT-ului este acela ca nu necesita o aparatura sofisticata pentru desfașurarea acțiunilor, și nici pentru procesarea informațiilor, astfel incat costul dezvoltarii unei misiuni bazate pe forta umana se poate dovedi a fi destul de mic compartiv cu acele misiuni in care SIGINT-ul și IMNIT-ul ar reprezenta un procent marit și o importanța colosala in elaborarea și desfașurarea unei misiuni fie aceasta de spionaj sau contraspionaj.
In serviciul de contraspionaj o parte importanta a HUMINT-ului (counter-HUMINT) este data de capacitatea de a influența modul in care celelalte servicii de informații percep capabilitațile, acțiunile, planurile și vulnerabilitațile propriului serviciu de informații. Astfel spus, HUMINT-al posibilitatea de a camufla adevarata valoare a unui serviciu de informații in detrimentul posibililor adversari, precum și de a instaura o stare de incertitudine cu privire la validitatea informațiilor pe care adversarul le-ar deține intr-un moment respectiv.
HUMINT-UL spre deosebire de celelalte tehnici de culegere a informațiilor, au posibilitatea sa indeplineasca orice stadiu al unei misiuni, de la identificare, la urmarire, pana la susținere sau stabilirea unor eforturi ulterioare. In plus de atat, are posibilitatea sa intoarca cursul acțiunii in direcția dorita, in funcție de cum aceasta se desfașoara, astfel incat se poate economisi timp important, și decidenții pot fi informați in timp real de posibilele amanințari la adresa securitații statului. Spre deosebire de tehnologie care trebuie in permanența sa fie adusa la zi, și imbunatațita in mod constant pentru a se putea ține pasul cu inovațiile din domeniu, resusele umane nu se perimeaza și pot fi utilizate un timp indelungat, ba mai mult factorul timp poate conduce chiar la caștigarea experienței in domeniu și astfel la o activitate substanțial imbunatațita.
HUMINT-ul presupune totodata atat activitați de ofensiva cat și de defensiva, mai ales atunci cand este vorba de activitatea unitaților militare. HUMINT-ul are rolul in acțiunile ofensive de culegere a informațiilor cu referire la mediul de desfașurare a operațiunilor (geografic, social, politic), de stabilire a relațiilor cu grupurile civile sau localnicii unei zone, de detectare a pozițiilor inamicilor și furnizarea acelor elemente necesare stabilirii detaliilor misiunilor ofensive. In ceea ce privește activitatea defensiva, agenții HUMINT au rolul de a detecta intențiile forțelor inamice cu privire la riscul unui atac și a garanta mobilizarea propriilor forțe pentru un contra-atac, sau pentru o poziționare care sa permita retragerea cu pierderea minima de resurse umane sau materiale (Intelligence Collector Operations, Field Manual, pp. 36-37).
HUMINT-ul are insa și dezavantaje, care se pot dovedi importante in cazul in care nu sunt diminuate in cadrul unei misiuni. Informațiile achiziționate in urma acțiunilor deschise nu sunt structurate, organizate, și astfel acestea pot fi greu de procesat și evaluat. Din același motiv, transmiterea informațiilor se poate dovedi a fi greu de trimis catre centru, și de acolo prelucrate, mai ales in condițiile in care se acționeaza pe un camp supus unui risc care nu permite transmiterea informațiilor in condiții favorabile. In aceste conditii se presupun costuri suplimentare pentru asigurarea unui sisem informatic performant care sa permita coordonarea in misiuni și comunicarea cu centrul in cazul in care apare aceasta necesitate.
Oamenii, spre deosebire de sistemele tehnologice, informative pot fi influențați, persuadați și chiar indrumați sa acționeze impotriva propriului stat. Totodata, aceștia pot suferi depresii, caderi psihice, renunțari inca dinainte de terminarea misiunii, și pot pune astfel in pericol nu numai misiunea dar și o rețea aparținand unui serviciu de informații. Tocmai de aceea este necesar un antrenament constant, intensiv, organizat, pe o perioada indelungata de timp, care sa experimenteze agentul și sa ii testeze limitele atat pshice cat și fizice.
Capacitați și pregatire
Unul din factorii decisivi, care dau valoarea unui agent, este capacitatea sa de a se adapta rapid oricarei misiuni. Acest lucru presupune nu numai o pregatire masiva, ci și posibilitatea agentului de a se "pierde" in cultura, limba, caracteristicile țarii in care activeaza, in cazul in care acționeaza la nivel extern, și adaptarea la identitatea unui grup anume, daca acesta este nevoit sa acționeze la un nivel specific bazat pe oameni cu o identitate particulara. Imposibilitatea agentului de a se adapta poate transmite neincredere, suspiciune celorlalți și se poate supune unui risc inevitabil. Serviciul de informații trebuie in acest caz sa iși maximizeze masurile de protecție a agenților lor, comparativ cu sursele informatice, care deși sunt extrem de importante, in cele mai multe cazuri nu presupun și pierderea de vieți omenești.
Capabilitațile HUMINT nu depind numai de resursele pe care le deține in momentul misiuni, sau a capacitaților oamenilor implicați, ci depinde intr-o mare parte de calitatea serviciului de informații ca ansamblu structurat, de modul in care acesta reușește sa ofere angajaților sai resursele și infrastructura de care aceștia au nevoie pentru a-și desfașura misiunea. Mai mult de atat, serviciul trebuie sa știe sa iși motiveze angajații și sa le ofere protecție sociala, garantand in același timp o implicare continua in dezvoltarea lor profesionala și chiar psihologica.
Așa cum dezoltarea tehnica poate conduce la selectarea unor informații in mod parțial, sau informațiile obținute sunt distorsonate din cauza unor condiții multiple (de mediu, bruiaj, disfuncționalitați), in același mod informațiile obținute prin HUMINT depind atat de natura acțiunilor intreprinse cat și a modului in care agentul se pliaza pe acestea. Altfel spus modul in care urmeaza sa se desfașoare o acțiune, fie ea de timp redus sau indelungat, trebuie sa determine ce agenți urmeaza sa fie implicați in mod direct in misiune. Misiunile desfașurate trebuie astfel sa aduca cu sine colectori de informații care sa fie in deplina concordanța cu cerințele acesteia. Capacitațile unui agent HUMINT sunt astfel mai mult decat vitale atat pentru reușita unei acțiuni cat și pentru funcționare serviciului de informații ca un tot general. Personalul HUMINT trebuie sa posede cateva calitați care se pot dovedi a fi importante atunci cand este cazul, iar acestea fie ca sunt deținute de persoana in cauza datorita naturii sale psihologice, fie ca sunt caștigate in timp prin experiența și training-uri sucesive.
Unele din acestea calitați enumerate in recomandarile de specialitate sunt: increderea, inteligența, capacitatea de comunicare, capacitatea de a rezista unui stres prelungit și posibilitatea de a infrunta diferite obstacole sau amenințari, integritatea sau subtilitatea (Sayre, Maj Robert, 2004, pp. 13-16). Intr-un mod cuprinzator, acest fapt semnifica ca de la bun inceput agenții HUMINT trebuie sa aiba in posesie un set important atat de caracteristici psihologice recomandate, cat și o baza de cunoștințe sociologice (posibilitatea ințelegerii in mod rapid, corect și eficient atat a indivizilor cu care HUMINT-ul intra in contact, cat și a grupului, comunitații, sau societații cu care acesta interacționeaza, in mod special atunci cand acesta intra in contact cu un alt tip de cultura decat cel familiar). Succesul activitații de HUMINT depide in cea mai mare parte de aceste caracteristici ale personalului care sunt traduse in plan concret cu fiecare acțiune in parte care se desfașoara.
Una din cele mai importante trasaturi este aceea de a avea capacitatea de a interacționa cu sursa de la care urmeaza sa se colecteze informațiile. Dat fiind ca de cele mai multe ori, acestea nu sunt familiare agentului, el trebuie sa poata detecta in mod corect care sunt intențiile sursei, motivațiile acestuia și modul in care se poate recurge pentru obținerea a cat mai multe informații. Mai mult, colectorul nu numai ca trebuie sa inregistreze informațiile primite in mod rapid, dar mai mult acesta trebuie sa constate care informații sunt in concordanța cu scopul urmarit, și carora din acestea li se poate atribui termenul de validitate. Pentru a putea obține informațiile dorite HUMINT-ul trebuie uneori sa desfașoare o misiune pe o perioada nedeterminata, care presupune din partea acestuia prudența, calm și menținerea in mod continuu a acelorași parametrii a personalitații, precum și adaptarea eficienta la situații noi aparute. Pentru aceasta agentul, pe langa capacitatea de "inregistrare" a sursei, trebuie sa posede un set de cunoștințe despre mediul in care opereaza.
Factori precum limba, cultura, tradiții, valori și simboluri ale societații trebuie cunoscute foarte bine, astfel incat agentul sa se poate identifica cat mai bine cu elementele mediului de acțiune. Aceste fapte ii ofera agentului posibilitatea sa stabileasca cat mai rapid relații cu sursa, precum și o conducere a modului de derulare a relațiilor stabilite, fapt ce presupune discreție și buna orientare, lucruri oferite numai de o buna cunoaștere a spațiului de desfașurare. Natura acțiunii și aria de intreprindere cer in mod categoric ca agentul sa se apropie cat mai mult de acestea, chiar sa se identifice acolo unde este posibil, in mod contrar, un factor contrastant putand conduce la eșecul atingerii obiectivelor. Dat fiind ca nodul acțiunilor HUMINT sunt modul in care se stabilesc relațiile intre sursa și agent, acesta din urma trebuie sa se asigure ca poseda capabilitatea de a deține atat controlul relației, pentru derularea a cat mai multor informații, cat și angajamentul cat ca acesta nu se indeparteaza de la scopul inițial al misiunii. Exista posibilitatea, ca agentul sa nu conștientizeze modul in care decurge stabilirea și menținerea relației cu sursa, iar acesta din urma sa conduca de fapt situația, fapt ce poate duce la furnizarea de informații eronate, care pot influența in mod categoric succesul unei misiuni (Sayre, Maj Robert, 2004, pp. 17-20). Validitatea informațiilor astfel inregistrate ar trebui confirmate prin diferite alte modalitați sau tehnici de contactare a informațiilor (SIGINT, OSINT), astfel incat atat siguranța agentului cat și a misiunii sa nu fie puse in pericol de deplasarea pe o pista greșita. Aceste procese de identificare, contactare și relaționare cu sursa se subscriu fazei de recrutare. Recrutarea reprezinta "asigurarea colaborarii unei persoane care poate avea acces, direct ori prin altcineva, la o informație de interes, și presupune mai multe etape: identificarea, circumscrierea, apropierea, recrutarea propriu-zisa" (Radoi. M., 2005, pag. 42). Recrutarea surselor trebuie sa se faca in deplina siguranța atat pentru agentul care asigura procesul recrutarii cat mai ales a sursei, un serviciu de informații trebuind sa asigure in mod firesc confidențialitatea surselor sale, astfel incat acestea sa nu fie puse in pericol. Succesul recrutarii este dat in primul rand de caracteristicile agentului care realizeaza procesul, de capacitatea acestuia de a empatiza cu sursa sa, de aflare a motivațiilor acestora și disponibilitatea de a colabora cu un serviciu de informații, pentru impartașirea informațiilor necesare de care acesta dispune.
Se poate observa astfel ca activitatea ofițerilor operativi presupune o pregatire indelungata, susținuta pentru a putea face fața situațiilor aparute. De aceea este important ca alaturi de investițiile din tehnologie, sa se imbunatațeasca in mod constant atat modul de selecție a agenților, cat și pregatirea acestora in toate acele zone care necesita o implicare deosebita (perfectarea modului de contactare a sursei și stabilirea comunicarii cu acesteia, dezvoltarea cunoștințelor asupra mediului de desfașurare a acțiunilor, motivarea continua de catre serviciul de informații din care agentul face parte, educația și pregatirea specifica).
Astfel o etapa importanta in procesul de pregatire o reprezinta chiar faza incipienta de recrutare sau angajare a personalului serviciului de informații. Aceasta trebuie sa fie in deplinatatea necesitaților serviciului de informații, și trebuie sa aiba la baza trasarea unor caracteristici pe care viitori ofițeri operativi trebuie sa le aiba, succesul misiunilor ulterioare depinzand in mare parte de modul in care serviciul reușește sa iși aleaga și pregateasca agenții sai. Din acest motiv recrutarea personalului in cazul serviciului de informații dureaza o perioada indelungata de timp (Serviciul Roman de Informații, prin informațiile publice postate, declara ca aloca o perioada intre 6 și 9 luni necesara realizarii testelor prealabile pe care noul anagajat trebuie sa le indeplineasca, dupa ce acesta a indeplinit condițiile de baza incadrarii, și specifica ca domeniul de activitate al Serviciului impune capacitate de adaptare, rezistenta la stres si program prelungit, atentie concentrata si distributiva de nivel ridicat, perseverenta, dorinta de perfectionare continua, un bun echilibru psihoemotional, abilitati de comunicare, cu o buna ascendenta si calitati de lider dezvoltate, fapt ce conduce din start la selectarea numai a acelor persoane care se pot adapta condițiilor impuse și le pot susține de-a lungul intregii activitați)
Reformarea și trasformarea intelligence-ului și a HUMINT
O data cu atacurile de la 11 septembrie s-a ajuns la concluzia ca serviciile de informații trebuie sa inregistreze o transformare, prin care sa se poate face fața noilor riscuri impuse de forțele terorismului, tranformare indreptata in principal catre serviciile de informații americane. Mai mult de atat misiunile ulterioare momentului 11 septembrie din Afghanistan și Irak au demonstrat faptul ca o tehnologie avansata nu garanteaza intotdeauna victoria pe campul de lupta, fapt ce a ilustrat necesitatea forțelor americane de reintoarecere catre resursele umane. Anthony H. Cordesman vorbind depre transformarea NATO sublinia in mod critic, faptul ca noile conflicte și caștigarea acestora ar trebui sa se bazeze mai mult pe aptitudinele și capacitațile umane, pe unitațile de legatura civil-militare in care nodul sa fie reprezentat de barbații și femeile aflați pe teatrele de operații. Contra-terorismul și lupta impotriva insurgențelor dar și asigurarea pacii ar trebui asigurate prin sprijinul direct al experților HUMINT, a echipelor civil-militare, a inginerilor sau unitaților de suport mai mult decat prin sistemele tehnologice performante (https://www.nato.int/cps/en/natolive/opinions_21953.htm?selectedLocale=en).
In anul 2004 Statele Unite a apobat "INTELLIGENCE REFORM AND TERRORISM PREVENTION ACT" pentru reformarea și mai ales imbunatațirea serviciilor de informații americane precum și pentru reorganizarea comunitații de intelligence. In ceea ce privește resursele umane, actul subliniaza faptul ca in timp ce investiții considerabile au fost facute pentru imbunatațirea tehnologiei, capabilitațile HUMINT nu au fost prioritizate, in condițiile in care human intelligence s-a transformat in tehnica cea mai importanta de obținere a informațiilor cu privire la riscurile care pot amenința securitatea naționala a Statelor Unite. Astfel dezvoltarea și imbunatațirea continua a unei baze solide și flexibile de capabilitați umane pe viitor este considerata a fii critica pentru identificarea, ințelegerea și contracararea planurilor și intențiile adversarilor Statelor Unite. In ceea ce privește activitatea Agenției Centrale de Informații, doua mari cerințe erau inregistrate la nivel organizațional și structural: adoptarea unei noi strategii care sa imbunatațeasca in mod semnificativ rezultatele CIA-ului, și adoptarea unei strategii care sa imbunatațeasca in mod particular human intelligence-ul și celelalte capabilitați raportate la acesta (de la recrutare, pregatire, echipament, planificare, pana la execuție și metode de obținere a informațiilor) (https://frwebgate.access.gpo.gov/cgi-bin/getdoc.cgi?dbname=108_cong_public_laws&docid=f:publ458.108). Astfel evenimentele de la 11 septembrie au atras atenția faptului ca resursele umane au fost neglijate, iar ducerea unei lupte susținute și bine dirijate impotriva terorismului presupune imbunatațirea capabilitaților HUMINT, pentru a se face fața in mod optim noilor provocari.In ceea ce privește intelligence-ul in Romania, Servicul Roman de Informații a adoptat la randul sau schimbarea structurii și adoptarea reformei pentru imbunatațirea activitații sale, schimbari necesare mai ales o data cu intrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, dar datorate și poziției geopolitice pe care Romania o are pe harta mondiala, intr-o zona de instabilitate, suspusa riscului asupra securitații naționale.
In Viziunea Strategica 2007-2010 Serviciul Roman de Informații sublinia ca necesare pentru transformarea și reformarea instituției preluarea unui set de principii care presupun: profesionalism (managementul resurselor umane și urmarirea instruirii și pregatirii personalului, inclusiv prin atragerea de expertiza din afara serviciului), capabilitate, flexibilitate, cooperare și cultura de securitate (https://www.sri.ro/categorii/18/viziunea-strategica-20072010.html). Dupa cum se poate observa una din liniile urmate este aceea de imbunatațire a personalului serviciului angajat in misiunile sale specifice, optimizarea politicilor de selectie/instruire/pregatire/promovare a personalului, cu accent pe componentele de colectare/analiza/prognoza in domeniul informatiilor reprezentand un punct esențial in direcțiile acțiunilor luate pentru profesionalizarea SRI-ului. Mai mult de atat, in viziunea strategica dezvoltarea resurselor umane apare ca una din prioritațile necesare transformarii serviciului de informații prin sporirea atractivitatii serviciului, pentru angajarea de personal inalt calificat; educarea personalului selectionat, intr-o noua cultura de securitate, pe categoriile activitatilor specifice SRI; evaluarea si promovarea, la nivel individual, conform unor criterii bine definite de profesionalism si competenta (https://www.sri.ro/categorii/18/viziunea-strategica-20072010.html). Este de apreciat faptul ca pregatirea și educarea personalului a devenit un fator important in activitatea serviciului de informații, și se inregistreaza la nivelul acesta ca factorul uman poate reprezenta un pion important pentru securitatea naționala a statului. Intreg procesul de selecție-promovare are avantajul ca duce la o creștere a credibilitații, aceasta fiind una din cele mai delicate probleme atunci cand se are in vedere activitatea HUMINT-ului.
Mai mult de atat, pe 16 martie 2010 a avut loc inaugurarea Centrului de Excelența NATO HUMINT laBibliografie
1. Cordesman, H. Anthony (2005), Rethinking NATO's force transformation, articol disponibil al https://www.nato.int/cps/en/natolive/opinions_21953.htm?selectedLocale=en
2. Costa, P. Christopher (2006), Phoenix Rises Again: HUMINT Lessons for Counterinsurgency Operations, Joint Military Opertions Department, Naval War College
3. DoD Intelligence Interrogations, Detainee Debriefings, and Tactical Questioning 2008, Department of Defense, United States of America, disponibil la https://www.dtic.mil/whs/directives/corres/pdf/311509p.pdf
4. Human Intelligence Collector Operations, Field Manual, Headquarters Department of the Army, 2006, disponibil al https://www.fas.org/irp/doddir/army/fm2-22-3.pdf
5. Intelligence Reform and Terrorism Prevention Act of 2004, disponibil al https://frwebgate.access.gpo.gov/cgi-bin/getdoc.cgi?dbname=108_cong_public_laws&docid=f:publ458.108
6. NATO HUMINT Centre of Excellence from Oradea, Romania, Description, disponibila la https://transnet.act.nato.int/WISE/TNCC/CentresofE/HUMINT/DESCRIPTIO
7. Pigeon, Luc, Clark J. Beamish si Michel Zybala, HUMINT communication information systems for complex warfare, articol disponibil la https://www.dodccrp.org/events/7th_ICCRTS/Tracks/pdf/052.pdf
8. Radoi, Mireille (2005), Serviciile de Informații și Decizia Politica, București: Tritonic
9. Sayre, Maj Robert (2004), Some Principles of Human Intelligence and Their Application, School of Advanced Military Studies, United States Army Command and General Staff College, Kansas
10. Serviciul Roman de Informații, Viziunea Strategica 2007-2010, disponibila la https://www.sri.ro/upload/viziunea.pdf
Legea 51/1991 privind siguranța naționala a Romaniei
Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea Servicului Roman de Informații
www.nato.int
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Sociologie | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
