In apa - supravietuire

1. Inainte de a ajunge in apa

2. Daca NU stii sa inoti

3. Pericole la tarm si pe mare Curentul te trage spre larg, Carcelul, Apa foarte rece, Obiecte care cad, Barca navaleste peste tine, Valurile mari, Iesirea din apa pe stanci, Malul cu faleza

4. Pericole intr-un rau Pragurile sau cascada, Stancile din mijlocul albiei, Crengile atarnate deasupra unui curent iute

5. Apa din subteran

Inotul pentru supravietuire

7. Cum umfli hainele? Cum te dezbraci in apa, Umflarea hainelor, Cum folosesti flotoarele

8. Salvarea dintr-un naufragiu Nava se scufunda, Avionul coboara pe apa, Luntrea se rastoarna, Barca de salvare se rastoarna, Automobilul se scufunda in apa

9. Cum salvezi pe cineva de la inec

10. Traversarea unui rau prin vad

Oricat de bine antrenat ar fi un inotator, el se poate totusi ineca daca e izbit de valul unei revarsari de ape, sau scuturat de marea dezlantuita, sau rasucit de un vartej. Iar cand un om obisnuit, care stie sa inoate, dar nu are antrenament, ajunge fara voie in apa, in mijlocul marii, al unui lac intins sau al unui fluviu, sansele sa iasa viu la mal sunt foarte mici.

Ce sa mai zicem despre un ne-inotator: scos din mediul lui obisnuit si bagat in apa, moare mai mult de frica. Gafaind, sufocandu-se, bolborosind, el se scufunda tragand la fund si pe cel care incerca sa-l salveze: caci omul speriat de moarte, cum e cel care se ineaca, are o forta uimitoare.

Pentru a putea face fata acestor situatii invata sa inoti si sa salvezi o persoana de la inec, de la un profesor competent. Nu exista alta solutie.

Totusi, chiar si cel fara o pregatire buna n-ar trebui sa piarda orice speranta. Chiar daca nu stie sa inoate, oricine trebuie, si poate sa faca ceva rational in apa si sa incerce sa scape cu viata. Incercarea moarte n-are.

1. INAINTE DE A AJUNGE IN APA

Daca mai ai timp:

- Scoate cizmele, ghetele sau pantofii.

- Scoate si arunca hainele: stramte, grele, din lana. Dar ramai imbracat cu camasa, pantalonii, bluza, rochia, pijamaua. Baga in buzunare si sub haine oricat de multe obiecte care plutesc: sticle goale din plastic, mingi, cutii goale etc. Nu uita ca galetile, cizmele sau vasele intoarse cu fundul in sus, plutesc si ele. Valorifica orice obiect care poate pluti: scandura, scaun de automobil, camera auto, roata de rezerva;

- Apuca orice vesta sau colac de salvare;

- Ocheste si agata-te de orice obiect din jurul tau care pluteste pe apa. Hainele pe care le-ai dezbracat - de exemplu un impermeabil - trebuie sa le

ei cu tine (in brate) ca sa improvizezi cu ele perne de aer, asa cum se arata mai jos - vezi la # 7.

2. DACA NU STII SA INOTI

Poti incerca sa plutesti si sa respiri satisfacator catva timp - pana cand se apropie o barca, un salvator etc:

- inainte de a intra in apa - trage in piept o gura zdravana de aer (vezi si # 15.2);

- Cand te scufunzi - strange bine din dinti si nu respira;

- Nu te lasa cuprins de frica;

- Stai linistit, fa ce face o sticla goala: NU te agita, nu te zbate, nu te zvarcoli,

- nu lupta;

- Asteapta sa fii ridicat la suprafata de principiul lui Arhimede (cel cu plutirea corpurilor in apa), ai incredere in el;

- Cand gura iti iese deasupra apei, expira si inspira. Respira cat mai rar -umple si retine aerul in piept cat poti de mult (ca o sticla goala).

Nu incerca sa inoti, sa inaintezi. Mai ales, tine bratele in apa - nu le ridica in sus, deasupra apei.

Vei reusi sa plutesti numai daca esti calm si nu te sperii. Poti alege una dintre urmatoarele pozitii:

1. Cu trunchiul vertical si fata in sus: tine capul dat pe spate si fata deasupra apei. Tine-ti respiratia cat poti de mult. Cand vrei sa respiri, scoate mai intai gura afara din apa, apasand in jos cu palmele imediat sub suprafata apei. Apoi expira (cam 70% din volumul de aer din plamani) dupa care, fara pauza, inspira viguros. In continuare tine-ti respiratia si stai linistit catva timp, pluteste, priveste in jur. Dupa un timp respira din nou s.a.m.d.

2. Cu trunchiul inclinat si fata in jos: partea din spate a capului e deasupra apei. Ca sa respiri, ridica fata deasupra apei si impinge in jos cu mainile si picioarele. Mai intai expira, apoi inspira repede, fara pauza intre ele. Dupa inspiratie tine aerul in piept, stai linistit, lasa corpul sa coboare si fata sa intre in apa. Repeta manevrele cand vrei sa respiri din nou (vezi fig. 2.).

3. Cu trunchiul orizontal, fata in jos si genunchii ghemuiti la piept: spatele sta afara din apa, capul este sub apa - langa genunchii tinuti cu amandoua mainile. Pentru respiratie, ridica-ti capul, scoate fata din apa, expira si imediat inspira. Apoi baga capul in apa. Dupa un timp repeta s.a.m.d.

Totul este sa nu te sperii - simplu, nu?! Sunt insa mari sanse ca o persoana care nu stie sa inoate si nu a exersat niciodata in liniste macar "pluta', sa se sperie foarte tare cand ajunge accidental in apa, daca nu se poate agata de ceva care pluteste.

Concluzia: invata cat mai repede sa inoti; NU conteaza varsta, sexul, talia etc.!

Pentru cei care stiu sa inoate:

3. PERICOLE LA TARM SI PE MARE

Curentul te trage spre larg: nu te speria si nu te zbate. Incearca sa atragi atentia celor de pe mal sau din barca, agitand chilotii, costumul de baie, maieul, si strigand (vezi la # 3). Fa pluta, bate apa sau inoata incet. Nu-ti risipi fortele. Niciodata nu inota impotriva curentului.

Scufunda-te vertical, cu picioarele in jos, ca sa verifici adancimea apei. S-ar putea sa constati ca fundul e la o adancime mult mai mica decat credeai, chiar dupa ce curentul te-a dus la o distanta mare de mal.

Determina in ce directie te trage curentul. Inoata perpendicular pe directia curentului. Ideea este sa iesi din calea lui, indreptandu-te piezis spre mal, NU spre locul de unde ai plecat, ci altul la o oarecare distanta de primul. Inoata in stilul care-ti convine si cand obosesti, odihneste-te cat de des.

Daca esti pe o saltea pneumatica, stai in continuare numai pe ea, intr-o pozitie stabila, astfel incat nu te rastorni. Daca salteaua este ingusta, incearca sa vaslesti cu bratele. Nu lupta pieptis contra curentului, ci indreapta-te in diagonala fata de el, dupa ce lamuresti incotro si cat de iute te duce. Nu incerca sa iesi la mal prin locul in care ai intrat in apa.

Nu te lasa atras sa prinzi o minge, o jucarie plutitoare sau o saltea pneumatica luata si dusa de curent spre larg: mai bine pierzi o minge decat sa-ti pierzi viata. Dar daca ai fost prins intr-o astfel de capcana, foloseste sprijinul plutitor pe care obiectul respectiv ti-l ofera, ca sa economisesti fortele pentru revenirea la mal.

Carcelul: Accesele de durere anunta dinainte aparitia carcelului. Cauza este fie oboseala, fie lipsa de calciu sau saruri din corp. Cand apare un astfel de avertis-ment, opreste-te si intinde imediat membrul sau muschiul respectiv. NU te speria. Fa pluta pe spate consumand cat mai putina energie.

Cand apare un carcel:

a) in laba piciorului - apuca degetele de la picior si incearca sa le apropii de fluierul piciorului, da laba piciorului peste cap.

b) in pulpa - indreapta genunchiul; incearca sa intinzi pulpa tragand varful labei spre genunchi si impingand calcaiul.

c) In coapsa - indoaie genunchiul si intinde coapsa.

Dupa ce durerea slabeste, maseaza muschiul pana ce ghemul dur se topeste, dispare.

In apa foarte rece, cu bucati de gheata, frigul te asfixiaza, iti taie toate puterile, degetele nu mai au forta sa apuce, socul termic te doboara, te omoara! Cand intri in ea iti taie rasuflarea. Pierzi controlul asupra muschilor, judecata se tulbura, amorteste. Dupa 15-20 minute de sedere in apa cu gheata mori; durata depinde de rezistenta organismului si de temperatura apei.

Practic - ai foarte putin timp la dispozitie.

Dar REZISTA! Actioneaza. Cat timp mai poti, inoata repede, viguros spre ceva care te-ar putea scoate din apa: scara, funie, barca, banchiza.

Iesi din apa cat mai repede. Tavaleste-te in zapada - aceasta absoarbe apa si te usuca. Adaposteste-te imediat in haine uscate.

Cand apa e rece, dar nu chiar atat incat socul produs de frig sa te ameteasca, incearca sa economisesti energia si caldura, facand miscari cat mai putine si lente (in afara cazului in care vezi ca in apropiere pluteste ceva pe care sa te urci). Nu scoate hainele. Agata-te de ramasitele plutitoare ale naufragiului.

Obiecte care cad, un vartej etc: indeparteaza-te de pericol inotand repede, pana ajungi intr-o zona mai sigura Dar, ia cu tine orice obiect plutitor pe care-l intalnesti pe drum si pe care-l poti remorca: butoi, resturi de la naufragiu etc, caci te va ajuta sa supravietuiesti.

Barca sau vaporul navaleste peste tine

Scufunda-te. Cum?

a) Vertical, cu picioarele in jos.

"Calca' apa. Dezumfla vesta de salvare. Impinge tare cu picioarele in jos si iesi mult afara din apa Verticalizeaza labele, lipeste picioarele. Indreapta corpul. Apoi scufunda-te cat mai adanc. Dupa ce ajungi sub apa, incearca sa te adancesti: ridica bratele cu palmele in sus, pornind de langa coapse pana deasupra capului -ca si cum ai ridica apa. Dupa ce ajungi la adancimea maxima necesara sau posibila, apleaca-te si inoata orizontal. Inoata incet sub apa folosind stilul bras sau un amestec de miscari - cu bratele ca in stilul bras si cu picioarele forfecand ca in stilul craul. Dar iata cateva reguli generale pentru deplasarea eficienta sub apa

- Fa miscari exagerat de ample, indiferent de tehnica si de stilul folosit.

- Dupa o impingere cu picioarele, stai linistit si inainte de a face urmatoarea miscare de brate, aluneca un timp cu bratele pe langa corp.

b) Vertical, cu capul in jos.

Din pozitia orizontala a corpului cu fata in jos, apleaca-te cu trunchiul vertical si inoata spre adancime cu bratele (bras); picioarele incep sa se miste numai dupa ce au ajuns sub apa.

Nota: ambele metode sunt la fel de bune; cand exista pericolul unor obiecte sau obstacole de care sa te lovesti (fundul apei, stanei, epave etc), atunci fereste capul, folosind prima varianta.

In cazul petrolului aprins pe suprafata apei inoata bras contra vantului, incearca sa alungi flacarile de langa cap sau maini (prin aruncarea apei etc).

Valurile mari (brizantii): nu te pripi (mai ales la inceputul concediului) sa te repezi in apa, in mare, inainte de a verifica daca este SIGURA. Multe accidente se petrec in zona valurilor mari care se sparg la tarm. Baia, inotul in zona brizantilor izolati poate fi mortala. Mai bine scalda-te in zona de plaja permisa, sigura, marcata cu stegulete.

In unele locuri, pe plajele publice se foloseste un sistem de avertizare pentru semnalizare, de exemplu: stegulete incrucisate = nu intrati in apa; stegulete distantate = in zona dintre ele este permisa intrarea in apa (fiind patrulata de barcile Salvamarului). Pentru a afla semnificatia semnelor-citeste panourile cu anunturi sau intreaba administratia plajei, oamenii.

Brizantii sunt violenti si periculosi Isi pot schimba caracterul in cateva clipe, inotatorul neexperimentat care credea ca locul este putin adanc si fara pericole poate fi urgent ametit, lovit si epuizat Adeseori copiii cad victime valurilor mari.

Nu incerca niciodata sa te impotrivesti loviturilor unor valuri puternice sau antrenarii tale intr-un curent rapid. Pentru a supravietui in valurile mari este nevoie de o anumita tehnica.

Cand ai fost prins de valuri langa mal si lovit, sau ametit, langa un debarcader sau pe o plaja, singura sansa de salvare este sa procedezi astfel:

1. Incearca sa plutesti, sa calaresti pe deasupra valurilor care vin;

2. Infige degetele in nisip - pentru a nu fi tras de curent spre larg;

3. Dupa ce valul s-a retras (pana la valul urmator), fugi cat poti de repede spre mal, spre uscat.

Iar daca ai fost aspirat de curentul apei ce se retrage si dus spre larg:

1. Nu lupta contra lui;

2. Inoata in diagonala fata de directia in care te trage.

Un inotator tras de curent e silit sa parcurga o distanta mare, poate chiar sute de metri, pana scapa din curentul de retragere a valurilor si poate reveni la mal (dar la un kilometru si chiar mai mult de locul in care a intrat in apa).

Ridica un brat afara din apa ca sa semnalizezi ca esti in primejdie. Pastreaza-ti calmul. Fa pluta sau calca apa pana cand soseste Salvamarul sau alt inotator bun cu un colac de salvare.

Daca insa nu vine nici un ajutor:

Mai intai: nu te speria!

Inoata economicos - bras - sau pe o parte:

a) inoata paralel cu malul, pana ajungi in zona valurilor normale, mici, care se indreapta spre tarm.

b) Ridica-te si "incaleca' pe creasta unui val mai mic. Chiar in momentul cand incepe sa se rastoarne si sa se sparga - scufunda-te prin el;

c) in cazul valurilor mari, inoata spre mal in valea dintre doua valuri. Cand se apropie un nou val, scufunda-te si agata-te cu degetele de nisip sau de fund, pentru a nu fi tras sau doborat de curentul invers. Dupa trecerea valului, iesi la suprafata si continua sa inoti spre mal.

Salvarea unei persoane prinsa de valuri - vezi la #9.

Iesirea din apa pe un mal stancos: indreapta-te spre zona in care apa se ridica linistita, fasaind printre stanci. Evita locurile in care apa se sparge de mal explodand. Apropie-te inotand incet. Pastreaza-ti fortele ca sa te agati de stanca.

Cauta sa ajungi la stanca dupa coama unui val mai mare. Stai vertical in apa, cu fata spre mal si cu genunchii la piept - pentru ca talpile sa intre primele in contact cu stanca si sa amortizeze socul. Daca n-ai reusit la prima incercare, inoata cu mainile si asteapta urmatoarea ciocnire. Repeta.

Plantele, iarba de mare linistesc apa. Nu inota pe deasupra lor, ci mai mult taraste-te printre ele, apucand si tragand de fire.

Daca esti intr-o barca, pe o pluta sau intr-un avion prabusit si vrei sa debarci sau sa inoti spre mal, nu-ti scoate pantofii si pastreaza cel putin un strat de haine. Vesta de salvare este cel mai bun ajutor pentru acostarea sau aterizarea pe stanci (vezi si # 9.3).

Malul cu faleza: daca nimeresti pe un tarm format din stanci inalte si abrupte fara acces sau terase la nivelul apei, iar pentru salvare esti silit sa inoti inaintand prin fluxul care creste, indreapta-te spre stancile sau insulitele din mare. Pastreaza pe tine un strat de imbracaminte si mai ales pantofii, ghetele sau sandalele (pentru aterizare).

Daca poti, improvizeaza o funie din prosoape, curele sau camasi legate. Lungimea trebuie sa fie suficienta ca sa acopere distanta, de la o stanca la alta. Si mai buna ar fi o franghie sau o coarda adevarata. Asigurarea de pe mal a celui care inoata se face la fel ca la catarare (vezi la #14).

Cel mai bun inotator al grupului pleaca primul, avand funia legata de talie (cu o sfoara). La celalalt capat, ramas in spate, o persoana solida si bine ancorata de stanca va elibera treptat si controlat funia. Daca inotatorul este luat de un val, cel ce asigura nu trebuie sa fie si el smuls, ba chiar sa-l poata trage si salva pe asigurat. Bucata de funie dintre asigurat si asigurator trebuie sa stea mereu intinsa usor.

Dupa ce inotatorul inaintas ajunge pe o stanca sau pe o insulita, se ancoreaza bine acolo. Cu picioarele bine sprijinite si incordate, el isi trece funia peste spate si incepe s-o traga, tinand-o bine intinsa, pentru asigurarea urmatorului inotator.

4. PERICOLE INTR-UN RAU

Pragurile sau cascada: cand apa in care inoti trece peste un prag, scufunda-te spre fund - acolo unde curentul este linistit - apoi indeparteaza-te pe sub apa de zona agitata (fig. 1). Daca iesi la suprafata prea repede, vartejul nascut la caderea apei dupa prag sau baraj te va prinde si te va scutura ca pe o minge.

1. Inotul peste prag si pe sub val

Stancile din mijlocul albiei: daca esti intr-o barca - ramai in ea. In cazul ca esti in apa, inoata in acelas sens si impreuna cu curentul, prin orice limba de apa linistita (care va avea forma unui V cu varful spre vale). Traseul bun va fi de obicei printre zonele de apa "alba', spumoasa (culoare care arata prezenta stancilor sub apa). Straduieste-te sa ajungi in apa adanca, fara praguri, din zona gurii V-ului sau in apa linistita aflata dupa stanci, la vale.

Cea mai buna metoda pentru a stabili traseul cu adancime maxima, fara praguri, este sa privesti albia raului de pe o inaltime sau de pe varful unei stanci. Valurile de forma brazdelor de fan cosit, ce apar la capatul zonei in V, sunt produse de obicei de curentul rapid care loveste apa adanca si linistita - deci traverseaza-le inotand hotarat si viguros.

Crengile atarnate deasupra unui curent iute: nu te duce spre ele. Inoata sau vasleste cat poti de tare ca sa le eviti, sa le ocolesti.

Daca barca este tarata cu latul spre crengile copacului, apleaca-te si inclina barca spre vale, astfel ca forta curentului sa loveasca in fundul ei rotund si nu in partea ei de sus Ajuta barca sa scape si sa inainteze, tragand de ramuri.

5. APA DIN SUBTERAN (vezi #3.8 si #14.5)

Cand, intr-un tunel, o pivnita sau un pasaj inundat tavanul coboara si atinge apa - scufunda-te.

Dar asta o faci numai daca:

a) Esti sigur ca lungimea de parcurs pe sub apa este limitata si se datoreaza unei coborari locale a tavanului, iar pe partea cealalta este spatiu liber si aer;

b) Nu exista alta solutie si singura salvare este sa traversezi zona inotand pe sub apa.

Primul pleaca cel mai bun inotator din grup - pregatit sa se intoarca inapoi daca nu poate trece. Daca tu esti acela:

- Aeriseste, dezumfla sau scoate orice haina care datorita aerului ar putea pluti, te-ar ridica si lipi de tavanul coborat, sau s-ar agata si te-ar bloca acolo;

- inainte de scufundare respira adanc (de mai multe ori). Pipaie drumul. Trebuie pastrat neincetat contactul cu cel plecat, semnalizandu-se cu ajutorul

unei funii, eventual improvizata din curele, cravate sau haine innodate. Semnalizarea se face prin smucituri usoare si distincte, bine convenite, intelese si exersate inainte de plecare. De exemplu:

O singura smucitura = totul e OK. Doua smucituri = trage de funie. Trei smucituri = da drumul la (ceva) funie. Patru smucituri = am ajuns.

INOTUL PENTRU SUPRAVIETUIRE

Se foloseste un stil care economiseste fortele: bras, pe o parte, pe spate. Sau, se pot folosi pe rand aceste tehnici, in orice ordine convenabila.

Inoata incet si regulat, cu miscari puternice, dar niciodata direct contra fluxului, a curentului sau a vantului: inainteaza in diagonala contra lui. Daca apa este agitata, poate ca stilul cel mai potrivit este pe o parte (se respira mai usor).

Daca sunt valuri, respira adanc - oricand ai fata degajata din apa (fig. 2). Nu te extenua inotand continuu; fa pauze. Dar, NU ceda deloc. Rezista. Continua. Pastreaza-ti fortele si odihneste-te des.

Fa pluta pe spate ori de cate ori se poate. Dar cand apa este agitata fa pluta cu fata in jos (vezi #2.).

2. Inotul in marea agitata

Sau, calca apa. Dar las-o pe ea sa faca mai multa treaba, adica sa te tina la suprafata (principiul lui Arhimede) - tu doar tine gura si nasul deasupra. Daca nu ai alte preferinte, misca picioarele ca in stilul bras, iar cu mainile vasleste usor la suprafata apei, sau imediat sub ea.

O vesta de salvare prelungeste durata de plutire. Daca vesta e de tipul care se umfla cu doua cartuse de bioxid de carbon (ca de sifon), descarca la inceput un singur cartus. Doua cartuse deodata vor umfla vesta foarte mult, ceea ce te va stanjeni la inot.

In apa sarata se poate pluti ore in sir chiar fara vesta de salvare. Dar ajutorul unei perne de aer sau al unui plutitor improvizat din haine umflate cu aer e oricand binevenit.

7. CUM UMFLU HAINELE?

Hainele dezbracate pot fi umflate cu aer ca sa te ajute la plutire. Aceste plutitoare improvizate:

a) Trebuie sa aiba fundul in sus;

b) Trebuie sa fie manipulate cu grija: daca sunt indesate prea mult in apa, se golesc rapid de aerul care trece prin tesatura;

c) Ca sa le poti umfla, trebuie sa inoti intr-un mod adecvat - cel mai bine ar fi sa exersezi, sa te pregatesti din timp (si sa exersezi acasa, de exemplu, umfland pungi de plastic etc).

Chiar si cei care nu stiu sa inoate, dar sunt siliti de imprejurari sa sara in apa fara a avea la dispozitie vreun ajutor, colac sau vesta de salvare, ar face bine sa incerce sa umfle mantaua, bluza etc. pe care o poarta ca s-o transforme in flotor.

Cum te dezbraci in apa: scapa de hainele grele, stramte, din tesatura rara, sau cele cu gauri mari. Daca insa vreuna din haine poate fi folosita ca plutitor, ca perna pneumatica, nu o arunca, ci tine-o aproape, facand-o sa pluteasca cu ajutorul aerului retinut in cutele ei.

Scapa si de incaltaminte; dar nu uita ca cizmele pline cu aer, tinute cu mana cu fundul in sus, devin flotoare. La fel si palaria.

Hainele ideale pentru improvizarea flotoarelor sunt: camasile, bluzele, rochiile, camasile de noapte, pijamalele tesute din in, bumbac sau plastic. Cand sunt ude, aceste tesaturi retin bine aerul.

Dar nu te dezbraca de tot: hainele ajuta la pastrarea caldurii corpului. Trebuie sa scoti numai hainele care pot fi transformate in flotoare.

Ca sa scoti o haina, desfa fermoarele, nasturii si copcile, inspira adanc, apoi:

a) Scoate camasa ca pe o haina, adica nu o ridica peste cap, din cauza pericolului ca ti se va infasura si agata peste fata;

b) Rupe, despica de sus pana jos o bluza sau o camasa daca e croita astfel incat sa nu se deschida complet sau daca nasturii sunt alunecosi, greu de deschis sub apa;

c) O alta varianta de scoatere a camasii ar fi s-o tragi in jos, peste picioare -dar atentie sa n-o scapi la fund;

d) impinge cat mai jos pantalonii, apoi inspira adanc si baga capul la fund cand scoti complet picioarele din ei, folosind o miscare unduita cu ambele picioare, ca la inotul in stil fluture.

Umflarea hainelor.

Pregatirea: innoada, incheie sau inchide haina scoasa, astfel incat sa aiba o singura gaura libera. De exemplu, la un pantalon: innoada cracii jos, langa manseta si incheie slitul. Inchiderea se poate face prin strangerea si innodarea chiar a bucatii respective de haina, sau legand-o cu cravata, cureaua, ciorapii, jartierele.

Umflarea se face cu o miscare rapida a hainei prin aer: deschizatura, sau gura merge mai intai prin aer si ajunge sub suprafata apei. Haina se umfla ca un balon. Tine bine gura hainei sub apa, eventual o strangi si o rasucesti ca sa se inchida.

a) Deschide gura hainei si arunc-o prin aer, fie vertical din spate - peste cap; fie cu o miscare orizontala ca la coasa - dintr-o parte in alta - ca si cum ai vrea sa prinzi cu ea fluturi. Apoi scufunda-i gura sub apa si tine-o bine (fig. 3.).

In continuare, cand e nevoie mai completeaza aerul:

b) Baga capul sub apa si sufla aer in gaura hainei, pe care o tii in jos si sub suprafata apei;

c) Cu palma facuta caus - in jos - baga aer sub apa si lasa-1 sa scape din palma sub haina;

d) Sufla aer cu gura direct in gaura hainei ca si cum ai umfla un balon.

Cum folosesti flotoarele: pot fi mai multe feluri de utilizare a unei haine umflate cu aer.

De exemplu, cand te opresti din inot, umfla haina cu aer ca sa te sustina in perioada de odihna; apoi, reincepi sa inaintezi, leag-o de talie si remorcheaz-o; cand obosesti o umfli din nou s.a.m.d. Alte exemple:

fusta pastreaz-o imbracata si fa pluta pe spate. Ridica tivul din fata, trage-1 spre tine si apoi arunca-1 prin aer ca si cand ai vrea sa-ti acoperi genunchii. Trage in jos tivul sub apa, eventual strange-1 sau indoaie-1, astfel ca poalele sa retina un volum de aer.

rochie dezbrac-o. Innoada-i gatul si manecile. Umfl-o. Tine-o apoi agatata cu mainile, sau strange-o intre picioare.

pantalonii tine-i umflati cu cracii in sus (ca pe o cracana de prastie), sprijina barbia pe fundul V-ului, tine-i cu mainile agatate de bracinar pe care il strangulezi cu cureaua. Eventual leaga-i de corp;

Sau, tine-i la subtioara cu bratul bagat printre cracii verticali, si mana indoita in jos ca sa stranga bracinarul, in timp ce cu celalalt brat inoti sau vaslesti.

Sau, suie-te cu pieptul intre craci si inoata bras ori vasleste cu mainile si impinge cu picioarele;

Sau, fa pluta pe spate tinand pantalonii umflati intre picioare; eventual, fo-loseste bratele ca sa umfli alta haina.

camasa innoada-i manecile. Apuca gulerul cu o mana si poalele cu cealalta, arunc-o in sus ca sa prinda aer, strange-i repede marginile si obtii o perna de aer cu doua baloane alungite (manecile) fig. 4.

manta, impermeabil procedeaza la fel ca si cu camasa: va rezulta o perna mai mare.

8. SALVAREA DINTR-UN NAUFRAGIU

Totul depinde de pastrarea calmului (vezi la #2.5). Iar sangele rece poate fi pastrat chiar si in cele mai ingrozitoare situatii (vezi la #4).

3. Plutitor din pantaloni sau o rochie umflata

4. Plutitor dintr-o camasa

Nava se scufunda: respecta instructiunile de salvare date de echipajul vasului. Capitanul va imparti pasagerii in grupuri si va fi numai cate un responsabil, sef de grup.

Du-te la locul de adunare indicat de responsabilul grupului tau. Imbraca vesta si ajuta-i pe cei tineri sau batrani, pe cei speriati sa si-o puna si ei. Vorbeste-le si calmeaza-i pe oameni.

Instructajul si exercitiile preventive de salvare care se fac de obicei cu pasagerii sunt foarte utile. Cu ocazia acestor instructaje (la care va recomandam insistent nu numai sa participati, ci chiar sa le luati in serios) trebuie sa memorati: unde sunt tinute vestele de salvare; cum se leaga sireturile, cum se incheie capsele lor; unde este locul de adunare pentru grupa de pasageri din care faci parte; drumul de parcurs, marcajele si semnele de recunoastere pana la locul de adunare (de exemplu sageti rosii pictate pe pardoseala); cate suieraturi ale sirenei vaporului, sau cate semnale de clopot, reprezinta anuntul unei catastrofe.

Daca apare o invalmaseala, iar oamenii sar in apa tipand de frica, poate vei fi si tu silit sa sari: indeparteaza-te imediat de vas, inotand repede - ca sa nu te traga vartejul ce apare cand nava se duce la fund si ca sa nu-ti cada in cap alte persoane care sar in apa dupa tine. Dar, si inainte si dupa ce sari in apa, fii mereu atent sa descoperi resturile plutitoare. Inainte de a sari, arunca in apa obiectele plutitoare de care ai facut rost, apoi sari pe langa ele. Odata ajuns in apa, aduna cat mai multe obiecte sau resturi pentru a injgheba cu ele o pluta (vezi la #13).

Sau, te catari si esti tras intr-o barca de salvare.

Avionul coboara pe apa. Cand amerizarea fortata este iminenta, pregateste-te: desfa-ti gulerul la camasa, nodul la cravata, scoate-ti ochelarii, proteza dentara, obiectele ascutite sau fragile, pantofii cu tocuri inalte. Fii gata pentru ciocnire (vezi si #11.5).

Cand echipajul da comanda, imbraca vesta de salvare. Dar nu o umfla in interiorul avionului, caci volumul ei marit te va incurca la miscari. la pozitia optima pentru a suporta ciocnirea si stai asa pana ce avionul se opreste. Vor fi mai multe zguduituri, nu numai una ingrozitoare. Apoi:

a) Dezleaga centura de siguranta;

b) Procedeaza conform indicatiilor echipajului.

Cand ajungi afara din avion, umfla vesta de salvare. In cazul copiilor, daca vesta se umfla cu cartuse de CO - umfl-o inainte de a imbraca copilul, caci zgomotul produs de gaz la declansarea cartusului ar putea sa-l sperie.

Capitanul sau loctiitorul va repartiza pasagerilor si membrilor echipajului locurile din barcile de salvare; va lua conducerea barcilor; va transmite semnale radio pentru a cere ajutoare; tot el verifica daca toate barcile de salvare contin provizii si truse de prim ajutor - iar la nevoie redistribuie rezervele existente, respectiv pe cele salvate (vezi si # 13).

Luntrea se rastoarna: ramai langa ea. Este mult mai vizibila si pluteste mult mai bine decat un om. Daca poti, recupereaza vasla.

Nu te urca, nu incaleca pe ea, nu incerca sa o redresezi in apa. Inoata spre unul din capetele barcii. Trage-o sau impinge-o la mal, acolo o golesti de apa si o redresezi.

Daca mai la vale apare pericolul unui vartej, unor praguri sau stanci spre care se indreapta luntrea fara a mai putea fi oprita, paraseste-o din timp si inoata repede spre mal. Semnele care indica existenta unui pericol mai la vale: bubuit ca de tunet, picaturi de apa care plutesc in aer, o linie argintie de-a curmezisul raului (arata coama unui prag).

Daca te rastorni si esti prins intr-o zona de praguri sau intr-un curent violent:

a) Agata-te de capatul din amonte al luntrei si inoata in josul raului, incercand sa dirijezi barca in asa fel incat sa nu se loveasca de stanci. Nu te preocupa de vasla - o s-o gaseasca altcineva;

b) Sau: inoata direct, perpendicular catre mal, chiar daca in acest timp curentul te duce la vale.

Barca de salvare se rastoarna: ramai langa barca (pneumatica). Esti mult mai vizibil impreuna cu ea. Agata-te, atarna-te, urca-te pe ea. Dar indeparteaza-te de ea la timp - daca valurile sau curentul va duc spre un pericol si mai mare: stanci, dig, recife.

Daca stii sa redresezi o barca de salvare, o pluta, o barca pneumatica rasturnata - e in ordine. Daca nu - stai in apa, agata-te de ea pur si simplu, apoi semnalizeaza si cere ajutor.

Plutele si barcile de salvare cu fundul plat pot fi redresate usor daca actionezi calm: te urci pe fundul barcii si te intinzi spre bordul opus, apuci de funia (care merge imprejurul barcii sau pe marginea ei) si tragand de ea te scufunzi din nou in apa peste bordul pe care te-ai catarat. In felul acesta barca se rastoarna cu fundul in jos. Adeseori fundul are pe centru un maner de care poti trage ca sa rastorni barca.

Unele barci pneumatice au o sfoara, o coarda speciala, legata cu un capat de bord si celalalt lasat sa atarne liber. In acest caz arunca sfoara peste fundul barcii, apoi inoata in jurul barcii pana de cealalta parte, apuca de capatul sforii, propteste picioarele pe marginea barcii si trage de sfoara: barca se ridica si apoi cade in pozitia normala (fig. 5). O astfel de sfoara de redresare se poate improviza din curele, cravate sau funie.

5. Rasturnarea unei barci pneumatice

Urcarea in barca se face alunecand cu burta peste capatul sau bordul mai gros. Daca barca este mare, un om din apa se agata de o margine, iar ceilalti se catara in barca peste bordul opus. Daca esti singur, te catari pe la coada barcii, dupa ce orientezi barca astfel incat sa te urci cu vantul in spate.

Automobilul se scufunda in apa- cu pasageri cu tot - dupa ce a cazut de pe mal, sosea, chei, pod. Nota: intotdeauna opreste, parcheaza vehiculul paralel cu malul. Daca nu poti - pune frana de mana si schimbatorul de viteze in pozitia de mers inapoi.

Legarea centurii de siguranta mareste sansele de salvare in apa.

Autovehiculul va pluti mai mult timp daca geamurile sunt inchise. Este extrem de greu sa te salvezi cand apa navaleste pe ferestre. Iar usile nu pot fi deschise cat timp cabina nu se umple aproape complet cu apa - din cauza presiunii exterioare.

Daca poti sa actionezi inainte ca apa sa ajunga la nivelul ferestrei (ceea ce e greu de crezut, datorita socului, fricii, surprizei), iar masina pluteste cu rotile in jos, coboara geamul si strecoara-te iute afara.

Cel mai adesea masina se scufunda rapid si in acest timp nu se poate face nimic. Asa ca asteapta sa se opreasca (pe fundul apei) si pe urma fa cat mai multe dintre urmatoarele actiuni:

1. Ridica geamurile - desi in timpul acesta apa navaleste pe ele;

2. Aprinde toate luminile - ca semnal SOS de catastrofa;

3. Nu incerca sa deschizi usile;

4. Tine mana pe clanta usii;

5. Asteapta ca apa sa umple cabina;

Cand nivelul apei iti ajunge la barbie: ia o gura mare de aer, deschide usa, iesi din masina si inoata spre suprafata.

In timp ce astepti ridicarea nivelului apei in masina (ceea ce nu dureaza mult), incearca sa te lamuresti asupra pozitiei masinii, cum se va deschide usa, cum vei iesi, incotro este suprafata apei. Ridica-ti capul in punga de aer de deasupra apei. Aceasta rezerva de aer te va ajuta si in cazul in care trebuie sa fortezi ca sa deschizi usa.

Dupa ce nivelul apei ajunge la barbie, in continuare se va ridica mult mai lent. Daca usa nu se deschide, incearca alta usa sau coboara geamul si strecoara-te afara prin fereastra, impingand cu picioarele. Daca apa e tulbure si nu mai stii incotro este suprafata, sufla putin aer si urmareste bulele de aer, ia-te dupa ele. Cand trebuie deschise mai multe usi (adica 2, 3 sau 4), pasagerii trebuie sa deschida usile si sa iasa toti odata. Daca nu reusiti, atunci veti iesi toti pe aceeasi usa. Pentru asta apucati-va si tineti-va unul de altul de maini, haine, par, picioare si formati un lant - astfel incat sa nu se inchida usa si sa blocheze pe cineva inauntru.

9. CUM SALVEZI PE CINEVA DE LA INEC

In fiecare an o multime de indivizi curajosi, dar nepriceputi isi pierd viata prin inec, incercand sa salveze pe altcineva.

Pentru a salva pe cineva de la inec ai nevoie de o gandire rapida, multa indemanare sau pricepere la inot si cunostinte temeinice de tehnica salvarii. Iar daca nu te pricepi sa salvezi pe cineva de la inec - e mai bine sa NU te bagi, pentru ca in loc de o sigura victima aproape sigur veti fi doua. FRICA este cea mai mare problema a oamenilor aflati la ananghie. Ea le sporeste mult forta, pe care o folosesc inconstient ca sa se agate de orice - si astfel devin o amenintare serioasa pentru salvator.

Salvarea de pe mal - victima poate fi ajutata chiar de cineva care nu stie sa inoate:

- Apuca-1: daca victima este aproape de mal, culca-te cu fata in jos pe mal si intinde-i mana. Apuca-1 de mana si fa-1 si pe el sa ti-o apuce. Sau, daca e ceva mai departe decat o lungime de brat, intinde-i un bat, o prajina, o scandura sau o creanga - orice gasesti - de care el poate sa se apuce si cu care sa-l tragi.

- Arunca-i ceva: un bat, o funie sau vreun obiect plutitor pe care sa-l apuce si apoi sa se salveze singur: minge, scaun de automobil, roata auto, cauciuc de rezerva (sustine chiar 8 persoane!), scandura, bucata de gard, cutie, un scaun din lemn.

Multe lucruri plutesc. Uita-te si cauta repede ceva primprejur. Dar nu te duce sa cauti prea departe, caci, daca victima nu te mai vede si crede ca ai parasit-o, poate sa se sperie, sa se demobilizeze, atunci renunta la lupta si se duce la fund.

Daca esti un inotator bun dar neinstruit asupra tehnicii de salvare, ai inteles riscurile - explicate mai sus - si totusi te hotarasti sa intri in apa pentru a salva un om care se ineaca, mai bine foloseste metoda de salvare cu ajutorul unui bat sau a unui obiect (vezi mai sus) solid, preferabil plutitor, pe care victima sa-l apuce de un capat. Batul trebuie sa fie suficient de lung pentru ca cel care se ineaca sa NU poata pune mana pe salvator. Stai departe de victima, oferindu-i numai capatul crengii, al batului sau prajinei si strigandu-i acesteia sa-l apuce.Trage, remorcheaza victima la mal prin intermediul obiectului, fara a o atinge, fara a o lasa sa te apuce cu mana.

Dar iata si alte moduri in care poti incerca salvarea victimei din apa - chiar daca esti neinstruit:

Mergi pe fundul apei: cand adancimea e mica, ajungi la el mai repede mergand decat inotand. Intinde-i prajina, sau arunca-i funia etc. Pana ajungi aproape de el, prajina pe care i-o duci poate sa te ajute la inaintarea prin apa (vezi #13.7).

Apropie-te vaslind: intr-o barca, pe o pluta, pe un ponton mic - daca gasesti. In felul acesta poti ajunge mai repede la o victima aflata departe de mal.

Faptul ca vede apropiindu-se o barca ii da victimei curajul necesar sa lupte ca sa nu se scufunde.

Atentie: NU te apropia de victima cu latul barcii, caci s-ar putea sa se agate cu disperare de bord si sa rastoarne barca. Apropie-te cu unul din capete, striga-i sa se agate de el si apoi trage-1 spre mal. Nu incerca sa-l sui in barca.

Daca esti inotator bun si instruit, poti incerca sa salvezi victima apucand-o in apa. Dezbraca-te de majoritatea hainelor, exceptand cazul in care victima e la mica distanta - atunci scoti numai hainele grele sau stramte. Conteaza mult iuteala interventiei. la totusi cu tine si o prajina, un obiect plutitor pe care sa-l oferi victimei.

Sari in apa cu picioarele inainte, in jos ( vezi la #15). Daca stii precis ca apa e adanca si limpede, atunci poti plonja si cu capul inainte.

Atentie: la victima trebuie sa ajungi avand inca multa energie. Inoata economicos, nu te forta sa ajungi la victima. S-ar putea ca traseul in linie dreapta sa nu fie cel mai rapid.

In cazul unui curs de apa, un rau, e bine sa alergi pe mal spre vale, apoi sa intri in apa si sa apuci victima, cand soseste dusa de curent. Daca fundul apei e nisipos, s-ar putea sa gasesti pe fund o coama, o ridicatura pe care sa mergi prin apa, pentru a scurta distanta de parcurs inot.

Dar fii foarte atent cand te apropii de victima si ia toate masurile ca sa nu te poata ea atinge sau agata. Stai la oarecare distanta si cauta o ocazie buna s-o apuci, dar elibereaza-te scurt si hotarat daca te apuca ea. Apuca victima pe la spate, de guler sau de par si tine-o bine, cu bratul intins

Numai un salvator experimentat, bine antrenat poate sa se descurce la mica : distanta, in apa, cu o victima innebunita de frica mortii.

Cum te eliberezi dintr-o apucare - vezi la #4.3.

Nu e nevoie sa-i ridici fata deasupra apei cand il remorchezi. Un inotator experimentat stie sau isi da seama ce tehnica de remorcare a victimei ar fi mai convenabila. In general, inotul pe o parte este suficient de rapid si economicos pe distante mari, iar tehnica e simpla: poti schimba inclinarea sau bratele, poti respira in apa agitata, fata e protejata. Alt stil recomandabil este pe spate, cu un brat care trage (de prajina) si altul care vasleste.

Daca victima are nevoie de respiratie artificiala, poti sa i-o faci imediat ce-l scoti din zona valurilor mari (vezi la #19).

Salvarea unui prunc: cand un copil mic cade in apa, iar mama sau salvatorul nu gaseste nici un obiect cu care sa-l agate sau pe care sa i-1 arunce ori copilul e prea mic, un sugar, atunci:

a) O mama care nu stie sa inoate va intra in apa si va face pluta pe o parte, intinzand spre copil bratele si picioarele;

b) Daca mama stie sa inoate - il va apuca pe copil de cap cu cate o mana de fiecare parte a fetei si va inota pe spate, sustinand copilul pe antebrate si piept, cu fata copilului tinuta deasupra apei.