In jos - supravietuire

1. Cum cobori Mergand, Pe o franghie, Mergand si alunecand

2. Cum sari Pe pamant, in apa, Caderea in gol

3. Cum ajuti

4. Cand stai pe loc si nu cobori?

Cand te trezesti prea sus, de exemplu la 10 m. deasupra marii pe puntea unui vapor care se scufunda, pe acoperisul unei case care arde, blocat in lanturi la Mosi, intr-o cabina de teleferic oprita deasupra prapastiei, si vrei sau trebuie sa ajungi mai jos, in primul rand nu-ti pierde firea (vezi #2.5).

Apoi, daca nu sunt sanse sa te salveze altii, cauta singur o solutie sau un drum de coborare.

Cateodata, desi te afli - ca urmare a accidentului - la o inaltime de cateva zeci de metri deasupra solului, e nevoie sa cobori doar cativa metri pana la un loc sigur sau la o cale mai usoara de salvare.

Anumite coborari ne uimesc sau ne infioara: cascadorul care sare pe acoperisul unui vagon in viteza; luptatorul antitero care-si da drumul dintr-un elicopter in zbor, pe franghia leganata de vant s.a.m.d. Dar specialistii nu fac minuni, ci folosesc anumite reguli si tehnici de actiune sau de comportare valabile la orice fel de coborare. Aceste reguli pot fi invatate de oricine - insa nu peste noapte.

La coborare te ajuta forta gravitatiei - pe care o poti domestici, o poti controla si chiar valorifica.

1. CUM COBORI

Mergand: procedeaza invers decat la catarare (vezi #13.6 si #14). Persoana cea mai slaba coboara prima, cea mai puternica ultima.

1. Alege prizele pentru maini - sa fie cat mai jos;

2. Nu privi mai jos decat picioarele;

3. Cand cobori o panta cu fata spre vale, priveste in afara sau lateral;

4. Daca panta creste, devine abrupta si privelistea golului te sperie, sau prizele devin mai mici si reazemele pentru picioare incep sa cedeze (de exemplu o scara interioara cuprinsa de flacari) - intoarce-te cu fata spre perete sau spre sol.

Daca gasesti o balustrada, foloseste-o.

Asigurarea cu o franghie la coborare: persoana cea mai solida din grup ramane sus si lasa franghia sa coboare usor, impreuna cu cel care coboara peretele prin propriile forte. Cel de sus asigura si intinde coarda frecand-o pe spate (metoda este inversa celei folosite la catarare - vezi #14.3).

Persoana solida coboara ultima, folosindu-si propriile forte, intr-una din variantele:

a) Singura, fara asigurare; sau

b) Cu asigurare "de jos' - vezi #14.3; sau

c) Daca se poate renunta la franghie, ea va fi bine legata sus iar ultimul om aluneca pe ea in jos.

Daca insa franghia disponibila nu este suficient de rezistenta, mai bine coborati peretele sau stanca liber (cu mainile si picioarele), iar coarda o folositi numai pentru sustinere.

Pe o franghie - sau pe ceva asemanator, fie improvizat din fasii innodate, rupte din cearceafuri, paturi, perdele, sau din iedera, plante agatatoare, sarma, parama; sfori de la parasuta, fie pe cablul paratraznetului, un cablu electric, un cablu din otel, un trunchi de copac, o prajina, un stalp, catarg, (vezi #12.8 si

Verifica daca franghia improvizata este: rezistenta, bine ancorata - sus, suficient de lunga - pana jos. Cel mai slab din grup coboara primul, cel mai zdravan, ultimul. Cum:

1. Apuca franghia cu mainile;

2. Imbratiseaz-o cu bratele si coatele;

3. Incolaceste-ti coapsele, genunchii, calcaiele, gleznele si labele picioarelor in jurul ei;

4. Coboara tinandu-te alternativ cu fiecare mana, pe rand (daca poti);

5. Odihneste-te ori de cate ori gasesti sprijin pentru picioare (de exemplu pe nodurile franghiei);

6. Nu te grabi.

Foloseste cat mai mult picioarele si cat mai putin bratele.

Alunecarea in jos pe o funie incropita din cearceafuri innodate este epuizanta - dar asa sunt aproape toate coborarile.

Cand aluneci in jos incearca sa te ajuti cat mai mult cu forta de frecare, nu lucra doar cu forta muschilor:

* Pe o franghie simpla verticala: agata-te si apasa tare cu muchia interioara a talpii pantofilor pe franghie. Daca poti sa te tii numai cu mainile, atunci ramai atarnat in brate si incruciseaza picioarele astfel incat franghia sa fie prinsa ca intr-un cleste - ale carui falci sunt unul dintre calcaie si muchia exterioara a labei celuilalt picior.

Dupa ce reusesti sa sustii greutatea corpului cu ajutorul acestui "cleste' fixat pe franghie, slabeste clestele pana ce incepi sa aluneci in jos . Mainile se agata si se strang succesiv, una sub alta, pe franghie; ele nu sustin greutatea, ci doar tin corpul lipit de franghie.

* Pe o funie verticala cu noduri: cand ajungi cu picioarele la un nod, lasa greutatea corpului pe el si opreste-te, pentru a te odihni cateva secunde. Daca la plecarea de sus treci funia (improvizata din cearceafuri, perdele, paturi innodate) pe sub cureaua pantalonilor - vei putea sa te opresti la fiecare nod (daca este suficient de voluminos) agatand de el cureaua. Greutatea corpului va fi sustinuta de curea - care iti va strangula insa mijlocul. Apoi suge burta, treci cureaua peste nod si continua coborarea. Fii atent sa nu te blochezi la un nod prea mare.

* Pe un cablu sau pe o coarda inclinata: incaleca-1 si lungeste-te cu pieptul pe el, cu capul in sus. Apuca-1 cu ambele maini. Unul dintre picioare atarna relaxat, vertical, cu talpa spre sol, ca o contra-greutate care mentine corpul deasupra cablului, stabilizand postura. Celalalt picior va sta cu genunchiul indoit, cu glezna deasupra cablului si cu laba agatata, frecand pe cablu. Aluneca incet, in jos, la vale, miscand pe rand mainile pe cablu, una sub alta. Piciorul - contragreutate trebuie tinut permanent indreptat spre sol. Ar fi bine sa introduci dinainte o haina sau un pulovar intre cablu si piept, stomac sau bazin, pentru a mai micsora apasarea pe corp si a evita rosatura sau arsura produsa de frecarea franghiei.

Aceeasi metoda se foloseste si la deplasarea pe un cablu orizontal.

* Pe o prajina, un trunchi de copac, un stalp sau o teavaa verticala: imbratiseaz-o cu bratele si coatele. Incruciseaza genunchii peste ea. Adu gleznele si labele inapoi, sub tine. Daca diametrul nu este prea mare, poti realiza o frecare mai puternica decat te asteptai.

* Cu o franghie sau o coarda lunga si rezistenta: daca este suficient de lunga ca sa ajunga dublata pana jos la locul dorit, sigur, foloseste-o asa cum se vede in fig. 1 (in alpinism metoda se numeste rapel). Agata bucla facuta de mijlocul funiei indoite de o ancora (un pat, o stanca, un copac). Innoada capetele cu un nod simplu si coboara-1 pana jos la platforma, balcon, pe sol, la cornisa. Verifica daca a ajuns jos.

1. Coborarea in rapel cu ajutorul franghiei (metoda Abseil)

Funia dublata va trece printre picioare, apoi in jurul piciorului drept (ca si cand ai sterge fesa dreapta cu un prosop), apoi o duci in fata peste piept, pe deasupra umarului stang spre spate si in continuare o readuci in fata pe la subtioara dreapta si o apuci cu mana dreapta, lasand-o sa atarne. Ramura de franghie care vine de sus, o apuci cu mana stanga. Mana dreapta trage si slabeste funia in jurul trunchiului si prin aceasta franeaza, dand drumul corpului sa alunece in jos. Picioarele departate calca cu toata talpa pe perete, coborand Stai cu fata la perete, aplecat pe spate. Mana stanga serveste numai la echilibrare; viteza de coborare este controlata de mana dreapta.

Nu te incorda. Lasa frecarea sa faca toata munca grea. Tu doar controleaz-o.

Dupa ce ajungi jos si nu mai coboara nimeni, desfa nodul celor doua capete ale franghiei, apoi trage continuu, fara smucituri, de un capat, pana cade toata franghia - pe care o vei putea refolosi.

Metoda este excelenta, dar necesita oarecare indemanare si obisnuinta. Inainte de a o folosi ar fi bine sa exersezi putin - de exemplu mergand cativa pasi inapoi, pe o suprafata orizontala, cu funia infasurata corect peste corp. Instinctul de conservare face sa te agati incordat de funie si sa te lipesti de perete. Din contra, metoda necesita relaxare si departarea de perete.

Partea cea mai delicata si mai riscanta a coborarii in rapel o constituie primii metri sau pasi de sus, de la varf. Tovarasii din grup trebuie sa-l ajute incurajandu-1 pe cel care coboara, pana cand acesta reuseste sa se aplece pe spate si sa porneasca in jos, controland frecarea cu mana dreapta.

Repetam regulile esentiale ale rapelului:

1. Funia freaca printre picioare - peste fesa dreapta - piept - umarul stang - spionare;

2. Mana dreapta franeaza.

Mergand si alunecand: adeseori coborarea unei pante de zapada incepe mergand - dar se termina cu o alunecare - vezi #13.6.

2. CUM SARI

Saritura in gol trebuie amanata sau evitata cu orice pret.

Sari numai cand esti silit: te cuprind flacarile, iti cade tavanul in cap, se prabuseste pardoseala, se surpa malul pe care stai. Daca ajungi intr-o astfel de situatie critica, nu mai ezita: trage aerul adanc in piept si da-ti drumul.

Primii sar cei mai slabi din grup, iar cei mai zdraveni - ultimii.

Atentie: este bine sa stii ca poti muri cazand de la 6 m. Unii cad doar de la 3 m si-si strivesc talpile sau isi fractureaza labele.

Pe pamant: inainte de a sari ia cateva masuri pentru reducerea socului la aterizare. Nu te gandi la tehnici spectaculoase, la aterizarea parasutistului, la rostogoliri sau amortizari etc. Cand esti obez, batran sau anchilozat - trebuie sa fii mai realist.

Daca nu poti evita saritura, macar incearca:

- sa micsorezi inaltimea;

- sa inmoi aterizarea;

- sa protejezi capul.

Cum se pot pune in practica aceste idei?

Sa luam un exemplu: esti intr-un dormitor situat la 10 m inaltime de pamant. Daca sari pe fereastra, te vei izbi de sol cu vreo 45 km/h; amin! Ce-i de facut?

* Scurteaza cursa de cadere: leaga unul de altul cele doua cearceafuri de pe pat. Adauga si fata de perna. Leaga de pat un capat al funiei si da-i drumul celuilalt capat pe fereastra in jos. Vei micsora inaltimea cam la 1/2.

* inmoaie socul la aterizare: arunca jos salteaua, pernele, covorul, in locul pe care vei cadea. Ceva moale cu grosimea de cativa cm poate sa-ti salveze viata.

* Protejeaza-ti craniul: inveleste-l cu un turban facut dintr-un pulovar, o vesta sau chiar punga de plastic umpluta cu gogoloase din hartie de toaleta. Cel mai bine cu o casca de motociclist sau de santierist.

Dupa ce le-ai facut pe toate si ai pregatit saritura - porneste alunecand in jos pe cearceafuri, agata-te de capatul lor si atarna cu bratele intinse, da-ti drumul sa cazi, ghemuieste-te.

S-ar putea sa te scoli fara nici o zgarietura.

Totdeauna gandeste-ti dinainte saritura si aterizarea - mai ales daca nu poti sa arunci jos ceva pentru amortizarea socului. Altfel - caderea de la 12-13 m inaltime (etajul 2), pe o suprafata tare, poate fi mortala.

Acoperisul unui automobil este un amortizor excelent - a salvat in multe ocazii oamenii care sareau de la etaj. Pe orice strat de iarba, poteca cu pietris, tufisuri, copaci sau zapada - vei ateriza mai bine decat pe ciment, pe caldaram sau pe asfalt.

Daca nu poti organiza un strat amortizor, cauta macar sa cazi pe o panta - care te va ajuta sa transformi forta verticala de cadere intr-una inclinata sau orizontala, reducand astfel energia de ciocnire. De exemplu, parasutistii si deltaplanistii invata sa aterizeze nu pe verticala, ci mult mai convenabil: pe diagonala, alergand pe sol.

Cum sari si cum aterizezi pe o panta:

1. Inainte de cadere, coboara corpul prin atarnarea de maini si brate (reduci inaltimea cu aproximativ 2 m);

2. Alege locul de aterizare;

3. Sprijina muchia exterioara a labei piciorului pe perete si impinge-te cu

piciorul in afara;

4. Intoarce-te si sari cu fata spre vale;

5. La aterizare: lasa genunchii sa se indoaie, coboara corpul, fa un salt spre vale, ghemuieste-te protejand bine capul si stai moale, cat mai relaxat.

Daca insa nu ai de ales si suprafata pe care cazi este orizontala si tare (beton sau piatra), s-ar putea ca o rostogolire facuta la aterizare sa te fereasca de zdrobire (fig. 2). In acest caz manevrele initiale ale sariturii sunt tot cele descrise mai inainte, dar in timpul caderii:

a) Ridica bratele (dar nu impreuna sau incrucisa degetele) si lipeste-le pe

fiecare parte a capului;

b) indoaie putin genunchii si gleznele, lipeste talpile;

c) La impact incordeaza genunchii;

d) Rastoarnaa-te intr-o parte - pe coapsa, coaste, umar sau brat;

e) Continua miscarea si rostogoleste-te pana pe partea cealalta a corpului - pe spate, cu picioarele in sus, iar bratele strangand si protejand capul.

Sansele de scapare cresc daca distribui forta de ciocnire pe o suprafata mai mare de contact cu solul, in loc sa o lasi concentrata pe cateva puncte ale corpului.

Nu te grabi sa te sinucizi, sarind imediat pe fereastra dintr-o cladire cuprinsa de flacari etc, fara sa te gandesti putin inainte. Asteapta pana in ultima clipa, poate ca apare o posibilitate de salvare (vezi la #8). Dar in timpul acesta gandeste, cauta iute o alta cale de coborare - in afara saltului in gol.

Striga persoanelor care sunt prea sus si tipa sau plang de frica - sa NU sara. Roaga-i sa nu sara cat timp mai poate aparea o alta varianta de salvare. Rareori saritura este singura solutie.

2. Cadere de la 6 m pe o panta

In apa (vezi si #6). La o viteza mare de ciocnire, apa se comporta ca si cand ar fi solida, din beton.

Modul cel mai sigur si mai bun de a sari in apa de la o inaltime mai mare este cu picioarele in jos (fig. 3). Persoana cea mai slaba va sari prima.

Cum?

1. Alege iute cu privirea un loc mai bun in care sa intri in apa;

2. Priveste drept inainte si trage mult aer in piept;

3. Fa un pas in gol, cu bratele lipite de corp;

4. Adu si lipeste repede celalalt picior de primul;

5. Intra in apa vertical, drept ca un manechin sau ca un stalp. Incearca sa lovesti apa vertical, cu picioarele lipite si palmele pe coapse. Pentru a nu te roti sau rostogoli in timpul caderii, trebuie sa nu te apleci.

3. Cadere in apa putin adanca

Daca adancimea e mare, dupa ce intri in apa desfa picioarele (ca sa maresti izistenta si sa opresti scufundarea).

Dar, cand adancimea apei pare mica si inaltimea de cadere nu e mare):

a) Fa-ti vant sa cazi cat mai departe de mal;

b) Cand apa iti ajunge la talie - impinge brusc cu picioarele (ca la inot - stilul 3ras); sau apropie brusc picioarele (ca la inot - stilul liber);

c) Imediat inainte de ciocnirea cu apa, strange-ti picioarele la piept si cuprinde-le pu mainile - astfel incat socul sa fie preluat de talpi si fese. . Caderea in gol (vezi si la #11). Se cunosc caderi de la inaltimi incredibile (chiar 300 m) care nu au provocat moartea, deoarece victima:

a) A cazut pe zapada, pe varful unui copac, intr-o mlastina, pe o panta sau in apa;

b) S-a agatat din zbor de un copac, de un prag, de o franghie sau un lant;

c) Era beat, inconstient sau ametit (deci relaxati);

d) Dupa ce a priceput ca nu mai poate scapa de cadere - a sarit cu inima impacata (adica relaxat).

Nu-i adevarat ca in timpul caderii iti vezi toata viata, ca intr-un vis. Dimpotriva, ai timp sa te gandesti si sa mai cauti o solutie de salvare, sau sa te relaxezi si sa te agati de ceva, ori sa lesini.

3. CUM AJUTI

Nu te grabi sa cobori o persoana ranita, varstnica, prea tanara, ingrozita, inconstienta - daca acest fel de evacuare nu este cu adevarat necesar si singurul posibil. Mai intai analizeaza DACA:

1. Locul in care vrei sa cobori invalidul este mai bun decat cel actual;

2. Acolo jos exista cineva care sa-i dea ajutor;

3. Ai ales locul si traseul cel mai bun pentru coborarea victimei.

Exista diferite metode de a cobori un invalid, alegerea fiind dictata de: rezistenta funiilor, cate ajutoare participa la coborare, starea in care sunt ajutoarele, cum e persoana care va fi coborata.

Daca inaltimea de coborat este mica si persoanele care dau ajutor pot sustine victima pe parcurs, leaga bine funia in jurul pieptului victimei (eventual cu inca o bucata de coarda) si da-i drumul jos.

Nu uita: ca sa fii sigur, fa tu singur un nod zdravan la franghie. Daca victima are coastele rupte si nu poate suporta sa fie legata cu funia peste piept, fa «nodul cu trei bucle» peste picioare si piept (vezi fig. 4). Acesta se obtine innodand inca o bucla obisnuita la nodul simplu facut cu varful capatului indoit al unei funii dublate. In cele trei bucle se introduc picioarele si talia victimei, apoi marimea buclelor se ajusteaza dupa necesitate.

Pentru ca in timpul coborarii persoana legata sa nu se rastoarne cu capul in jos, ea trebuie sustinuta pe la subtiori cu o alta bucla, rezultata dintr-o bucata de franghie sau curea legata cu nod alunecator de funia principala. Sau, se trece funia principala pe sub haina bine incheiata a victimei. Persoana invalida trebuie sprijinita si condusa in continuu pe tot parcursul coborarii.

Atentie: nu cobori victima mai mult decat este strict necesar. Este prea mare riscul de a o scapa in gol, din cauza conditiilor proaste de lucru: funii improvizate, manipulare fara pricepere, tehnica improvizata, greseli umane, pozitii nesigure.

Si nu cobori cu funia pe fereastra o persoana lesinata (adica NU accidentata, lovita, cu fracturi etc), daca ai putea sa o duci jos tarand-o pe scari astfel:

1. Rasuceste victima cu spatele pe dusumea;

2. Leaga-i mainile si incheieturile cu batiste, cravata sau sireturi;

3. Ingenuncheaza langa ea, baga-ti capul intre bratele ei si agata-i mainile legate de gatul tau;

4. Taraste-o spre scara imobilului;

5. Adu-i capul la marginea treptei de sus a scarii;

6. Scoate-ti capul dintre bratele ei. Apuca victima de la subtiori si incepe sa cobori scara cu spatele, tarand-o in jos cu fesele pe trepte si capul sprijinit pe bratul tau.

Atentie sa nu va prabusiti impreuna cu scara slabita. Nu calca pe centrul treptelor, ci la marginea lor. Pipaie si incearca fiecare treapta cu piciorul, inainte de a-ti lasa greutatea pe ea. Nu uita ca si balustrada poate fi slabita, prea fierbinte, intrerupta ori cu bucati lipsa.

4. CAND STAI PE LOC SI NU COBORI?

Atunci cand sansele de a primi ajutor sunt mari - chiar daca nu evidente, sau imediate.

De exemplu: daca esti orbit de viscol pe platoul Bucegilor; sau la o fereastra, cu 2 -3 etaje mai sus decat nivelul cuprins de flacari (vezi si la #8).

Sau, daca esti blocat in cabina ori pe scaunul telefericului este evident ca ajutoarele sunt pe drum: operatorii de la teleferic, Salvamontul etc. asa ca nu te baga, nu te vanzoli, nu te agita si nu sari. Orice agitatie in cabina sau pe scaun produce alte necazuri: panica insotitorilor, balansul sau zgaltaiala cablului si a celorlalte scaune etc.

In astfel de cazuri stai linistit, injura (in gand!) daca asta te ajuta, dar pastreaza-ti cumpatul si sangele rece (lucru nu tocmai greu de facut, daca blocajul s-a produs pe vreme geroasa si inzapezita - vezi #7).

Exista numeroase alte situatii dramatice echivalente in care, daca ai timp, te poti salva fara sa te agiti - dar in schimb GANDIND (adu-ti aminte lozinca SCOP - vezi #2.5).

Deci, nu pierde vremea. Chiar cand stai si astepti - gandeste-te, verifica, incearca solutii alternative de salvare - pentru cazul in care ajutoarele asteptate nu sosesc.