INEGALITATI ETNICE SI RASIALE

1. Conceptele fundamentale

Rasa

Etnicitatea

Grupurile minoritare

Prejudecata

Discriminarea

2. Modele de interactiune etnica si rasiala

Asimilarea

Pluralismul

Segregatia

Dominatia

Transferul populatiei

Anihilarea

1. Conceptele fundamentale

Rasa

Printre biologi si antropologi, deseori prin rasa s-a inteles un grup de oameni care au o mostenire biologica comuna si pe care o transmit generatiilor urmatoare. In acest sens, rasa este deseori definita in functie de un ansamblu de caracteristici fizice (culoarea pielii, structura parului, forma nasului) care a rezultat din adaptarile evolutive ale diverselor populatii la mediul lor fizic.

Exista trei categorii rasiale principale: caucazoida, cu pielea deschisa si parul drept sau carliontat; mongoloida, cu pielea galbuie si ochii oblici; si negroida, cu pielea neagra si parul des si cret. Totusi, sociologii au aratat ca, intrucat diverse populatii s-au incrucisat (s-au casatorit si au avut copii cu oameni din alte rase) timp de mii de ani, nu exista rase "pure". Astfel, pentru a defini rasa strict in termeni fizici ar fi inexact si derutant.

Exista parerea ca cei cu caracteristici fizice asemanatoare ar trebui sa fie luati laolalta. "Rasa" asadar, este mai degraba construta social decat determinata biologic. De pilda, multi oameni a caror piele este mai deschisa decat a multor oameni calificati "caucazieni" sunt categorisiti "negri". Definitia sociala mai degraba decat faptul biologic este caracteristica conceptiei sociologice despre rasa. Parerile despre rasa influenteaza relatiile sociale pretutindeni in lume mai mult decat "faptele".

Etnicitatea

Membrii unui grup etnic impartasesc o mostenire culturala comuna care ii defineste ca fiind deosebiti. Aceste trasaturi culturale deseori includ originea nationala, limba, religia, practicile si preferintele culinare si un sentiment al identitatii si al mostenirii istorice comune.

Caracteristicile etnice difera de caracteristicile rasiale prin faptul ca sunt invatate si transmise din generatie in generatie prin socializare. Etnicitatea poate fi schimbata mai usor decat caracteristicile distinctive ale rasei. Oamenilor le este mai usor sa evite etichetarea cu identitatea unui grup etnic decat cu o identitate rasiala. In mod tipic, copiii imigrantilor adopta cultura noii tari si incearca sa evite etichetarea ca membrii ai grupului etnic al parintilor.

Grupurile minoritare

Un grup minoritar este format din oameni care impartasesc un ansamblu de caracteristici fizice sau culturale comune, care ii definesc ca fiind deosebiti de grupul dominant si pentru care deseori indura dezavantaje sociale.

La fel ca in cazul rasei si etnicitatii, apartenenta la un grup minoritar reprezinta un status atribuit. Uneori este posibila schimbarea, dar aceasta nu este intotdeauna usoara. Mai mult, statutul de grup minoritar incurajeaza o puternica identificare cu grupul, constiinta apartenentei la un grup distinct, in special cand membrii sai sunt supusi unui tratament inegal.

Nu toate grupurile minoritare sunt mai mici decat grupul dominant. De pilda, in Africa de Sud grupul alb, cel mai mic, a dominat complet, timp de decenii, populatia neagra, mult mai mare ca numar, refuzandu-i accesul la bogatie, educatie si putere politica; din punct de vedere sociologic, populatia neagra formeaza "grupul minoritar". Chiar in Statele Unite, femeile, care reprezinta putin mai mult de jumatate din populatie, au unele dintre caracteristicile unui grup minoritar.

Nu toate grupurile minoritare indura, in mod automat, tratamente discriminatorii. In unele societati (de exemplu, Elvetia, Olanda), drepturile minoritatilor sunt scrupulos protejate. Ele sunt prevazute in lege si respectate in practica.

Prejudecata

Prejudecata este o generalizare nesustinuta, o opinie formulata fara o cercetare serioasa, despre un grup sau o categorie de oameni. Prejudecata implica ideea ca "americanii africani sunt lenesi si lipsiti de initiativa", ca "evreii sunt avizi dupa bani" sau ca "femeile sunt emotive". Drept urmare, prejudecata deseori duce la sentimente negative fata de aceste categorii sociale. Desi este posibil sa ai o prejudecata favorabila, conceptul este mai totdeauna folosit pentru a descrie atitudini negative.

Sursele prejudecatii:

1. Stereotipurile - idei inflexibile ale unei clase de oameni care se opun schimbarii chiar in fata evidentei ce le sugereaza falsitatea acelor idei. Ele sunt clasificari generale (generalizari), care nu permit perceperea diferentelor dintre oamenii din aceeasi categorie sociala.

2. Personalitatile autoritare au fost descrise ca avand un ansamblu de trasaturi distinctive - conformism, intoleranta si nesiguranta - care ii face sa aiba prejudecati (Adorno si colab., 1950). Acesti indivizi - considerati ca provenind din familii cu parinti reci, distanti si severi - au tendinta de a fi ingusti in pareri, antiintelectuali si inflexibili. Lor nu le plac diferentele, indeosebi cele care pot determina intrebari cu privire la propriile lor caracteristici, activitati sau afiliatii de grup.

3. Procedeul tapului ispasitor se refera la aruncarea vinii pentru propriile esecuri sau limite asupra altora mai putin puternici (Dollard si colab., 1939). Aceasta se intampla mai ales cand indivizii sunt frustrati dar nu isi pot revarsa sentimentele pe adevarata sursa a frustrarii, fiindca este prea puternica sau prea nesigura. Un exemplu ar fi invinuirea evreilor din Germania pentru dificultatile economice ce au urmat dupa primul razboi mondial.

4. Cultura uneori ofera un ansamblu de atitudini normative impotriva unei anumite clase sau a unor indivizi. Etnocentrismul deseori ofera baza culturala pentru prejudecata.

5. Conflictul social deseori duce la prejudecati impotriva adversarului, asa incat sa justifice ostilitatea. O alta cauza a prejudecatii este conflictul economic, cum este cel din sudul Statelor Unite, intre, pe de o parte, americanii africani si saracii albi, iar pe de alta parte, muncitorii imigranti veniti din tari europene si saracii din acele tari.

Nu toti oamenii cu prejudecati actioneaza in conformitate cu ideile lor. Prejudecata este o stare a mintii, nu o forma speciala de actiune; desi, deseori, ea formeaza baza pentru comportament.

Discriminarea

Discriminarea consta in tratamentul inegal al oamenilor, bazat pe apartenenta lor la un grup sau categorie sociala.

Relatia intre prejudecata si discriminare este complexa. Oamenii pot avea prejudecati fara sa faca discriminari impotriva unui grup minoritar, din cauza temerii de constrangerile legale, din cauza presiunii sociale sau a propriului lor sentiment de dreptate sociala. Altii pot face discriminari fara sa aiba prejudecati, cum este cazul patronilor care nu angajeaza femei in pozitii inalte in firma de teama sa nu jigneasca pe unii clienti importanti care au prejudecati (de exemplu, concernul Mobil Oil pentru actiunile sale in Arabia Saudita).

In unele cazuri, vorbim de discriminare pozitiva, desemnand asigurarea unor avantaje speciale indivizilor doar pentru faptul ca apartin unor categorii sociale. De asemenea, se vorbeste de discriminare institutionala care se refera la actiuni care e posibil sa nu fi fost facute cu intentia de a fi discriminatorii, dar au avut acest efect. De pilda, in Statele Unite, ingrijirea medicala si educatia precara au avut ca efect incapacitatea negrilor de a ajunge in pozitii de autoritate, bogatie si influenta in societate. In unele cazuri, refuzarea oportunitatilor de angajare s-a bazat mai putin pe prejudecata si discriminarea personala a patronilor, cat pe practicile discriminatorii strecurate in insasi structura societatii, dar, cu toate acestea, rezultatul a fost discriminatoriu.

2. Modele de interactiune etnica si rasiala

Asimilarea

Cand un grup minoritar isi modifica modurile de viata si caracteristicile distinctive, pentru a se conforma modelului grupului dominant, sociologii se refera la acest model ca asimilare. Uneori, asimilarea unui grup este facuta fortat. De pilda, recent, Bulgaria a incercat sa elimine identitatea etnica a cetatenilor de origine turca, minoritate ce reprezinta 12% din populatie, fortandu-i sa-si schimbe numele islamice in unele slave si eliminand orice referiri la ei din cartile de istorie bulgaresti.

Modelul de asimilare discutat mai sus este aplicabil in special grupurilor etnice. Se poate realiza insa si o asimilare rasiala, dar mai dificil, din cauza dificultatii schimbarii caracteristicilor fizice care formeaza baza definirii categoriilor rasiale. Asimilarea rasiala se bazeaza, in mare masura, pe casatorii intre persoane de rase diferite, ceea ce reduce caracterul distinct al categoriilor rasiale.

Pluralismul

Modelul in care toate grupurile etnice si rasiale isi mentin identitatile distinctive si se bucura de o pozitie sociala relativ egala este numit pluralism. Un exemplu de pluralism il constituie societatea americana, in care drepturile diferitelor grupuri etnice si rasiale sunt garantate prin lege. Totusi, pluralismul in Statele Unite are limitele sale, daca luam in considerare refuzul de a permite mormonilor sa practice poligamia.

Segregatia

Segregatia implica separarea fizica si sociala a diferitelor grupuri rasiale si etnice. Ea poate fi voluntara (cand diferitele grupuri etnice isi creeaza cadre culturale distincte in care se simt confortabil si isi practica propria cultura) sau involuntara. Cel mai elocvent exemplu de segregatie involuntara il reprezinta sistemul apartheidului din Africa de Sud. Acolo, negrii si albii traiesc, se socializeaza in lumi complet separate. Pana recent, negrilor li se permitea accesul in zonele albe doar ca sa lucreze, iar cand terminau lucrul, trebuiau sa se intoarca in propriile comunitati.

Dominatia

In modelul social numit dominatie, grupul majoritar isi foloseste puterea ca sa mentina controlul asupra grupurilor minoritare, acordandu-le putere mica si libertate putina. Acest model este evident in indelungata dominatie sovietica asupra statelor baltice, Estonia, Letonia si Lituania. Desi acest exemplu special de dominatie nu implica segregatie, cele doua deseori merg mana in mana (vezi Africa de Sud). Din ce in ce mai mult, insa, opinia publica mondiala face tot mai dificila mentinerea dominatiei fatise si a represiunii minoritatilor culturale.

Transferul populatiei

O solutie la deosebirile dintre grupuri este transferul populatiei, stramutarea uneia dintre partile rivale. De pilda, in 1972, tuturor asiaticilor li s-a ordonat sa paraseasca Uganda, o tara africana unde acestia traisera de generatii. Ostilitatea dintre hindusi si musulmani in India a dus la crearea a doua tari diferite, India si Pakistan, in 1947, si la recolonizarea unor mari populatii. Ciprul este impartit in mod asemanator intre cei de origine turca si cei de origine greaca. Libanul este impartit in zona crestina si cea musulmana, iar zona musulmana este impartita intre musulmanii sunniti si musulmanii siiti.

Anihilarea

In mod clar, modelul extrem de relatii intre diferite grupuri rasiale si etnice este ca unul, cel dominant, sa-l anihileze sau elimine pe cel minoritar. Genocidul consta in exterminarea unui grup de oameni de catre altul. Aceasta a fost "solutia finala" a nazistilor la problema evreilor din Germania. Oribila exterminare a sase milioane de evrei in Europa in timpul celui de-al doilea razboi mondial nu este singurul exemplu. O mare parte din colonizarea Americii Latine si a Africii de catre puterile europene, incepand din secolul al XVI-lea, s-a bazat pe eliminarea populatiilor autohtone si pe acapararea resurselor si a tarii lor.