INSTITUTIILE SI ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA SOCIALA. ADMINISTRATIA SOCIALA COMUNITARA ORADEA CA TIP DE INSTITUTIE SOCIALA

-REZUMAT

Tema pe care mi-am s-o abordez in cadrul lucrarii de doctorat consider ca se inscrie in preocuparile recente ale sociologiei romanesti de elaborare a unei noi paradigme in sociologie, respectiv paradigma dezvoltarii sociale. Pornind de la definitia conceptului de dezvoltare sociala prezentata de Catalin Zamfir in cadrul unei lucrari elaborate in premiera pe aceasta tema care semnifica "orientarea unei comunitati sau institutii spre realizarea unei stari dezirabile, puse ca obiectiv de atins printr-un proces planificat in timp, rezultat al unui set de actiuni conjugate", constructia si dezvoltarea institutionala se inscrie in problematica amintita. Dezvoltarea sociala este intrinsec legata de reformele institutionale. Acestea trebuie sa raspunda imperativelor sociale ale momentului istoric. In acest sens, in perioada post-comunista reforma institutionala a vizat domenii multiple ale vietii sociale, inclusiv reforma administratiei publice, care se axeaza pe orientarea "catre programe, proiecte si planuri de dezvoltare" . In aceste noi conditii sociale s-a impus reconstructia institutionala a domeniului asistentei sociale, ca parte integranta a politicilor sociale promovate de noile administratii. Lucrarea de doctorat pe care am elaborat-o prezinta tocmai o asemenea reconstructie institutionala in domeniul asistentei sociale prin intermediul unei institutii integrative a diferitelor departamente care anterior s-au ocupat de asistenta sociala, Administratia Social-Comunitara Oradea (ASCO). Tema in care se inscrie lucrarea prezenta este cea a analizei activitatii si a eficientei institutiilor sociale, mai concret a institutiilor din domeniul asistentei sociale

Demersul de elaborare a lucrarii de doctorat debuteaza cu o scurta prezentare teoretica a institutiilor publice, respectiv cu definirea, structura acestora, prezentarea specificului institutiilor administratiei de stat, accentuand asupra statutului si rolului functionarilor publici care isi desfasoara activitatea in institutiile de acest tip. Aceasta prezentare a fost realizata atat din perspectiva teoriilor sociologice privind institutiile si organizatiile, cat si dintr-o perspectiva particularist-romaneasca, vizand specificitatea institutiilor create dupa 1989 si reconstructiile institutionale care s-au succedat de-a lungul perioadei post-comuniste.

Am definit institutiile ca structuri sociale care au la baza reglementari formale dar si informale, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu anumite valori acceptate de societate si care presupun ansambluri de roluri sociale acceptate, asteptate, repetabile si predictibile.

O analiza a institutiilor presupune o abordare a tuturor elementelor mentionate, adica a reglementarilor existente in societate, a valorilor, principiilor, regulilor promovate, dar si a rutinelor, a semnificatiilor pe care comunitatea o acorda actiunilor presupuse de structurile sociale analizate.

Institutiile au, prin definitie, o conotatie de stabilitate, dar, in acelasi timp, ele     se supun proceselor de schimbare, atat celor de crestere, cat si celor discontinuitate, de mutatie institutionala. Institutiile opereaza la niveluri multiple de autoritate, de la sistemul global, la comunitati si finalmente, la relatiile locale interpersonale. Institutiile se transmit prin intermediul unor tipuri variate de factori, incluzand sisteme simbolice, sisteme relationale, rutine si artefacte.

Institutia dispune de o structura organizatorica proprie, are un patrimoniu si un buget propriu, precum si unele atributii stabilite prin lege si este incadrata cu personal de specialitate.

Scopurile unei institutii sunt definite in raport cu anumite valori. Ansamblul valorilor si scopurilor, precum si normele existente, caracterizeaza finalitatea institutiei.

Activitatile unei institutii sunt de ordin material sau informational si ele intervin in mediul inconjurator in vederea modificarii acestuia in conformitate cu scopurile sale.

Structura unei institutii reprezinta o retea relativ stabila in spatiu si timp si se poate defini printr-un numar de elemente si relatii: functiunile diferitelor organe si legaturile existente intre acestea, conditiile diviziunii muncii si repartizarea autoritatii.

Pornind de la aceste elemente teoretice am prezentat Administratia Social Comunitara Oradea ca un tip de institutie care activeaza in domeniul social, precizand cele trei dimensiuni presupuse de pilonii de reglare, (mentionand de fiecare data legile sau hotararile de guvern sau ale Consiliului local in realizarea problemei prezentate), normativ (prin redarea explicita a principiilor si valorilor asistentei sociale care fundamenteaza activitatea ASCO), precum si cel cultural - cognitiv (care se va concretiza in redarea modalitatilor concrete de intelegere, de abordare a problematicii sociale de la nivelul municipiului Oradea)

Lucrarea si-a propus sa precizeze locul ocupat in spatiul social de catre ASCO, ca institutie de nivel local, functionand in cadrul Primariei Oradea. Pentru o localizare mai clara am descris atributiile institutiilor de la nivel central, cum sunt: Guvernul, Parlamentul si Presedintele Romaniei, a celor de la nivel teritorial, respectiv institutia prefectului, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ - teritoriale si Comisia Judeteana Consultativa. La nivel local activeaza Consiliul Local si Primarul, Consiliile Judetene si alte servicii aflate in subordinea acestor autoritati.

Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica, este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza, raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii, si mai ales reprezinta municipiul, comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.

In orice comunitate exista probleme sociale si nevoi a caror rezolvare depinde in mare masura de existenta unui flux continuu de resurse locale pentru dezvoltarea comunitara.

Dezvoltarea comunitara este un concept destul de complex, care cuprinde domenii sociale cum ar fi: incluziunea si promovarea calitatii vietii. Aceasta dezvoltare comunitara implica cresterea resurselor locale prin asociere si actiune colectiva, in scopul controlarii politicilor si programelor care vizeaza dezvoltarea comunitatii in cauza.

Rezolvarea unor probleme urgente in comunitate aduce cu sine aparitia altor nevoi, care necesita o rezolvare colectiva. De aceasta rezolvare se ocupa in prezent mai multe organizatii neguvernamentale, directii sociale si, in mod special Administratia Sociala Comunitara Oradea, care are ca obiect principal de activitate ansamblul de masuri, programe, activitati si servicii specializate de protejare a familiilor, grupurilor si comunitatilor aflate in dificultate, care nu au posibilitatea de a-si realiza prin mijloace si eforturi proprii un trai decent de viata. Toate aceste institutii, prin colaborari directe sau indirecte, incearca sa rezolve si sa gaseasca solutii la problemele sociale cu care se confrunta comunitatea.

In cadrul sistemului institutiilor publice, indiferent de nivelul la care se situeaza se stabilesc relatii de colaborare si de comunicare eficienta, atat in interiorul sistemului, cat si intre institutie si beneficiari sau alte organizatii/institutii cu care colaboreaza.

Administratia Sociala Comunitara Oradea este o institutie publica de interes local, constituita in cadrul unui proces de durata din nevoia de a solutiona problemele sociale cu care s-au confruntat o mare parte din cetatenii municipiului Oradea. Demersul de dezvoltare sociala realizat in Oradea prin intermediul ASCO s-ar putea inscrie mai degraba in procesul dezvoltarii prin crize decat in dezvoltarea planificata, insusi procesul de creare a noii institutii fiind declansat pentru solutionarea problemelor stringente ale comunitatii.

Dupa anul 1990 activitatea de asistenta sociala in Oradea nu era o activitate reglementata, ci mai degraba una de tip oportunist-contextualist, vizand solutionarea unor cazuri extreme care impresionau opinia publica sau functionarii publici ai primariei. Numeroasele probleme ale cetatenilor care se evidentiau cu ocazia audientelor sau puteau fi constatate direct in teren au determinat constituirea intr-o prima etapa a Directiei Sociale, care avea urmatoarea structura: Serviciul social care se ocupa de alocatiile de stat, ajutoarele urgenta, de inmormantare, cantina sociala, anchetele sociale, indemnizatiile de nastere, ajutoarele de incalzire, anchetele pentru reesalonarea chiriei si scutirea de penalitati la plata chiriei; Biroul de ajutor social care se ocupa de dosarele de ajutor social; Biroul ONG, Romi, Handicapati care se ocupa de anchetele sociale pentru persoane cu handicap, ajutoare materiale, problematica sociala a etniei rroma, acordarea subventiilor conform Legii nr. 34/1998; Biroul Locuinte Sociale care se ocupa de solutionarea solicitarilor de locuinte sociale; Biroul Autoritatea Tutelara care se ocupa de problematica copiilor si a varstnicilor si care actualmente a ramas in structura Primariei, nu face parte din structura ASCO.

Activitati relevante desfasurate in cadrul Directiei Sociale

In perioada functionarii Directiei Sociale s-au demarat proiectele Azilul de Noapte si Caminul de Cazare Temporara nr.1, finalizate dupa constituirea ASCO. Astazi aceste servicii functioneaza optim, reprezentand un model pentru alte initiative ale ASCO.

In anul 2001 s-a desfasurat o actiune de colectare de date si informatii despre persoane si familii aflate in stare de risc social in 7 centre din Oradea. Tot in perioada functionarii Directiei Sociale s-a reusit abordarea problematicii a doua categorii de persoane, aflate in risc de excluziune sociala: romii si persoanele cu handicap.

Dupa aproximativ un an si jumatate de functionare a Directiei Sociale s-a ajuns la concluzia ca serviciile oferite nu sunt suficiente si ca raspunsul la solicitarea unor cerinte iminente: ajutor social, ajutor material, servicii si prestatii sociale nu poate rezolva problematica sociala a orasului. Se impunea cu tot mai mare acuitate necesitatea abordarii calitative a prestatiilor si serviciilor sociale catre populatie; trebuia realizat in plan local un mecanism de acordare a unor servicii sociale complete si de calitate persoanelor si familiilor care se plaseaza in risc de excluziune sociala; se afirma cu tot mai mare necesitate realizarea unei politici coerente de incluziune sociala a tuturor categoriilor sociale. Ori o politica eficienta nu era posibila decat in conditiile existentei unei institutii de specialitate, care sa posede obiective clare in acest sens, sa dispuna de personal de specialitate, motivat si angajat in munca de identificare a nevoilor sociale si de acordare a unor servicii specializate, constituit pe baza unor standarde de specialitate in fiecare domeniu in parte.

Toate aceste considerente, coroborate cu legislatia privind asistenta sociala, au determinat initiativa privind constituirea unei institutii publice care sa se ocupe de rezolvarea problemelor sociale existente in municipiul Oradea - respectiv infiintarea Administratiei Sociale Comunitare Oradea, institutie publica de asistenta sociala cu personalitate juridica.

Administratia Sociala Comunitara Oradea (ASCO) (Anexa nr.1), este serviciul public de asistenta sociala, aflat in subordinea Consiliului Local al Municipiului Oradea, cu personalitate juridica, infiintat prin H.C.L. nr.398/21.12.2001.

Ea este rezultatul implicarii directe a Consiliului Local Oradea in realizarea unui climat social favorabil aplicarii programelor de dezvoltare comunitara, economica, sociala si culturala a municipiului Oradea. Sarcina principala a Administratiei Sociale Comunitare Oradea o constituie dezvoltarea si implementarea programelor, serviciilor si prestatiilor de asistenta sociala pentru acel segment al comunitatii care nu isi poate asigura, prin mijloace proprii, necesarul de trai zilnic.

Obiectul de activitate al Administratiei Sociale Comunitare Oradea (ASCO) il constituie realizarea ansamblului de masuri, programe, activitati profesionale, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor si comunitatilor cu probleme speciale aflate in dificultate si un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod normal si decent de viata.

Serviciile ASCO se adreseaza acelei parti a comunitatii care din cauza lipsei de incredere in fortele proprii, a conditiilor materiale precare, lipsei de educatie, starii de sanatate proasta, lipsei unui spatiu locativ, nu poate sa se sustina singura, sa-si asigure cele necesare, fiind determinata sa apeleze la comunitate, de a carei implicare este nevoie in rezolvarea problemelor sociale. Aceste servicii se pot concretiza sub forma ajutoarelor materiale, fizice si banesti, obtinerea unui spatiu locativ, a unui loc de munca, de hrana si alimente, consiliere juridica si psihologica in scopul incluziunii sociale a persoanelor cu probleme sociale, aflate in situatie de risc social.

Un specific al Administratiei Sociale Comunitare Oradea este faptul ca ofera beneficiarilor sai, persoane aflate in nevoie, informatii privind drepturile conferite de legislatia in vigoare, precum si privind posibilitatile de acces la servicii specializate de protectie sociala.

Un prim obiectiv al institutiei nou create a fost cunoasterea si evaluarea situatiei sociale a comunitatii locale, dezvoltarea si imbunatatirea retelei de servicii sociale existente in functie de caracteristicile sociale locale, actiuni necesare pentru identificarea si solutionarea problemelor sociale existente la nivelul comunitatii locale.

Serviciile si prestatiile sociale comunitare oferite de ASCO

Pana in prezent ASCO a urmarit realizarea scopului prin acordarea de prestatii si servicii sociale, dupa cum urmeaza:

Prestatii sociale: alocatia pentru copiii nou-nascuti conform Legii 416/2001; alocatia familiala complementara si de sustinere pentru familia monoparentala conform O.U.G . 105/2003, aprobata prin: Legea 41/2004; distribuirea laptelui praf pentru nou nascuti, in conformitate cu prevederile Legii 123/2001; alocatia de stat conform Legii nr. 61/1993; indemnizatia privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, conform OUG nr. 148/2005; prestatii financiare exceptionale, conform Legii nr. 272/2004; ajutorul social, conform Legii nr. 416/2001; ajutoare de urgenta, conform Legii nr.416/2001; ajutorul de inmormantare, conform legii nr.416/200; ajutorul pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri, conform H.G. 776/2005.

Servicii sociale:

Servicii sociale cu caracter primar: activitati si servicii de informare si consiliere; activitati de identificare a nevoii sociale individuale, familiale si de grup; activitati de informare despre drepturi si obligatii; masuri si actiuni de urgenta in vederea reducerii efectelor situatiilor de criza; masuri si actiuni de sprijin in vederea mentinerii in comunitate a persoanelor in dificultate; orice alte masuri si actiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala.

Servicii sociale specializate: recuperare si reabilitare; suport si asistenta pentru familiile si copiii aflati in dificultate; educatie informala, extracurriculara pentru copii si adulti, in functie de nevoia fiecarei categorii; asistenta si suport pentru copii, persoane cu handicap, persoane varstnice, familii monoparentale, persoane afectate de violenta in familie, persoane fara venituri sau cu venituri mici, persoane fara adapost, bolnavi cronici sau care sufera de boli incurabile, precum si alte persoane aflate in situatie de risc social; sprijin si orientare pentru integrarea, readaptarea si reeducarea profesionala; ingrijire social-medicala pentru persoanele aflate in dificultate; mediere sociala; consiliere in cadru institutionalizat, in centre de informare si consiliere;orice alte masuri si actiuni ce au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unor situatii de criza.

Serviciile sociale prestate de ASCO. Locatii: Centrul Social de Cazare Temporara nr. 1, Oradea, str. Octavian Goga; Centrul Social de Cazare Temporara nr. 2 , Oradea, str. Moreni nr. 2; Centrul Temporar pentru Copii "Cuore" Oradea, str. M-sal Averescu 7; Centrul de Ingrijire de Zi Oradea, str. Traian Lalescu nr. 3; Centrul de Asistenta Sociala Oradea Oradea, str. Primariei nr. 3; Centrul de Cazare Temporara pentru Persoanele fara Adapost "Nova Vitae", Oradea, str. Johannes Guttemberg, nr. 8; Centrul Social Multifunctional pentru Persoane Varstnice "Rogerius" Oradea, str. Sf. Apostol Andrei, nr. 58, bl. C 30; Centrul Social Multifunctional pentru Persoane Varstnice "Nufarul",Oradea, str. Nufarului nr. 47, bl. D 111; Centrul Social Multifunctional pentru Persoane Varstnice "Iosia",Oradea, str. Cazaban nr. 51; Centrul Social Multifunctional pentru Persoane Varstnice "Piata Unirii"Oradea, str. Piata Unirii nr. 38; Centrul Unic de Voluntariat Comunitar Oradea, Oradea, str. Primariei, nr. 42, cam. 38 mansarda.

Servicii sociale prestate de ASCO in parteneriat cu alte organizatii, si alte proiecte relevante: Initiativa pentru Sanatatea Familiei in Romania.. Parteneri: Directia de Sanatate Publica, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bihor, Institutia Prefectului - Judetul Bihor, Biroul Judetean pentru Romi, Directia Generala. de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bihor, Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie Bihor, Inspectoratul Scolar Judetean Bihor, Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Fundatia Crestina de Asistenta Sociala "Casa", Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie, Fundatia Ruhama, Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS), PSI Romania

Sprijinirea reintegrarii sociale a clientilor Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Bihor. Partener: Ministerul Justitiei, Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Bihor

Colaborare pentru servicii de ingrijire social-medicala pentru persoane varstnice, partenerul fiind Asociatia Ramiluck

Colaborare pentru servicii de ingrijire si recuperare la domiciliu a persoanelor varstnice si a persoanelor cu handicap din municipiu Oradea in parteneriat cu Fundatia Ruhama si Primaria municipiului Oradea - Directia Patrimoniu

Urbact Regenerando: regenerarea sociala a oraselor si a comunitatilor in criza, parteneriat international constituit din: Consiliul Local al orasului Reggio Calabria Italia, CL Siracusa, CL Salerno, CL Palermo, CL Roma, CL Napoli, CL Catania, Cl Gera (ex partener al proiectului), Initiativa Culturala a CL Evosmos - Grecia, CL Leicester - Marea Britanie, CL Lisabona (ex partener al proiectului)

Activitati motrice adaptate persoanelor de varsta a-III-a Partener: Universitatea din Oradea - Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Fundatia Grija de Bunici

Prevenirea abandonului prin initiative de promovare, training, sprijinirea retelei locale integrate de suport pentru tineri, training pentru actorii bihoreni ai retelei. Parteneri: Fundatia Albin Institutul Katho/Ipsoc - Kortrijk - Belgia, VZW Oradea - Lier, Belgia Kind en Gezin - Belgia, Universitatea din Oradea, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bihor

Biroul de Consiliere pentru Cetateni Oradea - servicii de informare si consiliere pentru cetateni. Partener : Fundatia Ruhama

Educatie ecologica social - comunitara - ateliere protejate pentru persoane fara adapost. Partener: Fundatia Eclessia Mater

PREVENT - program de educatie pentru sanatate in liceePartener: Fundatia Prodeo, Inspectoratul Scolar.

Elaborarea de standarde nationale in serviciile de asistenta socio-medicala pentru persoanele afectate de scleroza multipla Partener: Societatea de Scleroza Multipla din Romania

Dezvoltarea programului Foster Care - ingrijire familiala temporara in parteneriat cu Asociatia crestina de Asistenta Sociala "Agape"

Prevenirea abandonului scolar prin centre comunitare. Partener: Fundatia Romana pentru Copii Comunitate si Familie

Dezvoltarea furnizorilor de servicii sociale si socio-medicale - cursuri de calificare gratuita.

Prestatiile si serviciile sociale oferite de catre ASCO, se adreseaza locuitorilor municipiului Oradea care se afla in situatie de nevoie sociala si care indeplinesc conditiile legale de acordare a acestora.

Pentru atingerea obiectivelor sale, ASCO si-a diversificat in timp structura organizationala, in prezent dispunand de urmatoarele compartimente:

Compartimentul Programe, Prevenire si Combatere Marginalizare Sociala prin care A.S.C.O. intentioneaza sa promoveze si sa intensifice parteneriatele cu diferite organizatii neguvernamentale in vederea derularii unor proiecte sociale comune, care sa vina in sprijinul celor aflati in situatie de risc social; creeaza si gestioneaza baza de date cu familiile/persoanele marginalizate social; coordoneaza activitatile centrelor multifunctionale pentru persoane varstnice.

Compartimentul resurse umane care se ocupa cu: intocmirea si evidenta dosarelor profesionale si de personal ale functionarilor publici si ale angajatilor, pe baza contractelor de munca; organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante; intocmirea referatelor si a deciziilor privind numirea in functii publice; intocmirea contractelor de munca, a actelor necesare incadrarii, transferarea si incetarea contractelor de munca ale angajatilor;

Biroul Informatii Publice, care asigura inregistrarea fiecarui act adresat institutiei, asigura un circuit optim si la termen a actelor si informeaza publicul despre problemele cu caracter social stabilite prin Regulamentul de functionare al ASCO.

Compartimentul Persoane cu Handicap s-a infiintat in aprilie 2003 din necesitatea de a sprijini integrarea /reintegrarea persoanelor cu handicap in societate.

Compartimentul efectueaza anchete sociale si referate, urmareste ducerea la indeplinire a programului privind recuperarea bolnavului, stabilit de medicul specialist, organizeaza instructajul asistentilor personali si al persoanelor cu handicap, asigura sprijin persoanelor varstnice/handicap, colaboreaza cu asociatiile si organizatiile pentru persoane cu handicap.

Compartimentul Protectia Copilului se afla in subordinea directa a directorului executiv adjunct si are ca obiect principal imbunatatirea conditiilor de viata, de educatie si sanatate a copiilor si persoanelor varstnice aflate in dificultate.

Serviciul Social din care fac parte: Compartimentul Asistenta Sociala si Compartimentul Ajutor Social. Compartimentul de Asistenta Sociala se ocupa de ajutoarele de urgenta, de intocmirea dosarelor pentru cantina sociala, de ajutoare de inmormantari, iar Compartimentul de Ajutor Social se ocupa de dosarele de ajutor social, eliberarea de adeverinte etc.

Biroul Locuinte Sociale are ca obiectiv prioritar protectia sociala a persoanelor sau a familiilor din Municipiul Oradea, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.

Compartimentul Achizitii Publice este un compartiment nou infiintat si are ca atributii principale intocmirea programului anual al achizitiilor publice, pe baza solicitarilor primite de la alte compartimente, care cuprinde totalitatea contractelor de furnizare, de lucrari si de servicii, pe care ASCO intentioneaza sa le atribuie in decursului anului bugetar.

Compartimentul Gestiune Servicii si Prestatii Sociale s-a infiintat in urma cu aproximativ un an, in urma reorganizarii organigramei si are ca atributii eliberarea si vizarea legitimatiilor de calatorie pentru pensionari, veterani de razboi, detinuti politici, persoane cu handicap, asistenti personali ai persoanelor cu handicap; acorda subventii unor asociatii sau fundatii care realizeaza activitati de asistenta sociala in baza legii 34/1998; acorda tichete de hrana anual pentru pensionari.

Compartimentul Asistenti Personali si Indemnizatii ale carui atributii sunt: intocmirea dosarelor pentru asistentii personali; opereaza in cartile de munca ale acestora orice schimbare intervenita; tine evidenta acestora, preia rapoartele de activitate de la asistentii personali, intocmeste lunar statistici cu privire la miscarile de personal ale asistentilor personali pe care le inainteaza Directiei Judetene de Asistenta Sociala Bihor etc.

Serviciul Administrativ - Aprovizionare se ocupa de dotarea institutiei cu cele necesare pentru o buna desfasurare a activitatii (birotica, mobilier, materiale de intretinere si curatenie etc.), organizeaza activitatea de paza a institutiei, administreaza fondurile pentru buna functionare a tuturor serviciilor institutiei, verifica si urmareste plata facturilor aferente achizitiilor si dotarilor etc.

Compartimentul juridic este in subordinea Directorului Executiv si asigura conditiilor de legalitate a tuturor actelor, faptelor si masurilor intreprinse de Administratia Sociala Comunitara Oradea in indeplinirea tuturor atributiilor specifice.

Serviciul Financiar care cuprinde compartimentul buget si compartimentul contabilitate publica-salarizare.

Centrul Unic de Voluntariat Comunitar Oradea are domenii prioritare de interventie ce acopera majoritatea segmentelor din viata comunitara: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protectia mediului, social si comunitar.

In subordinea Administratiei Sociale Comunitare Oradea, conform Organigramei se mai gasesc si Cantina Municipala, Centrul Temporar pentru Copii "Cuore" , Centrul de Ingrijire de Zi, Centrele Multifunctionale si Caminul pentru persoane varstnice. In cazul copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate evalueaza situatia copiilor si intocmeste rapoarte de evaluare initiala sau plan de servicii.

Beneficiarii serviciilor si prestatiilor sociale acordate de ASCO sunt: copiii aflati in dificultate, persoanele cu dizabilitati, persoanele varstnice, rromii si familiile sarace, fiecare dintre aceste categorii fiind analizate separat, urmarind tipul de nevoi, modul de solutionare si prezentarea situatiei statistice privind cazurile solutionate in perioada 2002-2007, adica de la infiintarea ASCO si pana in prezent.

In cazul fiecarei categorii de beneficiari in lucrare au fost prezentate analize realizate pe baza unor cercetari concrete, dupa cum urmeaza:

In cazul persoanelor cu dizabilitati s-a realizat un studiu de caz vizand integrarea socioprofesionala,din care s-au desprins urmatoarele concluzii:

Persoanele cu handicap si tinerii in mod special, nu reusesc sa se incadreze in munca decat in mica masura. Majoritatea locurilor de munca oferite de societatile care au solicitat Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca persoane din aceasta categorie fac parte din industria usoara, ori tinerii cu handicap cuprinsi in studiu doresc sa lucreze in domeniul social, informatic sau economic.

Ca obstacolele aparute in calea integrarii profesionale, subiectii situeaza pe primul loc perceptia angajatorilor urmata de lipsa de informatii detinute de catre acestia despre handicap ceea ce ii determina sa refuze incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, invocand stereotipurile despre ele, respectiv ca nu ar avea acelasi ritm de lucru ca o persoana normala, sau aspectul fizic, care difera de al majoritatii oamenilor.

Din punct de vedere economic, toti sunt dependenti de sot, in cazul celor care sunt casatoriti, si/sau de familia de origine pentru a-si procura cele necesare existentei. Veniturile proprii, obtinute sub forma de salarii sau indemnizatii de handicap, nu le ofera o independenta economica la nivelul expectantelor.

Jumatate din cazurile cuprinse in studiu au fost sprijinite de fundatii crestine pentru a participa la anumite evenimente in strainatate oferindu-le sanse de integrare in viata sociala

Rolul cel mai important in procesul de integrare in societate, in general si in munca, in mod special il au familiile persoanelor cu dizabilitati, care ii sprijina in urmarea cursurilor scolare, unii chiar in frecventarea cursurilor universitare, cat si in integrarea in munca si in societate.

Pentru a trai independent si a participa activ la viata comunitara, persoanele cu deficiente fizice au nevoie de unele servicii de sprijin care sa-i sustina, pentru a deveni utili societatii si autonomi, in viata de zi cu zi.

Aceste servicii sunt asigurate, in fiecare judet, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap. Persoanele cu handicap au dreptul la asistent personal pentru ingrijire. Ele trebuie sa aiba posibilitatea de a-si procura materialele tehnice pentru asigurarea deplasarii si de a studia, in conditii bune in scolile normale si chiar de pregatirea pentru a dobandi unele abilitati manuale cu care sa poata efectua unele activitati pentru a-si asigura existenta, in viitor.

Toti tinerii intervievati au beneficiat sau beneficiaza de aceste servicii. Societatea trebuie sa-si schimbe mentalitatea in legatura cu aceasta categorie de persoane. Mass-media ar putea juca un rol important in acest sens.

Populatia de etnie rroma

In luna august 2006 s-a efectuat o cercetare socio-demografica in zona Voltaire, zona cu cea mai mare populatie de etnie roma din municipiul Oradea, fiind supuse studiului un numar de 535 de persoane, adica toate persoanele de etnie rroma din zona respectiva. Studiul si-a propus sa identifice principalele probleme si caracteristici ale populatiei rrome din cartier.

Concluziile cercetarii:

Populatia rroma se afla intr-un proces de intinerire, iar din punct de vedere al volumului, in crestere;

Foarte putini rromi vorbesc cursiv limba etniei lor, limba folosita cel mai des pentru comunicare este limba maghiara;

Rromii cuprinsi in cercetare au pierdut contactul cu traditiile culturale ale etniei;

Majoritatea se declara de religie catolica, dar sunt nepracticanti;

Nu sunt probleme deosebite in ceea ce priveste actele de identitate;

Rromii prefera concubinajul si au in general familii numeroase;

Nivelul de instructie este foarte scazut, limitat in general doar la clasele primare. Se intalnesc si cazuri de analfabetism;

Starea de sanatate este buna, pentru 77% din populatia studiata, 15,1% sufera de boli cronice. In ceea ce priveste persoanele cu handicap acestea sunt in numar de 18, adica 3,4% din total;

Din punct de vedere ocupational situatia este ingrijoratoare, 60% din populatia adulta fiind casnica sau fara loc de munca, salariati fiind doar 17,6%, pensionari 6,1%, restul efectuand munci ocazionale;

Mai mult de 1/3 dintre familii beneficiaza de o forma de protectie sociala;

Locuintele sunt, in multe cazuri aglomerate, intalnindu-se cazuri in care intr-o locuinta traiesc trei generatii;

Imobilele sunt invechite prezentand probleme la acoperis, tamplaria usilor si ferestrelor precum si la reteaua de canalizare.

In legatura cu o alta categorie beneficiara de serviciile si prestatiile ASCO,

persoanele varstnice, in anul 2006 s-a realizat o ancheta sociologica pe baza de chestionar, aplicat beneficiarilor de la cele patru Centre Sociale Multifunctionale pentru persoane varstnice, aflate in subordinea Administratiei Social Comunitare Oradea.

Printre caracteristicile persoanelor care frecventeaza centrele am identificat:

Optimismul anticipativ. Chiar daca actualmente nu au un trai foarte bun, ei spera ca in viitor viata lor va fi mult mai buna;

Sunt sociabili, majoritatea au reusit sa lege relatii de prietenie cu alte persoane de aceeasi varsta;

Cele mai multe persoane care frecventeaza centrele sunt persoane singure;

Locuinta acestora se afla in proprietate personala;

Majoritatea sunt casatoriti cu acte;

Le place sa fie informati, fapt pentru care citirea presei se situeaza pe primul loc in topul preferintelor acestora

Mai mult de jumatate dintre cei care frecventeaza centrele sunt reprezentanti ai sexului masculin;

Nivelul de instructie este mediu;

In ceea ce priveste dotarea locuintei si bunurile detinute se observa faptul ca majoritatea pensionarilor se situeaza la nivelul superior al clasei saracilor, daca am realiza o stratificare sociala in functie de venituri si de gradul de dotare a locuintelor.

Evaluarea serviciilor oferite in cadrul centrelor

persoanele care frecventeaza centrele s-au declarat foarte multumiti de toate aspectele privind centrele, atat de serviciile oferite cat si de curatenia, dotarile, personalul din centre, atmosfera, linistea, activitatile si disciplina.

Serviciile oferite in cadrul centrelor raspund in mare masura nevoilor celor care frecventeaza centrele.

Expectantele persoanelor care frecventeaza centrele

Persoanele care frecventeaza centrele si-ar mai dori ca pe langa activitatile pe care le desfasoara la centre sa mai organizam si activitati cu profil sanitar, expuneri cu caracter educativ, intalniri cu oameni politici si reprezentati ai orasului, concursuri (de sah, remi, table, jocuri de carti), tenis de masa, organizarea unor serate, infiintarea unui cor.

Propuneri

infiintarea mai multor centre, astfel incat sa existe cate un centru multifunctional in fiecare zona a orasului;

diversificarea tipurilor de activitati care sa vina in intampinarea nevoilor persoanelor varstnice cum ar fi de exemplu conferinte pe teme medicale, juridice, educationale sau alte teme propuse de catre acestia;

o mediatizare mai intensa a centrelor prin intermediul mass-media, cercetarea demonstrand faptul ca cei mai multi dintre cei care frecventeaza centrele au aflat despre existenta acestora de la familie, rude sau prieteni, retelele de informare sociala jucand un rol foarte important in mediatizarea lor.

Sugestii privind infiintarea de institutii in domeniul social

In urma unei experiente concrete de infiintare a unei institutii locale cu caracter social, dupa sase ani de activitate concreta cu beneficiarii serviciilor si prestatiilor sociale ne permitem sa formulam cateva sugestii in scopul eficientizarii unui demers de acest tip.

In primul rand, in procesul de infiintare a unei noi institutii este necesar ca intregul demers sa fie orientat spre satisfacerea unei nevoi importante, manifesta a comunitatii, care sa nu constituie obiectul de activitate al unei alte institutii in spatiul social respectiv.

In unele situatii, cum este si cazul descris in prezenta lucrare, modalitatile de solutionare a problemelor sociale nu erau in concordanta cu amploarea problemelor si cu noua filozofie privind locul si rolul lor in programul de guvernare locala. Procesul de infiintare a ASCO a fost facilitat si de schimbarea filosofiei privind solutionarea problemelor sociale, atat ca urmare a faptului ca din anul 2000, Guvernul Romaniei a fost unul de stanga, cat si de faptul ca Uniunea Europeana a impus statelor membre si celor aspirante sarcina elaborarii si implementarii unor planuri ample de combatere a saraciei si promovare a incluziunii sociale. Aceste programe ample vizau inclusiv masuri de reconstructie institutionala la nivelul comunitatilor astfel incat sa poata fi cuprins intreg sistemul de probleme pe care le ridica un obiectiv atat de cuprinzator. Din acest punct de vedere ASCO a fost un raspuns original al consiliului municipal la o necesitate impusa atat de realitatile concrete ale comunitatii, cat si de institutiile Uniunii Europene.

Punerea in practica a proiectului presupune organizarea rationala a activitatii de solutionare a problemelor sociale din cadrul comunitatii. A organiza in mod rational o activitate inseamna a stabili structuri organizatorice adecvate, a configura organigrama institutiei, cu compartimentele si serviciile care sa decupeze din ansamblul problemelor, tipuri de probleme, cum sunt cele privind protectia drepturilor copilului, ale persoanelor varstnice, ale celor cu dizabilitati etc., care sa constituie obiectul de activitate specifica a unor persoane specializate in domeniu. A organiza rational o activitate inseamna de asemenea a stabili sarcini concrete pentru fiecare compartiment, iar in cadrul compartimentelor pentru fiecare individ, delimitarea neta fiind necesara atat pentru a realiza o specializare corespunzatoare, pana la detalii, a persoanelor angajate, cat si in vederea monitorizarii permanente a calitatii muncii desfasurate de fiecare angajat in parte. Fara un control permanent si organizat efectuat de persoane competente si responsabile exista riscul tratarii cu superficialitate a muncii, ceea ce duce in final la nesolutionarea sau solutionarea necorespunzatoare a problemelor care constituie obiectul de activitate de baza al institutiei. De aceea este necesar ca managerul fiecarui compartiment sa intocmeasca fisele posturilor de munca, pe care sa le actualizeze permanent in functie de modificarile care apar pe parcursul activitatii.

O atentie speciala este necesara in vederea selectarii personalului care isi desfasoara activitatea in institutiile cu caracter social. Este de mare importanta ca cei care se implica in acest demers, deloc facil, sa aiba pregatire de specialitate in domeniul asistentei sociale sau, in general in domeniul stiintelor sociale. Este important ca actorii sociali implicati sa fie sensibili la problemele oamenilor, sa dispuna de empatie si dedicatie. Oportunistii sau cei care doresc un loc de munca pentru a obtine doar avantaje de ordin personal nu sunt eligibili pentru o angajare de acest tip. Depersonalizarea rolurilor institutionale, adica exercitarea rolurilor de catre angajatii institutiilor in vederea realizarea scopurilor pentru care a fost infiintata institutia si nu pentru satisfacerea unor avantaje personale este una din conditiile esentiale pentru institutiile publice din domeniul social. Este de subliniat aceasta cerinta cu atat mai mult cu cat realitatea a demonstrat, mai ales in spatiul social romanesc, ca in domeniul social, chiar daca fondurile publice utilizate sunt orientate catre cei mai putin favorizati de soarta, exista multe tentatii de a utiliza rolurile institutionale in scop personal, fenomen ce genereaza coruptia functionarilor, ceea ce atrage dupa sine si coruptia beneficiarilor posibili. De altfel, au fost sesizate si mediatizate mai multe cazuri de acest gen, inclusiv de beneficiari de ajutor social, incadrare in grade de handicap sau de alte facilitati chiar daca, conform prevederilor legale, persoanele respective nu erau eligibile pentru astfel de beneficii. In multe cazuri beneficiarii au fost sprijiniti in mod constient si premeditat, contra unor foloase necuvenite de functionarii corupti din institutiile sociale. In alte situatii acordarea beneficiilor necuvenite s-a realizat ca urmare a numarului redus de personal incadrat in institutiile sociale, precum si a absentei instrumentelor legale de control, ceea ce nu permite verificarea in teren a fiecarei declaratii si sanctionarea ei ca atare. In acest sens practica a demonstrat ca este necesara o mai intensa colaborare intre toate institutiile care coopereaza in solutionarea cazurilor sociale. Este corect si demn ca resursele bugetare orientate spre cei aflati in nevoie sa fie utilizate in scopul pentru care au fost destinate si nu pentru a incuraja nemunca si minciuna. Colaborarea cu medicii, cadrele didactice, cu vecinii, cu politistul, cu rudele etc. devine o necesitate vitala.

Intrucat in orice comunitate sociala, indiferent de gradul de dezvoltare, pe langa indivizii si familiile care reusesc sa se descurce singuri in a-si asigura un mod de viata normal exista si persoane sau familii care nu reusesc sa-si asigure cele necesare existentei este important sa fie sensibilizati actorii comunitari, in principal conducatorii comunitatilor, asupra necesitatii alocarii de fonduri in cadrul bugetelor locale unor astfel de probleme. Ideologia partidelor aflate la guvernarea comunitatii, cuprinsa in programul de guvernare are o importanta aparte in acest sens. In general guvernarile de stanga sunt mult mai receptive la probleme de acest tip. In orice caz, obtinerea de fonduri alocate in bugetul comunitatii pentru solutionarea problemelor sociale constituie o etapa esentiala in constituirea si functionarea institutiilor sociale. In acest sens, liderii sociali trebuie sa dispuna de calitati persuasive, de coagulare a eforturilor comunitare pentru identificarea resurselor financiare bugetare si extrabugetare necesare finantarii serviciilor si prestatiilor de asistenta sociala. Mai ales in etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti, calitatea liderilor, dar si a personalului de a intocmi proiecte eligibile pentru acordarea de fonduri europene este primordiala.

Categoriile de persoane beneficiare de sprijin din partea institutiilor sociale, precum si tipurile de beneficii evolueaza mereu ca urmare a modificarilor aparute in realitatea sociala si in prevederile legislative. La baza programelor institutionale din domeniul social trebuie sa se situeze studii competente de identificare si evaluare a nevoilor diferitelor categorii de beneficiari. Aceste studii de diagnoza trebuie sa fie realizate in mod profesional de catre specialisti in domeniu.

Respectarea legislatiei din domeniul asistentei sociale presupune preocupari sistematice si permanente pentru perfectionarea pregatirii profesionale a personalului institutiilor. De aceea se impune in primul rand includerea personalului in forme de perfectionare in conformitate cu domeniul de activitate si functia detinuta in cadrul institutiei, iar pe de alta parte promovarea in ierarhia institutionala conform activitatii desfasurate si a preocuparii pentru perfectionare continua.

Intrucat nevoile sociale au un caracter dinamic se impune monitorizarea permanenta a activitatii, analizarea evolutiei fenomenelor sociale de ansamblu si stabilirea unor strategii si planuri coerente in functie de situatiile concrete existente in teren.

Realizarea unei asistente sociale de performanta, bazata pe testarea reala a mijloacelor de trai este fezabila doar cu implicarea echipelor interdisciplinare. Este de importanta vitala pentru institutiile din domeniul asistentei sociale ca asistentii sociali sa detina ponderea in cadrul acestor echipe interdisciplinare. Obiectivul este fezabil cu atat mai mult cu cat pentru piata muncii sunt pregatiti suficienti specialisti de acest tip.

Pentru a desfasura o activitate eficienta institutiile din domeniul social trebuie sa fie valorizate pozitiv de catre cetatenii care sunt de altfel contribuabili, furnizori ai surselor financiare gestionate de aceste institutii. De aceea activitatea din institutii trebuie desfasurata in mod transparent, fiecare eveniment sau activitate fiind larg mediatizata. Top managerul institutiei trebuie sa devina o persoana publica, abordabila oricand de presa, de cetatenii care doresc sa se informeze in legatura cu ceea ce se intampla in institutie, inclusiv despre prevederile legale in domeniul de competenta. Se poate apela si la institutia purtatorului de cuvant in acest sens dar cea mai credibila sursa de informatii si de relatii este conducatorul institutiei. Daca asupra persoanei lui planeaza suspiciuni de neindeplinire a sarcinilor conform legii, intreaga institutie sufera, devenind necredibila, obiectul a numeroase critici, proteste, cetatenii evitand contactul cu institutia. O grija de baza a managerului trebuie sa fie relatia cu presa. In acest sens, conferintele de presa trebuie sa devina regula. Compartimentul de presa va reactiona rapid la orice critica, prezentand realitatea, pentru a evita suspiciunile si neincrederea indusa de eventuale remarci rauvoitoare.