INTERVIU-INTEGRAREA PERSOANELOR CU DEFICIENTE

INTERVIU-INTEGRAREA PERSOANELOR CU DEFICIENTE

Interviul s-a desfasurat in casa persoanei intervievate,are varsta de 56 de ani, sofer (nu mi-a precizat vechimea),numarul de telefon la care poate fi gasit este 0747863719. Interviul a durat 23.41 minute, a fost realizat pe 9 mai la 17.15.

Va multumesc inca odata pentru ca ati binevoit sa-mi acordati putin din timpul dumneavoastra. Ma numesc Ilie Georgeana-Alexandra si sunt studenta in anul I la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Universitatea ,, Alexandru Ioan Cuza,, Iasi. Va solicit acest interviu in cadrul unei cercetari despre persoanele cu deficiente din Romania. Daca nu aveti nimic impotriva, as dori sa inregistrez discutia pentru exactitatea informarii, dar va asigur ca inregistrarea va fi stearsa la sfarsitul cercetarii si ca vom pastra confidentialitatea datelor oferite de dumneavoastra.

I: Pentru inceput, in ultimul timp se vorbeste tot mai mult despre persoanele cu handicap. Ce este pentru dumneavoastra o persoana cu handicap?

P:Din punctual meu de vedere, ca sa zic asa, o persoana cu handicap este o persoana speciala care are nevoie de mult mai multa atentie deca persoanele normale si care in ciuda dificultatilor lor, cei mai multi dintre ei reusesc sa-si formeze un drum in viata.

I: Puteti caracteriza o persoana cu handicap prin trei defecte si trei calitati?

P: Daca stau bine sa ma gandesc, persoanele cu handicap, insa cu un handicap usor, cum ar fi lipsa unui membru, sau absenta vederii sau auzului au multiple calitati care un om normal nu le are. Dintre aceste calitati as putea preciza talentul innascut pentru muzica, iar aici il pot mentiona pe Beethoven care dupa o perioda a ramas surd, iar surditatea nu i-a interupt creatia artistica. Persoanele cu dizabilitati pot fi intalnite si in domeniul desenului, se asemenea fac fata, datorita calitatilor lor scrierilor literare. In ceea ce priveste defectele as putea spuner ca sunt irascibili, orgoliosi deoarece nu accepta ajutorul din partea oamenilor normali.

I: Foarte bine, ati putea sa-mi spuneti cat la suta din populatia Romaniei credeti ca este reprezentata de persoanele cu handicap?

P: In Romania persoanele cu handicap cred ca reprezinta in jur de 3-4 la suta iar din acest procent un numar mare il reprezinta persoanele cu handicap sever, insa exista persoane care depend de ajutorul celor apropiati iar acest lucru nu ar trebui ignorat.

I: Daa, in ce masura difera nevoile dumneavoastra de ale persoanelor cu dizabilitati?

P: Nevoile mele ca persoana normala sunt satisfacute zi de zi, dar cele ale persoanelor cu dizabilitati sunt mult mai complexe , pentru ca ei nu sunt in masura sa si le satisfaca singuri. De exemplu o persoana careia ii lipsesc membrele inferioare nu se misca la fel ca si o persoana normala, iata o nevoie diferita de a persoanelor normale, nevoia de miscare.

I: Care credeti ca sunt cele mai importante nevoi ce trebuiesc satisfacute in cazul persoanelor cu dizabilitati?

P: Cele mai importante nevoi ce trebuie satisfacute in cazul persoanelor cu dizabilitati ar fi nevoia de integrare intr-un grup, comunicarea, nevoia de alimentatie, de igiena corporala sin u in ultima instanta nevoia de a invata, de a se educa.

I: Ce credeti d-voastra, persoanele cu dizabilitati pot sa-si intemeieze o familie?

P: Pot spune ca isi port intemeia familie insa in functie de gradul de handicap. De exemplu cei cu retard psiho-motor nu au cum sa-si dobandeasca o familie, insa cei cu un handicap usor au familii si duc o viata normala, trecand peste faptul ca le lipseste ceva.

I: Dupa parerea d-voastra, cum sunt vazute in Romania persoanele cu deficiente?

P: In Romania persoanele cu dizabilitati sunt vazute ca si persoane care nu sunt bune la nimic, persoane de care toata lumea se impiedica.

I: Cum vad lucrurile cei din jurul d-voastra?

P: Atat persoanele din jurul meu cat si cei pe care nu-I cunosc, manifesta inspaimantare la afectiunea fizica a altor persoane, iar prezenta persoanelor cu dizabilitati in locuri publice ii tulbura si ii impiedica sa gandeasca liber, fara a sesiza ca uneori cei ajutati au dreptate.

I: Da, forte bine. Care credeti ca este situatia persoanelor cu deficiente un UE?

P: Situatia persoanelor cu deficiente in UE este una, cat de cat buna. Desi persoane dezavantajate si marginalizate, gasesc, dar greu un loc in piata muncii, fiind expuse unor riscuri de discriminare, saracie.

I: Daa, cunosteti persoane cu dizabilitati?

P: Da, cunosc o persoana cu dizabilitati. Un prieten de familie are o fetita cu retard mintal.

I: Ce parere aveti despre acea persoana?

P: Ce pot sa spun in acea familie este tot timpul o atmosfera tensionata, toata lumea isi concentreaza atentia asupra fetei, care nu este asa pentru ca a dorit ci din cauza unui accident.

I: Imi puteti spune in ce fel de imrejurari interactionati cu familia respectiva?

P: Imprejurarile in care interactionez cu fetita sunt cele in care se realizeaza vizite, din partea familiei respective existand o mica evitare in a se deplasa cu copilul cu dizabilitati.

I: Da, spuneti-mi va rog, cum se desfasoara interactiunea?

P: Interactiunea este una foarte placuta, deoarece stie sa se joace foarte frumos, comunicam insa comunicarea este mai dificila, deoarece exista si unele probleme in rostire. Ce m-a surprins intr-un mod placut, este faptul ca este foaret ascultatoare, ce I se spune sa faca , face.

I: Ati ajutat vreodata o persoana cu deficiente?

P: Da.

I: Ajutorul a fost solicitat sau a fost initiativa dumneavoastra?

P: As putea spune ca a fost solicitat ajutorul meu, insa a fost si initiativa mea, deoarece in meseria pe care am practicat-o a fost nevoie sa ajut astfel de persoane la urcat si coborat din masina.

I: Cum a reactionat persoana respective?

P: In primul rand persoanele pe care le-am ajutat au fost foarte bucuroase, multumind de nenumarate ori pentru ajutorul acordat. Pentru ei ajutorul acordat de cineva inseamna foarte mult deoarece sunt izolate de restul lumii.

I: Persoanele cu deficiente primesc o pensie de la stat in functie de gradul de handicap. Ce credeti ca ar putea/ar trebui sa ofere la randul lor societatii?

P: Daca potentialul intelectual si aptitudinal al oamenilor cu deficiente este pus in valoare, ei pot deveni resurse ale mediului de supravietuire. Pentru ca persoanele cu handicap sa ofere ceva societatii, in primul rand acestea sunt cele care sa ofere o sansa acestor persoane.

I: Da, ar putea fi implicate in activitati lucrative?

P: Bineinteles.

I: Va rog frumos exemplificati!

P: Bineinteles ca ar putea fi implicate. De exemplu persoanele cu deficiente de vedere isi pot desfasura activitatea in cabinete de masaj, datorita simtului tactil bine dezvoltat. Cei care nu aud se pot descurca foarte bine in croitorie, pot dansa. Desi nu aud, ei simt ritmul. Multe persoane cu deficiente au aptitudini musicale.

I: Da, care ar fi reactia dumneavoastra daca ati intalni in spatele ghiseului o persoana cu dizabilitati?

P: Daca as intalni o persoana in spatele ghiseului o persoana cu dizabilitati nu as avea nici o reactie care sa o deranjeze. Atata vreme cat are un loc de munca, este capabila sa se descurce, iar daca i-as oferi ajutorul cu siguranta l-ar refuza, justificand capacitatile sale si abilitatile pentru munca depusa.

I: Daca ati avea un copil cu dizabilitati, unde credeti ca ar fi mai bine ajutat: intr-o scola normala sau in invatamantul de masa?

P: Sa am un copil cu dizabilitati cred ca mai bine ajutat ar fi intr-o scoala speciala, deoarece acolo toti copii au aceleasi probleme neexistand discriminare, invatarea s-ar face pentru toti la fel ceea ce ar usura si munca celui care educa. Desi numarul scolilor speciale este mic, optiunea mea daca as avea un copil cu deficiente pentru o asemenea scoala ar fi.

I:Da, foarte bine. Ati fi de acodr ca in clasa in care invata copilul dumneavoastra sa fie integrati si copii cu deficiente?

P: Da as fi de accord, pentru ca si copii cu deficiente au dreptul la educatie, dreptul de a comunica, de a stabili relatii de prietenie. Insa acest lucru presupune si avantaje si dezavantaje.

I: Care ar fi avantajele?

P: In ceea ce priveste avantajele, educatia se face in mod egal, cu persoane de accesi varsta, copilul reuseste sa se descurce singur in anumite privinte invatand reguli de comportament, formule de adresare.

I: Mi-ati putea spune si dezavantaje!

P: Cu toate aceste exista si dezavantaje. In general copii cu deficiente au un comportament agresiv, ceea ce este usor de transmis si celor din jur.

I: Foarte bine, in cazul invatamantului integrat ce ar putea sa ofere celorlalti copii cu deficiente?

P:Invatamantul integar se extinde dincolo de planul scolar sau cultural, atingand dimensiuni sociale si politice. Acesta ar putea educa copii cu cerinte speciale in scoli obisnuite, alaturi de copii normali, integrarea ar putea incuraja relatiile de prietenie si comunicarea intre toti copii din clasa, a educa si ajuta toti copii pentru intelegerea si acceptarea diferentelor dintre ei.

I: In opinia d-voastra, societatea romaneasca de astazi este pregatita pentru integrarea persoanelor cu nevoi speciale?

P: Opinia mea este societatea romaneasca de astazi nu este pregatita pentru integrarea persoanelor cu nevoi speciale, si de asta datorita faptului ca romanul normal il vede pe cel cu handicap ca un daunator fara a intelege de fapt ca ii este identic dar cu o mica problema.

I: Cei din jurul dumneavoastra i-ar accepta?

P: Aici depiunde de modul fiecarei persoane de a gandi si de a vedea partea buna a celor cu nevoi speciale si in prim plan, daca e cu deficiente nu are ce cauta langa oameni normali.

I: Care sunt problemele in care ar trebui sa se intervina pentru facilitarea integrarii?

P: In primul rand problema in care ar trebui sa se intervina este educatia. Trebuie sa se faca foarte multa educatie pentru ca persoanele cu dizabilitati sa fie integrate in societatea romaneasca.

I:Credeti ca integrarea in U E a adus schimbari pentru persoanele cu handicap in Romania?

P: Cred ca s-au adus schimbari pentru persoanele cu handcap odata cu integarera in UE deoarece s-au primit fonduri iar pe baza proiectelor s-au desfasurat programe care sa controleze problema integrarii.

I: Va multumesc pentru participare. Buna ziua!

P: Buna ziua!

Impresii post interviu:

acest interviu mi s-a parut mai usor de realizat;

atmosfera a fost mai destinsa;

emotii din partea persoanei intervievate, de unde si anumite ezitari, inversiuni de cuvinte.