Impact Sentimental

Moto: "Tu esti cantecul pierdut din sufletul meu ,pe care nu-l mai pot gasi,dar pentru tine continui calea vietii mele"

Singura, inchisa in mine ,nu mai este nimeni acolo .Ma prabusesc. Clipesc , o lacrima mi se scurge usor pe obraz .S-a terminat ,doar un cant lin din adierea usoara a vantului imi mai linisteste gandurile .O soapta imi rasuna si-mi spune sa nu renunt la ultima raza de speranta din sufletul meu .

Amintirile ma cuprind ,iau viata din mine si ma lasa fara vlaga. Imi amintesc totul , fiecare amanunt simplu , cat de multe lacrimi am varsat din cauza acelui raspuns. Ma simt asa de singura. De ce mi-ai facut una ca asta ? Oare asta e sentimentul pe care    il ai atunci cand pierzi ?

O avalansa de sentimente ,ce-mi ruineaza inima ma cuprind .Stiu,acum , imi pierdeam timpul , sperand ca toata muzica ce canta odata ,cand te-a vazut pentru prima oara,sa nu se piarda.

Sper inca ,dar sper degeaba.Stiu raspunsul, atatea regraete,mi-as dori sa uit totul.

Mi- as dori sa spun adio acestei suferinte care imi face ravagii in suflet.

Incep sa cred ca toata lumea ma paraseste.Aveam impresia ca tu esti singura cale si inca mai cred acest lucru,dar m-am inselat.Cred ca este ultimul cantec pe care inima mea il va mai canta vreodata,am crezut si m-am inselat .

Alerg.Nu stiu unde ,doar cat mai departe .Alerg pentru a ma tine ocupata,sa nu ma gandesc la tine .

Nimeni nu poate oprii acest sentiment ,eu inca refuz sa pierd .Tu nu ai simtit niciodata asta, imi propun sa plec,sa dispar,sa nu exisit.

Eu nu voi pierde niciodata ,tu mai facut sa plang,ai vrut sa alerg inapoi.

Cateodata dragostea este ca suferinta,cateodata viata este ca ploaia,se scurge prea usor.Imi doresc ca totul sa fie bine .

Am vrut sa fiu buna ,sa ajut pe toata lumea,daca as putea ajuta ,as face asta,dar eu nu ma pot ajuta nici macar pe mine ,sa trec peste pierzanie.

Nu am fost totdeauna la fel,as vrea sa dau timpul inapoi ca totul sa fie bine.De ce nu pot? Sunt blocata in cautarea de mine insami

Nimeni nu ma poate ajuta sa ma gasesc pe mine .

Alerg,nu pot lasa amintirile in urma,inima mea este rupta in mii de bucatele,ca o foaie de hartie se pierde in vant.'

Nu este niciun mister aici ,nu ai vrut sa-mi asculti cantecul inimii mele scris in suflet pentru tine.

Nici nu stiu unde sunt ,doar cat mai dearte,o multime de peisaje lasate in urma ,nu-mi mai pasa ce se va intampla cu mine.As parasi aceasta lume chiar acum ,daca as putea.

Nici macar o sansa,nici nu ai vrut sa ramai pentru a-mi cere scuze.De ce?

Acum sunt singura, in intuneric . Incerc sa-mi calea intunecata,care ma ameteste, dar nu reusesc .Creez propria mea lume sau macar incerc sa mi-o creez,dar sufletul meu zboara tot unde vrea el ,la tine.

Toata aceasta adrenalina, ma face sa-mi pierd controlul.Oare ar trebui sa ma opresc? Oare am gresit eu?Oare nu este ea aceea?

Ma prabusesc pe pamantul pietros.Incerc sa respire.De ce nu pot? De ce nu ma calmez?

Simt ca ma prabusesc ,chiar si atunci cand sunt la capatul puterilor si nu este nimeni acolo sa ma ridice.

Chiar si ultima speranta , parca isi stinge lumina si ma paraseste.

Sunt ofensata.Nu stiu cum am reusit sa ajung aici.Sa ghicesc,chiar daca nu as mai fi, nu ti-ar pasa.Oare ma insel?

Nu am fost niciodata perfecta,mereu mai jos decat ceilalti,mereu cu un pas in urma.

Nu mai suport ca ceilalti sa-mi stea in cale si sa-mi distruga visul.

Nu am avut niciodata ceea ce mi-am dorit,mereu mai putin.

Mi s-a spus de atatea ori ca nu sunt sufficient de puternica ,dar credeam ca sa fi tu insusi e mai valoros ca orice .M-am inselat ,oare?

Nu cred ca eram pregatita oentru aceasta experienta si nu cred ca m-am maturizat intr-atat , ca a sa raman in picioare cand sfarsitul povesti va fi unul trist.

Stiu ,sunt dificila uneori,poate chiar intrec masura cateodata,dar toata lumea mai greseste.

Eram,cel putin cred ca eram , pentru a fi,dar m-am inselat, oare?
Amintirile inchise in mine ,speram si inca mai sper ,totusi simt ca nu vreau sentimentele pierdute .

Nimeni nu cred ca ar vrea sa vada cum este singuratatea .Credeti ca stiti ce inseamna suferinta? Rad ironic,nu stiti .Sa iubesti ,ha!ha!ha!ce sa zic? Pentru a iubi trebuie sa si iubi tebuie sa si suferi! E gresit totul,atat de multe probleme ,simt ca ca nu mai este nicun echilibru.

Tu esti singura pe care am vrut-o mereu ,dar an realizat prea tarziu.M-ai parast acu.

Stiu,am greselile mele si nu-s perfecta, dar incerc din greu sa fiu pe placul tuturor.As vrea sa ma duc acasa,dar nu-i nimeni acolo sa ma inteleaga.

Viata e complicata,cu multe urcusuri si coborasuri,dar are cateodata si partile ei bune.

As vrea sa stiu ,de ce,cateodata, lucrurile devin asa de complicate.

Privind in trecut,nu vreau decat sa dispar ,sa plang,sa fug .As vrea sa ma relaxes,dar mintea imi sta tot la cele intamplate: imi vad calea,vreau,ma prabusesc,pierd si sufar.

Niciodata nu am simtit ca sunt mai singuta ca acum.Chiar daca spuneam ca nu vreau sa te mai vad,cand eram suparata,chiar daca spuneam ca nu o sa te mai ajut, crede-ma nu vroiam sa sune chiar asa. Nici nu mai pot respira,regret fiecare cuvant pe care ti l-am spus si te-am ranit.

Piesele din inima mea se pierd ca amintirea persoanei tale.De ce m-ai lasat?

Nu m-am gandit niciodata,cum este sa traiesc fara sprijinul tau.Sunt sigura ca stii cat de singura sunt acum,nu te-as invinovati niciodata,stiu acum, mi-ai vrut binele ,mereu.Regret fiecare data cand am refuzat sa te ascult.

Siguranta pe care o simteam in prezenta ta,amintirea gingasului tau chip,s-au pierdut si ele.

Inca incerc sa te regasesc.Te astept.Nu-i nimeni acolo, stiu.Ascult ,dar nici un sunet,incerc sa refuz realitatea.Sunt sigura ca intelegi.

Incerc sa regasesc:o voce,o prezenta cunoscuta , dar degeaba, tu nu mai esti alaturi de mine .Daca ar fi posibil,as renunta la tot ca tu sa fii cu mine.

Speram ca aceasta intamplare este doar un cosmar,darn u este.Ce sa fac ? Ma confrund cu cruda realitate ce este chiar mai dura decat mi-as fi imaginat eu vreodata.Nu am stiut sa realizez ce pierd si cat de mult greseam .As vrea sa repar totul acum,ce n-am reparat cand era momentul,dar nu mai pot,este prea tarziu.Ai plecat prea repede din viata mea.

Povestea nu se termina aici ,am realizat cat de mult te iubesc . Iubirea pe care o simt fata de fata de tine nu poate fi exprimata in cuvinte.

Am avut si momente fericite in care ne zambeam .Acum realizez .Pentru asta continui eu.Pentru asta raman in picioare ,pentru fiecare clipa in care tu mai facut sa zambesc si sa uit de toate problemele.

Sunt sigura,aveai dreptate ,viata e frumoasa,merita traita chiar daca uneori simti ca nut e vei mai putea ridica vreodata.Merita sa incerci pentru cineva drag.

Imi este dor de tine . mama!

Stiu ,pare ciudat,n-am trecut niciodata prin asta,dar au fost multi alti .Cateodata spui ca-i intelegi prin ce trec,dar nu-i asa usor.

E greu sa pierzi pe cineva drag ,e frumos sa-i intelegi pe cei ce sufera, chiar daca tu nu ai trecut niciodata prin asta .

Nu-I lasa pe ceilalti biruiti de suferinta.Fiecare are un scop.Viata trebuie continuata,pastrand in sufletele noastre pe cei pierduti.