Incluziune si excluziune sociala - definirea conceptelor

Incluziune si excluziune sociala - definirea conceptelor

Nu putem vorbi de incluziunea sociala fara a stabili semnificatia conceptului de excluziune sociala intrucat cele doua notiuni sunt legate printr-un raport de succesiune: procesul de incluziune sociala are loc ca urmare a excluziunii din unul sau mai multe sisteme ale societatii. Incluziunea sociala, prin mecanismele ei, reprezinta astfel solutia de rezolvare a problemelor care au stat la baza sau care sunt efecte ale excluziunii sociale.

In vreme ce excluziunea reprezinta procesul prin care anumiti indivizi sau grupuri sociale sunt marginalizati si privati de oportunitatile de angajare, oportunitatile de venit si cele educationale sau sunt exclusi de la activitatile si retelele sociale si comunitare, incluziunea sociala este procesul a carui finalitate este asigurarea functionarii sociale normale a persoanelor aflate in situatii de excluziune sociala sau cu risc ridicat de marginalizare prin dezvoltarea capacitatilor si oferirea de oportunitati. Prin urmare relatia dintre cele doua notiuni se stabileste in felul urmator: combaterea excluziunii se realizeaza prin promovarea incluziunii.

Excluziunea sociala - Dimensiuni

Abordarile globale ale binomului excluziune-incluziune

• Abordarea O.N.U. - Human Rights-Based Approach (HRBA), bazata pe Drepturile Omului[2]:

Se concentreaza pe ideea de preocupare comuna pentru non-discriminare si egalitate, responsabilitate si participare.

• Abordarea O.N.U.  bazata pe dezvoltare umana :

Centreaza atentia asupra libertatii omului sau capacitatii - de a face alegeri pozitive si a utiliza oportunitatile. Din punctul de vedere al dezvoltarii umane, excluziunea sociala este deprivare de venituri si deprivare de capacitati.

• Abordarea O.N.U. bazata pe reducerea saraciei[4]:

Are la baza notiunea de deprivare multi-dimensionala (in special necesitatile primare nesatisfacute), si avand drept scop eliminarea deprivarii necesitatilor.

• Abordarea O.E.C.D. bazata pe reducerea discriminarii[5]:

Excluziunea sociala descrie procesul prin care anumite grupuri sunt in mod sistematic dezavantajate datorita discriminarilor be baza de etnie, rasa, religie, orientare sexuala, descendenta, gen, varsta, disabilitati, statutul HIV, statutul de emigrant, zona de domiciliu. Discriminarea apare in institutiile publice precum in sistemul legal, educational, de sanatate si social.

• Abordarea Comisiei Europene

Uniunea Europeana pune accent pe conceptul de saracie dar inteles ca proces prin care individul este exclus de la beneficiile societatii in care traieste:

- obtinerea de resurse economice prin participarea pe piata fortei de munca,

- obtinerea de resurse culturale si sociale prin educatie;

- servicii publice;

- conditii de locuit si mediu de viata adecvat;

- securitate fizica: subzistenta, sanatate, protectie impotriva criminalitatii

- stima de sine, respect din partea celorlalti.

• Abordarea adoptata de Macedonia orientata spre populatie[6]:

Analiza intreprinsa este centrata pe conceptul de vulnerabilitate.

Sisteme de indicatori ai incluziunii sociale

In procesul de studiere si evaluare a excluziunii sociale dar si pentru elaborarea masurilor de promovarea a incluziunii sociale sunt necesare instrumente specifice. Indicatorii sociali reprezinta un instrument care permite descrierea in termeni statistici a dimensiunilor procesului studiat si face posibila monitorizarea dinamicii lui si realizarea de comparatii internationale.

Organisme internationale importante au dezvoltat propriile metodologii cu seturile de indicatori aferente in domeniul incluziunii sociale.

I. Organizatia Natiunilor Unite

In functie de obiectivele pe care si le-a stabilit O.N.U. a dezvoltat o lista de indicatori pentru a monitoriza evolutia procesului de dezvoltare la nivel mondial. La baza acestor obiective sta Declaratia Mileniului, adoptata in septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 tari, printre care si Romnia. Declaratia Mileniului este unica agenda globala in domeniul dezvoltarii asupra careia exista un acord la cel mai inalt nivel intre majoritatea statelor lumii.

Lista de indicatori stabiliti este urmatoarea :

1.Nivelul saraciei severe

Indicatorul 1.1 - Procentul de populatie a carei putere de cumparare este de sub un dolar pe zi  Indicatorul 1.2 - Rata disparitatii saraciei
Indicatorul 1.3 - Proportia celei mai sarace cincimi in consumul national Indicatorul 1.4 - Cresterea ratei PIB pe persoana angajata
Indicatorul 1.5 - Rata numar de angajati din total populatie
Indicatorul 1.6 - Proportia celor angajati si a caror putere de cumparare este sub un dolar pe zi
Indicatorul 1.7 - Proportia familiilor formate din persoane active in totalul numarului de angajati Indicatorul 1.8 - Incidenta taliei mici la copiii cu varsta mai mica de cinci ani
Indicatorul 1.9 - Proportia populatiei care are un consum de calorii sub nivelul minim al unei diete ce asigura necesarul de energie

2.Accesul la ciclul primar de invatamant

Indicatorul 2.1 - Rata neta de inscriere in ciclul primar de invatamant
Indicatorul 2.2 - Proportia elevilor care s-au inscris in clasa I-a si au terminat clasa a IV-a Indicatorul 2.3 - Rata de alfabetizare a tinerilor cu varsta intre 15 si 24 de ani, barbati si femei

Egalitatea intre sexe si afirmarea femeilor

Indicatorul 3.1 - Rata fetelor la cea a baietilor din ciclurile primar, secundar si tertiar de invatamant
Indicatorul 3.2 - Rata de ocupare in munca a femeilor in sectoarele de activitate neagricole  Indicatorul 3.3 - Proportia numarului de femei parlamentar din numarul total al membrilor Parlamentului

Mortalitatea la copii

Indicatorul 4.1 - Rata mortalitatii la copiii cu varsta mai mica de cinci ani
Indicatorul 4.2 - Rata mortalitatii infantile
Indicatorul 4.3 - Proportia copiilor cu varsta sub un an vaccinati impotriva rujeolei

Sanatatea materna

Indicatorul 5.1 - Rata mortalitatii materne
Indicatorul 5.2 - Proportia numarului de nasteri asistate de personal sanitar calificat
Indicatorul 5.3 - Rata prevalentei metodelor contraceptive
Indicatorul 5.4 - Rata de nasteri la adolescente
Indicatorul 5.5 - Servicii de ingrijire ante-natala (cel putin o vizita la medic si cel putin patru vizite la medic)
Indicatorul 5.6 - Nevoia neacoperita de servicii de planificare familiara

Incidenta HIV/SIDA si a tuberculoza

Indicatorul 6.1 - Rata prevalentei HIV in randul populatiei cu varsta intre 15 si 24 de an
Indicatorul 6.2 - Folosirea prezervativului la ultimul contact sexual de risc
Indicatorul 6.3 - Proportia populatiei cu varsta intre 15 si 24 de ani care au o buna intelegere a ceea ce inseamna HIV/SIDA
Indicatorul 6.4 - Rata inscrierii la cursurile scolare a orfanilor la inscrierea la cursurile scolare a copiilor cu familie, pentru categoria de varsta 10-14 ani
Indicatorul 6.5 - Proportia populatiei intr-un stadiu avansat al infectarii cu HIV care are acces la tratament antiretroviral
Indicatorul 6.6 - Rata decesului si cea a incidentei, asociate cu malaria
Indicatorul 6.7 - Proportia copiilor cu varsta sub cinci ani care dorm in paturi acoperite cu plase de tantari si proportia copiilor cu aceeasi varsta cu febra si care sunt tratati de medicamente anti-malarie adecvate
Indicatorul 6.8 - Ratele de incidenta, prevalenta si deces asociate tuberculozei
Indicatorul 6.9 - Numarul cazurilor de tuberculoza depistate si tratate sub observare directa pe termen scurt

7. durabilitatea mediului

Indicatorul 7.1 - Proportia populatiei ce utilizeaza o sursa sigura de apa potabila
Indicatorul 7.2 - Proportia populatiei ce utilizeaza un serviciu de canalizare imbunatatit
Indicatorul 7.3 - Proportia populatiei urbane ce traieste in mahalale

II. Comisia Europeana. Setul de indicatori Laeken

Contextul in care a fost elaborat setul de indicatori Laeken demareaza o data cu summit-ul de la Nisa din decembrie 2000 in cadrul caruia s-au stabilit strategii nationale anti-saracie si de promovare a incluziunii sociale. Ulterior, la Stockolm in iunie 2001, a fost dezvoltat un prim set comun de 7 indicatori care contineau:

1) distributia venitului,

2) proportia din populatie aflata sub pragul de saracie inainte si dupa transferurile sociale,

3) persistenta saraciei,

4) proportia gospodariilor in care persoanele nu lucreaza,

5) disparitati regionale,

6) educatie scazuta,

7) somaj pe termen lung.

La Antwerp in anul 2001 Tony Atkinson, unul dintre specialistii UE a coordonat un raport prin care se propunea un sistem de indicatori pe trei nivele (primar, secundar si tertiar) conceput in felul urmator: primul nivel: 7 indicatori; al doilea nivel: 14 indicatori; al treilea nivel: indicatori nationali (nu e impus un numar, la alegerea fiecarui stat)

In fine, la Laeken in decembrie 2001 este adoptata lista de 18 indicatori de incluziune sociala (10 indicatori primari si 8 indicatori secundari) elaborata de Grupul de lucru al Comisiei de Protectie Sociala pe baza criteriilor de selectie enuntate in Raportul prezentat la Antwerp.

Lista de indicatori sociali propusi de UE pentru monitorizarea gradului de incluziune sociala la nivel national este urmatoarea[8]:

Nivelul 1 - consta intr-un numar mic de indicatori principali pentru domeniile de baza care trebuie acoperite.

Nivelul 2 - este constituit din indicatori ce sunt meniti sa descrie alte dimensiuni importante ale domeniilor semnificative.

Nivelul 3 - indicatorii de nivel 3 sunt aceia pe care statele membre decid sa ii includa in "Planurile Nationale de Actiune pentru Incluziune Sociala" pentru a releva anumite particularitati in zone specifice, sau pentru a interpreta indicatorii de nivel 1 si 2.

Nivelul 1:

1.1. Rata saraciei

1.1.1. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

1.1.1.1. Media veniturilor disponibile pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse

proprii)

1.1.1.2. Mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (inclusiv consumul din

resurse proprii)

1.1.1.3. Nivelul pragului de saracie la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

1.1.2. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

1.1.2.1. Media veniturilor disponibile pe adult echivalent (exclusiv consumul din resurse

proprii)

1.1.2.2. Mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (exclusiv consumul din

resurse proprii)

1.1.2.3. Nivelul pragului de saracie la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

1.2. Raportul dintre quintila superioara si quintila inferioara (S80/S20)

1.2.1. Raportul dintre quintila superioara si cea inferioara a distributiei dupa veniturile

disponibile pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

1.2.2. Raportul dintre quintila superioara si cea inferioara a distributiei dupa veniturile

disponibile pe adult echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

1.3. Rata saraciei persistente la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent

1.4. Deficitul median relativ

1.4.1. Deficitul median relativ fata de pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile

pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

1.4.2. Deficitul median relativ fata de pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile

pe adult echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

1.5. Coeficientul de variatie a ratei ocuparii

1.6. Rata somajului BIM de lunga durata

1.7. Pondere populatiei din gospodariile fara persoane ocupate

1.7.1. Ponderea copiilor de 0 - 17 ani din gospodariile fara persoane ocupate

1.7.2. Ponderea adultilor de 18 - 59 ani din gospodariile fara persoane ocupate

1.8. Ponderea tinerilor de 18 - 24 ani care au parasit de timpuriu sistemul educational

1.9. Speranta de viata la nastere (ani)

1.10. Ponderea persoanelor care isi apreciaza starea de sanatate ca fiind rea sau foarte rea

Nivelul 2:

2.1. Rata saraciei la pragurile de 40%, 50% si 70%

2.1.1. Rata saraciei la pragul de 40% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

2.1.2. Rata saraciei la pragul de 50% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

2.1.3. Rata saraciei la pragul de 70% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

2.1.4. Rata saraciei la pragul de 40% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

2.1.5. Rata saraciei la pragul de 50% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

2.1.6. Rata saraciei la pragul de 70% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

2.2. Rata saraciei in raport cu un prag ancorat in timp

2.2.1. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii), inregistrata in urma cu 3 ani

2.2.2. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii), inregistrata in urma cu 3 ani

2.3. Rata saraciei inainte de transferurile sociale

2.3.1. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii) minus transferurile sociale

(inclusiv pensiile)

2.3.2. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii) minus transferurile sociale

(exclusiv pensiile)

2.3.3. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii) minus transferurile sociale

(inclusiv pensiile)

2.3.4. Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii) minus transferurile sociale

(exclusiv pensiile)

2.4. Coeficientul Gini

2.4.1. Coeficientul Gini al distributiei populatiei dupa veniturile disponibile pe adult

echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii)

2.4.2. Coeficientul Gini al distributiei populatiei dupa veniturile disponibile pe adult

echivalent (exclusiv consumul din resurse proprii)

2.5. Rata saraciei persistente la pragul de 50% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent

2.6. Ponderea somerilor BIM de lunga durata

2.7. Ponderea somerilor BIM de foarte lunga durata

2.8. Ponderea persoanelor de 25 - 64 ani cu nivel scazut de instruire

Noutatile[9] din domeniul incluziunii sociale pe care le-a stabilit Uniunea Europeana se refera la incercarea de a corela diferitele strategii UE (incluziune si asigurari sociale, strategia Lisabona reorientata pe obiectivele cresterii economice si asigurarii de locuri de munca), la un interes crescut pentru indicatorii nonmonetari si pentru.cresterea numarului de dimensiuni masurate si la o deschidere mai mare pentru indicatorii din surse administrative. Indicatori noi propusi:

-indicatori administrativi cheltuielile sociale publice, rata de inlocuire a pensiilor)

-indicatori noi (fata de setul Laeken) de incluziune, multi inca fara definifie(nevoi de ingrijire nesatisfacute, indicator de bunastare a copilului, indicator de locuire, indicator de deprivare materiala, deficitul de ocupare pentru imigranti, nivel scazut de alfabetizare).

III. Macedonia

Un caz care vine cu o perspectiva noua in ceea ce priveste monitorizarea gradului de incluziune sociala este analiza pe care o propune Macedonia plecand de la conceptul de vulnerabilitate. Ea a stabilit urmatorii indicatori[10]:

Vulnerabilitatea gospodariilor

1.Venit scazut in saracie gospodarie cu venituri pe adult echivalent mai mici decat pragul de saracie din mediana venitului echivalent pe gospodarie

2. Existenta din datorii gospodarii cu total datorii ce depasesc 40% din totalul de cheltuieli ale gospodariei

3. Deprivare materiala gospodarii care nu au putut face economii pe parcursul ultimului an

4. Acces insuficient la servicii de sanatate gospodariile care au numit "distanta pana la medic/spital" drept problema in accesarea serviciilor de medicina

5. Risc de conflict-perceptia riscului de conflict violent in cadrul municipalitatii ca unul major

Vulnerabilitatea individuala

1. Somaj statutul de angajare curent fiind somer

2. Studii reduse daca a participat la scolarizare pe parcursul la mai putin de 8 ani si nu face studii la moment

3. Lipsa de calificari - acei care sunt inclusi in grupa de ocupatii "muncitori necalificati"

4. Angajare lipsita de siguranta daca sunt angajati dar nu li se platesc contributii sociale

Analize si concluzii pe marginea indicatorilor de incluziune sociala

Studiind cele trei liste de indicatori ai incluziunii sociale observam ca indicatorii care sunt comuni sugereaza o interpretare a excluziunii sociale care acopera urmatoarele dimensiuni:

Excluziunea economica - saracie si inegalitate;

Excluziunea de la piata muncii - excluziunea persoanelor ocupate, excluziunea de la ocupare;

Excluziunea de la locuire si conditiile de trai - utilitati, calitatea locuintei, accesul la locuinta si costul locuirii, dotarea cu bunuri, supraaglomerare;

Excluziunea de la educatie - participarea la educatie si nivelul de educatie;

Excluziunea de la sanatate - accesul la servicii de sanatate, mortalitate si morbiditate, stil de viata sanatos;

Ceea ce e specific fiecarei abordari in parte se refera dupa cum urmeaza: la egalitatea intre sexe care este considerate de O.N.U. un aspect important al excluziunii/incluziunii sociale, la indicatorii administrativi, Uniunea Europeana constatand faptul ca acestia ar ridica nivelul de acuratete metodologica in studierea excluziunii sociale si la siguranta personala sau publica pe care Macedonia o pune in legatura directa cu excuziunea/incuziunea sociala.

O alta observatie pe care o putem face se refera la importanta acordata saraciei sau deprivarii materiale ca indicator al excluziunii sociale. Cu alte cuvinte toate cele trei sisteme de indicatori considera ca factor dominant de excluziune lipsa sau degradarea resurselor de tip economic: predomina indicatorii monetari, indicatori ai conditiilor de viata (conditii de locuit, dotare cu bunuri durabile, consumul de bunuri si servicii etc), indicatori referitori la perceptia subiectiva privind nivelul de trai. In aceast sens am dori sa scoatem in evidenta diferentele dintre conceptul de saracie si conceptul de excluziune sociala. In timp ce saracia echivaleaza cu egalitatea sau inegalitatea veniturilor, consumului, a componentelor materiale in general, excluziunea sociala are legatura directa cu inegalitatea sanselor, a oportunitatilor ea referindu-se la diverse drepturi (sociale, economice, politice, culturale)ssi la mecanismele prin care cei exclusi sunt impiedicati sa beneficieze de ele. Saracia este direct proportionala cu starea materiala insa excluziunea sociala nu este combatuta in mod obligatoriu atunci cand resursele cresc. Excluziunea de resurse economice este complementata de excluziune de la participare sociala si viata politica asa cum am vazut la din diagrama de la inceputul lucrarii.

Pornind de la cele spuse pana acum putem sa inaintam o lista proprie de indicatori ai incluziunii sociale. In aceasta lista se regasesc acei indicatori care i-am considerat a fi cei mai relevanti dar si o propunere personala. Lista pe care o avansam este urmatoarea:

1. Nivelul saraciei

1.1.Rata saraciei absoluta, relativa, subiectiva

1.2.Profunzimea, severitatea saraciei

1.3.Veniturile si cheltuielile populatiei

1.4.Inegalitatea veniturilor

2. Conditiile de trai

Suprafata locuibila

2.2.Materiale de constructie ale locuintei

2.3.Acces la principalele utilitati

2.4.Dotarea cu bunuri de folosinta durabila

2.5.Dificultati la achitarea principalelor servicii

3. Structura pietei muncii

3.1.Cistigurile salariale

3.2.Rata de activitate, ocupare, somaj

3.3.Ponderea populatiei cu nivel scazut de educatie

4. Starea educatiei

4.1.Nivelul de educatie al populatiei

4.2.Rata abandonului scolar la clasele 1-12

5. Starea sanatatii

5.1.Speranta medie de viata, mortalitatea infantila

5.2.Incidenta bolilor grave

5.3.% populatiei beneficiari de servicii medicale

5.4.% populatiei cu dizabilitati

6. Structura protectiei sociale

6.1.Numarul beneficiarilor de pensii, indemnizatii

si alocatii sociale

6.2.Cat la suta din populatie bebeficieaza de asistenta sociala

Segregarea sociala - lipsa participarii sau slaba participare sociala

7.1. % populatie cu drept de vot care si-a exercitat acest drept

Justificam aceasta lista prin faptul ca principiul de la care am plecat a fost calitatea de concept multidimensional al excluziunii/inlcuziunii sociale. Astfel el priveste integrarea civica, integrarea economica, integrarea sociala si integrarea interpersonala. Am incercat sa respactam si principiile de elaborare a indicatorilor sociali[11]:

indicatorul trebuie sa surprinda esenta problemei si sa aiba o interpretare normativa acceptata

- indicatorul trebuie sa fie robust si valid statistic

indicatorul trebuie sa fie sensibil la masurile de politica sociala intreprinse, dar nu trebuie sa fie subiect de manipulare;

indicatorul trebuie sa fie relevant, de actualitate si sa poata fi actualizat periodic;

indicatorul trebuie sa nu implice dificultati prea mari de masurare, de producere

indicatorul trebuie sa asigure comparabilitate la nivelul teritoriului la care se refera (la nivel national, la nivel judetean, regional etc) si sa corespunda standardelor aplicate la nivel international;

Resurse electronice:

Cambir Andreea, Sistemul national de monitorizare a incluziunii sociale in Romania consultat la adresa https://www.statistica.md/

Departament for International Development, Evaluating DFID's policy on tackling social exclusion: baseline, framework and indicators consultat la adresa

https://www.oecd.org

Institutul National de Statistica. Directia generala de statistica sociala si demografie, Sistemul indicatorilor de incluziune sociala. Metodologie consultat la adresa https://www.insse.ro/

Indicatori de incluziune sociala in Moldova consultat la adresa https://www.statistica.md/

Lista oficiala a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (revizuita in 2007) consultata la adresa https://www.onuinfo.ro/odm/

Peleah, Mihail, Metode de masurare a incluziunii sociale consultat la adresa https://www.statistica.md/

Peleah Mihail, Analiza orientata spre populatie - Macedonia consultat la adresa https://www.statistica.md/

Social Service Institution Building in Romania, Training in serviciile integrate de asistenta sociala, vol.I, pg. 44-61 consultat la adresa

https://sas.mmssf.ro/

Study on the Social Protection Systems in the 13 Applicant Countries, Romania Country Study consultat la adresa

https://ec.europa.eu/

Susanne Milcher, Incluziunea sociala - Despre ce e vorba? Concept, relatia cu abordariel ONU si cadrul politic UE, sub egida Centrului Regional PNUD, Bratislava consultat la adresa https://www.statistica.md/

Nicoara Rodica, Maria Vremis, Deprivarea comunitara - cazul Republicii Moldova consultat la adresa https://www.statistica.md/

https://www.socialindicators.com/