 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Interviul. Conducerea, inregistrarea si transcrierea interviurilor
Bibliografie (O - obligatorie, R - recomandata)
O. Tutty, Leslie M.; Rothery, Michael A.; Grinnell, Richard M. (2005) Cercetarea calitativa in asistenta sociala. Faze, etape si sarcini, Iasi: Polirom, pp. 77-90 si 98-102.
O. Bryman, Alan (2001) Social Research Methods, Oxford: Oxford University Press, pp. 320-323.
R. Kaufmann, Jean-Claude (1998) "Interviul comprehensiv", in De Singly, François; Blanchet, Alain; Gotman, Anne; Kaufmann, Jean-Claude, Ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Iasi: Polirom, pp. 234-243.
R. Blanchet, Alain; Gotman, Anne (1998) "Interviul de producere a datelor", in De Singly, François; Blanchet, Alain; Gotman, Anne; Kaufmann, Jean-Claude, Ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Iasi: Polirom, pp. 157-170.
Amintiti-va !!!
Etapele desfasurarii unei cercetari pe baza de interviu
1. Pregatirea interviului
2. Alegerea metodei de inregistrare
3. Desfasurarea interviului
4. Reflectia asupra convorbirii
5. Incheierea procesului de culegere a informatiilor
Etapa 2: Alegerea metodei de inregistrare
2a. Inregistrarea audio sau video
Inregistrarea interviurilor se poate face pe banda magnetica sau pe suport electronic din mai multe motive:
- se pastreaza intocmai, cu fidelitate maxima, discursul subiectului, cuvant cu cuvant.
- ofera intervievatorului posibilitatea sa se concentreze exclusiv asupra conducerii convorbirii (acesta nu mai are preocuparea de a nota cat mai exact spusele interlocutorului sau)
- ofera posibilitatea cercetatorului de a-si corecta ulterior, dupa ascultarea inregistrarii, erorile metodologice, exprimarea, strategia conversationala etc.
- reprezinta sursa dupa care se poate face apoi transcrierea exacta a convorbirii; anumite pasaje din transcriere se folosesc ulterior in analiza datelor pentru a sustine interpretarile cercetatorului si concluziile acestuia.
Dezavantaje:
- creaza inhibitie respondentului, care, atunci cand este inregistrat, poate evita unele raspunsuri sincere, pentru a se pune la adapost de posibila folosire a acestora impotriva lui.
2b. Insemnarile sau notele simultane convorbirii
Insemnarile facute pe parcursul convorbirii se utilizeaza din doua motive:
I. Atunci cand nu este posibila inregistrarea audio - inainte sau in timpul convorbirii, pot aparea urmatoarele situatii:
a) din diverse motive (cele mai invocate sunt legate de confidentialitatea conversatiei), respondentul poate sa nu fie de acord cu inregistrarea interviului. In acest caz, se recomanda ca intervievatorul sa ia notite de mana prin care sa incerce sa retina ideile principale pe care le dezvolta respondentul, eventual sa citeze cat mai exact anumite pasaje relevante din raspunsurile pe care le dau cei intervievati.
b) uneori aparatura de inregistrare nu poate fi utilizata din considerente tehnice (defectiuni) sau din motive legate de contextul in care se desfasoara interviul (conditii improprii de inregistrare: zgomote exterioare, prezenta unor aparate care interfereaza - de exemplu in cabinete de spital sau derularea interviului in locuri in care este interzisa inregistrarea - institutii cu regim special).
II. Pentru a completa informatiile inregistrate pe banda audio - se utilizeaza simultan cu inregistrarea audio a convorbirii:
a) pentru a nota diverse observatii personale referitoare la derularea interviului pe care intervievatorul doreste sa le retina pentru a le folosi atunci cand face analiza convorbirii, de ex.:
b) pentru a face, chiar pe parcursul interviului, o analiza spontana a informatiei primite, prin notarea pe loc a temelor principale care se desprind din ceea ce spune (discursul) persoana intervievata; acesta este un prim pas in stabilirea a ceea ce anume urmeaza sa fie transcris din convorbirea respectiva si ce anume nu merita retinut pentru transcriere sau pentru analiza.
2c. Insemnari sau note ulterioare interviului
Al treile tip de note constau in consemnarea aspectelor principale ale convorbirii, imediat dupa incheierea acesteia.
Se folosesc, de obicei, doua tipuri de insemnari:
a) sub forma de jurnal, in care se consemneaza impresiile si comentariile "la cald" pe care le are intervievatorul dupa ce a terminat conversatia.
b) sub forma de proces-verbal, in care se noteaza:
Etapa 3: Desfasurarea interviului
Pentru conducerea cat mai reusita a unui interviu este necesara parcurgerea urmatoarelor sarcini sau sub-etape (Tutty & al., 2005):
3a) Stabilirea unei relatii de incredere si parteneriat cu persoana intervievata (angrenarea)
Relatia de incredere se stabileste la inceputul convorbirii, atunci cand cercetatorul se prezinta si expune motivele pentru care are loc interviul. Pentru a crea o atmosfera de incredere cel care va conduce interviul trebuie sa respecte regulile de politete specifice grupului din care face parte interlocutorul sau si sa ii prezinte acestuia toate detaliile referitoare la desfasurarea conversatiei (ce se asteapta de la cel intervievat si care sunt drepturile sale pe parcursul convorbirii).
3b) Obtinerea angajamentului persoanei intervievate de a se implica in discutie (angajarea)
Aceasta sarcina consta in obtinerea acceptului persoanei intervievate de a participa la discutie in conditiile propuse de intervievator. Pentru aceasta se poate oferi interlocutorului un rezumat oral sau scris al temelor care urmeaza sa fie discutate, eventual o lista cu intrebarile la care urmeaza sa raspunda.
3c) Conducerea convorbirii
Aceasta consta in dirijarea discutiei propriu-zise in conformitate cu temele urmarite - respectarea cerintelor ghidului de interviu-, precum si in concordanta cu strategiile de interventie (stiluri de conversatie, tonalitati ale vocii etc.), stabilite anterior inceperii interviului sau care se ivesc pe parcurs.
Conducerea convorbirii este o activitate dependenta de:
Tipuri de intrebari: Pentru ordinea si formularea intrebarilor se fac, de obicei, urmatoarele recomandari (vezi si Cursul 7):
- intrebarile sa se respecte o ordine logica a conversatiei (vezi "Ordinea intrebarilor" in cursul 7), in care intrebarile introductive sa anunte tema discutiei, intrebarile principale sa mearga de la general la particular, de la fapte la opinii etc., iar la final sa se regaseasca intrebarile de incheiere.
- informatiile particulare despre participantii la interviu (atribute socio-demografice: statut profesional, loc de munca, surse de venit, loc de nastere etc.) se culeg, pe cat posibil, la sfarsitul convorbirii.
- intrebarile sa fie formulate in mod neutru, fara ca intervievatorul sa exprime prin intrebare o judecata de valoare personala (gen: "Ce parere aveti despre persoanele iresponsabile care isi parasesc copiii in centre maternale?", spre deosebire de "Ce parere aveti despre persoanele care isi dau copiii in ingrijire centrelor maternale?". )
- intrebarile sa evite formulari care pot fi interpretate de interlocutori ca necesitand raspunsuri prin care sa se justifice pentru un comportament al lor (gen: "De ce v-ati abandonat copiii?" spre deosebire de "Ce ati simtit (eventual, la ce v-ati gandit) atunci cand ati lasat copiii in ingrijirea centrului maternal?")
Dinamica discutiei: O situatie de interviu reprezinta nu numai un simplu fapt de conversatie, ci o interactiune complexa intre o persoana care pune intrebari (intervievator) si o persoana care raspunde la aceste intrebari (intervievat). De aceea, modul de formulare a intrebarilor, precum si interventiile celui care conduce un interviu sunt lucruri foarte importante in economia unei astfel de convorbiri.
Cursul unei convorbiri de tip interviu este, de obicei, dirijat utilizandu-se urmatoarele tipuri de interventii (dupa Blanchet & Gotman, 1998) - pentru exemplificare, vezi ANEXA:
1. Consemnul: interventie care introduce o tema noua de discutie si care structureaza conversatia (stabileste despre ce urmeaza sa se discute si din ce punct de vedere)
sunt interventii sau intrebari directoare care organizeaza convorbirea in functie de temele urmarite de cercetator; fiecare tema noua este introdusa prin lansarea unui nou consemn (care, de obicei, ia forma unei intrebari introductive).
2. Relansarea: interventie prin care se cer informatii suplimentare referitoare la spusele celui intervievat, pentru a completa sau pentru a aprofunda raspunsurile anterioare.
relansarile nu deschid noi teme de discutie, ci se folosesc pentru a completa informatii pentru o tema de discutie aflata in curs sau pentru a reveni la o tema anterioara, insuficient explorata.
sunt interventii sau intrebari prin care intervievatorul subliniaza, sintetizeaza sau reformuleaza ceea ce a spus cel intervievat, pentru a obtine precizari lamuritoare referitoare la o afirmatie sau la o declaratie a respondentului.
Utilizarea anumitor intrebari poate fi adecvata sau nu intr-o convorbire, in functie de tema convorbirii, de caracteristicile persoanei intervievate si de situatia sau momentul in care se afla conversatia. De fiecare data cand un cercetator se pregateste sa adreseze o intrebare este recomandat sa se gandeasca cel putin la trei aspecte esentiale:
- "La ce imi este de folos aceasta intrebare? Ce informatii relevante pentru tema/ temele mele pot obtine prin aceasta intrebare?"
- "Cum se va simti interlocutorul meu daca pun aceasta intrebare? Cum va afecta aceasta intrebare starea sau dispozitia celui intervievat?"
- "Cat este de potrivita aceasta intrebare in acest moment?"
3d) Incheierea convorbirii
Orice convorbire nu se incheie brusc si fara ca temele urmarite sa fi fost epuizate. Incheierea unui interviu este un proces care trebuie pregatit din timp. Terminarea unei discutii se anunta cu cateva minute inainte de scurgerea timpului programat pentru convorbire. Astfel, interlocutorului i se mai da timp pentru a putea spune lucruri pe care ar fi dorit sa le spuna si care nu au fost abordate in cadrul interviului.
La momentul incheierii, se recomanda ca intervievatorul sa faca o sinteza a convorbirii si sa-l invite pe respondent sa completeze cu ceea ce crede de cuviinta.
Dupa intreruperea inregistrarii, cercetatorul (cel care a condus interviul) respecta urmatorii pasi:
- aduce asigurari ca interviul este confidential.
- repeta care sunt conditiile in care informatiile impartasite vor fi utilizate de cercetator.
- cere acceptul de a continua interviul (daca este un interviu in etape) sau acordul de a reveni pentru lamuriri suplimentare, in caz ca va fi nevoie.
- ofera respondentilor posibilitatea de a parcurge notitele cu transcrieri facute in timpul interviului sau de a asculta inregistrarea.
- ofera respondentilor posibilitatea de a trimite ulterior convorbirii informatii care sa completeze declaratiile lor si de a contacta cercetatorul pentru eventuale intrebari.
- confirma, daca este cazul, faptul ca o forma intermediara a raportul va fi trimisa si celui intervievat, pentru a certifica veridicitatea interpretarilor cercetatorului (se utilizeaza in scopul validarii datelor prin respondenti).
- multumeste pentru participarea la interviu.
Etapa 4: Reflectia asupra convorbirii:
Reflectia asupra convorbirii consta in revederea si analizarea fiecarei etape a interviului, atat in timpul planificarii si realizarii convorbirilor, cat si dupa incheierea fiecarei convorbiri in parte.
Aceasta etapa ofera cercetatorului posibilitatea de a-si imbunatati tehnicile de conducere a interviurilor, de a-si reformula planul de studiu, inclusiv intrebarile de cercetare si, nu in ultimul rand, de a pregati procesul de analiza a datelor culese de pe teren prin metoda interviului.
Reflectia asupra convorbirilor se poate face:
a) in timpul actiunii (in timpul realizarii interviului)
Pe parcursul conversatiei, cercetatorul trebuie sa aiba in vedere modul in care evolueaza discutia si sa se gandeasca permanent la intrebarile recomandate la punctul 3c: la ce ii folosesc informatiile primite, cum si cand sa se comporte intr-un anumit fel cu interlocutorul sau; toate ideile referitoare la dinamica discutiei se noteaza sub forma insemnarilor simultane cu desfasurarea convorbirii.
b) asupra actiunii (la finalul interviului)
La finalul unui interviu sau al unei serii de interviuri, cercetatorul revede intreg procesul de culegere a datelor (etapele interviului) si evalueaza situatia in care se afla, pentru a-si imbunatati activitatea; astfel, incearca sa raspunda la intrebari de genul:
Raspunsurile la aceste intrebari se obtin prin consultarea insemnarilor ulterioare convorbirilor, care se regasesc in procesele-verbale ale interviurilor sau in jurnalul de cercetare - vezi mai sus Etapa 2).
Etapa 5: Incheierea procesului de culegere a informatiilor
Stabilirea momentului in care se incheie culegerea datelor de pe teren este o decizie a cercetatorului, care depinde de indeplinirea urmatoarelor criterii:
S-au obtinut toate informatiile planificate despre tema pe care si-a propus-o pentru cercetare
Au fost epuizate resursele financiare sau de timp planificate
Informatiile oferite de subiectii cercetarii incep sa se repete si nu mai aduc un plus de cunoastere
Toate datele culese sunt utilizabile (inregistrarile pot fi folosite, iar insemnarile intervievatorilor sunt disponibile si clare)
Transcrierea interviurilor
Dupa incheierea culegerii datelor, convorbirile inregistrate sunt transcrise sub forma de text, folosindu-se din ce in ce mai rar transcrierea lor de mana si din ce in ce mai frecvent transcrierea lor in format electronic, cu ajutorul programelor de calculator denumite procesoare de text (WordPad, MSWord etc.).
Pentru detalii, subcapitolul "Pregatirea formei transcrise a informatiilor" [din Tutty & altii. (2005) Cercetarea calitativa in asistenta sociala. Iasi: Polirom, pp. 98-102].
ANEXA - EXEMPLU DE UTILIZARE A STRATEGIILOR DE INTERVENTIE:
|
Tip de interventie |
Formularea interventiei |
Raspunsul |
|
CONSEMN 1 (tema noua) |
Care au fost principalele probleme pe care le-ati intampinat in construirea pietei din comuna dvs.? |
Cum am zis si mai inainte, ca sa construim piata, ceea ce ne-am izbit cel mai mult, sunt tocmai astea, alergarile. Sa dam un exemplu: ca sa ne putem inregistra la judecatoria Campeni, noi ne-am dus cu toata dumnezeirea acolo, cu aprobarile, cu acordu, cu fondu, cu toate celelante, cu contractu, cu tot ce mai trebuia acolo. Ca s-ajungem pentru inregistrare am dat prima data cu capu de faptu ca nu aveam contu bancar. Si pe urma am vrut sa deschidem contu bancar. Contu bancar nu se putea deschide daca nu erai dincolo inregistrat (rade). Nu era personalitate, persoana juridica. |
|
Relansare 1 (aceeasi tema) |
Deci ati avut probleme cu infiintarea asociatiei. |
Da. Si iara, fugi dincolo, dincoace, si pana cand ajungi la o intelegere. |
|
Relansare 2 (aceeasi tema) |
Dar pe parcursul lucrarilor de constructie, ce probleme ati intampinat? |
Nu am avut in general, nu, nu. Contractantii si-au indeplinit in termeni obligatiile, am primit intotdeauna, absolut intotdeauna sprijin de la [Institutia care a finantar constructia]. Eu de cate ori aveam nevoie si aveam o problema pe care nu stiam cum s-o rezolvam, daca nu-l puteam prinde pe supervizor, nu avea acoperire la mobil si nu stiu care, sunam efectiv pe doamna D. la Bucuresti. O sunam pe doamna, sau pe doamna V., ca "uite, aicea avem o problema si nu ne putem descurca". Din partea asta, nu. |
|
Relansare 3 (aceeasi tema) |
In ce priveste relatia cu autoritatile locale? |
Nu, am avut absolut, pentru ca in primu rand, mai inainte, cand am inceput, primaru era coleg de-a meu, deci, cu care lucrasem treizeci de ani, 32. Al doilea rand, eu eram consilier local, consilieri locali erau inca patru dascali, care niciodata nu sa, nu ar fi fost impotriva unei initiative care sa vina in sprijinul comunitatii. Deci nu am avut probleme. |
|
Relansare 4 (aceeasi tema) |
In ce priveste cetatenii, oamenii din sat? |
Nu, in afara de aprecieri sa stii ca in general nu am avut probleme. Adica nu ca unu beat mai vorbeste o prostie in crasma, asta nu se ia in considerare, astea nu sunt lucruri. Atitudinea cetateanului a fost foarte apreciativa, chiar binevoitoare. Deci in primu rand, care veneau, veneau din Oltenia, sau cu o bucata de zarzavat. Stii? |
|
Relansare 5 (aceeasi tema) |
Dar atitudinea oamenilor de aici, care a fost? |
Asta vreau sa zic, ca pentru oamenii astia de aicea din sat era convenabil sa avem noi piata acoperita, intrucat aia care mergeau pe ruta cu marfa, lasau marfa aci. Si-atuncea, ala daca avea unde sa depoziteze, lasa aci, si omu nu se ducea pana-n Baia, ca acolo mergeau de obicei. O lasa omu aci. |
|
CONSEMN 2 (tema noua) |
Ce v-ati propus dvs. la inceput sa faceti, ati realizat? |
Nu. (categoric). Nu, pentru ca proiectu nostru a fost, noi am vrut sa fie cu adevarat european, adica sa fie un proiect, dar, din pacate |
|
Relansare 1 (aceeasi tema) |
Ce ati realizat din ceea ce v-ati propus? |
O sa vedeti, daca mergeti, cand mergeti cu domnu, noi ne-am propus initial o piata acoperita de 200 metri. Asta am realizat-o. Ma rog, betonata, cu nu stiu ce. Cu mese. Mese individuale, cu schelet metalic, cu tot ce trebe pentru ele. Alimentare cu apa la cismea. Grup sanitar. Pentru baieti si fete. Cu apa. |
ANEXA - EXEMPLE DE STANDARDE DE TRANSCRIERE A INTERVIURILOR
Exemplul 1:
COD INTERVIU: 3
Intervievator |
Loc / context / durata |
Intervievat |
|
M.M. Varsta: 23 |
Localitate: Loc: locuinta subiectului Context: nu era prezenta alta persoana Durata: 113 minute |
Nume: S.L. Varsta: 51 Educatie: studii superioare |
|
Intervievator |
Intervievat |
Insemnari |
|
Prima tema de discutie era una introductiva si anume va rugam sa imi spuneti cateva cuvinte despre viata dvs. in prezent, adica familie, nivelul de trai, conditiile in care locuiti, profesia dvs . deja mi-ati spus cateva lucruri mai devreme . |
Da, sunt L.S., sunt conf.dr. la Universitatea din S. . sunt conferentiar de aproximativ 1 an jumatate, am terminat facultatea la Cluj, sunt absolventa de Cluj . ma rog . dupa mai multe peregrinari prin tara am ajuns la Sibiu, unde ma consider acasa, desi nu sunt tocmai acasa, tocmai acasa pentru mine ar insemna Oradea, pentru ca acolo mi-am terminat colegiul, la Colegiul Gojdu . O familie destul de numeroasa, avem 4 copii, toti sunt absolventi de facultate - cel mai mic este psiholog, urmatoarea - crescand - este jurnalista si se afla in Statele Unite, lucreaza prin niste contracte, celalalt este economist - Head of Taxes la ING, la Bucuresti si cea mai mare dintre fete este la Bruxelles, fizician si este casatorita acolo (zambeste). Sotul meu este profesor universitar, specializat in fizica, a fost prorector la universitatea noastra ani de zile, si cam atat. Nivelul de trai eu zic ca este unul bun, dar pentru el am muncit din rasputeri, vreau sa spun, fara nici un secret. Am lucrat pe branci, dar asta este . am avut un an foarte greu, anul trecut, am cam dus-o destul de prost cu salariile din varii motive, n-are sens sa le discutam acum, dar au fost astfel de neplaceri, si ne-am resimtit chiar si acum, in anul acesta, de-abia, de-abia ne-am echilibrat un pic, dar, ma rog, am depasit momentele . Sunt specializata tot in Anglia, la invatamantul la distanta, deci toate cursurile pe care le-am absolvit - postuniversitare - sunt cu diploma . cam atat despre mine. | |
|
Ok. Acum as vrea sa-mi povestiti despre viata dvs. dupa 1990, si anume ce s-a intamplat important dupa acest moment in viata dvs., mergand iarasi pe cateva dimensiuni - cariera, familie, mediu rezidential . |
Da. In primul rand am schimbat locuinta, am locuit o vreme in Craiova, dupa care ne-am mutat la Sibiu, am considerat . asa ne-am dorit noi, sa ajungem acasa, adica in Ardeal. Desi acasa poate sa fie oriunde, la un moment dat, la o adica, dar . exista si acest "dar" . eram mai aproape de parinti, ma rog, sunt probleme de familie care trebuiau rezolvate la momentul respectiv, si ma rog . asa ne-am gandit noi . O vreme am lucrat aici, la cabinetul d-lui rector, fostul rector al universitatii, d-l D.C.P. . a fost o perioada chiar mai frumoasa decat asta de la catedra, pentru ca a insemnat o experienta extraordinara. Fiind o personalitate extrem de puternica, trebuie sa fii . cum sa spun . foarte ingramadit (rade), ca sa spun asa, ca sa nu inveti foarte mult de la dansul. Face parte si din catedra de engleza, cred ca multa lume stie despre cine este vorba, este o mare personalitate . am avut mult de invatat si am intrat in legatura cu foarte multa lume, din strainatate - relatii internationale, ma rog . |
Exemplul 2:
|
Transcriere |
Insemnari |
|
Interviu cod Sibiu 3. Duarata: 113 min. Locatie: locuinta subiectului Intervievator: M.M., 23 ani Intervievat: S.L, 51 ani, studii superioare I. Va rog sa imi spuneti cateva cuvinte despre viata dvs. in prezent, adica familie, nivelul de trai, conditiile in care locuiti, profesia dvs . deja mi-ati spus cateva lucruri mai devreme . R. Da, sunt L.S., sunt conf.dr. la Universitatea din S. . sunt conferentiar de aproximativ 1 an jumatate, am terminat facultatea la Cluj, sunt absolventa de Cluj . ma rog . dupa mai multe peregrinari prin tara am ajuns la Sibiu, unde ma consider acasa, desi nu sunt tocmai acasa, tocmai acasa pentru mine ar insemna Oradea, pentru ca acolo mi-am terminat colegiul, la Colegiul Gojdu . O familie destul de numeroasa, avem 4 copii, toti sunt absolventi de facultate - cel mai mic este psiholog, urmatoarea - crescand - este jurnalista si se afla in Statele Unite, lucreaza prin niste contracte, celalalt este economist - Head of Taxes la ING, la Bucuresti si cea mai mare dintre fete este la Bruxelles, fizician si este casatorita acolo (zambeste). Sotul meu este profesor universitar, specializat in fizica, a fost prorector la universitatea noastra ani de zile, si cam atat. Nivelul de trai eu zic ca este unul bun, dar pentru el am muncit din rasputeri, vreau sa spun, fara nici un secret. Am lucrat pe branci, dar asta este . am avut un an foarte greu, anul trecut, am cam dus-o destul de prost cu salariile din varii motive, n-are sens sa le discutam acum, dar au fost astfel de neplaceri, si ne-am resimtit chiar si acum, in anul acesta, de-abia, de-abia ne-am echilibrat un pic, dar, ma rog, am depasit momentele . Sunt specializata tot in Anglia, la invatamantul la distanta, deci toate cursurile pe care le-am absolvit - postuniversitare - sunt cu diploma . cam atat despre mine. I. Ok. Acum as vrea sa-mi povestiti despre viata dvs. dupa 1990, si anume ce s-a intamplat important dupa acest moment in viata dvs. - cariera, familie . R. Da. In primul rand am schimbat locuinta, am locuit o vreme in Craiova, dupa care ne-am mutat la Sibiu, am considerat . asa ne-am dorit noi, sa ajungem acasa, adica in Ardeal. Desi acasa poate sa fie oriunde, la un moment dat, la o adica, dar . exista si acest "dar" . eram mai aproape de parinti, ma rog, sunt probleme de familie care trebuiau rezolvate la momentul respectiv, si ma rog . asa ne-am gandit noi . O vreme am lucrat aici, la cabinetul d-lui rector, fostul rector al universitatii, d-l D.C.P. . a fost o perioada chiar mai frumoasa decat asta de la catedra, pentru ca a insemnat o experienta extraordinara. Fiind o personalitate extrem de puternica, trebuie sa fii . cum sa spun . foarte ingramadit, ca sa spun asa (rade), ca sa nu inveti foarte mult de la dansul. Face parte si din catedra de engleza, cred ca multa lume stie despre cine este vorba, este o mare personalitate . am avut mult de invatat si am intrat in legatura cu foarte multa lume, din strainatate - relatii internationale, ma rog . |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Sociologie | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
