Introducerea in problematica familiei

Introducerea in problematica familiei

1.1Definitii ale familiei

De-a lungul timpului s-au format o serie de definitii complexe care se refera la conceptul de familie. Daca ar fi sa alcatuiesc o definitie despre familie sigur, ar interveni subiectivitatea.Familia da contur primelor forme de convietuire umana, ea este cea mai pura manifestare a socialului. Termenul de familie nu are un continut bine definit , exista mai multe interpretari si dificultati in functie de experienta de viata a fiecaruia, influentand astfel modul de gandire asupra definitiei. Daca ne gandim la cuvantul "familie" sigur ne aducem aminte de copilarie, de locul nasterii, si cu siguranta de parintii nostrii, primele noastre legaturi, cu membrii apropiati ai familiei, care ne fac sa intelegem cine suntem.

La inceputul secolului XXI, institutia familiei este una din cele mai incercate victime ale societatii moderne. Familia secolului XXI este confruntata cu probleme economice, sociale, culturale, politice, care au avut si au drept principale consecinte numarul din ce in ce mai mic al numarul casatoriilor incheiate si din ce in ce mai mare numarul familii monoparentale..Specialistii au abordat familia sub mai multe aspecte, studiind aceasta forma de comunitate din punct de vedere al evolutiei, precum si al continuitatii vietii sociale. Din punct de vedere sociologic, familia este considerata comunitatea umana ce se intemeiaza prin casatorie. Relatiile dintre soti si descendenti dupa casatorie devin de ordin biologic, economic, psihologic, moral, afectiv si spiritual.

Sociologia si antropologia incearca, in definirea familiei, sa depaseasaca nivelul simtului comun, dar nu se pot opri nici la aspectele formale (enunturi juridice), intrucat, prin esenta sa, abordarea socioantropologica vizeaza interactiunea dintre formal si informal in viata sociala, cu accent pe aceasta din urma (Ilut, 2005).

Din punct de vedere sociologic "familia ca forma specifica de comunitate umana- desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de sentimente, interese si aspiratii"(Maria, Voinea, 1993, p.5).

Ceea ce este caracteristic vietii de familie este multitudinea relatiilor ce se leaga odata cu intemeierea familiei, fundamentele fiind cele de casatorie si de rudenie.

Pentru Iolanda Mitrofan si Cristian Ciuperca "Familia reprezinta, in orice societate, o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie sau paterne, realizand, mai mult sau mai putin, latura biologica si/sau cea psihosociologica"( Iolanda Mitrofan si Cristian Ciuperca 1998, p.17).

Familia este legata functional atat de indivizi, cat si de ansamblul din care face parte. Familia se distinge de alte forme de asociere umana prin urmatoarele caracteristici: (Voinea, Apostu,2008, p:9)

Þ    "este formata din persoane unite prin relatii de casatorie, sange sau adoptie;"

Þ    "membrii familiei, de regula, locuiesc sub acelasi acoperis, alcatuind un singur menaj";

Þ    "este compusa din persoane ce interactioneaza, comunica in cadrul rolului de sot-sotie, mama-tata";

Þ    "mentine si perpetueaza o cultura comuna , deriva in principal din cultura societatii date".

In timpul vietii omul intra in contact cu diferite tipuri de familie, de la modelul original in care se naste pana la tipurile familiale existente in comunitatea sa, de aceea se poate spune ca individul ar putea fi o filiatie ( Voinea, 2008).

In dictionarul de sociologie, familia este descrisa ca ,,un grup social al carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii (Zamfir, Vlasceanu, 1993, p 283). Indiferent de structura, familia va insemna intotdeauna dragoste, grija si dorinta de a ocroti. In ziua de azi exista foarte multe perspective care definesc familia, exista si multe tipuri de familii, au aparut schimbari semnificative.

N. Daminan, (1972, p 58) se refera la familie ca la ,,un grup de rudenie prin sange, casatorie sau adoptie care traiesc impreuna, desfasoara o activitate economoca-gospodareasca, comuna, sunt legate prin anumite relatii spirituale (idelogice si psihologice), iar in conditiile existentei statului si dreptului, si prin anumite relatii. Este foarte greu de definit prin ce sunt legate familiile, deoarece fiecare familie este unica, nu exista o familie care sa fie la fel cu cealalta, nu exista familie care sa fie exact ca a noastra. Atunci cand vrem sa ne intemeiem propria familie, ne uitam in ,,spate,, la familiile noastre si incepem cu figura ,,sotului-tata-rege,, pe care il vedem ca un om puternic dispus sa le faca pe toate si apoi figura ,, sotiei-mama regina, ca un om supus, cald si iubitor.( Adina, Pescaru, p 11).

Viata de familie are nevoie de sprijin permanent si de atentie constanta. In familie invatam cum sa stabilim legaturi si aliante cu cei din lumea exterioara noua dar si cum sa relationam cu fratii si cu surorile noastre. Fiecare familie este diferita, fiecare camin trebuie sa aibe propria modalitate de a-si mentine familia unita. Familia este un grup social ai carei membri sunt legati prin grade de rudenie, prin casatorie si coopereaza impreuna sub raport economic, locuiesc impreuna si au grija de copiii.

Maria Voinea (2008) defineste familia ca "unul din cele mai raspandite tipuri de grupuri sociale, reprezentat de grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, sentimente, aspiratii si interese". Din aceasata definitie intelegem ca familia este un grup natural formal in care cele mai importante relatii sunt cele de casatorie si rudenie si reprezinta punctul comun al tuturor societatilor.

Familia este un grup social, care poate sau nu sa includa adulti de ambele sexe ( de exemplu, familiile cu un singur parinte), poate sau nu poate sa includa unul sau mai multi copii ( de exemplu cuplurile fara copii), care pot sau nu sa fie nascuti din casatoria lor (de exemplu, copiii abandonati sau copiii unui partener dintr-o casatoria anterioara). Relatia dintre adulti poate sau nu sa aiba originea in casatorie (de exemplu, cuplurile care coabiteaza), ei pot sau nu sa imparta o locuinta comuna ( de exemplu, cuplurile care fac naveta). Adulti pot sau nu sa coabiteze sexul, iar relatia lor poate sau nu sa implice sentimente valorizate social, cum sunt : dagostea, atractia, respectul fata de parinti si admiratia. (Adina Baran-Pescaru, p: 14).

Specificul vietii de familie este data de multitudinea relatiilor ce iau nastere in cadrul sau, relatii fiziologice, psihologice, economice, morale, afective si care comporta anumite particularitati in viata de grup. Familia apare ca un grup social in care se desfasoara relatiile fundamentale, casatoria si rudenia. Familia reprezinta celula sociala de comunicare si alternative, traita si impartasita. Ea reprezinta un grup natural si fundamental al societatii, o forma specifica de asociere a indivizilor, o forma a relatiei sociale dintre oamenii, legati intre ei prin casatorie sau rudenie. ( Voinea, Apostu ,2008)

Maria, Voinea(2005) precizeaza ca definirea familiei comporta doua directii de abordare, in sens sociologic familia desemneaza un grup de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de sentimente, interese si aspiratii; iar in sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, care isi au originea in acte juridice, cum ar fi casatoria, infierea, rudenia sau in raporturi asimilate relatiilor de familie.

Familia reprezinta unul dintre cele mai raspandite grupuri sociale, insotind individul in intreaga lui existenta, este una dintre cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuarea vietii sociale. Din perspectiva culturala familia este mediul socio-uman in care se creeaza personalitatea culturala a fiecarei fiinte nou-nascute tinand seama de reperele trecutului, de conditiile prezentului si aspiratiile viitoare.(Voinea,1993,p: 101)

Institutul canadian pentru familie Vanier defineste familia astfel: "famila este definita ca orice combinatie de doua sau mai multe persoane, care relationeaza in timp legaturi de acord reciproc, nastere, adoptie sau plasament care isi asuma impreuna responsabilitati de tipul urmator:

-sustinerea fizica si grija fata de membri grupului;

-adaugarea de noi membri prin procreere si adoptie;

-socializarea copiilor;

-controlul social al copiilor;

-producere, consum si distribuire a bunurilor si serviciilor;

-hrana afectiva-dragoste".(Adina,Pescaru,p:13)

In concluzie familia este un grup social unit prin legaturi de rudenie sau casatorie care este prezenta in toate societatile, care ofera membrilor familiei caldura unui camin (protectie), siguranta si permite scolarizarea acestora.

1.2 TIPURI DE FAMILIE:

Tipurile de familie existente in toate societatile sunt structurate dupa familia originara a individului si din propria lui familie bazata pe casatorie sau consens, ele pot varia de la o societate la alta.

Voinea, Apostu (2008) "vorbeste despre mai multe tipuri de familie, prima este "familia de origine" care mai este numita si " familie consanguina" , este familia in care te nasti, te dezvolti si in care achizitionezi toate deprinderile folositoare intregii vieti, este familia alcatuita din parintii individului, surori sau frati.

"Familia de procreare" mai este numita si "familie nucleara" este cunoscuta ca fiind forma elementara, baza sistemului de inrudenie in orice societate, este alcatuita din sot, sotie, fiu sau fiica, reprezinta familia pe care individul o formeaza in urma casatoriei. Prin unirea mai multor familii nucleare ce vin din aceeasi linie verticala, adica existenta generatiilor, se poate vorbi despre familie extinsa.

"Familia conjugala" este tipul de familie alcatuit prin uniune libera consimtita, in conditii legale, intre indivizi de sex opus; reprezinta punctul de intemeiere al relatiilor de rudenie spune Radcliffe-Brown deoarece numeste acest tip de familie drept familie elementara; el identifica urmatoarele relatii sociale stabilite intre membrii familiei elementare: " relatia dintre parinte si copii, dintre copiii acelorasi parinti si dintre sot si sotie ca parinti ai acelorasi copii", este constituita prin alegerea partenerului si are ca fundament casatoria.

"Familia de rezidenta" si "familia de interactiune" pentru ambele familii punem accentul pe locuinta, prima se refera la indeplinirea activitatilor economice si gospodaresti comune iar cea de-a doua se refera la relatiile de schimburi bidirectionale de ajutor reciproc, vizite cu celalalte rude.

Adina Baran Pescaru evidentiaza noua tipuri de familii, familii "nucleare", familii "extinse", familii "monoparentale", familii "vitrege", familii de "homoxexuali/lesbiene", familii "cu un singur parinte";

"Familiile nucleare" sunt compuse din doi parinti si unul sau mai multi copii biologici sau adoptatii care traiesc impreuna. Unul dintre miturile familiei este cel al "familiei traditionale", adica familia este acum mult mai unita si mai stabila decat in trecut. Acest tip de familie este considerat de cercetatori familiei intacta, semnificand faptul ca familia nu a trecut prin divort, separare sau moarte a unui membru.

"Familiile extinse" sunt acele familii compuse din parinti, unchi, bunici si alte rude de sange, care locuiesc impreuna sau nu; rudele biologice ale celor din familia nucleara.

"Familii monoparentale", sunt acele familii compuse din parinti care au divortat, s-au recasatorit si au format o noua familie, care include copiii din prima casatorie a unuia sau a ambilor parteneri si/sau din aceasta casatorie.

"Familii vitrege", dupa ce s-a pus capat unei casatorii, fiecare din fostii pateneri se recasatoresc si formeaza "familii vitrege". In trecut aceste familii se formau datorita mortii unuia dintre parinti, dar astazi se formeaza in urma divortului.

"Familii de homosexuali/lezbiene, (cupluri care cooabiteaza), aceste cupluri nu sunt acceptate legal, nu au voie sa se casatoreasca. Familiile de homosexuali nu impartasesc o forma anume, ci doar o lupta comuna pentru acceptrea sociala. Hawai a devenit primul stat care a legalizat casatoria intre homosexuali

"Familii intemeiate de adolescenti", acestea sunt privite ca o problema sociala; este un fenomen ingrijorator deoarece cele din ziua de azi, se presupune ca primesc mai multa educatie si se pregatesc pentru o cariera; "mamele adolescente au o sansa mai mica sa-si termine studiile liceale si in consecinta se indreapta cu sigurata la saracie." Rolul de mama la o atfel de varsta ofera fetelor un grad de responsabilitate si un anumit status dar si dependenta de altii.

"Familii alcatuite dintr-o singura persoana", acest tip de familie se refera intr-o familie exista doar un membru, un individ, adica nu include copii, barbati si femei care locuiesc singuri, cupluri ce cooabiteaza si nu au copii, vaduve.

"Familii cu un singur parinte", aceste familii se pot forma astfel: de la o mama necasatorita ce naste un copil pe care l-a crescut singura, de la o persoana singura care adopta un copil; de la o familie cu doi parinti, care se destrama prin separare, divort, parasire de domiciliu sau moarte.

"Familii de tip sot-sotie", aceste familii sunt formate din doi parteneri care locuiesc in aceeasi casa, cu sau fara copii. Conceptul de " familie de tip sot-sotie" nu face distinctia intre casatorii, adica nu se tine cont daca este a doua casatorie sau prima.

In Zamfir (1999) Marian Preda evidentiaza opt tipuri de familie:

Tipul A: Reprezinta familia nucleara, traditionala si intacta, care este alcatuita din doi parinti casatoriti care locuiesc impreuna, interactionand in mod continuu cu familia.

Tipul B: Reprezinta tipul de familie in care unul dintre parinti interactioneaza foarte putin cu ceilalti membri din familie , desi ramane din punct de vedre psihologic un membru al familiei.Aeste familii pot rezista numai in cazul cand unul dintre parinti este spitalizat sau in inchisoare sau are serviciul in alta localitate.

Tipul C: Unul dintre parinti interactioneaza cu familia doar in aparenta.

Tipul D: Acest tip de familie este foarte rar, un exemplu ar fi acela al unui parinte ce a suferit de o boala psihica, sau acela al familiilor bogate in care relatia dintre soti este mentinuta formal, din motive economice.

Tipul E: Reprezinta tipul de familie in care parintii chiar daca au divortat pastreaza legaturi intense cu copiii si sunt implicati in viata lor atat psihologic cat si interactional.

Tipul F: Unul dintre parinti inceteaza sa interactioneze cu familia dar ramane legat de ea din punct de vedere psihologic. Acest tip de familie monoparentala cuprinde si familiile in care unul dintre parinti a murit, acest parinte absent este prezent in familie din punct de vedere psihologic

Tipul G: "Se refera la un parinte separat de familie in mod formal, absent psihologic ( nu se mai considera responsabil si nu se mai implica in problemele familiei) dar care totusi are contacte si interactioneaza cu membri ei. Poate fi un parinte care locuieste in aceeasi casa cu fosta familie si desi nu-i mai pasa de ea ii intalneste in mod repetat pe ceilalti membri ai ei."

Tipul H: Tipul clasic al familiei monoparentala in care unul dintre parinti a abandonat familia sau nu a existat niciodata, iar celalalt membru se ocupa singur de cresterea copilului.

1.3 FUNC IILE FAMILIEI

Maria Voinea(1996) , il citeaza pe sociologul Henri H.Stahl, care clasifica functiile familiei in doua categorii: functii interne (contribuie la crearea unui regim de viata intima, menit sa asigure tuturor membrilor un climat de securitate, protectie si afectiune) si functii externe (asigura dezvoltarea fireasca a personalitatii fiecarui membru al familiei).

Cercetatorul Shirley Zimmerman (1988) , (apud Adina Baran Pescaru, p:41 a elaborat o lista ce cuprinde 6 functii de baza ale familiei:

Sustinerea fizica si grija fata de membrii familiei. Intr-o familie sanatoasa copiii, adultii si cei in varsta primesc cu totii ingrijirea di sprijinul de care au nevoie: mancare, adapost, imbracaminte, protectie.

Cresterea numarului de membri prin nastere si adoptie. Societatea renaste prin familie.

Socializarea copiilor pentru rolurile de adulti. Familiile isi pregatesc copiii pentru viata. Multe dintre ele reusesc foarte bine sa le insufle deprinderi, valori si atitudine, care sa le fie utile pentru a-si intemeia prietenii, pentru a obtine o slujba mai buna, pentru a contribui la progresul social.

Controlul social al membrilor- se refera la mentinerea ordinii in cadrul familiei si in grupurile exterioare acesteia.

Pastrarea moralitatii familiei si a motivatiei de a face performanta in familie si in alte grupuri. Din acest punct de vedre, familiile sunt cele ce mentin indivizii impreuna si ii permit societatii sa functioneze.

Producerea si consumul de bunuri si servicii. Familiile se pot intretine singure, prin producerea de hrana, asigurarea sanatatii membrilor ei. (Adina Baran Pescaru, p:41)

Dupa Tischler (apud Ilut,2005, p:67-68) principalele functii ale familiei sunt prezentate astfel :

"Regularizarea comportamentului sexual". Prin aceasta functie se intelege interzicerea relatiilor sexuale intre parinti-copii, frati, unchi-nepoti, si intre verisori de gradul 1 si 2. In mare parte familia, prin regulile ei formale si informale regleaza comportamentul sexual intrafamilial;

"Organizarea productiei si a consumului"( functia economica).In cadrul familiei principala functie economica se refera la consum la consum, la hrana, ea presupunand o anumita organizare bugetara a grupului familil.Problemele in astfel de situatii apar atunci cand bugetul este insuficient fata de volumul consumului.

"Socializarea copiilor". Familia reprezinta un context ideal pentru functia de socializare.Aceasta functie se refera la faptul ca societatea trebuie sa reproduca nu numai biologic ci si social, deoarece viitori ei membri sa fie capabili sa indeplineasca anumite servicii.

"Fundalul socioafectiv".Aceasta functie se refera la nevoia umana de afectivitate si protectie, familia fiind mediul ce intruneste aceste calitati. "Familia ca unitate sau prin unii dintre membrii ei, absoarbe pozitiv bucuriile si necazurile noastre, ne ofera protectie materiala si spirituala." Aceasta functie este numita si solidaritate psihoafectiva.

"Acordarea directa, nemijlocita a statului social". Familia ofera status social si indirect prin scolarizare.Aceasta afirmatie se refera la modul cum isi cresc parintii copii si cat de mult se chinuiesc ca "odraslele" lor sa ajunga "cat mai sus pe scara sociala".

Mitrofan,Ciuperca(1998) in lucrarea , spun ca exista doua categorii de factori care au puterea de a modifica sau de a favoriza modificarea functionalitatii unei familii:

v     Factori externi -sunt exteriori familiei dar actioneaza puternic asupra ei; Printre cei mai importanti sunt:caracterul totalitar sau democratic al societatii; nivelul de dezvoltare economica al societatii; legislatia si politicile sociale; nivelul general de instructie si educatie.

v     Factori interni -sunt interiori familiei;Printre cei mai importanti sunt: dimensiunea familiei; structura familiei; diviziunea rolurilor si autoritatii.

1.4 Teorii pentru evidentierea perspectivelor implicate in studiul familiei:

"Teoria dezvoltarii (ciclurilor vietii)".Aceasta teorie are la baza anumite stadii:

a)      Stadiul initial al relatiilor familiale ale cuplului fara copii- familia este dominata de expansiunea dorintei de intretinere a confortului afectiv.

b)      Sradiul vietii cuplului cu copii prescolari - se stabilesc regulile de baza ale familiei.

c)      Stadiul familiei cu copii de varsta scolara- acest stadiu este mai incarcat deorece parintele trebuie sa se ocupe de intrarea copiilor la scoala

d)      Stadiul familiei parasita de copii deveniti adulti- parinti se obisnuiesc fara copii lor.

e)      Stadiul famiiei, omul singur (vaduvia), problemele acum sunt legate de pierderea sotului sau a sotiei.

Aceasta teorie spre deosebire de alte teorii include o analiza de schimbare a membrilor familiei pe parcursul existentei lor.

"Teoria structurala (dinamica rolurilor si a puterii)".

"Rolul reprezinta ansamblul comportamentelor pe care le asteapta ceilalti de la individul care ocupa o pozitie sociala determinata de un status social". (Zamfir, Vlasceanu,1993)

Aceasta teorie se refera la problemele care se gasesc in interiorul unei familii. Ptentru aceasta teorie H.Touzard a obtinut "noua tipuri de interactiuni posibile ce definesc conduitele de rol din cadrul familiei":

"autonomia sotului (barbatul actioneaza si decide)";

"autonomia sotiei (femeia actioneaza si decide)";

"autocratia sotului (barbatul decide, femeia actioneaza)";

" sotiei (sotia decide, barbatul actioneaza)":

"conducerea sotului (barbatul decide, actioneaza impreuna)":

"conducerea sotiei (femeia decide, actioneaza impreuna)":

"diviziunea sincretica a rolurilor (barbatul actioneaza, decid impreuna)":

"diviziunea sincretica a rolurilor (femeia actioneaza, decid impreuna)":

"cooperarea sincretica (actioneaza impreuna, decid impreuna)";   

"Studierea structurilor si relatiilor dintre membrii familiei, dintre grupurile restranse sau largite de familie se foloseste de analiza de retea, care formalizeaza si cuantifica, prin metoda grafurilor si matriciala, configuratia si intensitatea raporturilor dintre entitati". ( Ilut ,1995)

."Teoria functionala (procesuala)". Aceasta teorie pune accentul pe "identificarea elementelor structurale si pe specificarea semnificatiilor functionale ale sistemului familial.

."Teoria sistemica (holista)". Abordarea sistemica a familiei este facuta prin referire la sistem. Familia este vazuta tot ca un sistem format din mai multi indivizi care interactioneaza, intre indivizi existand o relatie de prietenie.

Catalin Zamfir (1993) spune ca: prin sistem se intelege "o multime de obiecte care actioneaza intre ele atat de intens, incat starile lor sunt interdependente, modificarea uneia ducand la modificari in toate celelalte".

Din perspectiva structurarii aceasta teorie se concentreaza asupra caracteristicilor comportamentale ale fiecarui partener centrate asupra scopului si intereselor comune., iar din perspectiva functionalitatii, are in vedere atat metodele de rezolvare si solutionarea a problemelor cat si efectele comunicarii.

Iolanda Mitrofan (1989, p:40) afirma ca "abordarea sistemica se bazeaza pe conceperea familiei ca un sistem de personalitati ce interactioneaza, relevand relatiile de interdependenta dintre atitudinile si comportamentele membrilor grupului familial (partile sistemului), maniera particulara in care isi indeplinesc rolurile corelata cu autoconceptia rolului marital, parental, filial. Structura rolurilor familiale se supune principiului homeostaziei si homeodinamiei evolutive".

"Teoria istorista (intergenerationala)". Priveste familia in diferitele stadii ale ei. Abordarea istorica permite "conceptualizarea, atat a schimbarii, cat si a stabilitatii unei familii". ( Mitrofan, Ciuperca,1998)

Maria Voinea (1993), evidentiaza patru tipuri de teorii ale familiei:

Teoria interactionista

Familia in aceasta perioada cunoaste o dubla modificare: pe de o parte o "privatizare", pentru calitatea relatiilor din sanul familiei, iar pe de alta parte "socializare", ca rezultat al unei interventii mult mai mari a statului.

Societatea moderna renunta la functiile istorice ale familiei pentru a lasa loc doar asocierilor bazate pe intimitate si interrelationare; codonatele principale care caracterizeaza familia de tip acompaniament, reflecta aceste modificari. Famiia de tip acompaniament se realizeaza pe baza legaturilor stranse dintre soti. In acceptiunea abordarii interactioniste familia nu reprezinta un "grup" de persoane care traiesc in comun pentru asigurarea in bune conditii a menajului ci o entitate de persoane care conduce la construirea identitatii personale.

Familia institutionala se defineste ca fiind familia care traieste sub acelasi acoperisi unde traiesc mai multe generatii, bunicii care au raman alaturi de copiii lor, barbati casatoriti sau fete celibatare. Acest mod de organizare presupune legile, traditia, religia si mediul social inconjurator.

Familia moderna este alcatuita din parinti si cativa copii, ea are la baza intelegerea binevoitoare, intimitatea relatiilor, compatibilitatea temperamentelor.

Teoria functionalista

Se refera la faptul ca "nu exista in societate organ fara functii, elemente fara rol, configuratii structurale fara utilitate." Pe plan microsocial familia exercita doua functii fundamentale ireductibile: socializarea primara a copiilor pentru ca ei sa devina membri societatii in care traiesc; formarea personalitatii adulte a individului;

Aceasta functie se exercita in primul rand prin rolurile parentale, "jucate" de mama si tata in familie, iar apoi se realizeaza prin intermediul creselor, gradinitelor, scolilor.

Teoria sistemica

Aceasta teorie sistemica analizeaza structura familiei din punctul de vedere al psihoterapeuticii, cercetatorii incepand sa se intereseze de familie ca de o unitate de disfunctionalitati emotionale. Se bazeaza pe relatia mama-copil.

Teoria utilitarista

"Ipoteza de baza a teoriei schimbului social -postulat fundamental utilitarismului- se bazeaza pe ideea ca indivizii intra in relatie unii cu altii, ceea ce priveste dragostea, prietenia, obligatiile profesionale, cu scopul de a obtine anumite gratificatii simbolice sau materiale."

Teoria schimbului social este in primul rand una psihologica si apoi sociologica in masura in care ea pune costul si beneficiul in termeni de intarire si apoi de invatare. Fragmentarea schimbului si repartitia indiferenta a sarcinilor defineste modelul schimbului social fondat pe echivalenta prestarilor (activitatilor desfasurate), mai putin eficace.