Joburi, prestații și cariere cu profesia de sociolog

Joburi, prestații și cariere cu profesia de sociolog. "Colecția ESA"

Propunerea mea in materie de joburi și cariere de succes pentru sociologi pornește de la defectele "Listei lui Lambert" și ale soluționarilor posibile in conceptul pe care ea il ilustreaza. Defectul lor generic, altfel foarte stimulativ, este ca in aceasta poveste sociologii sint exclusiv salariați, exclusiv subalterni și, aproape nu mai conteaza, exclusiv la stat. Pe scurt, exclusiv funcționari.

Pur și simplu nu pot accepta așa ceva. Iar Dl. S. Lambert & Assoc. nu au decit sa-și doreasca dumnealor, pentru studenții dumnealor, astfel de great jobs and careers.

In cautarea unei liste de ocupatii (joburi, locuri de munca, prestatii, cariere, trasee de cariera) cu adevarat faine pentru sociologi m-am bazat pe o idee perfect banala in ordinea principiilor, dar care s-a dovedit surprinzator de originala, de-a dreptul stranie in ordinea faptelor. Si anume sa aplicam la profesia de sociolog ceea ce se stie cel mai bine si mai actual in sociologia profesiilor; in general, sa ne facem și noua ceea ce credem ca le-ar fi folositor sa le facem clienților noștri, adica sa ne aplicam si noua un pic de sociologie, bucurindu-ne astfel si noi de beneficiile unei prestatii profesionale de sociolog.

Ca predicat de fond m-am folosit de explicarea succesului ocupational (și) prin competenta culturala in materie de profesii și ocupatii. Cu alte cuvinte, cu cit știi mai multe, mai la nuanța și mai prompt what's hot and what's not despre joburile si carierele din lumea in care traiesti, cu atit ai șanse mai mari ca sa fii multumit/a de ceea ce faci ca munca a ta de zi cu zi. De pilda pentru ca iți vei trage partea leului din joburile și carierele despre care afli inaintea altora. Daca e nevoie de o intemeiere suplimentara, e bine de știut ca explicația asta cu partea leului, o explicație day-to-day wisdom, este dublata de o explicație teoretica: propozitia predicat e adevarata deoarece este o ipostaza particulara a unei propoziții adevarate (și inca la modul banal) in teoria (sociologica a) capitalului social-uman.

Ma mai folosesc de particularizari ale altor propozitii generale, de asemenea adevarate, din teoriile, tot sociologice, despre producerea si gestiunea bunurilor publice. Ma folosesc de asemenea de rezultatele unui program sui generis de cercetare, sociologica si ea, centrat pe analiza de continut a ofertei de joburi din Romania, pe care l-am efectuat/ coordonat in perioada 1996 - 2007.

In ultima instanța, nu pot ascunde ca cel mai de folos imi este faptul ca la problema joburi și cariere pentru sociologi caut o soluție cumsecade inca de pe vremea cind ma gindeam eu insumi sa ma fac student la sociologie. Cu alte cuvinte, clocesc aceasta problema de vreo patru decenii, de prin precambrianul timpuriu. Este posibil ca aceasta lungime sa spuna ceva, și nu foarte flatant, despre inteligența și/ sau harnicia cautatorului. Privind insa in jur la realizarile in materie aș indrazni sa spun ca e posibil sa fi contribuit și dificultatea reala a problemei.

Cautarile mele au dobindit o densitate cum nu va puteți imagina mai responsabila dupa 1990, din momentul in care ne-am hotarit, Ștefan Ungurean, Gheorghe Fulga și cu mine, sa facem - i-auzi, ia - facultate de sociologie la Brașov.

Inainte de a descrie soluția pe care am avut norocul sa o inventez, consider ca este corect sa prezint ceva probe, adica niște rezultate de valoare comparabila cu "Lista lui Lambert", deci configurate ca in aceasta lista. Aceasta este o precizare importanta deoarece, așa cum veți vedea, ceea ce am de propus vine pe un alt concept și arata destul de diferit. Dar ca sa fie omologabil trebuie sa fie mai bun, iar pentru a judeca asta trebuie sa fie comparabil.

Ca și in cazul prezentarii "Listei lui Lambert", risc o altfel nu prea uzuala prezentare in extenso. O fac mizind și de data asta pe interesul excepțional al tuturor celor care privesc pe dinauntru sociologia ca profesie pentru acest subiect - joburi și cariere pentru sociologi -, interes in mod obișnuit mai mult contrariat decit satisfacut.

Faptul ca prezint ca proba o lista cu numai vreo optzeci de intrari nu este o limita congenitala a soluției mele, ci consecința opțiunii de a prezenta doar atitea cite trebuie pentru o edificare neechivoca; de altfel, o voi și subtitra ca atare. Pretenția mea este ca deși, fiind un eșantion, nu are decit o treime din gabaritul "concurenței", colecția mea este incomparabil mai buna ca sursa de ispirație.

Joburi și cariere cu profesia de sociolog. "Colecția Gh. Onuț 2008"[1]

- eșantion demonstrativ -

Lista de mai sus are și o perfida rațiune tactica. Citind-o, exista foarte multe șanse ca ideile noastre curente despre conexiunea profesie/ loc de munca sa sufere exact clatinarea de pe soclu de care am nevoie in continuare. Avem, de exemplu, unanim și neproblematic, un standard de evaluare a facultaților de forma "numarul de abolvenți care și-au gasit de lucru in domeniu", standard utilizat de ARACIS (Agenția Romana de Asigurare a Calitații in Invațamintul Superior) ca și de organismele similare din UE. Pare o idee perfect rezonabila, nu? Ei bine, puteți constata pe cont propriu ca pentru oricare dintre itemii din lista de mai sus va va fi imposibil sa decideți care este profesia in al carei "domeniu de specialitate" intra jobul respectiv. Și e vorba de vreo optzeci de locuri de munca, nu de citeva, acolo, care sa poata fi expediate ca excepții cautate cu luminarea. In plus, e vorba despre locuri de munca luate din anunțuri de recrutare, deci "din realitate", nu de niște invenții sucite intenționat.

Scopul acestei provocari tactice nu este sa va impuna concluzia ca da dom'le, aceste locuri de munca intra in "domeniul de specialitate" al sociologiei, concluzie de altfel falsa (mai exact, inadecvata). Scopul este cel declarat, și anume o clatinare de pe soclu, acumularea unei cit de mici doze de scepticism apropo de ideile noastre curente despre profesii, locuri de munca, profesionalism, profesionalizare etc.

Soluția pe care o propun poate fi realizata la mai multe nivele.

o            Astfel, folosind regulile de baza, și-o poate realiza fiecare pentru sine, eventual cu ajutorul unor prieteni. O recomand in special studenților la sociologie, de facut mai ales in semestrul patru al ciclului de licența. Dar poate fi facuta de oricine vrea sa se (re)orienteze in valorificarea diplomei de sociolog și pricepe ca pentru asta are nevoie sa vada toate disponibilitațile, ca sa aiba de unde alege. Este insa esențial sa ți-o facu mina ta.

Iese ceva cam ca lista de mai sus, pe care am facut-o culegind (cind și cind) anunțuri de recrutare din "Ziarul Financiar" și din "Capital", impreuna cu cițiva prieteni[2]. Cu precizarea ca in afara de denumiri, colecția voastra va conține, pentru fiecare job, și ceea ce sursa de unde ați luat informația menționeaza despre jobul respectiv, plus alte eventuale informații pe care le-ați obținut din alte surse.

o            Pentru ca e vorba despre o informații referitoare la o anumita piața a muncii și prestațiilor profesionale, colecția poate fi realizata pentru orice piața de acest gen. De exemplu, pentru piața muncii și prestațiilor profesionale din Romania. In acest caz, e cam greu de lucrat de unul singur/ de una singura, tu și cu prietenii tai. Ideea mea este ca la acest nivel, colecția ar trebui realizata și administrata de o organizație profesionala a sociologilor din zona. Pentru exemplul nostru, ARS - Asociația Romana de Sociologie, dar am putea sa-i facem concurența de la Brașov, reactivind ASSPRA - Asociația de Sociologie și Studii Pragmatice - pe care am inființat-o in ianuarie 1990.

o            Atunci cind avem piețe supranaționale ale muncii și prestațiilor profesionale, este evident avantajoasa realizarea și gestiunea colecției la acest nivel. Este situația foarte tipica a Uniunii Europene. Prezența intitulaturii ASA in titlul acestui capitol spune ca am in proiect sa ma adresez cit mai curind Asociației Europene de Sociologie, ESA - European Sociological Association, eventual direct rețelei de cercetare a ESA specializata in sociologia profesiilor (RN 15 Sociology of Professions pentru materializarea acestei idei.

Colecția poate fi gindita și la scara larg internaționala, cu implicarea in rolul de coordonator/ administrator a Asociației Internaționale de Sociologie, ISA - International Sociological Association, care are și ea o retea de cercetare in sociologia profesiilor (RC52 - Research Committee on Sociology of Professional Groups

Pornind de la principiul ca din mai lung se poate face mai scurt, dar invers ba, voi descrie soluția la nivelul ARS - ESA. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa asteptam pina cind aceasta idee va fi imbratisata la acest nivel. De altfel recunosc, ba chiar cu panaș, ca sociologul prototip, sursa a reperelor esențiale ale soluției pe care o propun, este sociologul pe cont propriu, free-lance, care iși face deci propria sa colecție.

La baza "Colecției" se afla o tipologie normala a ocupatiilor pentru sociologi (nu una malformata, careia ii lipsesc suficiente organe pentru ca sociologii sa nu poata fi decit functionari, salariați, mai toți la stat, și subalterni).

o            Dezvoltata la nivelul analitic al unei definiții operaționale, o tipologie cit de cit normala a ocupațiilor de sociolog arata cam așa[3]:

- a. criteriul ocupații de conducere sau ocupații de execuție

- a₁. ocupații de manager (ocupații de conducere)

- a_1.1. line-manager,

- a_1.2. middle manager,

- a_1.3. top manager,

- a_1.4. task sau project manager;

- a₂. ocupații de expert (ocupații de execuție)

- a_2.1. expert in schimbari de (entitatile social-umane)

- a_2.1.1. persoane si categorii de persoane,

- a_2.1.2. publicuri,

- a_2.1.3. grupuri umane,

- a_2.1.4. organizatii (firme, institutii, organizatii politice, organizatii cetatenesti, organizatii profesionale),

- a_2.1.5. comunitati,

- a_2.1.6. societati,

- a_2.1.7. natiuni si agregate supra-nationale;

- a_2.2. expert in schimbari de (atributele si caracteristicile ale entitatilor social-umane)

- a_2.2.1. comportamente

- a_2.2.1.1. comportamente de munca,

- a_2.2.1.2. comportamente de cumparare si orice alt tip de comportament achizitiv,

- a_2.2.1.3. comportamente de consum, inclusiv comportamentele de consum mass-media,

- a_2.2.1.4. comportamente de vot si alte comportamente tinind de domeniul politic si, in general, al gestiunii puterii, inclusiv comportamentele cetatenesti,

- a_2.2.1.5. colaborare (cooperare),

- a_2.2.1.6.     concurenta (competitie),

- a_2.2.1.7.     conflict;

- a_2.2.2. ceea ce genereaza și orienteaza comportamentele, si anume

- a_2.2.2.1. contexte ale vietii de zi cu zi,

- a_2.2.2.2. conversații,

- a_2.2.2.3. perceptii,

- a_2.2.2.4.     emotii,

- a_2.2.2.5. motivatii,

- a_2.2.2.6. aspiratii,

- a_2.2.2.7. atitudini,

- a_2.2.2.8. stiluri de viata,

- a_2.2.2.9. valori si credinte, moduri de gindire, filosofii de viata,

- a_2.2.2.10. culturi, inclusiv culturile organizationale;

- a_2.2.3. tendinte evolutive, procese

- a_2.2.3.1.. amorsare,

- a_2.2.3.2. accelerare sau incetinire,

- a_2.2.3.3. stopare,

- a_2.2.3.4. schimbare de directie,

- a_2.2.3.5. modificare a profunzimii;

- b. criteriul poziția de proprietate

- b₁. ocupații de salariat,

- b₂. ocupații de free-lance,

- b₃. ocupații de proprietar de firma care isi conduce el insusi/ ea insasi businessul;

- c. criteriul sector

- c₁. ocupații in sectorul public

- c_1.1. sectorul public de business,

- c_1.2. administratia publica,

- c₂. ocupații in sectorul privat

- c_2.1. in sectorul privat de business,

- c_2.2. in sectorul privat civil (sau not-for-profit) (organizatii non-guvernamentale, fundatii, partide politice);

- d. criteriul zona de succes ocupațional predictibil cu profesia de sociolog

- d_1. ocupații in zona centrala a succesului ocupational predictibil cu profesia de sociolog, formata din joburile și prestatiile in care cu profesia de sociolog succesul ocupational predictibil este, ceteris paribus, cel mai mare/ mai sigur. Adica mai mare/ mai sigur decit cu orice alta profesie,

- d_2. ocupații in zona medie a succesului ocupational predictibil cu profesia de sociolog, formata din joburile și prestatiile in care cu profesia de sociolog succesul ocupational predictibil este, ceteris paribus, la fel de mare/ de sigur ca si cu o alta profesie,

- d_3. ocupații in zona periferica a succesului ocupational predictibil cu profesia de sociolog, formata din joburile și prestatiile in care cu profesia de sociolog succesul ocupational predictibil este, ceteris paribus, mai mic/ mai puțin sigur decit cu o alta profesie.

o            Sint constient cit de fastidioasa poate fi o astfel de tipologie analitica. Și trebuie ținut seama de faptul ca pe unii dintre taxonii definiției nu i-am desfașurat decit atit cit sa se ințeleaga despre ce e vorba, cu alte cuvinte ca avem de-a face cu o tipologie mai degraba in lucru. Dar, in afara de faptul ca imi va asigura un loc sempitern in memoria sociologilor din toate tarile, ea are si citeva utilitati mai putin impozante, dar semnificativ mai interesante si mai generos distribuite.

Utilitatea tipologiei se amplifica daca o transformam in ceea ce cartile de tehnici creative numesc "matrici de descoperire". Nu insist, tipologia are tot ce-i trebuie pentru asta, iar ca tehnica creativa matricile de descoperire nu sint nici cele mai rar și nici cele mai greu de aplicat[4]. La capatul acestei transformari, care nu este decit intersectarea criteriilor de clasificare si a taxonilor (observind in mod respectuos disjunctiile exclusive, de exemplu manager + expert), vom avea o multime de casute, fiecare dintre ele identificind analitic o anumita ocupatie - job sau prestatie - de sociolog. Astfel, tipologia de mai sus devine o masinarie care genereaza foarte multe casute, deci joburi si prestatii distincte pentru sociolog. Sa zicem ca genereaza omie. Din aceasta mie, unele - mai mult de o suta? - sint banale; altele - nu mai mult de doua sute, va spun eu - sint absurde; iar restul - adica vreo saptesute - asteapta sa le descoperim in lumea reala a joburilor si prestatiilor sau sa le introducem in aceasta lume. Nu douasute ca "Lista lui Lambert", produsul de referinta la scara mondiala, pentru a spune asa, ci sapte sute. Iar surpriza e ca de fapt cifra de omie este insignifianta, cifra reala fiind de exact 88.536 (optzecișioptdemiicincisutetreizecișișase). Daca nu va vine sa credeti, mobilizati de pe undeva un pic de algebra - partea aceea cu "en factorial", "combinatii de en elemente luate cite capa" si "permutari de en elemente luate cite capa" - si faceti calculele .

In sinteza, tipologia pe care o propun poate fi folosita cu succes in urmatoarele trei functii de baza:

masina de recoltat idei de joburi, prestatii si cariere faine pentru sociologi de pe piața joburilor și prestațiilor;

- instanta secundara de judecat "bunatatea de potrivire"[6] a unui job, a unei prestatii, a unei cariere cu profesia de sociolog;

- generator de idei noi, inedite de joburi, prestatii si cariere faine pentru sociologi

Colecția ESA este un repertoriu de joburi și de prestații intocmit pentru o anumita perioada de timp, de exemplu, pentru un an. Vom putea avea, de pilda, "Colecția ESA 2008", "Colecția ESA 2009", "Colecția ESA 2010" etc.

Joburile si prestatiile pe care le vom pune in colectie le luam in primul si in primul rind din scanarea continua si analiza de continut a cererii de pe piata muncii si a prestatiilor profesionale din zona pe care o acoperim. "Colectia ARS" este despre piata muncii si a prestatiilor profesionale din Romania, "Colectia ASA" este despre piata muncii si a prestatiilor profesionale din SUA, "Colectia ESA" este despre piata muncii si a prestatiilor profesionale din tarile membre UE.

o            Cei mai multi dintre itemii colectiei ii vom lua din anunturile de recrutare ("posturi vacante"), cu reverenta maxima fata mass-media, dar fara sa pierdem din vedere celelalte medii de comunicare, inclusiv cele informale, inclusiv cele pe care meseriasii in Public Relations le numeau pina de curind BTL. Complementar si in masura in care vrem sa facem rost de resursele adecvate, putem face anchete printre utilizatorii de resursa umana (employers), in genul in care aceste anchete sint realizate (sau ar trebuie sa fie realizate) de institutiile care produc si administreaza instrumentele din gama COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania). Spun "in genul" deoarece, avind ceva tangențe cu sociologia si nefiind de stat, noi le putem face incomparabil mai istete.

o            Identificarea cererii de prestatii profesionale e o poveste un pic mai complicata. In sensul ca ne cere lucruri cu care sociologii nu au prea fost invatati pina acum, si anume sa fim atenti la o piata. In principiu, e o problema simpla de cercetare de marketing, deci semnificativ sub nivelul mediu al competentei in materie de cercetare pe care il au sociologii. Deci nu avem decit sa ne ducem la marketeri si sa invatam si noi cum se masoara cererea pe o piata de servicii. Nu e nimic complicat, e o masurare de nivel nominal. Dar, dat fiind faptul ca piata prestatiilor sociologice este inca in mare masura o piata potentiala, va fi nevoie si de cercetari mai sofisticate, din gama cercetarilor pentru configurarea si pozitionarea produselor (serviciilor) noi. Avem de-a face cu o problema cu adevarat complicata. Sa testezi e o chestie de meserie, oricine poate sa o invete; mai trebuie insa si sa ai ce sa testezi, ceea ce e o chestie de creativitate.

Pentru nivelul colectiilor personale, solutia pentru identificarea cererii de prestatii profesionale este un pic mai exigenta, angajind un anumit stil al exercitiului profesional. Voi trata pe larg acest subiect in paragraful urmator, ca procedura in exercitiul profesional de sociolog, sub eticheta "carnetul de bal".

o            Peste toate, dar numai dupa ce sintem bine familiarizati cu piata, putem pune in functiune cautarea cu ajutorul matricii de descoperire schitata anterior.

"Colectia ESA" nu este doar o culegere de denumiri. De exemplu, fiecarui item din colectie ii este atasata o descriere. Pentru aceste descrieri merita sa apelam la cele mai bune practici pe care experienta din domeniul joburi, cariere și prestatii le-a acumulat. Pentru joburi, de exemplu, descrierea poate fi realizata la nivelul celor mai bune practici acumulate in managementul resursei umane, la capitolul despre job description, job evaluation.

o            Descrierile vor prelua cit mai mult si mai fidel din modurile verbale in care joburile si prestatiile respective circula in piata lor. De exemplu, preluind din anuntul/ anunturile publicitare prin care au fost puse in public. Aceasta se refera inclusiv la denumire.

Aceasta autenticitate a descrierii din sursa client constituie unul dintre criteriile cele mai importante in judecarea admisibilitatii itemilor in colectie.

o            Cit de standardizate vor fi descrierile si daca e nevoie de o structura unitara a acestora, acestea sint subiecte de analiza si decizie ulterioara, in forurile de decizie ale ESA (sau ale ARS, ori ale altor organizatii profesionale ale sociologilor interesate sa-si faca propria colectie).

Una dintre ideile cele mai caracteristice ale conceptului pe care il propun este ca vizeaza in mod preponderent joburile si prestatiile emergente. Atit de preponderent incit s-ar putea spune ca in conceptul "Colecția ESA" profesia de sociolog este profesia joburilor și prestațiilor emergente.

o            Prin joburi și prestații emergente ințeleg joburile și prestatiile noi, cele care apar acum si pentru care proiectia pe multimea profesiilor este inexistenta sau disputabila. Pentru o anumita perioada, ele formeaza o zona a succesului ocupațional mediu in raport cu foarte multe dintre profesiile existente. Trebuie sa treaca un timp pina cind "se alege brinza din zer", adica toata lumea (buna, normal) isi da seama ca titularii profesiei P sint in mod clar mai performanti, ceteris paribus, in realizarea ocupatiei O. Sau pina cind, vazind cit de importanta si de bine platita este ocupatia O, cineva se hotaraste sa faca o profesie care sa o aiba ca zona centrala, adica sa faca o scoala profesionala care sa pregateasca in mod explicit pentru performarea cu succes a ocupatiei respective.

o            Despre joburile și prestațiile emergente avem de remarcat caracterul exploziv al dezvoltarii - numerice, ca si tipologice - a pietei acestor joburi si prestatii "atipice".

"Atipice" inseamna simplu joburi si prestatii pentru care nu stim sau ne este deosebit de greu sa stabilim absolventi de care scoala profesionala ar fi bine sa angajam pentru a avea o cit de cita certitudine ca se vor descurca.

"Atipice" este etichetarea traditionalista, cea din perspectiva careia aceasta explozie este echivalenta cu deprofesionalizarea generala a muncii in vremurile noastre. Sint aratate drept cele mai tipic "atipice", deci cele mai deprofesionalizate, joburile si prestatiile din vinzari si din managementul resursei umane. Dar putem adauga si alte domenii ocupationale, cum ar fi due diligence, consultanta de business, consultanta manageriala, comunicare si public relations, productia de televiziune, productia de evenimente, jurnalismul. La limita, toti itemii "Colectiei Gh. Onut" sint joburi si prestatii emergente, "atipice".

Nu as vrea sa se creada ca i-am ales in mod intentionat asa. Pur si simplu asa arata cererea. Poate ca explicatia pentru prevalenta neta a "atipicelor" pe piata actuala a joburilor si prestatiilor este banala si sta in faptul ca pentru a umple o vacanta de genul "medic ortoped", "inginer instalatii TS" sau "cofetar-patiser" nu e nevoie sa faci atita galagie publica cita trebuie sa faci pentru a gasi un career coach sau un client service supervizor/ manager. M-as cam indoi si, oricum, nu vad de ce pe noi, sociologii ne-ar interesa joburi ca acestea, "medic ortoped", "inginer instalatii TS" sau "cofetar-patiser". Daca ne-ar fi interesat, am fi optat pentru profesiile, deci pentru scolile profesionale aferente.

Nu, noi am optat pentru o profesie care este o platforma foarte versatila, o baza valoroasa pentru abordarea cu succes a unei diversitati de joburi si prestatii. Din afara, competenta noastra profesionala poate parea inexistenta -ne pricepem la lucruri la care, cu picul de antrenament care oricum ne trebuie si noua, se pricepe oricine.

De unde stim care dintre joburile si prestatiile scanabile sint bune pentru a fi performate cu profesia de sociolog?

o            In "Colecție" intra cu precadere joburi si prestatii emergente. Acesta este primul criteriu cu care selectam din masa de joburi si prestatii scanabile.

Poate fi vorba si despre joburi si prestatii mai vechi, despre care logica, intuitia si, eventual, experienta (care poate fi si a altcuiva) ne spun ca nu fac parte din patrimoniul vreunei profesii ocupationale. In general, nu e foarte greu sa decizi ca jobul X sau prestatia de expert Y nu este pentru tine deoarece este evident pentru medic sau pentru contabil. Subliniez, de expert. Pentru ca daca e vorba despre un job de conducere, ne luptam. Nu vad de ce un sociolog care isi doreste asa ceva nu poate fi un excelent director de spital, de exemplu. Dar, daca nu fac parte din patrimoniul vreunei profesii ocupationale, poate fi vorba si despre mai vechi joburi si prestatii de expert. De cele mai multe ori nu avem de-a face decit cu obiceiuri mai mult sau mai puțin inradacinate. De exemplu, pina acum nu mai mult de un deceniu si jumatate toti cunoscatorii din Romania stiau ca economistii sint cei care se ocupa cu "resursele umane". Intre timp lucrurile sau mai schimbat, chiar si sociologii au ajuns la concluzia ca joburile su prestatiile din acest domeniu ar cam fi si pentru ei, poate in primul rind pentru ei.

o            Urmatorul criteriu cu care va propun sa judecam daca un job sau o prestatie poate fi performat/a cu succes cu profesia de sociolog este criteriul hedonist. Care, dat fiind caracterul obiectiv al criteriului emergentei, este de fapt primul criteriu.

Va propun propria noastra placere ca unica restrictie sau frina pe care sa ne-o impunem in legatura cu accesul in cimpul ocupatiilor. Un job sau o prestatie este de sociolog daca imi place mie, titular/ titulara a unei diplome de licenta in sociologie, sa o fac. Restul e gargara. A altora.

o            Va mai propun o perspectiva dinamica. Apropo de prioritatea emergenței, in fiecare zi apar (cereri de) joburi si prestatii noi. Cine e mai competent decit noi sociologii in a vedea asta, cine sa constate noile aparitii? Iar daca tot sintem primii/ primele, sa le incercam mai intii pe noi: imi place sau nu-mi place, ma intereseaza sau nu ma intereseaza. Iar daca imi place, e pentru mine. Sau pentru colegii mei despre care stiu ca le-ar placea.

Va propun sa gindim in mod automat ca orice item ocupational nou, job sau prestatie, este pentru sociolog. Abia dupa aceea sa verificam daca ne place sau nu si sa decidem eventual ca nu.

o            In sfirsit, va propun o perspectiva concurentiala. Daca ii place, daca il/ o intereseaza, sociologul este dator sa concureze pentru orice job sau prestatie, indiferent ce clameaza cutuma si titularii altor profesii. Singura care ne poate opri este ingradirea jurisdictionala. Insa chiar si aici e bine de pastrat in minte valorosul principiu murphy-ean care ne spune ca e mult mai usor sa fii iertat decit sa obtii permisiunea.

In sinteza, avem de extins și de consolidat capacitatea de a produce consecințe reale și active a ideii ca profesia de sociolog este o baza valoroasa pentru abordarea cu succes a unei mari diversitați de joburi și cariere. Pentru ca aceasta idee sa-și materializeze generoasele-i promisiuni:

- avem nevoie de o colecție cit mai extinsa cu joburile, prestațiile și carierele care pot fi performate cu succes cu profesia de sociolog;

- avem nevoie ca aceste joburi sa faca parte din lumea reala, adica sa exprime neechivoc cererea de pe o piața definita, non-abstracta, a muncii și a prestațiilor profesionale;

- este necesar sa facem din colecție un bun public, administrat ca bun public;

- colecția este necesar sa fie generata prin contributii deschise, individuale, ca si colective;

- este necesar un produs cumulativ. Anul acesta avem Colectia 2008", la anul vom avea Colectia 2009 de joburi, prestații & cariere faine pentru sociologi";

- destinatarii privilegiați ai colecției trebuie sa fie studenții la sociologie, in mod special studenții din anul I, astfel incit sa aiba timp sa se familiarizeze cu ele pentru a putea alege cu drag, deci in maxima cunoștința de cauza.

Dezvoltarea procedurala și gestiunea criteriilor și perspectivelor, ca și a matricei creative a tipologiei ocupațiilor de sociolog sint teme esențiale ale organizarii profesiunii noastre.

"Colecția ESA" ar putea fi gestionata la nivelul Uniunii Europene de catre ESA - Asociația Europeana de Sociologie -, pe baza secvențelor elaborate de asociațiile naționale naționale de sociologie pentru fiecare piața naționala a muncii și prestațiilor profesionale.