Sociologie rurala - monografia comunei dobresti

 

MONOGRAFIA COMUNEI DOBRESTI:

Comuna Dobresti este atestata documentar la sfarsitul secolului 17, dar unele marturii amintesc de ea din secolul 15 sub denumirea de Govorasti de la latinescul "hovora" care inseamna -bai calde.

Se numara printre cele mai mari unitati admistrativ-teritoriale ale judetului Bihor, datorita atat suprafetei sale, 13.480 ha, cat si numarului populatiei, 5.860 de locuitori, avand in componenta opt sate: Dobresti, Luncasprie, Hidisel, Crincesti, Topa de Jos, Topa de Sus, Corbesti si Cornisesti. Pana prin anii 1998-2000, numele Dobresti avea mare si recunoscuta faima intre asezarile tarii, dar mai ales intre bazinele miniere ale Romaniei, fiind singura zona de unde se extragea bauxita, minereul atat de cautat si solicitat pentru obtinerea aluminiului. Activitatea miniera a inceput in anul 1964, cand sute de barbati au schimbat plugul si caruta cu tarnacopul si vagonetii, lasand in seama femeilor si copiilor campul si padurea, ei coborand sute de metri in adancimea pamantului .Dar daca lampile de miner n-au reusit sa creeze lumina dorita, nici retributiile parintilor n-au putut sa schimbe radical destinele noilor generatii, astfel ca din tata-n fiu si increderea, si sperantele minerilor din Dobresti se destramau pe masura ce muntii de steril cresteau mereu la marginea comunei. In aceeasi masura, satele zonei miniere intrau tot mai mult in stapanirea unei vieti cenusii, fara sansa zaririi luminii de la capatul tunelului. Insa dramatismul vietii minerilor avea sa creasca in intensitate, ajungand pana in pragul disperarii, in anii 1998-2000, cand minele de bauxita au fost inchise. La alegerile din anul 2000, minerii au hotarat sa aleaga primar al comunei pe unul dintre ortacii lor, pe inginerul sef de lot NICOLAE NEAG care este si in prezent primarul comunei.El s-a nascut la 11 martie 1960 in comuna Buces, judetul Hunedoara; este de religie ortodoxa.A absolvit liceul "Avram Iancu" din Brad, Facultatea de masini si instalatii miniere din Petrosani.Ca activitate profesionala a fost inginer-sef electromecanic, SC Tgi Oradea, punct lucru Rieni.Apartenenta sa politica: este memebru PSD; viceprimarul comunei este Dume Viorel.

Servicii din cadrul primariei sunt: biroul social, biroul agricol, birou stare civila, biroul financiar, contabilitate.

Date despre populatie:

• Barbati: 2900
• Femei: 2960

Structura pe nationalitate:

• Romani: 4954
• Maghiari: 6
• Rromi: 720

Total populatie ocupata: 3150 dintre care salariati sunt 453.

Total populatie neocupata: 1620 dintre care:

• Someri: 85
• Pensionari: 1215
• Persoane in asistenta sociala: 320

Situatia gospodariilor:

Numarul total al gospodariilor este de 1990 din care:

• Pana la 2 membri: 183
• Pana la 3 membri: 458
• 4 si peste 4 membri: 1349

Cadrul natural: relieful comunei Dobresti este unul de ses (20%), colinar si de deal (80%) propice dezvoltarii agriculturii, mai cu seama cresterea animalelor.Teritoriul comunei este strabatut de Valea Topei, Valea lui Vasile si Valea Vida. Zone de agrement sunt Barajul Vida si Cheile Videi.

Activitati economice specifice comunei:

Crestera animalelor

Producerea renumitei "palinci de bihor"

Exploatarea de masa lemnoasa si mic mobilier

De perspectiva dezvoltarea turismului.

Comuna Dobresti este printre comunele cu cel mai mare numar de copii de varsta scolara si prescolara: l003, de la gradinita la scoala de arte si meserii. Ei sunt cuprinsi in 14 unitati de invatamant. "Sigur ca numarul mare al elevilor este un motiv de mandrie pentru noi, ei reprezentand generatia destinata altui viitor, mai bun, fara indoiala. Datoria noastra este sa le asiguram toate conditiile la invatatura, de la starea cladirilor pana la dotarea claselor'- afirma primarul comunei. Daca salubrizarea incintelor scolare si igienizarea cladirilor sunt operatiuni curente in fiecare an, procesul de reabilitare si modernizare a scolilor este complex si atotcuprinzator pentru fiecare dintre cele patru scoli cu clasele 5-8 si pentru toate cele opt scoli cu clasele 1-4 si cu gradinite. O mare parte din banii folositi provin din bugetul comunei, dar au fost si alte ajutoare guvernamentale ori din alte surse. Amintim aici relatia cu o firma olandeza, care a dotat salile de clasa ale scolilor comunei cu 660 seturi complete - masa si scaun. Cea mai mare scoala, cu 370 elevi, este cea din Dobresti, unde in prezent au loc lucrari ample de reparatii si dotari: acoperis nou, tencuire si zugravire generala, montare de termopane, parchetare, inlocuirea completa a instalatiei electrice, centrala termica si instalatie de incalzire, grup sanitar nou, la nivelul cerintelor actuale, internet si cabinet de informatica. Finalizarea lucrarii a foat incheiata pentru luna aprilie 2008. In aceasta perioada elevii din clasele 1-4 sunt transportati la scoala din Hidisel, iar cei din clasele 5-8, la scoala din Luncasprie. Costurile transportului sunt impresionante - circa 800 milioane in 2007, dar efortul merita. Sigur ca si scolile din Luncasprie si Hidisel sunt cuprinse in programul de reabilitare, momentan oprit, dar cu sansa finalizarii in vacanaa de vara . La ambele scoli este vorba de reparatii si zugraviri interioare, termopane, incalzire centrala completa, reparatii la instalatiile electrice, reparatii la acoperisuri etc. 'Nici scolile cu clase mici si nici gradinitele nu au fost omise de pe lista reabilitarilor. Spre exemplu, la Scoala din Crincesti s-a forat put pentru asigurarea apei potabile, s-a amenajat grupul sanitar, s-a construit centrala termica si incalzire centrala, s-a schimbat mobilierul si instalatia electrica, a fost montata instalatie de paratrasnet si a fost construita o magazie de lemne'- precizeaza Nicolae Neag, continuand cu Topa de Sus, unde functioneaza o scoala cu clasele 1-8: in 2006 s-a procedat la reabilitarea totala a cladirii, fiind schimbat acoperisul, s-au efectuat reparatii interioare si exterioate, zugraveli si igienizari.

Pentru ca scolile din Dobresti, sa poata asigura salile de clasa necesare celor 370 de elevi ai localitatii, in constructie se afla o noua cladire prevazuta cu 8 sali de clasa.

Si scoala din cartierul romilor din Dobresti a fost renovata prin inlocuirea totala a invelitorii, tencuieli si reparatii interioare si exterioare, zugravire generala.

In anul scolar 2006-2007, la scoala cu clasele 1-8 din Dobresti s-a derulat subproiectul "Arte si traditii locale reflectate in activitati scolare si extrascolare". Subproiectul s-a derulat cu implicarea uneie chipe formate din 5 cadre didactice si 30 de elevi si a avut ca obiectiv general "cunoasterea si practicarea de catre elevi a artei si traditiei artistice locale". Copii din comuna au participat si la diferite olimpiade, avand rezultate foarte bune.Prin efortul si preocuparea intensa a unor carde didactice conduse de directoarea coodonatoare a scolilor comunei, doamna profesor Maria Livia Gego, la scoala din Hidisel a luat fiinta un centru de documentare si informare destinat nu doar elevilor, ci si tuturor locuitorilor comunei.Printre dotarile principale se numara calculatoara conectate la internet si o biblioteca cu aproximativ 30.000 de carti.

PRIMARIA:

Impozantul edificiu al Primariei Dobresti a capatat o noua infatisare exterioara, aici fiind efectuate reparatii si zugravit, dar mai ales in interior prin modernizarea birourilor si dotarea lor, de la incalzire centrala la calculatoare si internet, de la mobilier la telefonie: "Consideram ca prima institutie a comunei, care este primaria, trebuie sa se ridice la nivelul rangului ei, iar functionarii publici sa poata primi cetatenii in mod civilizat''- spune primarul Nicolae Neag.

Primaria Dobresti se poate mandri cu faptul ca a reusit in 2007 terminarea asfaltarii drumurilor judetene 764 si 764C, pe 1,35 km in centru de comuna, sperand ca lucrarea va continua.In ceea ce priveste drumurile comunale, s-a reusit cu ajutorul fiului satului Cornisesti, domnul Solomon Sidea din SUA asfaltarea a 1,2 km pe DC198 pana in Cornisesti.In coloborare cu societataea Mineral Vest, Primaria Dobresti a luat masuri pentru pietruirea cu piatra concasta a celor 100 de drumuri comunale, ulite si dulee.

In urma inundatiilor care au afectat puternic comuna, primaria a refacut din surse proprii podul de pe Valea Topa dintre Crincesti si Cornisesti, dar si podul de pe DC196 de la Topa de Sus si puntea pietonala din catunul rusi.

PROIECTE:

Modernizarea DC196 Hidisel-Topa de Sus, pe o lungime de 5 km

Modernizarea DC204 Luncasprie-Baraj Vida pe 1,75 km, lucrarile fiind pe terminate.

Dotarea tehnica a alimentarii cu apa, ramasa dupa inchiderea minei in 2003, compusa din 2 bazine de 500 mc apa bruta fiecare, statie de filtrare si tratare cu doua bazine de 150 mc, a fost preluata in scopul alimentarii comunei, avantajul constand in caderea libera.In 2007 s-a tocmit un alt studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu apa a localitatilor Cornisesti, Luncasprie, Dobresti extindere, Topa de Jos, Crincesti; unele dinte aceste proiecte inca nu sunt incepute.

Situatia asigurarilor cu utilitati:

Alimentarea cu apa:

v    Gospodarii racodate: 220

v    Gospodariii neracordate: 1770

v    Gospodarii alimentate din puturi individuale: 1200

v    Gospodarii racordate din puturi colective: 570

Canalizare de ape menajere:

v    Gospodarii racordate: 130

v    Gospodarii neracordate: 1860

v    Gospodarii cu tratare individuala: 25

v    Gospodarii fara canalizare: 1835

Epurare ape menajere - statie epurare pentru 130 de gospodarii.

Canalizare ape pluviale - 1,3 km.

Transport in comun - autobuze si microbuze pentru ruta Dobresti-Oradea.

Retele de comunicatii - internet =15 posturi, telefonie Romtelecom=156 posturi, telefonie mobila Cosmote, Orange si Vodafone.

Energie electrica:

v    Gospodarii racordate: 1978

v    Gospodarii neracordate: 12

v    Posibilitati de extindere: 12

Termoficare nu exista, si nici alimentare cu gaze naturale.

Componenta CDSE Dobresti este urmatoarea:

Suprafete alocate altor folosinte : 22 considera ca primele nevoi prioritare sunt: alimentarea cu apa, modernizarea drumurilor, salubritatea si problemele legate de mediu.

In Dobresti activeaza patru medici de familie.Exista doua farmacii, populatia comunei fiind multumita de serviciile acestora.In cazul persoanleor care nu se pot deplasa, medicii au masini care ii transporta la locuinta bolnavului.

In atelierele de confectii incaltaminte din Dobresti, confectii tricotaje si confectii din Hidisel lucreaza 250 de persoane, majoritatea femei.In comuna exista un camin cultural, biserici ortodoxe si baptiste. In fiecare sambata se organizeaza un targ unde se vand diferite produse: de la legume si fructe pana la articole de imbracaminte.

MEDIUL SOCIAL:

INVATAMANT:

SANATATE:

CASTIGURI MEDII LUNARE:

Suprafata totala a ariei geografice apartinatoare localitatii : 13.442.59 ha

Arabil : 2764 ha

Fanete : 446 ha

Vii : 0

Paduri : 7856 ha

Livezi : 22ha

Lacuri : 3.59 ha

Suprafete alocate altor folosinte : 22

In comuna activeaza si o echipa de fotbal numita Vulturii Dobresti.Acestia au un teren de fotbal adecvat, vestiare bune, sprijin pentru deplasarea juniorilor si a echipei titulare care se bucura de sprijinul Consiliului local, dar aduce si faima comunei fiind divizionara D.

Am intrebat unele persoane din comuna ce parere au despre primarul Nicolae Neag..Unii spun ca este un primar foarte bun, ca a facut foarte multe pentru comuna, altii considera ca ar putea face mult mai mult, macar sa fie apa potabila in toate gospodariile si drumurile sa fie asfaltate in totalitate nu doar pe strazile principale.Oamenii considera ca este o comuna cu potential mare; daca primarul si-ar da mai mult interes ar arata ca o statiune de munte si daca s-ar investo mai multi bani.

Au loc spectacole destul de des.

cu prilejul Craciunului 2007, in fata Primariei, a avut loc spectacolul colindatorilor si al formatiilor de Turca, mult apreciat si aplaudat de localnici. Turca din Topa de Sus, condusa de preotul Cornel Simai, a reprezentat judetul Bihor la Festivalul de la Faget.

Dobrestiul devine astazi un puternic centru spiritual..Langa bisericile vechi de lemn, s-au ridicat biserici si scoli noi.

Cel mai important reper cultural care atesta religia ortodoxa a locuitorilor comunei este Biserica Monument Istoric Luncasprie construita la sfarsitul secolului 17- inceputul secolului 18.

O oferta frumoasa de a petrece cateva zile minunate este PENSIUNEA CANDY din Luncasprie, de 3 stele.Pensiunea se afla in una dintre cele mai frumoase zone din Muntii Bihorului.Este situata intr-o zona aparte in ansamblul zonelor carstice din Bihor, prin numarul mare de izvoare, izbucuri si pesteri, care tadeaza o intensa activitate carstica in care se remarca Cheile Videi.

   

Monumentul eroilor cazuti in primul si al doilea razboi mondial Dobresti

Cariera Valea Magurii Dobresti

Casuta de vacanta pe marginea lacului Vida.
Lacul Vida (barajul) este un lac montan de acummulare situat in bazinul hidrografic al Crisului Negru, Muntii Padurea Craiului la o altitudine de 300 de metri.Este alimentat de Valea Vida care are o lungime de aproximativ 600 de metri, suprafata de 8 hectare de luciu de apa si adancimea de 15 m. Este cautat pentru plimbari in natura, pescuit si sporturi nautice.

Barajul de acumulare Vida loc. Luncasprie

Satenii din comuna spun ca unii dintre locuitori nu stiu sa aprecieze cu adevarat obiectivele turistice existente in comuna.Dupa aproape zece ani de cand ocupatia de baza a localnicilor -mineritul- s-a dus pe "apa Sambetei" nimaniu nu i-a venit cu adevarat ideea ca zona s-ar putea dezvolta fantastic din turism.Lacul Vida foarte cautat pana in urma cu cativa ani de foarte multi pescari, acuma este locul de intalnire al tinerilor din satele din Depresiunea Beiusului, dornici de distractie oricare ar fi ea.Vara, putinele locuri care permit camparea sunt intesate de masini si corturi.Cine nu mai prinde loc, opresc direct pe marginea drumului.Una dintre principalele forme de relaxare pentru sutele de tineri care, in fiecare weekend umplu la refuz orice petic de poiana din zona lacului este zbieretul din toti bojocii si auditia in aer liber.Dupa 2 zile de petrecere, lasand in urma lor mormane de gunoaie, tinerii din Tara Binsului pleaca in raliuri turbate pe ulitele satului Luncasprie, iar Valea Vida isi recapa amorteala de peste saptamana, dar insa nu pentru mult timp.

Locuitorii comunei Dobresti sunt in general, multumiti de activitatea primarului Nicolae Neag, desi mai sunt multe lucruri care ar trebuii rezolvate; ei sunt increzatori ca si aceste probleme se vor remedia intr-un final.