Masuri si mijloace de protectie individuala si colectiva in caz de dezastru

MASURI SI MIJLOACE DE PROTECTIE INDIVIDUALA SI COLECTIVA IN CAZ DE DEZASTRU

Protectie cetatenilor in caz dedezastru si razboi este complexa si variaza in functie de natura si de raza de actiune a acestora, de baza materiala existenta pentru protectie si de pregatirea populatiei pentru folosirea acesteia, de modul de comportare al fiecarui cetatean in parte in astfel de situatii.

Principalele masuri de protectie a populatiei si bunurilor materiale in caz de dezastre si razboi sunt:

1.Instiintarea si alarmarea despre pericolul dezastrelor si atacurilor aeriene;

2.Asigurarea mijloacelor de protectie individuala si colectiva;

3.Asigurarea medicala a actiunilor de interventie;

4.Protectia populatiei si bunurilor materiale prin evacuare pe timp de razboi si in alte situatii speciale.

INSTIINTAREA SI ALARMAREA DESPRE PERICOLUL DEZASTRELOR SI ATACURIOR AERIENE

Prevenirea cetatenilor din localitati, agentilor economici si institutiilor despre pericolul dezastrelor si atacurilor aeriene constituie una dintre masurile cele mai importante de protectie civila. Instiintarea oportuna a tuturor institutiilor administratiei centrale si locale contribuie la evitarea surprinderii(prin introducerea alarmei publice), la asigurarea la timp a adapostiri sau a dispersarii oameniilor si bunurilor materiale- pentru diminuare aefectelor dezastrelor si atacurilor aeriene - si in final, la reducerea considerabila apierderilor de vieti omenesti.

Instiintarea si alarmarea despre pericolul producerii dezastrelor si atacurilor aeriene se executa de catre statele majore de protectie civila, pe baza hotararii sefilor protectiei civile de la judetele, localitatile, agentii economici si institutiile afectate.

Pentru instintare se folosesc simultan: telecomunicatiile teritoriale, legaturile de transmisiuni cu fir si radio de protectie civila, legaturile proprii ale unor ministere, precum si statiile de radiodifuziune si televiziune. La agentii economici un rol important il au statiile de radioficare proprii, care pot sa previna la timp despre pericolul dezastrelor intregul personal existent in zona respectiva. Se evita astfel panica si se pot lua, in timp oportun, toate masurile pentru diminuarea efectelor cauzate de dezastru.

Alarmarea publica este destinata avertizarii intregii populatii despre pericolul de producere a unui tip de dezastru.

Pentru asigurarea alarmarii sunt utilizate toate mijloacele de alarmare fixe si mobile care pot fi:

-speciale:

-sirene electrice si electronice;

-sirene cu aer comprimat;p

-motosirene;

-sirene de mana.

-obisnuite:

-fluiere cu abur si aer comprimat;

-clopote;

-sonerii;

-claxoane.

-optice:

-panouri luminoase;

-dispozitive luminoase.

Numarul si tipul mijloacelor se stabilesc de statele majore de protectie civila pe baza normelor de inzestrare in raport cu caracteristicile tehnice, cu conditiile de propagare a sunetului si cu nivelul zgomotului de fond existent in zona.

Pentru alarmarea localitatilor urbane si a agentilor economici mari se folosesc:

-sirene cu aer comprimat;

-sirene electrice de 5,5 si 3 kw;

-motosirene.

Pentru alaramrea localuitatilor rurale se folosesc:

-sirene electrice de 5,5 si 3kw;

-sirene de mana.

Pentru alarmarea halelor industriale si complexelor comerciale, cu nivel mare de zgomot se folosesc:

-sirene de 3kw e 0,75kw si de 0,3kw;

-panouri si dispozitive luminoase.

Instalarea sirenelor electtrice se face de regula la : constructii industriale, hidrotermice si sociale, institutii, scoli, cladiri de locuit, etc., cu inaltime corespunzatoare pentru a asigura difuzarea semnalului acustic cat mai departe.

Mijoacele de alarmare pot fi actionate;

-centralizat pentru sirenele de 5,5 kw, cu ajutorul centralelor de alarmare instalate in punctul de comanda de protectie civila ale localitatilor si agentilor economici;

-individual si cuprind toate mijloacele a caror functionare este independenta de reteaua electrica (motosirene, fluiere cu abur, clopote, claxoane, sirene de mana, sonerii) si care completeaza sau inlocuiesc sistemul centralizat and acesta nu functioneaza.

Pentru declansarea in scurt timp a mijloacelor de alarmare, in specialamijoacelor centralizate, se impune o temeinica pregatire a personalului statelor majore de protectie civila si a formatiilor de spacialitate privind folosirea si exploatarea corecta a acestora. In acest sens, se acorda o deosebita atentie mentinerii in perfecta stare de functionare a sistemului de avertizare pentru prevenirea cetatenilor despre pericolul dezastrelor(in aval de barajele hidrotehnmice, la agentii economice cu pericole de accidente chimice, nucleare, incendii de mari proportii, etc.).

Experienta acumulata, ca urmare a producerii unor dezastre, scoate inevidenta necesitatea ca personalul de serviciu al agentilor econiomici sa fie bine pregatit in folosirea sistemelor de alarmare, iar dispozitivele de actiune sa fie la indemana acestora.

Cunoasterea de catre toti cetatenii patriei a mijlocelor de instiintare si alarmare, indeosebi a semnalelor de alarma la dezastre(accidente nucleare, chimice, inundatii) precum si instiintarea si aplicarea intocmai a regulilor de comportare la aceste semnale, se realizeaza in procesul de pregatire pentru protectie civila.

ASIGURAREA MIJLOACELOR DE PROTECTIE INDIVIDUALA SI COLECTIVA

Dezastrele(calamitatile naturale, dar mai ales catastrofele) ca si atacurile aeriene, pot genera mediul inconjurator substante radioactive, substante industriale cu toxicitate ridicata, diversi agenti patogeni - prin descompunerea substantelor organice de sub daramaturi - care, fie ca patrund prin aparatul respirator, fie ca se depun pe piele si imbracaminte, provoaca vatamari mai mult sau mai putin grave. Toate acestea pot fi inlaturate daca inh astfel de situatii folosim mijloacele de protectie individuale si colective.

A.Mijoacele de protectie individuala

a)Mijloacele individuale de protectie pentru prevenirea contaminarii sunt:

-mijoacele individuale de protectie a organelor respiratorii;

-mijloacele individuale de protectie a pielii;

b)Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii sau diminuarea efectului de contaminare sunt:

-truse sanitare;

-pachete individuale;

-antidoti si radioprotectori.

a.Protectia prin mijloacele individuale de protectie a organelor respiratorii se poate realiza in doua feluri:

-prin retinerea substantelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante. In aceasta categorie intra toate categoriile de masti contra gazelor care au proprietati de retinere a substantelor nocive. In lipsa lor in unele situatii sunt bune si unele mijoace improvizate realizate pe plan local de fiecare cetatean(masti cu tifon, diferite alte materiale care se aplica la nas si gura in momentul respiratiei);

-prin alimentarea individuala cu aer curat sau oxigen de la o sursa autopurtata. In aceasta categorie intra aparatele izolante de toate tipurile si mastuile izolante. De regula, aceste aparate sunt utillizate numai de echipe speciale, care sunt instruite in utilizarea aparaturii in spatii inchise si unde nu exista suficient oxigen pentru respiratie.

Pentru a ne izola complet de mediul inconjurator pentru protectia corpului si a membrelor se utilizeaza;

-completele de protectie;

-ciorapii si cizmele de protectie;

-mastile de protectie.

Toate aceste mijloace sunt confectionatedin panza cauciucata sau cauciuc(cazul manusilor si cizmelor).

b.Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii.

Trusa sanitara antichimica si pachetul antichimic individual de regula, contine mijloacele necesare pentru acordarea primului ajutor sanitar: fese de tifon, comprese sterile, flacoane cu solutii de decontaminare sau cu unguente.

Antidotii si radioprotectorii sunt destinati sa mareasca rezistenta organismului la actiunea substantelor toxice sau a radiatiilor nucleare. In cazul radioprotectorilor subliniem ca administrarea lor dupa iradiere nu mai are efect. Rezultate bune daun radioprotectorii de tipul cistiaminei si iodurii de potasiu.

B.Mijloace de protectie colectiva

Pentru protectia cetatenilor in caz de dezastre si razboi, in special in cazul contaminarii radioactive si chimice rezultate din accidentele nucleare si chimice, se pot utiliza pentru o perioada mijloacele de protectie ncolectiva. Dintre acestea mentionam:

a)Adaposturi de protectie civila special construite;

b)Adaposturi simple de protectie civila;

c)Spatii naturale de adapostire.

a.Adaposturi de protectie civila special construite

In timp de pace se proiecteaza si se executa in subsolurile noilor constructii adaposturi de protectie civila in unele localitati sau agenti economici, conform actelor normative in vigoare.

Adaposturile de protectie civila se executa, de regula, in subsolul:

-constructiilor industriale si anexele acestora;

-constructiilor social-culturale, administrative, scolilor de toate gradele, spitalelor, complexelor comerciale,etc.;

-cladirilor de locuit;

-constructiior destinate unitatilor, institutiilor si formatiunilor militare.

De asemenea, se mai construiesc adaposturi de mare capacitate in statiile de metrou, garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri si altele asemenea.

Alte tipuri de adaposturi sunt cele care se construiesc, la ordin, din elemente prefabricate din beton armat sau din material lemnos, in raport cu posibilitatile fiecarei localitati (agent economic). Pentru aceste adaposturi se intocmesc din timp de pace, documentatiile si, pe baza de plan, se repartizeaza materialele, utilajele, instalatiile si forta de munca necesare astfel ca in termen de 20-30 de zile de la primirea ordinului, adaposturile sa fie terminate.

Gradul de protectie al adaposturilor de protectie civila se asigura in mod diferentiat si se stabileste in functie de importanta localitatilor si societatilor comerciale.

Capacitatea adaposturilor de protectie civila care se executa in subsolul noilor constructii este in principiu de 100-300 de persoane, avand in vedere ca pentru 2 persoane este necesar un spatiu de 1m² de suprafata de adapostire. In cadrul constructiior subterane ca: metrou, garaje, pasaje, depozite, etc., se admit capacitati de adapostire mai mari.

Adaposturile de protectie civila se amplaseaza in imediata apropiere a locurilor de munca sau locuintelor, la o distanta care sa nu depaseasca 300m si sunt in general complet ingropate in pamant, cu nivelul inferior al planseului la nivelul terenului.

Adaposturile de protectie civila nu se amplaseaza la sectiile de fabricatie cu pericol de incendiu sau explozie, in apropierea depozitelor sau a rezervoarelor cu materiale toxice sau explozive precum si a conductelor de transport a acestora care in caz de avarie sau incendiere ar putea periclita viata celor adapostiti.

In peretii exteriori ai adaposturilor nu sunt goluri sau ferestre, iar daca exista, acestea se zidesc, la ordin, de regula cu beton armat.

Prin adaposturi, de regula, nu trec conducte de apa sau canalizare.

In timp de pace, adaposturile de protectie civila se dau in folosinta ca spatii de depozitare sau pentru alte nevoi cu acordul statului major de protectie civila al municipiului Bucuresti (judetean), cu obligatia de a fi mentinute permanent in stare de functionare si de afi eliberate, in caz de nevoie, in maximum 24 de ore. In acest sens se pot adauga compartimentari executate din materiale usoare care se demonteaza si se evacueaza odata cu eliberarea acestora.

Adaposturile de protectie civila care se amenajeaza in subsolurile noilor constructii se prevad cu incaperi de adapostit, grup sanitar si iesire de salvare.

Intrarile in adaposturi si iesirile de salvare se prevad cu tamplarie metalica si etanseizare cu garnituri de cauciuc care asigura un grad de protectie corespunzator adapostului respectiv.

In scopul asigurarii de microclimat in adaposturile de protectie civila se prevad instalatii de ventilatie care functioneaza atat in regim normal, cat si in regim de retinere, prin filtrare, a substantelor toxice, radioactive sau a agentilor patogeni.

Adaposturile de protectie civila sunt alimentate cu energie electrica pentru iluminat de la reteaua exterioara, avand tabloul de distributie separat de cel al blocului de locuinte. De asemenea adaposturile de protectie civila sunt prevazute cu grupuri sanitare pentru personalul care se adaposteste, conform normelor in vigoare.

b.Adaposturi simple

Ca adaposturi simple pot fi folosite de catre populatie pentru protectia impotriva atacurilor din aer, subsolurile constructiilor existente, transeele sau bordeiele care se construiesc la ordin.

Constructiile existente care se pot amenaja ca adaposturi simple sunt : subsolurile cladirilor de locuit, social - culturale, administrative, industriale si comerciale, tunelurile tehnologice vizitabile, galerile de orice tip, alte constructii subterane ca: garaje, pasaje, depozite,etc.

Adaposturile simple asigura protectia personalului impotriva schijelor, suflului, daramaturilor si radiatilor penetrante. Protectia imptriva armei chimice, prafului radioactiv si a agentilor patogeni se realizeaza cu ajutorul mijloacelor individuale de protectie.

Depistarea si amenaarea subsolurilor se realizeaza de catre statele majore dn protectie civila cu personalul de specialitate.

Amenajarea subsolurilor ca adaposturi simple de protectie civila se executa la ordin, pe baza documentelor intocmite din timp de pace de catre organele de specialitate de protectie civila.

In categoria adaposturi simple intra si tipuri de adaposturi realizate prin transee sau bordee. Aceste adaposturi se executa, la ordin, pe terenuri virane, in parcuri, curti, spatii, verzi,etc., respecatandu-se prevederile stabilite prin actele normativeelaborate de statele majore de protectie civila.

c.Spatiile naturale de adapostire

Pentru protectia prin adapostire a populatiei si bunurilor materiale se mai pot folosi si spatiile naturale de adapostire ca: grotele, pesterile, salinele,tunelurile parasite, minele,etc.

De regula, in spatiile naturale de adaspostire se protejeaza in primul rand cetatenii, daca acestea se afla in apropiere. De asemnea, in aceste spatii se pot proteja bunuri materiale ca: obiecte de valoare, documentatii tehnice, instalatii si utilaje unicat sau cu valoare mare, materii prime, alimente, arhive,etc.

Spatiile naturale de adapostire , la fel ca si adaposturile simple, se iau in evidenta de organele de specialitate de protectie civila si se intocmesc documentatii tehnice de amenajare in raport cu destinatia fiecaruia, pentru cetateni sau bunuri materiale si, la ordin, se va trece la realizarea acestora.

I.         ASIGURAREA MEDICALA A ACTIUNILOR DE INTERVENTIE

Importanta organizarii interventilor la dezastre rezulta din derularea rapida a evenimentelor si necesitatea planificarii si desfasurarii, in timp scurt si cu maxima eficienta, a fortelor sanitare si de alte specialitati in vederea limitarii si inlaturarii efectelor acestora.

Din punct de vedere medical, dezastrele sunt evenimente neasteptate care ucid , ranesc sau imbolnaevsc unmare numar de persoane. Rezulta astfel un flux masiv de ranititsi bolnavi care depaseste posuibilitatea retelei sanitare regionale.

La dezastre, din punct de vedere medical, sunt impuse doua aspecte:

a)Conditiile speciale de mediu create prin:

-distrugerea asezamintelor spitalicesti si administrative;

-impracticabilitatea    drumurilor de acces si evacuare;

-diminuarea calitatii si cantitatii apei potabile;

-distrugerea resurselor alimentare si resurselor economice;

-aparitia sinistratilor;

-pericolul de epidemii prin existenta cadavrelor neinhumate.

b)Problemele medicale caracteristice:

-numarul mare de raniti si bolnavi care necesita masuri de salvare de extrema urgenta;

-disproportii intre ajutorul medical posibil si cel necesar;

-crearea de prioritati prin triaj;

-ingrijirea pe etape cu amanarea tratamentului si transportului;

-panica si alte manifestari psihice;

-epidemii.

Pentru buna organizare a actiunilor la dezastre, de regula, terenul afectat se imparte in patru zone: zona de impact, zona periculoasa, zona de migrare si zona marginala.

Zona de impact este zona centrala unde a aparut calamitatea naturala sau catastrofa si unde sunt cele mai mari pierderi si distrugeri.

Zona periculoasa este zona dimprejurul zonei de impact si unde sunt mai putine victime si pagube materiale.

Zona de migrare porneste din zona de impact si este spatiul de deplasare a viiturilor, norului chimic, norului radioactiv, incendiilor,etc.

Zona marginalaeste zona care inconjoara zona periculoasa si zona de migrare in care nu sunt distrugeri dar in care exista un mare numar de sinistrati evacuati din zonele interioare.

Mentionam ca limitele zonelor se stabilesc in functie de calamitate sau catastrofa, numai de catre organele de specialitate. Pentru interventie, organele de specialitate se dispun, de regula, in zona marginala.

Fazele din care reies consecinte pentru ajutor, cu prioritati sunt:

-faza I-faza de "supravietuire"(ca timp fiind de ordinul minutelor).Aceasta faza este hotaratoare pentru supravietuire pentru ca, in acest scurt timp de izolare, nu exista ajutor din exterior.De aceea trebuuie sa retinem ca autoajutorul si primul ajutor se bazeaza pe deprinderile proprii formate anterior care pot salva multe vieti;

-faza a II-a - faza de "salvare" (ca timp fiind de ordinul celor din prima zi ). In acveasta faza are loc salvarea oamenilor in mod organizat, urmarindu-se ca cei cu arsuri sa ajunga la spitale in maxim trei ore, iar cei cu rani pana la sase ore. Hotaratoare in acesta faza sint primul triaj medical pentru supravietuire si cunoastrea modului de interventie pentru salvarea victimelor(hemoragii, respiratie artificiala, tratarea socului,etc.);

-faza a III -a - faza de "recuperare"(ca timp fiind de zile). In aceatsa faza se aplica principiile medicineila calamitati si catastrofesi chirurgie de razboi, caracterizata prin infectii, plagi deschise, tratament chirurgical de durata in spitale.

Sistemul asigurarii medicale la calamitati si catastrofe cuprinde :

-organele medicale de conducere care planifica, organizeaza si conduc activitatile de asigurare medicala si raspund de indeplinirea lor la timp, in raport cu situatia creata;

-formatiunile si unitatile medicale de pe intregh teritoriul tarii care executa activitati de asigurare medicala diferentiata, in functie de organizarea si incadrarea cu personal medico-sanitar, d doatarea acestora cun materiale si misiunea primita in cadrul esalonului din care fac parte;

-aprovizionarea cu materiale sanitare si produse farmaceutice care se executa de formatiunile destinate sa procure,sa distribuie si sa transporte aceste materiale la locurile de inteventie.

Asigurarea materila la dezastru cuprinde totalitatea masurilor si activitatilor organizate, planificate si desfasurate intr-o conceptie unitara, pentru protectia populatiei, salvarea victimelor, recuperarea lor cat mai precoce si continuarea prestarilor de asistenta medicala curenta. Face parte integranta din ansamblul de misiuni de ordin public social si economic, care se iau in vederea protectiei pentru limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor asupra persoanelor, bunurilor materiale si mediului.

Asigurarea medicala la dezastre costituie un atribut al autoritatilor administratiei publice centrale si locale si organismele special constituite prin legi, care organizeaza si conduc actiunile de interventie astfel incat cu fortele de care dispun, sa obtina succese maxime cu minimum de pierderi umane si materiale.

Organelemedicale de conducere, formatiunile si unitatile sanitare ale Ministerului Sanatatii realizeaza masurile de asigurare medicala cu participarea nemijlocita a fortelor si mijloacelor celorlalte ministere, Crucii Rosii si Protectiei Civile.

In acest sens, masurile de asigurare, prevenire si inlaturare a urmarilor dezastrelor se concretizeaza in planuri de asigurare medicala intocmite la toate esaloanele superioare.

In cadrul masurilor de protectie si interventie medicala la calamitati si catastrofe un rol important il ocupa pregatirea organelor si unitatilor sanitare anterior producerii acestora. Pe aceasta linie subliniem cateva din principalele activitati:

-constituirea cadrului organizatoric adecvat pentru conducerea operativa si unitara a activitatilor medico-sanitare in astfel de situatii: comisie si secretariat la ministerul sanatatii, comisiile sanitare permanente la directiile sanitare judetene si ale municipiului Bucuresti colective la nivelul unitatilor si formatiunilor. Integrarea acestui cadru organizatoric in sistemul de colaborare pe plan national, judetean, local;

-organizarea sistemului de informare potrivit schemei fluxului informational, al modului de alarmare si de al aducerii la locul de munca a personalului;

-inventarierea factorilor de risc caracteristici zonei geografice (cutremure, inundatii, alunecari deteren, baraje hidrotehnice, lacuri de acumulare, centrale nucleare, mine, etc.), cunoasterea situatiei demografice, precum si a fortelor si mijloacelor;

-misiuni de asigurare si functionare a retelei sanitare in conditiile create de dezastre: surse de iluminat, alimentarea cu apa potabila, dublarea sistemului de comunicatii, crearea disponibilitatii pentru cresterea capacitatii de spitalizare si a mijloacelor de transport pentru evacuarea ranitilor si bolnavilor;

-organizarea de formatiuni mobile, de asistenta medicala de urgenta care sa actioneze la locul de produecere a calamitatilor naturale sau catastrofelor: puncte de prim ajutor medical, triaj, si evacuare (P.P.A.M.T.E.), detasamente de prim ajutor medico-chirurgical (D.P.A.M.Ch.) echipaje mobile antiepidemice(E.M.A.);

-construirea de complete medicale si truse de urgenta pe tipuri de calamitati naturale si catastrofe;

-crearea de stocuri tampon de produse sanitar-farmaceutice din depozitele teritoriale si in unitatile existente;

-intocmirea de planuri de interventie de catre fiecare unitate sanitara, pe variante , in functie de factorii de risc naturali sau industriali din teritoriul respectiv;

-instruirea si antrenarea personalului medico-sanitar, diferentiat, potrivit sarcinilor ce-i revin in aceste situatii;

-pregatirea tuturor cetatenilor (elevi,studenti,salariati,populatiei),indiferent de varsta,sex,privind autoajutorul,ajutorul reciproc,primul ajutor,masurile de protectie individuala si colectiva.

Un rol important in momentul producerii calamitatii naturale sau catastrofei,il ocupa punerea in aplicatie a masurilor operative urgente de interventie medicala.Dintre acestea mentionam:

-aplicarea planurilor de alarmare si aducerea personalului medico-sanitar la locul de munca;

-intrarea in functionare a organelor de conducere medicala;

-culegerea de date si informatii privind proprietatiile dezastrului,aprecierea numarului de victime si anevoilor de prim ajutor,de transport,materiale si mijloacelor medicale;

-sectorizarea teritoriului afectat,trimiterea echipelor si formatiunilor sanitare mobile de asistenta de urgenta in zonele respective,executarea manevrei de forte si mijloace sanitare din localitatile neafectate catre cele unde posibilitatile de asigurare materiala sunt diferite;

-cresterea capacitatilor de spitalizare prin externarea bolnavilor care nu au nevoie de ingrijiri intense,utilizarea unor spatii administrative,precum si extinderea la nevoie in alte localitati care nu apartin retelei sanitare (hoteluri,camine,internate,statiuni balneoclimaterice,etc.);

-aprovizionarea ritmica cu materiale sanitare,medicamente,produse biologice,vaccinuri,etc.;

-organizarea cooperarii cu celelalte organe centrale si locale care participa la limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor (unitati militare,de protectie civila,Cruce Rosie,politie,pompieri,regii de tranport,regii de alimentare cu apa,etc.);

-studierea evolutiei fenomenului in cazul accidentului chimic sau nuclear,a nivelului de contaminare a mediului    in zonele adiacente si in cele de deplasare a norului radioactiv;

-aprecerea dupa caz a necesitatii evacuarii populatiei,a interzicerii accesului in zona,administrarii de antidoturi si radioprotectoare si a masurilor de decontaminare;

-pregatirea psihologica a populatiei si a personalului care actioneaza in focarele de distrugere in vederea inlaturarii panicii si a reactiilor psihologice de stress;

-avertizarea intregii populatii cuprinsa in zona asupra pericolului si a masurilor de protectie individuala si colectiva necesare pentru diminuerea dezastrului;

-asigurarea asistentei medicale curente a populatiei sinistrate;

-reluarea cursului normal al vietii in zonele afectate,supravegherea asanarii zonei calamitatesi conrolul resurselor din aceste zone.

IV. PROTECTIA POPULATIEI SI BUNURILOR MATERIALE PRIN EVACUARE PE TIMP DE RAZBOI SAU IN ALTE SITUATI SPECIALE

A.Principii generale

Evacuarea a reprezentat intotdeauna o masura sigura de protectie a populatiei impotriva agresorului,fiind determinata de cel mai complex fenomen al vietii sociale-razboiul.

Evacuarea s-a executat insa in cazul producerii unor dezastre (calamitati sau catastrofe) pentru salvarea populatieisi a bunurilor materiale.

Evacuarea s-a executat de-a lungul timpurilor,ori de cate ori a fost necesar,nefiind insa organizata si nici conceputa sau bazata pe principii dinainte stabilite.Ea apare ca o masura organizata si pregatita,pe baza unor principii si planuri,dupa primul razboi mondial,odata cu infiintarea protectiei civile.Dupa cel de-al doilea razboi mondial,evacuarea se inpune si mai mult ca o necesitate,fiind determinata de cresterea capacitatii de distrugere a armelor conventionale si de distrugere in masa.

In tara noastra evacuarea se organizeaza in scopul asigurarii protectiei populatiei,bunurilor materiale si valorilor culturale pe timp de razboi sau in alte situatii speciale.

Prin evacuare se intelege scoaterea din marile centre urbane sau din alte localitati,in timp de razboi sau in alte situatii speciale,a unor institutii (agentii economici) si a unor categorii de populatie (bunuri materiale) in zone (localitati) care asigura conditii de protectie si de supravietuire pe toata durata stabilita.

Evacuarea se desfasoara avind in vedere actele normative in vigoare,dispozitivul si actiunile armatei pentru apararea tarii.

B.Organizarea evacuarii.

Atit pentru razboi,cat si in caz de dezastre,evacuarea este prevazuta sa se execute,conform planurilor din timp

Intocmite,astfel:

-evacuarea unor institutii ale administratiei de stat centre si locale;

-evacuarea unor agenti economici si institutii importante;

-evacuarea unor categorii de persoane si bunuri materiale din localitati urbane inportante si localitati din zona de frontiera.

La evacuarea institutiilor administrative de sta t centrale si locale se asigura evacuarea bunurilor materiale si documentelor arhivistice,precum si a membrilor de familie si a salariatilor.

In cazul evacuarii agentiilor economici si institutiilor se asigura prioritate:

-unitatilor de cercetare stiintifica,de proiectare si laboratoarelor;

-unitatilor de medicina preventiva,de recoltare si conservare a sangelui;

-insttutiilor judetene pentru agricultura,industrie alimentara,drumuri si poduri,statistica,tranporturi auto si altele;

-sectiilor de productie importante,utilajelor si agregatelor unicat,precum si personalului de deservire care trebuie evacuate in unitati economice de acelasi profil.

In cadrul evacuarii populatiei se tine cont de urmatoarele categorii:

-populatia neancadrata in munca;

-copii prescolari,elevi scolilor generale,clasele I-IV,care se evacueaza cu familia;

-casele de copii,cu personalul didactic;

-caminele de batrani.

Se evacueaza de asemenea,bunuri materiale si valori din patrimonioul cultural,astfel:

-o parte din depozitele mari de produse alimentare,industriale,petroliere,cerealiere,farmaceutice;

-materialul rulant,navele si avioanele din nodurile inportante de comunicatii,din porturi si aeroporturi;

-bunurile materiale din patrimoniul cultural,precum si obiectele ce reprezinta valori artistice,istorice si    culturale,documente arhivistice si documentatiile tehnice.

C.Asigurarea actiunilor de evacuare

Pentru buna desfasurare a evacuarii se vor realiza urmatoarele masuri:

-constituirea punctelor de adunare (cvatre un punct de adunare pentru fiecare 1000 de locuitori care se

evacueaza si pentru fiecare agent economic,institutie);

-organizarea puncelor de imbarcare auto sau C.F. pentru populatie (separat pentru bunuri materiale);

-organizarea punctelor de debarcare pentru populatie si bunuri materiale;

-contituirea puncelor de primire si reparatie in localitati care primesc evacuati;

-asigurarea mijloacelor de tranport necesare (auto,nave si cale ferata);

-asigurarea asistentei medicale in punctele de adunare,inbarcare,debarcare si reparatie a evacuatilor;

-aprovizionarea populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate;

-mentinerea pazei si ordini pe timpul desfasurarii actiunii de evacuare de catre fortele Ministerului de Interne;

-asigurarea evidentei populatiei care se evacueaza,de catre politie si de administratia de stat centrala si locala.

D.Conducerea actiunilor de evacuare

Trecerea la executarea evacuarii in caz de razboi se hotareste de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.La producerea unor dezastre,hotararea de evacuare o ia Guvernul la propunerea consiliului de aparare local unde s-a produs dezastrul.

Conducerea evacuarii revine Comosiei Centrale de Evacuare la nivel central si comisiilor de evacuare ce se organizeaza la ministerele de resort,prefecturi,localitati,institutii si agenti economici care evacueaza populatie sau bunuri materiale.

Pentru situatiile de dezastre se constituie comisiile de aparare pe tipuri de dezastre (nuclear,chimic,biologic,inundatie,cutremure,etc.) la prefecturi si primarii,care conduc actiunile de evacuare potrivit planurilor de protectie si interventie existente.

Comisiile de evacuare si aparare inpotriva dezastrelor au in compunere personalitati cu putere de decizie pe linie de specialitate,fiind obligate sa intocmeasca si sa actualizeze permanent planurile privind evacuarea si protectia la dezastre,sa execute periodic exercitii si aplicatii de antrenare a populatiei si sa realizeze masurile de instiintare, alarmare si protectie individuala pentru fiecare tip de dezastru.