METODOLOGIA CERCETARII IN STIINTELE SOCIO-UMANE

METODOLOGIA CERCETARII IN STIINTELE SOCIO-UMANE

1. Chestionarul

Chestionarul constituie astazi una din metodele de baza in investigarea fenomenelor sociale. De obicei singura sarcina a subiectului este de a raspunde prin "da" sau"nu". Aceasta metoda, foarte criticata, prezinta in realitate excelente caracteristici metrologice, iar chestionarele au o validitate comparabila intrucatva cu aceea a testelor de inteligenta.

Acesta poate fi considerat o metoda sau tehnica folosita adesea in cercetari descriptive sau in diagnosticul psihologic. Prin intermediul lui, un grup selectat de persoane (numit esantion) isi exprima opiniile, atitudinile sau parerile despre comportamentele din anumite circumstante.

Definitia mentionata de catre S. Chelcea releva, in primul rand, faptul ca se are de-a face cu o succesiune de intrebari sau imagini (desene, fotografii) fixate in scris, grafic. Dar intelesul termenului de chestionar se largeste. Nu este vorba numai de intrebari. Ca stimuli pot servi si imaginile; intrebari si fotografii sau desene. In cadrul chestionarului, intrebarile, desenele au functie de indicatori. Combinarea si succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica, dar si psihologica.

Indiferent daca este vorba de un sondaj de opinie publica, de o ancheta sociologica sau de o cercetare de teren, sustine Septimiu Chelcea, chestionarul se dovedeste a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate in stiintele socioumane. In acest moment, in sociologia romaneasca, predomina anchetele pe baza de chestionar. Productia sociologica de dupa 1965 si in special, dupa Revolutie, chestionarul a reprezentat principala tehnica de investigare.

Datele sunt cat se poate de concludente si ofera o analiza mai amanuntita, distingand intre chestionare cu intrebari deschise, inchise sau ierarhizate. Cel mai des utilizate sunt chestionarele cu intrebari inchise (precodificate).

Folosirea curenta a chestionarului in investigatiile sociologice a avut ca urmare, in primul rand, largirea paletei temelor de cercetare. In tarile in care sondajele si anchetele sunt frecvente, populatia considera fireasca orice intrebare. "Acolo unde nu exista o traditie consolidata in ceea ce priveste chestionarea in scopuri stiintifice, problema contactului cu subiectii este greoaie. Se cere mult tact pentru a explica faptul ca raspunsul inregistrat are doar valoare statistica. Multe probleme nici nu pot fi abordate, fara riscul distorsionarii in formatiilor"[1].

Comportamentul verbal - raspunsurile la intrebari si exprimarile verbale determinate de intrebarile chestionarului - variaza de la individ la individ, in functie de mai multi factori ca: personalitatea celui anchetat, cadrul de desfasurare al anchetei, personalitatea anchetatorului, tema investigatiei, structura chestionarului, precum si timpul cand are loc ancheta.

De asemenea, chestionarele pot fi clasificate dupa: continut, forma si modul de aplicare al acestora. Dupa forma intrebarilor, a stimulilor, se pot distinge: chestionare cu intrebari inchise, chestionare cu intrebari deschise si chestionare cu intrebari atat inchise cat si deschise.

Dupa continutul informatiilor adunate se are in vedere calitatea informatiilor. Din acest punct de vedere, se pot ditinge chestionare de date factuale, de tip administrativ, referitoare la fapte obiective, succeptibile de a fi observate direct si verificate si de alte persoane. In investigarea fenomenelor sociale, chestionarele exclusiv factuale sunt destul de rare.

De cele mai multe ori, chestionarele de cercetare reprezinta o impletire de intrebari de opinie si de date factuale. Intrebarile de date factuale pot fi grupate in : intrebari de cunostinte si intrebari de clasificare sau de identificare (varsta, sex, stare civila, situatie scolara sau profesionala etc.). Orice formular tip reprezinta, in fond, un chestionar, dar formularele tip de administratie corespund prea putin unor necesitati mai indepartate: de centralizare a datelor, de prelucrare secundara a lor.

La randul lor, chestionare de opinie se refera la datele de ordin imposibil de observat direct. In fond, acest al doilea tip de chestionare nu sunt numai de opinie; cu ajutorul lor se studiaza atitudinile, motivatia si interesele, dipozitiile si inclinatiile, cu un cuvant, tot ce reprezinta psihologia persoanei, trairile ei subiective.

"In afara testarii ipotezelor, chestionarul nu are nici o valoare. Chiar si cele mai banale intrebari sunt formulate in conformitate cu ipotezele anterior stabilite"[2].

In ce priveste atitudinile oamenilor, acestea nu se pot idendifica numai dupa aplicarea unei singure intrebari. Totdeauna trebuie prevazut un sistem de intrebari care sa permita pozitiei indivizilor fata de una sau alta din problemele puse in discutie.

Lungimea chestionarului constituie o problema atat de metodologie, cat si de tehnica a cercetatii. Dar lungimea acestuia nu trebuie masurata numai in numarul de intrebari, nici numai in timpul necesar completarii raspunsului la aceste intrebari.

Un chestionar interesant pentru o pesoana este mult mai scurt decat cel mai scurt chestionar neinteresant. In mod obisnuit, 25 - 50 de intrebari nu obosesc nici pe anchetator, nici pe cel anchetat. Numarul nu este limitativ. Forma intrebarilor, locul si timpul de desfasurare a anchetei dau un spatiu de joc larg dimensiunilor chestionarului.

Obiective

Unul dintre obiectivele pe care il are lucrarea de fata este de a evidentia responsabilitatea pe care o are familia in dezvoltarea copilului. Familia este mediul propice dezvoltarii fiintei umane. Ea este cea alaturi de care copilul petrece cel mai mult timp, din care isi alege modele, si care ajuta in procesul de invatare si de socializare a copilului.

Un alt obiectiv consta in descrierea perioadei de prescolar, perioada considerata semnificativa pentru viata individului. Este bine de stiut pentru un parinte schimbarile care au loc in aceasta perioada si ce este benefic pentru o dezvoltare pozitiva a prescolarului.

Cu cat exista o mai buna legatura intre familie si copil cu atat aportul adus de parinti in formarea viitorului tanar va fi mai semnificativa.

3. Ipoteze

Ipoteza de la care am pornit in studierea temei alese este formulata astfel: daca parintele este constient de rolul pe care il joaca in viata prescolarului si cunoaste caracteristicile acestei perioade atunci actiunile sale sunt indreptate in mod constructiv in dezvoltarea copilului.   

Esantionul

Am ales sa determin implicarea familiei in dezvoltarea prescolarului printr-o cercetare sociologica empirica de teren. Cercetarea este una de tip cantitativ. Ca metoda am utilizat ancheta sociologica si instrumentul de cercetare utilizat este chestionarul. Am aplicat chestionarul unui numar de 40 de parinti in cadrul a doua gradinite de stat din sectorul 4, Bucuresti, care aveau copii cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani.

Conditiile in care au fost completate chestionarele au fost prielnice (in lipsa oricaror elemente perturbatoare). Cercetarea a decurs fara probleme, subiectii fiind in general receptivi la rugamintea mea de a-mi acorda cateva minute pentru completarea chestionarului.

1 Analizarea si interpretarea datelor

Pe baza acestui chestionar am dorit sa descopar daca     parinti cunosc rolul pe care il au, daca cunosc insusirile acestei perioade si daca se implica activ in viata copilului lor.

Urmatoarele intrebari aplicate in chestionar au avut ca scop evidentierea acestor lucruri.

Ce reprezinta pentru dumneavoastra rolul de parinte:

Pentru aproape toti respondentii, 35, considera ca rolul de parinte e o responsabilitate, iar 5 dintre ei ca este o bucurie, binecuvantare. Subiectii au aratat ca stiu ce inseamna sa fii parintele unui copil.

Cand alegi sa devii parinte trebuie constientizata responsabilitatea pe care ti-o asumi, fata de societate, fata de copil si fata de tine ca persoana. Responsabilitate insemna sa ai obligatia de ai asigura copilului conditiile necesare unei dezvoltari corespunzatoare si de a-ti asuma consecintele.

Cine ia hotarari cu privire la copil:

In majoritatea cazurilor ambii parinti hotarasc pentru copilul lor, doar 3 dintre repondenti au spus ca mama si 1 singur caz a fost in care tatal e cel care stabileste. Respondentii au inteles ca numai impreuna pot gasii o cale optima pentru copil.

Obligatiile de parinte revin in egala masura mamei si tatalui si indiferent de imprejurari acestia trebuie sa isi arate interesul pentru evolutia copilului.

Considerati ca este suficienta implicarea dumneavoastra in cresterea copilului:

In ce priveste implicarea parintilor in cresterea copilului 29 dintre cei chestionati sunt de parere ca nu se implica destul, iar restul de 11 considera ca da. Asta arata faptul ca subiectii considera ca ar putea face mai mult.

E bine ca fiecare parinte sa se preocupe si sa se dedice cat mai mult copilului. Nu exista un barem dupa care sa se poata masura acest lucru, ramane ca fiecare dintre parinti sa-si evalueze implicarea in functie de nevoile copilului.

Rolul educatiei revine:

Parerile au fost impartite: 19 din 40 considera ca familiei , 10 gradinitei, iar 11 ambilor factori. Se observa ca parintii asociaza rolul educatiei in primul rand familiei.

Educatia este unul dintre cei trei factori ai dezvoltarii umane (ereditate, mediu, educatie). In perioada prescolara, la nivelul microsistemului, ii revine aceasta sarcina in primul rand familie, deoarece e mediul in care isi petrece cel mai mult din timp, in care are incredere si pe care il ia drept exemplu si apoi gradinitei care are unul dintre obiective educatia si care dispune de personal calificat pentru atingerea lui. Important este ca fiecare sa-si insuseasca acest rol independent de celalalt sau de alti factori ce pot fi implicati.

Preferati : (1. sa luati parte la jocurile lui, 2. doar sa-l supravegheati, 3. sa puneti pe altcineva sa se joace cu el)

Dintre cei care au raspuns in legatura cu ce prefera sa faca in momentul in care copilul se joaca, aproape trei sferturi -31,    spun ca i-au parte la acest moment, 6 doar il supravegheaza si 3 pun pe altcineva sa se joace cu el. Acest lucru demonstreza ca subiectii cunosc importanta jocului in viata prescolarului.

De catre copil, in subiect prescolarul, jocul este cea mai indragita activitate. Acesta ii ofera posibilitatea de a cunoaste, de a interactiona de a-si insusii o gandire logica si un numar mare de cuvinte.

Care este motivul pentru care l-ati inscris la gradinita:

Pentru cei mai multi dintre parinti, 34, motivul pentru care l-au trimis la gradinita a fost faptul ca ii ofera posibilitatea de a se dezvolta. Din cei ramasi 4 raspund ca nu au cu cine sa-l lase acasa si 2 pentru a avea mai mult timp pentru propriile activitati. Acest lucru arata ca cei mai multi dintre parinti sunt constienti de utilitatea gradinitei.

Cum am mai sustinut anterior, gradinita poate fii un bun mod de educare si de socializare al copilui de aceea e de preferat ca parintii sa fie constienti de acest lucru si sa-i duca la gradinita de la varste cat mai mici.

Faptul ca este atras de cuvintele urate si de injurii se datoreaza:

Dintre respondenti 15 pun pe seama anturajului cuvintele urate spuse de prescolar, 11 pentru ca atrage atentia, 9 din cauza varstei si 5 nu stiu/nu raspund. Se arata ca respondentii nu cunosc adevaratul motiv a cuvintelor urate spuse de copil.

In studiile de specialitate se spun ca termenii obsceni sunt foarte usor asimilati de catre copil, iar atractia se datoreaza varstei.

Considerati ca asigurarea nevoilor fiziologice (hrana, adapost, imbracaminte) este tot ce are nevoie un prescolar:

Cu o majoritate de 36 dintre subiectii chestionati parerea acestora e ca nu doar nevoile fiziologice sunt necesare pentru buna dezvoltare a copilului, iar 2 sustin ca da si 2 ca nu stiu. Prin asta se demonstreaza ca subiectii stiu cunosc ca dezvoltarea copilului nu tine doar de o dezvoltare fizica a acestuia.

La dezvoltarea unei fiinte sunt utile indeplinirea mai multor nevoi nu numai cele fiziologice, mai sunt si cele sociale de protectie, incredere, sustinere, etc.

Daca singur isi leaga siretul:

In ce priveste modul in care reactioneaza un parinte atunci cand copilul lor reuseste singur sa-si lege siretul toti respondentii au spus ca il felicita. Se remarca faptul ca parintii cunosc metolele prin care copilul isi poate insusi un compotament pozitiv.

Faptele bune, actiunile constructive, atitudinile pozitive si lucrurile benefice adoptarii unui comportament e bine sa fie sustinute, incurajate, felicitate si chiar recompensate de catre parinti pentru fi invatate.

Evenimentele petrecute in aceasta perioada sunt importante pentru restul vietii:

Dintre respondenti un numar de 26 considera ca ce se petrece cu copilul in aceasta perioada se va reflecta in modul lui de dezvoltare, 11 sunt de parere ca doar intr-o oarecare masura, iar 3 nu stiu/nu raspund. Cei chestionati dau valoare acestei etape din dezvoltarea individului.

Tot ce se petrece cu individul, inca de la nastere, cat si in jurul acestuia se imregneaza atat in psihicul lui cat si in dezvoltarea lui fizica ce se succede.

Pentru dezvoltarea lui psihica este bine:

La aceasta intrebare sau dat mai multe variante de raspuns, astfel 12 au spus ca e bine sa se vorbesca cu copilul si sa ia contact si cu alte persoane ,10 doar sa ia contact cu alte persoane, 9 doar sa se vorbeasca cu copilul, 6 sa se vorbesca cu copilul, sa ia contact si cu alte persoane si au adaugat si alte pareri ca: sa i se ofere protectie, iubire, sa nu fie agresat fizic, sa se joace, iar 3 dintre parinti sustin ca sa se vorbesca mult cu el si sa i se permita orice, sa nu aibe limite. Datele culese nu pot arata pe ce pun mai mult valoare parintii in dezvoltarea psihica, dar da de inteles ca mai multi factori duc la acest lucru.

Dezvoltarea psihica a prescolarului are legatura cu mediul in care se naste, cu conditiile care ii sunt oferite, atentia cu care este tratat, exemplu este un copil caruia i se vorbeste tot timpul, acesta va dobandi limbajul mult mai repede

Timpul liber pe care il aveti este ocupat cu:

Aproape toti respondentii timpul liber si-l ocupa cu treburile casnice si cresterea copilului, 36 din 40, iar 4 cu treburile casnice, cresterea copilului, dar si alte activitati. Raspunsurile arata ca parintii dau importanta cresterii copilului.

Cu cat adultii sunt mai implicati in cresterea copilului cu atat mai mult acesta are sansa unei dezvoltari pozitive.

Petreceti timp cu copilul:

Cu o majoritate de 38 din totalul de 40, respondentii isi petrec timp in fiecare zi cu copilul, iar altii 2 doar in week-end. Subiectii au ocatia sa-si cunosca copilul indeaproape.

E de dorit ca un parinte sa incerce ca in fiecare zi sa fie alaturi cu copilul. Fiecare moment e unic in viata unui om si copilul poate avea nevoie de parinte in orice moment.

Ii cereti copilului sa se implice in unele treburi gospodaresti:

Mai mult de jumatate dintre cei chestionati isi implica copilul in treburile gospodaresti, un numar de 26, iar 8 considera ca mai mult ar incurca si 6 ca nu este in responsabilitatea lui. Rezulatul arata ca parintii stiu ca prin implicare copilul devine responsabil, invata mai usor si capata incredere.

Dandu-i sarcini, responsabilitati copilul va reusi mai tarziu sa se descurce singur si va putea sa-si capetete indepententa, fiindu-i utila implicarea.

Care este culoarea preferata a copilului:

Majoritatea parintilor cunosc care este culoarea preferata a copilului si doar 7 nu stiu. Acest lucru arata atentia pe care o au pentru copil si timpul pe care si l-au    dedicat lor.

Cu cat un parinte petrece mai mult timp cu copilul acesta va stii care sunt nevoile, dorintele, capacitatile lui si daca acestea corespund nivelului lor de dezvoltare.

Cand adultul este ocupat, copilul:

Atunci cand adultul este ocupat majoritatea celor chestionati, 17, indreapta copilul spre o alta activitate sau il tine in preajma sa, din restul 11 il indruma spre alta activitate, 8 il tin in preajma lor, iar 4 lasa copilul sa faca ce vrea. Respondentii au o atitudine favorabila dezvoltarii fiintei umane.

Se poate creea un bun control asupra dezvoltarii copilului daca i se da intotdeuna ceva de facut si mereu este antrenat intr-o activitatea, fiind si mai sigur.

Poeziile sau cantecele le invata:

In 17 dintre cazuri copii invata poezii acasa, 12 la gradinita si 11 in ambele locuri. Acest lucru arata implicarea parintelui si dorinta de a si dezvolta intelectual copilul si faptul ca isi asuma rolul educatiei lor.

Educatia revine in special familiei, insa in ajutorul ei vin institutiile cu personal calificat, iar in acest caz gradinita este cea mai utila.

Se intampla des sa-i cititi povesti:

Lectura zilnica copilului reprezita o activitate pentru 17 dintre cei chestionati, la cateva zile pentru 15, iar pentru 8 dintre cei chetionati se intampla foarte rar. Raspunsurile arata ca parintii intradevar se implica in dezvoltarea copilului si ca stiu prin ce mijloace pot face asta.

Cu ajutorul povestilor, basmelor, poeziilor, cantecelelor copilului i se antreneaza memoria, imaginatia si dorinta de cunoastere.

Parerea copilului conteaza in luarea unei decizii ce il priveste:

In ce priveste parerea copilului legata de luarea unei decizii care il are ca subiect 24 il implica uneori, 8 intodeauna, iar 8 considera ca e prea mic. Acest lucru poate arata ca subiectii nu considera ca e important sa se tina cont si de copil.

Este important sa se tina cont si de dorintele, preferintele, optiunile copilului pentru a avea un raspuns pozitiv din partea acestuia. Altfel riscam sa-l indepartam. Deasemenea e important ca el sa vada ca este tratat cum trebuie.

Pe ce se bazeaza relatia cu copilul:

Pentru cei mai multi, 19, relatia cu copilul se bazeaza pe afectiune si respect reciproc, pentru 12 pe devotament, 8 pe afectiune, devotament si respect reciproc si 1 pe altceva: intelegere. Subiectii cunosc legaturile unei bune relatii.

Nu cu superioritate se trateaza un copil si pentru a reusi sa se contribuie la dezvoltarea copilui, acesta trebuie tratat ca pe orice egal al adultului.

Sunteti multumiti de relatia cu copilul:

Legat de relatia pe care o au cu copilul majoritatea de 31 spun ca sunt multumiti, iar 9 ca nu. Pentru ca parintii stiu pe ce se bazeaza relatia cu un copil, reusec sa creeze o relatie buna de aceea sunt multumiti.

Print-o relatie buna parinti pot atinge idealurile pe care si le-au propus pentru copii lor, de aceea e bine sa concentreze asupra acetui lucru.

Care credeti ca sunt metodele de educare ale unui copil:

Aproape jumatate, 18, dintre subiectii considera ca explicatia este cea mai buna metoda de educare a copilului, 12 considera ca pe langa explicatie e necesara si sanctiunea, 5 le explica si le ofera si recompense, iar 5 subiectii nu stiu care metoda este buna. In mare parte subiectii stiu cum sa-si educe copilul.

Nu se stie care dintre metode este cea mai buna, dar e important sa se gaseasca una adaptata propriului copil. Fiecare copil este unic si poate reacsiona diferit.

Copilul: ( 1. a fost dorit, 2. asa a fost sa fie, 3. a fost la presiunea celor din jur "trece vremea si nu aveti si voi un copil', 99. nu raspund)

Aproape toti subiectii si au dorit sa fie parinti si doar doi au recunoscut ca asa a fost sa fie.

Starea dumneavoastra civila este:

36 dintre cei chestionati sunt casatoriti, 2 uniune consensuala, 2 divortati.

Starea civila poate fi un factor decisiv in modul de crestere al copilului.

Care este ultima scoala absolvita:

Majoritatea subiectilor, 27,    au terminat faculatea, 9 liceul si 4 au studii postuniversitare. Acest lucru poate influenta modul de percepere pe care il au respondentii asupra subiectului abordat.

4 Conluzii

Familia are o reprezentare diferita pentru fiecare dintre noi si asta poate fii demonstrat de modul prin care noi o aratam.

Prin aceasta lucrare am reusit dau raspuns intrebarilor care au stat la baza acestui studiu. Astfel am aratat ca la nivelul etapei de prescolar parintii sunt constienti de rolul pe care il joaca in viata copilului, acest lucru demonstrandu-l prin cunosterea notiunii de parinte, prin interesul fata de cunoasterea copilului si prin punerea in practica a cunostintelor.

Deseori se incearca sa se dea un raspuns comportamentului deviant al tinerilor sau al adultilor si sa se gasesca un vinovat, fara a da importanta faptului ca totul porneste din primele etape parcurse de fiinta umana si ca tot ce se petrece acum se va oglindii in viitor.

Fara indoiala, exista o legatura intre manierele de comportament ale parintilor si mai ales a celor care privesc in mod neglijent dezvoltarea armonioasa a copilului si comportamentele adoptate de copil.

Orice individ are nevoie de familie, dar nu orice familie, ci una care sa-i ofere numai comportamente pozitive, protectie si intelegere, familia fiind nucleul propice dezvoltarii lui.

Scopul parintilor este acela de a creste copii buni, insa pentru a obtine acest lucru acestia trebuie dea dovada de intelepciune si sa imbine iubirea, cu disciplina si cu iertarea.

Prin aceasta lucrare am reusit sa dau raspus intrebarilor mele, intrebari pe care poate si altii le au.

Asa cum diverse emisiuni analizeaza strategia unui meci de fotbal, sau prezinta importanta imbunatatirilor aduse unei masini, asa s-ar putea dezbate subiecte legate de fiinta umana, de ce inseamna dezvoltarea umana, ce importanta si ce caracteristici are o etapa a vietii si asa ne-am cunoaste mai bine, am stii cum sa le fim altora de folos si in ce fel sa actionam pentru ca de noi depinde bunul mers al lucrurilor.