 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi
Facultatea de Filosofie
Specializarea Sociologie
Manipularea prin intermediul reclamelor. Studiu de caz privind campaniile antiviolenta in viziunea adolescentilor de la liceele Vasile Alecsandri si Economic numarul 3 din Iasi
Introducere
Facem cunostintặ cu subiectul
Acest subiect reclama ca si mod de exprimare, reprezinta un domeniu explorat de multi ani de zile de catre specialisti. Pentru mine personal reprezinta o pasiune si un mod de a intelege diferitele categorii sociale, in functie de ceea ce prefera si de felul in care prefera sa fie prezentat. Totul depinde de imagine in acest domeniu, dar in spatele oricarei imagini, se afla un set de valori, principii si personalitati diferite. In functie de fiecare persoana, exista si un produs care sa-l caracterizeze. Cercetarea de fata, are in centrul atentiei reclama ca forma de prezentare a campaniilor sociale. Am studiat doua spoturi publicitare legate de violenta. Motivul pentru care am combinat cele doua reclama si violenta, in primul rand pentru ca violenta impotriva copiilor este o atitudine prezenta din ce in ce mai mult in societatea noastra contemporana, iar reclama, la fel ca si violenta incepe sa aiba o importanta dinc e in ce mai mare. Raportandu-ne la cercetarea sociologica, trebuia sa avem in discutie un fapt social, iar acesta este violenta, reclama a reprezentat un interes pentru mien intotdeauna din acest motiv am ales cele doua subiecte.
"Reclama este inima comertului. Aceasta influenteaza in mod direct alegerile pe care le fac indivizii in ceea ce priveste viata de zi cu zi a acestora. Reclama este facuta pentru orice tip de produs, pornind de la alimente, haine, bunuri de larg consum, aici incluzand produsele electro-casnice si ajungand sa influenteze si alegerile individului din punct de vedere cultural, teatru, filme, expozitii,ziare, reviste, dar si din punct de vedere al alegerilor serviciilor pe care le utilizeaza consumatorii, in aceasta categorie includem telefonia, cablul tv, internetul."[1]
Prin intermediul reclamelor, specialistii in marketing evidentiaza calitatile si atuurile unui produs,serviciu, eveniment.
Ani de-a randul oamenii au fost influentati in alegerile lor de mica si marea publicitate. Astfel fiecare fiecare firma a incercat sa isi creeze o imagine cat mai buna, cat mai ampla, iar in unele situatii deformata prin intermediul reclamei.
"Un exemplu cloncludent pe care il aduc in discutie este cel al sucului de fructe Santal, de grepfruit cu extract de aloe vera. Modul in care este realizata reclama te duce cu gandul la un suc natural, puternic vitaminizat cu un gust intens de grepfruit. Daca ne referim strict la gustul sucului, nu avem nimic de contestata, lucrurile se schimba in momentul in care luam in discutie ingredientele din care este facut produsul. Oficiul National Pentru Protectia Consumatorului a studiat cu foarte mare atentie si perspicacitate ajungand la concluzia ca acest suc are in componenta sa 95% apa, conservanti, aditivi si euri, iar restul de 5 % este impartit in 4,94% extract de grepfruit si doar 0,06 % extract de aloe vera. Acest studiu a fost publicat in ziarul "Jurnalul National" din data de 23.08.2007. Acest lucru ne duce cu gandul la sintagma din popor "Amagim poporul cu televizorul", este reala intr-o mare masura, pentru cazul de fata. Este foarte adevarat ca firma producatoare scrie toate aceste amanunte de compozitie a sucului pe partea inferioara a etichetei, fiind greu vizibile."
Prin urmare nu de fiecare data reclamele au un rol informativ pozitiv. Sunt situatii in care sunt reliefate aspectele pozitive ale uinui produs ne amintind de cele negative ale acestuia.
In unele situatii producatorii reclamelor, dorind sa socheze, sa iasa in evidenta cu lucruri noi si inovatoare denatureaza componenta sau caracteristicile reale ale produsului.
"Specialistii in marketing se gandesc la grupul tinta asupra caruia trebuie sa aiba un impact mai mare prin intermediul reclamei si utilizeaza elemente care caracteristice pentru acei indivizi. Ca exemplu am putea luam reclamele la ciocolata sau alte dulciuri pentru copii. In astfel de reclame este foarte potrivit sa foloseasca elemente care au un imapct mare asupra copiilor cum sunt animalele, jocurile, alti copii care se bucura de produs. Asa se urmareste manipularea grupului tinta."
"Manipularea se desfasoara la mai multe niveluri, spre exemplu manipularea relationala, normativa, emotionala, vizuala, olfactiva si altele. Reclamele au in pricipal manipularea emotionala, prin intermediul careia efectul este cel scontat iar mesajul transmis este inteles corespunzator."
Avand in vedere ca acest domeniu este unul de actualitate si foarte cunoscut in domeniile socio-umane, avand o serie de detalii care merita studiate si aprofundate, starneste interesul si atentia publicului larg.
Raportandu-ne la tema studiata- impactul reclamelor la campaniile sociale cu privire la violenta in familie, asupra adolescentilor cu varsta intre 16-19 ani, din judetul Iasi, de la Liceul Vasile Alecsandri si Liceul Mitropolit Dosoftei, putem spune ca vom face un studiu de caz, utilizand metoda mini-focus grup. Voi organiza o discutie de tip mini-focus grup. In cadrul mini-focus grupului urmaresc analiza profunda a doua spoturi publicitare, in care este avuta in prim plan stoparea, sau ameliorarea violentei in familie.
Grupul tinta
Persoanele implicate in aceastặ cercetare sunt tineri adolescenti cu vầrste intre 16 si 19 ani, in clasele a XI-a si a XII-a, elevi la liceele Vasile Alecsandri si Economic numặrul 3, Mitropolit Dosoftei, din Iasi. Am ales un numặr de doisprezece elevi, sase de se feminin si sase de se masculin. vom utiliza mini-focus grupul, pentru a putea afla informatii cầt mai clare si sincere din partea lor. Vor avea loc o serie de patru mini-focus grupuri, in liceele in care invata intervievatii. In perioada adolescentei individul isi construieste propriul sistem de valori si opinii cu privire la societate. Este o vầrstặ la care se influenteazặ intre ei in vederea identificặrii cu grupul de apartenentặ. Pentru a evita asemenea situatii am folosit mini-focus grupul, discutiile vor fi constituite din cầte trei elevi, iar mediul in care se va desfặsura discutia, va fi familiar cu acestia, o salặ de clasặ din liceul in care invatặ. Aceste caracteristici au fost stabilite in urma unui studiu aprofundat, al cercercetarilor anterioare si am ajuns la concluzia ca vor avea loc patru mini-focus grupuri, primul va fi cu doua respondente de sex feminin de la liceul Vasile Alecsandri, urmatorul va fi cu doi intervievati de sex masculin de la liceul Vasile Alecsandri, cel de-al treilea va fi cu doua intervievate de sex feminin de la liceul Mitropolit Dosoftei, ultimul va fi cu doi intervievati de sex masculine de la liceul Mitropolit Dosoftei. Am stabilit aceasta metoda, deoarece varsta esantionului este de 16 -19 ani. Aceasta perioada psihologii au numit-o "adolescenta", la aceasta varsta individual isi alege propriul sistem de valori la care se va raporta in viata.
In vederea elaborặrii cercetặrii vom folosi si interviul. Acestea vor fi aplicate la profesori ai elevilor de la cele douặ licee, la pặrinti ai acestora si la cercetặtori implicati in proiecte privind violenta.
"Luand in considerare ultimile studii facute in Romania, putem spune ca una din cinci femei este victima a violentei domestice. Acestea sunt datele unui sondaj facut de Institutul de studii de piata si sondaje de opinie, la sfarsitul anului 2007. Acelasi Institut a facut in urma cu doi ani, un studiu bazat pe violenta domestica, iar atunci rezultatele au aratat ca una din zece femeie era victima a violentei domestice. Astfel concluzionặm: numarul femeilor agresate de barbati, si violenta in familie este intr-o continua crestere."
Perioade in care s-a desfasurat aceasta cercetare:15 octombrie 2007- 12 iunie 2008.
Institutiile implicate in cercetare:
1) Liceul Vasile Alecsandri, Iasi
2) Liceul Economic numarul 3 (Mitropolit Dosoftei), Iasi
3) Fundatia PRO WOMEN, Iasi
4) Fundatia Salvati Copiii, Iasi
5) Fundatia Alternative Sociale, Iasi
Persoanele implicate in cercetare:
Pachitanu Adina, fundatia Salvati Copiii, Iasi
Nastas Stefania, fundatia Pro Women, Iasi
Luca Cristian, fundatia Alternative Sociale,Iasi
Franc Adriana, profesoara liceul Vasile Alecsandri, Iasi
Apopei Alla, pofesoara limba latina, Vasile Alecsandri, Iasi
Ionescu Jenica, profesoara limba romana, Vasile Alecsandri, Iasi
Savin Mircea, profesor fizica, liceul Economic nr. 3,Iasi
Ciornei Ana, profesoara franceza, liceul Economic nr.3, Iasi
Onofrei Liliana, parinte al elevilor intervievati, liceul Economic nr.3, Iasi
Marcu Constantin, parinte al elevilor intervievati, liceul vasile Alecsandri, Iasi
Georgescu Aura, eleva liceul Economic 3, participanta la mini-focus grup
Onofrei Madalina, eleva liceul Economic 3, participanta la mini-focus grup
Nedelcu Cristina, eleva liceul Economic 3, participanta la mini-focus grup
Nistor Marian, elev la liceul Economic 3, participant la mini-focus grup
Paraschivescu Mihai, elev la liceul Economic 3, participant la mini-focus grup
Sarbu Ionut, elev la liceul Economic 3, participant la mini-focus grup
Adamutei Mihai, elev la liceul Vasile Alecsandri, participant la mini-focus grup
Ifrim George, elev la liceul Vasile Alecsandri, participant la mini-focus grup
Marcu Sergiu, elev la liceul Vasile Alecsandri, participant la mini-focus grup
Surdu Laura, eleva la liceul Vasile Alecsandri, participant la mini-focus grup
Siriteanu Georgiana, eleva la liceul Vasile Alecsandri, participant la mini-focus grup
Mihaila Alina, eleva la liceul Vasile Alecsandri, participant la mini-focus grup
Prezentarea succintặ a capitolelor
In primul capitol, cel introductiv, am motivat alegerea temei, am prezentat grupul tintặ, am ales ipotezele si obiectivele de la care a pornit cercetarea, am detaliat cuvintele cheie de la care a pornit cercetarea. Am fặcut diferenta dintre "reclamặ" si "publicitate", studiind opiniile mai multor cercetặtori.
Ipoteze
Daca educatia scolara s-ar orienta spre realitatea societatii contemporane, numarul copiilor agresati ar fi in scadere.
5. 2. Dacặ scopul campaniilor sociale privind violenta ar fi indeplinit, adolescentii ar avea opinii mult mai clare.
5.3. Violenta este un fenomen perceput diferit de adolescenti, in functie de experienta avuta.
5.4. Daca adolescentii ar constientiza gravitatea reactiilor violente fata de copii, atunci poporul roman ar evolua in ceea ce priveste educatia.
6. Obiective
a) General
Cercetez modurile in care se face manipularea adolescentilor prin intermediul reclamelor sau al spoturilor publicitare ale campaniilor sociale antiviolenta.
b) Specifice
Analiza campaniilor sociale legate de violenta din familie si efectul acestora asupra adolescentilor din Iasi, de la liceul Vasile Alecsandri si liceul Mitropolit Dosoftei, cu varsta intre 16 si 19 ani.
Impactul pe care l-au avut campaniile sociale locale privind violenta in familie impotriva copiilor, asupra adolescentilor de la liceul Vasile Alecsandri si Mitropolit Dosoftei din Iasi, cu varsta intre 16 si 19 ani.
Aflarea cunostintelor adolescentilor de la liceul Vasile Alecsandri si Mitropolit Dosoftei din Iasi cu varsta intre 16 si 19 ani , cu privire la campaniile sociale legate de violenta in familie impotriva copiilor.
Impactul pe care l-au avut spoturile publicitare ale campaniilor sociale nationale, privind violenta in familie impotriva copiilor, asupra adolescentilor de la liceul Vasile Alecsandri si Mitropolit Dosoftei din Iasi, cu varsta intre 16 si 19 ani .
Cuvinte cheie
Cuvinte cheie: reclama, publicitatea, adolescenta, manipularea, influenta sociala, persuasiunea, impact social, control social, socializare, violenta.
Desi cei doi termeni sunt folositi de cele mai multe ori ca sinonime, specialistii afirma ca sunt concepte diferite. Vom prezenta in continuare mai multe definitii din care incercam sa desprindem diferentele dintre reclama si publicitate si caracteristicile acestora.
. "Reclama reprezinta o forma de prezentare nepersonala si de promovare a ideilor, bunurilor si serviciilor, contra cost, de catre un anumit sponsor', arata cel mai cunoscu specialist in probleme de marketing, Philip Kotler. In anul 1979 William Weilbacher considera ca: "reclama consta intr-un mesaj media platit si creat de o firma/institutie, care doreste sa creasca probabilitatea ca cei care receptioneaza mesajul sa se comporte asa cum emitatorul doreste ca ei sa se comporte'.
Armand Dayan apreciaza ca reclama este o: "comunicare platita, unilaterala si impersonala, prin intermediul media si al altor suporturi in favoarea unui produs, firma sau marca, identificat in mesaj'.Aceasta definitie subliniaza cateva din caracteristicile reclamei. Aceasta este platita (de un sponsor), este unilaterala (mesajul circula in sens unic de la emitator la receptor), este impersonala (nu se adreseaza unui individ, ci unui public tinta), este mediatizata.[6]
Reclama este definita de William Arens si Courtland Bovee ca: "o comunicare sau informare nonpersonala, platita de un sponsor identificat, in general persuasiva prin natura ei, despre produse si servicii sau idei si care foloseste diverse media'. Aceasta definitie asemanatoare celei precedente accentueaza caracterul persuasiv al reclamei.
Si in literatura noastra gasim preocupari de a defini conceptul. Astfel Anca Purcarea arata: "reclama reprezinta orice forma nepersonala si platita de comunicare privind organizatia si produsele ei'.Autoarea subliniaza si caracteristicile reclamei: publica, perseverenta, expresiva si impersonala. In lucrarea sa Relatiile publice Cristina Coman afirma ca reclama este: "ansamblul actiunilor de a crea si trimite mesaje persuasive prin cumpararea spatiului si timpului in diferite mass-media'.
In literatura de specialitate gasim diverse definitii ale publicitatii, uneori fara sa se faca diferenta fata de reclama. Confuzia, in literatura noastra, poate porni si din faptul ca termenul advertising poate fi tradus si prin reclama si prin publicitate.
Jack G. Wiedemann afirma: "publicitatea este procesul atragerii atentiei publicului asupra disponibilitatii unor bunuri sau servicii'.
Cunoscutul Le Petit Larousse
ofera urmatoarea definitie publicitatii:
"activitatea de a face cunoscuta o marca, de a incita publicul
sa cumpere un produs sau sa utilizeze un serviciu.'
Sinteza acestor
definitii este facuta de Guy Lochard si Henry Boyer:
"publicitatea are obiectivul de a face cunoscut un produs consumatorilor
potentiali pentru a-i asigura vanzarea'.
Aceleasi autoare citate, Anca Purcarea si Cristina Coman, definesc publicitatea astfel: "forma de prezentare a organizatiei si produselor ei nepersonala si platita indirect'.
Definitia este urmata de caracteristicile publicitatii: credibila, transparenta, dramatica.
"transmiterea si publicarea in mass-media de informatii despre o organizatie, fara ca spatiul sau timpul sa fie platit'
Un alt autor roman, Septimiu Chelcea[7], arata ca publicitatea reprezinta un: "ansamblu de tehnici de comunicare in masa cu scopul de a informa publicul despre calitatile unor servicii sau produse si de a-l influenta in sensul achizitionarii acestor produse si al acceptarii respectivelor servicii.' De aici rezulta doua dintre caracteristicile publicitatii: de informare si de influentare. In privinta acestor caracteristici unii autori atrag atentia ca publicitatea: "este dezirabila numai in conditiile in care atrage atentia asupra calitatilor reale ale produselor si serviciilor'.Din pacate, acest deziderat nu este intotdeauna respectat din ratiuni comerciale.
Facand aceasta paralela intre cei doi termeni, am incercat sa subliniem utilitatea fiecarui termen, in functie de contextul in care este utilizat.
Desi este dificil sa se faca o generalizare privind caracteristicile distincte ale publicitatii in cadrul mixului promotional, Philip Kotler le evidentiaza pe urmatoarele: "Publicitatea este un mijloc de comunicare eminamente public. Caracterul sau public confera produsului un anume gen de legitimitate si sugereaza o oferta standardizata. Pentru ca foarte multe persoane recepteaza acelasi mesaj, cumparatorii stiu ca motivele lor de achizitionare a produsului vor fi intelese de ceilalti. Publicitatea este un mijloc de comunicare patrunzator care-i permite emitatorului sa repete mesajul de mai multe ori. Totodata, ii permite cumparatorului sa recepteze si sa compare mesajele firmelor concurente. Publicitatea facuta la scara mare spune multe despre marimea, forta si succesul emitatorului. Publicitatea ofera posibilitati de prezentare a firmei si a produselor sale prin utilizarea artistica a materialelor tiparite, a sunetului si a culorii. Uneori, insa, tocmai expresivitatea instrumentelor publicitare poate sa dilueze mesajul sau sa distraga atentia receptorilor de la sensul comunicarii'.
In concluzie putem desprinde diferentele dintre cele doua concepte, desi mai exista controverse si confuzii. In timp ce reclama are un pronuntat caracter persuasiv, este platita si este realizata de o agentie specializata, publicitatea are un scop informational, este neplatita si este creata de organizatia beneficiara.
2. Publicitatea reprezinta un ansamblu de tehnici de comunicare in masa cu scopul de a informa publicul de a informa publicul despre calitatile unui produs sau ale unor servicii, unor campanii de promovare, si de a influenta in sensul achizitionarii acestor produse, servicii, schimbarea de mentalitate cu privire la un anumit fenomen.[8]
3. Adolescenta este o etapa distincta in evolutia individului care se situeaza intre copilarie si tinerete, reprezentand aspecte caracteristice in plan biologic sau psihosocial. "Sociologic adolescenta este privita prin prisma integrarii sociale si culturale, prin formarea unor grupuri de adolescenti cu preocupari commune si culturi specifice (subculture adolescentina). Grupurile de adolescenti sunt unite, coezive, exercitand o puternica influenta asupra membrilor, promovand tendinta acestora de a chestiona si de a descoperi valorile. Sociologia studiaza adolescenta si din punctual de vedere al fenomenelor inscrise in categoria delicventa juvenila, urmarind conditiile si cauzele producerii acestora, descoperirea unor modalitati formale si informale de prevenire "a manifestarilor predelicvente si delicvente".
4. Manipularea este o actiune de a determina un actor social (persoana, grup, colectivitate) sa gandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand insa impresia libertatii de gandire si decizie. Spre deosebire de influenta de tipul convingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste intelegerea mai corecta si profunda a situatiei, ci inculcarea unei intelegeri convenabile, recurgandu-se la inducerea in eroare cu argumente falsificate, cat si la apelul la palierele emotionale non-rationale. Intentiile reale ale celui care transmite mesajul, raman isesizabile primitorului acestuia.
5. Influenta sociala este o actiune exercitata de o entitate sociala (persoana, grup), orientate spre modificarea optiunilor si manifestarilor alteia. Influenta sociala este asociata cu domeniul relatiilor de putere si control social, de care se deosebeste intrucat nu apeleaza la constrangere, se exercita in forma persuasiunii, manipularii, indoctrinarii sau inculcarii, asociindu-se cu procesele de socializare, invatare sociala sau comunicare. In acest sens , R. Boudon si F. Bourricaud (1982) apreciau ca influenta sociala "poate fi considerata o forma foarte specifica a puterii, a carei resursa principala este persusiunea".
6. Persuasiunea este o activitate de influentare a atitudinilor si comportamentelor unei persoane in vederea producerii acestor schimbari care sunt concordante cu scopurile sau interesele agentiei initiatoare (persoane, grupuri, institutii sau organizatie politica, sociala, culturala, comerciala). Peruasiunea se realizeaza in conditiile in care se tine cont de caracteristicile de receptivitate si reactivitate ale persoanelor influentate. Este o activitate de convingere, bazata pe o astfel de convingere bazata pe o astfel de organizare a influentelor, incat sa duca la adoptarea personala a schimbarii asteptate, fiind opusul impunerii sau fortarii unei optiuni.
7. Impactul social este o suma a efectelor si consecintelor provocate de un fenomen social asupra mediului ecologic si social. Efectele pot fi manifeste sau latente, directe sau indirecte, intentionate sau neintentionate, immediate sau pe termen lung, controlabile sau nu. Impactul social nu poate fi masurat cu exactitate, este vorba despre un fenomen ce se extinde la nivelul invizilor, a grupurilor a institutiilor, in urma unei manipulari pe termen lung.
8. Controlul social in sensul general al sau, desemneaza procesul prin care o instanta (persoana, grup, institutie, asociatie sau organizatie) reglementeaza, orienteaza, modifica sau influenteaza comportamentele sau actiunile altei instante, ce apartiene aceluiasi sistem, cu ajutorul unor mijloace materiale si simbolice, in vederea asigurarii confortabilitatii si pastrarii echilibrului sistemului.
9. Socializare este un proces psihosocial de transmitere asimilarea atitudinilor, valorilor, conceptiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunitati in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane. In acest sens, socializarea este un process interactive de comunicare, presupunand dubla considerare a dezvoltarii individuale si a influentelor sociale, respective modul personal de receptare si interpretare a mesajelor sociale si dinamica variabila a intensitatii si continutului influentelor sociale.
10. Violenta- utilizarea fortei si a constrangerii de catre un individ, grup sau clasa sociala in scopul impunerii vointei asupra altora. In psihologie violenta marcheaza comportamentul agresiv, manifestat, cel mai adesea in urma unor frustrari (pentru Freud de exemplu "conflictul oedipian"[10]este insotit de dorinta inconstienta a copilului de ai omori pe toti aceea care se opun realizarii dorintei lui de afectiune materna), tendinte de frustrare si conduite (auto)agresive caracterizeaza si pe sinucigasi, sinuciderea reprezentand un tip de violenta noncriminala, privata care are ca scop suprimarea voluntara a vietii unei persoane. "In sociologie violenta, nu este considerata numai o resursa a puterii claselor sau grupurilor privilegiate, ci si un mijloc compensator la care recurg clasele si grupurile sociale defavorizate (atunci cand promovarea intereselor lor nu se poate realiza pe cai normale) sau marginalizate, construite din indivizi lipsiti de resurse, neintegrati social ori socializati in mod deficitar (ca o reactie de compensare fata de situatia stigmatizata si deci, devianta in care se afla). Absenta accesului la mijloacele institutionalizate de realizare a scopurilor socialmente dezirabile constituie motivul pentru care acesti indivizi recurg la mijloace ilicite, ilegitime, adeseori violente prin intermediul carora pot dobandi acces la "oportunitati sociale"; violenta este astfel o consecinta a marginalizarii, a proceselor de dezorganizare sociala, a anomiei si neintegrarii sociale, manifestandu-se prin comportamente agresive care incalca legea sau codurile normative nescrise." Violenta este utilizata in sociologie si in alte contexte in afara de cel mentionat: violenta maritala sau familiala: ansamblul familiilor din grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului sau a copilului; violenta protestatara, actiunile violente intreprinse de grupurile minoritare ca raspuns la prejudicii si descriminari etnice ori rasiale; violenta socializata: dobandirea tehnicilor care implica violenta colectiva prin intermediul mass-media; violenta simbolica: notiune introdusa de sociologul francez Pierre Bordieu pentru a caracteriza autoritatea sau influenta culturala exercitata de clasele dominante in scopul asigurarii puterii; violenta structurala termen utilizat de socilogul francez Madelein Grawitz cu referire la procesul de mentinere in tarile subdezvoltate ale unor structuri economice care favorizeaza neo-colonianismul. Violenta aculturatie, agresivitate, autoritate, coercitie, fortasociala, frustrare, putere, razboi.
Capitolul I
Manipularea si evolutia reclamelor
1.1. Manipularea ca forma de exprimare in mass-media
Influentarea este fenomenul fundamental al comunicarii: comunicarea inseamna influenta.
"Orice comunicare este o incercare de a influenta. Comunicarea urmareste intr-adevar a transmite un sens (al unei idei sau situatii, al unui fenomen), ceea ce nu se poate realiza fara influentare. Influentarea este consubstantiala comunicarii. A comunica si a influenta formeaza una si aceeasi actiune."
Teoria integrata a comunicarii ne permite a unifica diferitele domenii de studiu ale comunicarii. Datorita acestei teorii, nu mai exista diferente intre studiul fenomenelor de publicitate, al celor de propaganda, de vanzari. Toate tipurile de manipulare functioneaza la fel: ele creeaza si folosesc obiecte cognitive de natura diversa (relationale,normative, identitare, fizice sau ideale) care vor interveni in geneza sensului actiunilor viitoare.
"Influentarea se bazeaza pe procese de comunicare inconstiente implicite. Daca dorim explicarea influentarii este gresit a ne concentra asupra continutului comunicarilor zise de influentare si ca e inutil bazarea pe o presupusa "forta cuvantului", pe o asa numita "greutate a vorbelor". Influentarea este un fenomen mediat. Pentru a fi eficienta si a-si arata roadele, medierea trebuie lasata invizibila in ochii celui manipulat, iar manipularea insasi trebuie facuta fara stirea lui. Pentru a fi manipulat trebuie a nu-ti da seama cum se petrece acest lucru, insa dezvaluirea metodelor de influentare face tot mai dificila realizarea respectivului deziderat al manipulatorilor. "
"Natura ascunsa a influentarii ne apare deci ca fiind intim legata de caracterul sau "tranzitional" (sau mediat). Influentarea are nevoie de prezenta, in lumea inconjuratoare a celui manipulat, a unor obiecte cognitive de care acesta sa nu fie constient. Deci pentru a influenta trebuie mai intai a-i induce receptorului "o stare" particulara, obtinuta prin manipularea emotiilor sale. Emotia ocupa un loc foarte important in manipulare, exemplu: mila, compasiunea. La fel se intampla si cand se instaleaza o stare de groaza, frica. Si trezirea interesului prin manipulare decalnseaza conduita dorita de emitator care scoate uneori la iveala o dorinta latenta. Receptorul ajunge a vedea actiunile sale ulterioare intr-un mod pozitiv."[14]
"Influentarea prin propaganda tinde sa provoace teama in randul populatiei, urmarind construirea unei imagini negative."
In concluzie sensul atitudinii celui influentat este dat de motivatia, de interesul sau de emotia care i-au fost induse. Toate cercetarile moderne arata influenta fundamentala a situatiei asupra felului in care apare sensul conduitelor umane. In lumina acestor cercetari se pare ca sensul conduitei unui actor, nu depinde exclusiv de factorii psihologici interni ai actorului. Cei care actioneaza exclusiv in functie de starile lor psihice, sunt in esenta actori "patologici", incapabili de descentrare, oameni inchisi in propria lor lume si care sunt luati prin surprindere de semnificatia lucrurilor venite "de la restul lumii"[15]
Acele transformari ale contextelor care se realizeaza sub impactul comunicarilor, dau nastere unor semnificatii diferite, pentru ca sensul este legat de contexte. Modificand contextele se modifica sensul actiunilor realizate in cadrul lor. Sensul se naste din ansamblul celorlalte obiecte ale situatiei.
1.2. Tipuri de manipulare
Situatiile sociale exercita un control semnificativ asupra comportamentului uman. Actiunile si reactiile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de forte si constrangeri specifice acelui mediu, intr-o masura mult mai mare decat ar fi de asteptat daca s-ar avea in vedere doar personalitatea intima a celui in cauza.[16] Chiar si aspectele care par banale, nesemnificative, pot determina schimbari majore in comportamentul persoanelor aflate intr-o anumita situatie sociala. Cuvinte, etichete, lozinci, semne, regulamente,legi si , intr-o mare masura, prezenta celorlalti sunt factori cu o mare putere de influenta asupra individului, dirijandu-i reactiile si comportamentul uneori, fara ca respectivul sa isi dea seama.
Reinnoirea explicatiilor
Autorul ne vorbeste despre doua tipuri de influentare:
influentarea prin manipularea emotiilor;
influentarea prin manipularea intereselor.
Influentarea prin manipularea emotiilor - pentru a influenta trebuie mai intai sa-i induci receptorului o "stare" particulara, obtinuta prin manipularea emotiilor sale.
Influentarea prin manipularea intereselor - a doua mare categorie de explicatii date influentarii porneste de la manipularea intereselor auditoriului. Pentru a influenta, trebuie sa cunosti aceste interese si sa spui lucruri care trimit la posibila lor satisfacere. Si in acest caz, continutul mesajului, centrat pe interesele interlocutorului, "declanseaza" conduita dorita prin intermediul unei stari interioare (trezirea interesului.)[17]
1.2.2. Clasificarea manipularilor
Influenta prin manipularea emotiilor
Influenta prin manipularea intereselor
In termenii psihologiei sociale putem vorbi de manipulare atunci cand o anume situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor in sensul dorit de manipulator.
Manipularile pot fi clasificate in functie de diferite criterii.Unul dintrre criterii este utilizarea modificarilor efectuate intr-o anumita situatie sociala.Astfel "manipularile mici"sunt cele obtinute prin schimbari minore ale situatiei sociale.Trebuie remarcat ca,desi in aceasta actiune manipularile pot fi clasificate ca mici,medii si mari,consecintele lor nu respecta o corespondenta stricta cu amplitudinea modificarilor initiale.Spre exemplu,schimbari mici pot avea consecinte majore si invers.
Manipularile mici
Obtinute prin modificari minore ale situatiei sociale, pot avea, uneori, efecte surprinzator de ample. De pilda ,donatiile pot creste simtitor atunci cand cererea este insotita de un mic serviciu, aparent nesemnificativ ,de un apel la binecuvantarea cereasca sau chiar numai de infatisarea celor care formuleaza cererea.
Cersetorii utilizeaza si ei nenumarate trucuri pentru a stimula spirtul caritabil al trecatorilor.La cersit sunt trimisi mai ales copiii dezbracati iarna,plangand vara,uneoti mutilati intentionat pentru a spori mila cetatenilor. Sume importante sunt platite celor care compun versurile si muzica unor cantece deosebit de lacrimogene.
Manipulari medii
Se refera la modificari importante ale situatiilor sociale, cu efecte care, uneori depasesc in mod dramatic asteptarile, tocmai pentru ca enorma putere de influenta a situatiilor sociale asupra comportamentului uman este supraevaluata in cele mai multe cazuri. In 1973 Robert Watson a efectuat un studiu asupra a 24 de culturi in ceea ce priveste caracteristicile lor etnografice. S-a dovedit ca razboinicii care isi schimba infatisarea care vopsindu-si chipul sau corpul ori punandu-si masti inainte de a pleca la lupta, comit mult mai multe acte de sadism, asasinate, mutilari decat cei care nu se mascheaza. Dezindividualizarea prin ascunderea chipului in spatele unor masti, se regaseste in numeroase cazuir ,atat din istorie cat si din realitatea imediat urmatoare.
Manipulari mari
Sunt reprezentate de influenta intregii culturi in ijlocul acreia vietutieste individul. Sisitemul de valori, comportamentul, felul de a gandi al individului, sunt determinate in primul rand de normele scrise si nescrise ale societatii in care traieste de subculturile cu care vine in contact. Neglijand aceasta permanenta si uriasa influenta, individul poate face mult mai usor judecati gresite sau poate fi lesne de manipulat. Dupa cum sublinia psihologul elvetian Jean Piaget, inainte de a fi un mijloc de comunicare a cunostintelor necesare viitorului adult, scoala il obisnuieste cu spiritul de subordonare fata de auritati, reprezentate in primul rand la nivelul sau de educatori, profesori, inspectori, comisii de examinare. Mai tarziu ii va fi mult mai simplu sa se conformeze legilor si diverselor reglementari sociale, sa se supuna din instinct sefilor de la viitorul sau loc de munca si autoritatilor statului. In al doilea rand, elevul este obisnuit cu simtul responsabilitatii, prin obligatia de asi face temele intr-un anumit interval de timp, de a prezenta rezultatele studiilor sale la termenele bine stabilite, in cadrul unor examinari periodice, de a-si ordona timpul si metodele de studiu, in asa fel incat sa depaseasca succesiv obstacolele reprezentate de extemporale, teze, examene, lucrari de absolvire.
Rezistenta la manipulare
Toate strategiile si tehnicile de manipulare sunt axate pe optinerea controlului asupra comportamentului, gandirii sau sentimentelor subiectilor, intr-o anumita situatie sociala si pe parcursul unei anumite perioade de timp, in vederea castigarii unor avantaje substantiale pentru artizanii manipularii si in detrimentul celor controlati. Schimbarile urmarite a fi produse in una dintre cele trei componente ale identitatii subiectilor, pot fi focalizate precis sau pot fi parti ale unui proces deosebit de complex. Ele pot avea efecte imediate sau pot ramane in faza latenta, pentru a determina ulterior mutatii radicale de mentalitate, pot fi induse in mod vizibil ori pe cai subtile, se pot solda cu rezultate durabile in timp,sau pot inregistra schimbari doar pentru o anumita perioada avuta in vedere de manipulatori.
"Desi unele metode de manipulare se bazeaza pe tehnici "exotice" precum hipnosa, administrarea de droguri sau socuri electrice, interventii chirurgicale pe creier, cele mai multe strategii de obtinere a unui control total asupra individului au in vedere tehnici "laice", in majoritatea cazurilor extrem de eficiente. Ele se bazeaza pe exploaterea necesitatilor funadamentale ale omului (nevoia de hrana, de adapost, de informare, de integrare intr-un anumit grup social, etc), in sensul cufundarii individului in anonimat, pentru al face mult mai docil si mult mai dispus sa se supuna regulilor impuse de autoritati, indiferent de forma sub care sunt percepute acestea."
"Tehnicile de manipulare se intalnesc permanent, chiar si in cele mai banale momente ale vietii. Mai mult ca sigur, fiecare dintre dumneavoastra, a utilizat cel putin o data in viata "tehnica-trantitului-usii-in-fata", fara sa stie ca se numeste astfel si ca a fost studiata de colective intregi de psihologi, iar efectul a fost acelasi cu cel obtinut de specialisti. Copiii ,si ei, aplica de multe ori instictiv, metoda trantitului piciorului in usa, cerand parintilor sa le ia un lucru minor, apoi altceva si iar altceva
Presiunea diferitelor tipuri de manipulari poate fi sezizata in cele mai obisnuite secvente ale vietii. Importanta acordata relatiilor interumane, supunea fata de regulile de grup, emotia produsa de recompense sociale minore precum un zambet, un compliment, sau un gest prietenesc, reprezinta tocmai efectele manipularilor."
Repere pentru analiza psihosociala a manipularii comportamentale
In manualele si tratatele de psihosociologie, chiar in cele recent editate , fenomenului manipularii comportamentale nu i se acorda capitole sau paragrafe speciale de analiza, desi cercetarile asupra acestui fenomen au progresat in ultimile decenii." In literatura de specialitate din tara noastra nu exista studii de specialitate, consacrate propriu zis manipulaarii comportamentale."
Manipularea comporatmentala-analiza conceptuala
Intelegem prin manipularea comportamentala influentarea subiectilor umani (indivizi, grupuri,multimi umane) in vederea realizarii unor actiuni in discordanta cu propriile scopuri fara ca acestia - subiectii umani- sa constientizeze discrepanta dintere propriile scopuri si scopurile indepaartate ale celor ce influenteaza.
"Manipularea comportamentala reprezinta, asadar, un tip de influenta sociala, si anume o influenta sociala negativa, condamnabila din punct de vedere etic, pentru ca lezeaza demnitatea umana." Manipularea comporatmentala se bazeaza pe conformare (lat. Conformitas- modificarea pozitiei unei persoane in directia pozitiei grupului) si pe supunere (fr. Obeissance- modificarea comportamentului unei persoane, ca urmare a ordinului dat de o autoritate legitima).
"Din punct de vedere psihosociologic, intre conformare si supunere exista anumite diferentieri: - in primul rand, in ceea ce priveste statusul sursei de influentare si cel al persoanei tinta (in cazul conformarii nu exista diferenta de status social; in cazul supunerii, da). - In al doilea rand, se evidentiaza o diferenta in ceea ce priveste intentionaliatea inflentarii: doar in cazul supunerii sursa de influentare urmareste sa exercite un control asupra comportamentului persoanei- tinta.
In al treilea rand, diferenta dintre conformare si supunere apare in legatura cu similitudinea dintre comportamentul sursei si comportamentul persoanei-tinta : in situatii de conformare, exista o astfel de similitudine, in situatiile de supunere, nu".
Cercetarile psihosociologice asupra conformarii- incepute in anii 50 de Solomon Asch- au pus in evidenta factorii care intervin in procesul uniformizarii comportamentale, al conformarii la norma de grup: caracteristicile persoanei expuse la presiunea de grup, caracteristicile grupului care exercita presiunea, relatiile dintre individ si grup.
Datorita particularitatilor de socializare, conformarea este mai accentuata la unele popoare in raport cu altele. Stenley Milgram constata ca intr-o sarcina de discriminare auditiva francezii sunt mai independenti fata de presiunea de grup decat norvegienii, si explic acesta datorita istoriei si traditiei democratice ale Frantei.[22]
1.4. Scurt istoric al evolutiei reclamei
O reclama de succes nu este posibila fara cercetarea psihologica si sociologica. Acest adevar este recunoscut ca atare de cei ce creeaza si pun in circulatie mesaje mass media menite sa informeze si sa persuadeze populatia in legatura cu idei, bunuri si servicii. Desigur activitatea este platita intr-un fel sau altul. Ea aduce profit, dar impulsioneaza cercetarea stiintifica si, cel putin ca ideal, educa.
Desi reclamele (engl."advertising"; fr."publicite") constituie un fenomen emblematic al societatii contemporane supracomunicative[23], reclamele comerciale s-au folosit inca in urma cu cinci mii de ani. Sapaturile arheologice au scos la iveala tablite de lut continand mesaje "publicitare" datand de la formarea Babilonului.Consideram- trecand peste nuante - ca la inceputurile civilizatiei a fost reclama. Astazi o data cu "explozia media" - cum au numit-o A. Ries si J. Trout (1986) amplificarea fara limite a comunicarii, batalia pentru cucerirea mintilor- televiziunile, transmisiile prin cablu, satelitii de comunicatie, posturile de radio, ziarele si revistele, cataloagele de produse, corespondenta directa, panourile si afisele publicitare, media interactive au inlocuit tablitele de lut. Ubicuitatea reclamei este o realitate.
"Psihosociologul american Anthony R. Pratkanis considera ca tacticile persuasive fundamentale in reclamele comerciale includ: repetarea mesajului, atractivitatea sau credibilitatea sursei, modelarea utilizarii produsului, imaginile proeminente, pozitionarea marcii, momeala si fictiunile, generalitati stralucite si cuvinte simple , amuzamentul si jocul cu emotiile de teama, vinovatie, de angajare si de autoperceptie."
Intre evolutia societatii in sensul accentuarii diferentierilor sociale, evolutia stiintelor sociale si evolutia stiintelor sociale si evolutia institutiei publicitatii exista o stransa interdependenta. Interdependenta care, constintizata, poate da raspuns unor intrebari esentiale. De ce exista totusi publicitatea? Care este geneza acestei institutii sociale? Cum s-a ajuns la forma institutionalizata pe care o are publicitatea moderna?
Institutia publicitatii apare ca efect al unor retele de relatii interumane, jucand un rol important in satisfacerea unor nevoi specifice ale sistemului social, nevoi aparute tot ca efect al interdependentelor din cadrul sistemului social.
1.5. Etapele evolutiei reclamelor
Prima etapa in evolutia reclamelor
In prima etapa a aparitiei publicitatii moderne, " etapa idolatriei"(1890-1925), dominanta este imaginea omului rational, care alege produsele deliberativ, pe baza analizei rationale a atributelor ce le caracterizeaza. Tehnica de publicitate folosita consta in orientarea mesajului catre prezentarea atributelor produsului si a beneficiilor pentru consumatori. Materialele publicitare prezentate in ziare si reviste tind sa aiba caracter informativ, descriptiv-narativ, fara imagini, explicandu-se doar calitatile produselor. In aceastǎ perioadǎ, mesajele publicitare sunt axate in special pe prezentarea calitǎtilor intrinseci ale produselor, spre care se considerǎ cǎ vin in ajutorul consumatorilor vizati de reclamǎ. Tehnica de publicitate folosita in aceastǎ perioadǎ constǎ in orientarea mesajului cǎtre prezentarea atributelor produsului si a beneficiilor pentru consumatori. Materialele publicitare reprezentate in ziare si reviste, tind sǎ aibǎ caracter informativ, descriptiv-narativ, fǎrǎ imagini, explicandu-se doar calitǎtile produselor.
In Romania, asa cum noteaza Marian Petcu (2002), pentru o perioada lunga de timp, principala forma de promovare a produselor a fost "strigatul marfurilor in fata pravaliilor", iar informatiile in formǎ scrisǎ despre mǎrfuri, au apǎrut dupǎ 1829, cǎnd s-au tipǎrit primele noastre publicatii: Curierul Romanesc (Bucuresti, 1829), Albina Romaneascǎ (Iasi. 1829). Aceasta subliniazǎ faptul cǎ initial publicitatea avea caracter strict local, insǎ treptat, cresterea consumului si a ofertei de marfǎ, si totodatǎ aparitia presei ca modalitate de comunicare, a condus la schimbarea regulilor comertului si la aparitia publicitǎtii moderne. Din punct de vedere al fundamentǎrii stiintifice a campaniilorde promovare a produselor, ceea ce caracterizeazǎ aceastǎ perioadǎ este lipsa activitǎtilor de cercetare a impactului reclamelor comerciale asupra publicului vizat.
A doua etapa in evolutia reclamelor
In urmǎtoarea perioadǎ, "etapa iconicǎ" (1925-1945), interdependentele dintre oameni se accentueazǎ datoritǎ unei pronuntate dezvoltǎri a mass-media, prin aparitia radioului si a revistelor produse si distribuite in masǎ. Cresterea concurentei determinǎ o monopolizare a publicitǎtii care are drept consecintǎ profesionalizarea si aparitia agentiilor de publicitate. Noile reguli impuse de dezvoltarea marketingului, trebuie urmate pentru a avea succes pe piatǎ. In aceastǎ fazǎ incepe sǎ se contureze cultura de consum. Societatea se dezvoltǎ, salariile incep sǎ creascǎ, apar mode legate de petrecerea timpului liber. Activitatea de publicitate, trece si ea intr-un nou stadiu de dezvoltare, mesajele publicitare fiind din ce in ce mai mult axate pe caliatǎti simbolice, care leagǎ produsele de anumite valori sociale, si mai putin pe aspectele utilitare ale produselor. Se dezvoltǎ si se rǎspandesc puternic revistele, iar publicitatea se bazeazǎ in special pe imagini. Acum se dezvoltand puternic radioul, punandu-se accent pe rǎspandirea mesajelor publicitare prin intermediul acestora. Criza de supraproductie din anii 30 a avut un impact major asupra economiei americane si implicit asupra publicitǎtii. Tot in acesti ani, a avut loc prima transmisiune radiofonicǎ, a discursului presedintelui S.U.A. , Roosevelt.
Atentia producǎtorilor de reclame, se indreaptǎ, asupra psihologilor si a cunoscǎtorilor comportamentului uman, astfel urmǎrindu-se o manipulare prin intermediul reclamelor in functie de comportamentul fiecǎruia. Mesajele reclamelor sunt centrate pe imaginea "omului inetrior" dominand in aceastǎ perioadǎ manifestǎrile publicitare. Are loc si accentuarea profesionalizǎrii activitǎtii de publicitate, apar din ce in ce mai multe agentii specializate, iar atentia producǎtorilor se concentreazǎ pe studierea pietei prin utilizarea unor tehnici stiitifice de cercetare.
Produsele sunt asociate cu calitǎti dorite de cǎtre consumatori, atribute dezirabile legate de status social, anxietate redusǎ, familie. Tot acum incep sǎ se foloseascǎ celebritǎti pentru promovarea produselor, consumatorii putand imprumuta din calitǎtile starurilor prin consumarea acelorasi produse. Procedeul se generalizeazǎ. O reclamǎ pentru produsul Coca-Cola din 1934, prezenta doi renumiti actori de film, Maureen O'Sullivan si Johnny Weismüller (Tarzan), consumand Coca Cola. Aceastǎ tehnicǎ s-a pǎstrat si in prezent[27]
A treia etapa in evolutia reclamelor
Dupǎ incheierea celui de-al doilea rǎzboi mondial, ridicarea gradului de industrializare si dezvoltare tehnologicǎ au dus la o crestere a consumului, publicitatea intrand in "etapa narcisistǎ" (1945-1965). Publicitatea exprimǎ acum imagini idealizate ale unor consumatori satisfǎcuti, consumul devenind din ce in ce mai mult un act simbolic. Consumul anumitor produse, oglindeste o anumitǎ imagine, cu care consuamtorii se identificǎ. Aceastǎ stare a publicitǎtii a fost stimulatǎ de aparitia si dezvoltarea televiziunii. Se perfectioneazǎ foarte mult tehnicile de cercetare a consumului, se folosesc teste proiective, detectoare de minciuni, pentru a determina atractia exercitatǎ asupra consumatorilor de anumite produse. Cercetarea din domeniul publicitǎtii a fost stimulatǎ de dezvoltarea cercetǎrilor motivationale din domeniul psihologiei. Tot in aceastǎ perioadǎ, reclamele incep sǎ fie pretestate inainte de a fi lansate pe piatǎ. Incepe sǎ fie studiatǎ si receptarea lor. Pentru a-i convinge pe consumatori sǎ cumpere anumite produse, profesionistii din domeniul publicitǎtii incercǎ sǎ descopere nevoile ascunse care ii determinǎ pe acestia sǎ cumpere. Se apeleazǎ la tehnici de cercetare precum interviul in profunzime sau interviul de grup focalizat, pentru a descoperi aceste nevoi.
In Romania , perioada comunista se caracterizeaza printr-o reducere drastica a activitatii de publicitate, datorita instaurarii monopolului statului asupra activitatilor comerciale. Monopolul asupra publicitatii a fost realizat prin infiintarea in 1950 a Societatii de stat pentru exploatarea Cartilor postale, ilustratelor, Portretelor Oficiale si Tablourilor Populare. In 1955, sectia de puiblicitate a ziarului Scanteia se transforma in agentia de publicitate , in general redactiile cotidianelor judetene functionand ca agentii de publicitate.
A patra etapa in evolutia reclamelor
In urmatoarea faza de evolutie a publicitatii, omul tinde sa fie din ce in ce mai mult vazut ca membru al unor grupuri sociale, ancorat intr-o constelatie de relatii sociale. Publicitatea intra astfel in "etapa totemista"(1965-1985), produsele devenind acum elemente reprezentative pentru stilurile de viata ale oamenilor, deci adevarate totemuri. Dezvoltarea tehnologiilor informationale, permite acum practicienilor publicitatii sa identifice nevoile si dorintele grupurilor sociale, de consumatoriiar imaginile produselor devin simboluri, "totemuri" speifice grupurilor sociale. A consuma un produs, devine echivalent cu a avea o anumita identitate socio-culturala. Consumul devine un tip de comunicare sociala- oamenii comunica ce tip de persoane sunt prin cultura lor de consum. Cercetarile care pun accent pe factorii demografici si psihografici sunt caracteristice pentru aceasta faza a dezvoltarii publicitatii. In 1978, Standford Research Institute stabileste o tehnica de masurare si evaluare a valorilor si stilurilor de viata, VALS care, devenind accesibila si publicitarilor, a determinat o revolutie a studiilor de piata. Aceasta tehnica, permite segmentarea populatiei in categorii de stiluri de viata, cu nevoi ii carcateristici specifice, ceea ce ajuta agentiile de publicitate sa-si realizeze mai bine mesajele si sa "tinteasca" mai bine piata.
Formatele publicitare tip lifestyle incercau conectarea individului la cadrul social in care traieste. Se utilizeaza stereotipurile in comunicarea publicitara, ideea identitatii sociale a consumatorilor aparand prin prezentarea produselor in contexte sociale. Reclamele se axeaza acum pe prezentarea unor activitati legate de petrecerea timpului liber (distractie, vacanta, relaxare) implicita in aceste imagini fiind plasarea produsului in cadrul unui anumit stil de consum.
A cincea etapa in evolutia reclamelor
Dupa 1985, trece intr-un alt stadiu de dezvoltare, caracaterizat pe de o parte de cresterea amplorilor cercetarilor sociolgrafice, care sa fundamenteze stiintific campaniil publicitare, iar pe de alta parte, la nivel estetic, de faptul ca reclamele par mai mult realizate sa placa, decat sa vanda.
Si in Romania, dupa 1989 s-au infiintat numeroase agentii de publicitate, odata cu trecerea la economia de piata, revigorandu-se si piata publicitatii. Au aparut astfel , si institute private de sondare a opiniei publice, care realizeaza studii si cercetari ale caror rezultate sunt folosite pentru construirea campaniilor de promovare a produselor. De asemenea, studiul reclamelor a inceput sa fie predat la o serie de facultati de stat si private.
Dupa una dintre cele mai avizate pareri actuale, a sociologului Septimiu Chelcea evolutia psihosociologiei se imparte in urmatoarele etape:
preistoria (sec. VI i.e.n- sec. XIX e. n.)
perioada fondarii ei ca disciplina stiintifica (1880-1934)
perioada clasica (1935-1960)
perioada moderna (1961-1989)
perioada contemporana (dupa 1990)
1.6. Psihologia reclamei
"De la inceputul schimbului economic interuman, producatorul, ca si vanzatorul, a folosit toate mijloacele posibile pentru a-si asigura o desfacere cat mai larga a produselor si a marfurilor, a facut cu alte cuvinte reclama. Actiunea reclamei, luata in sens larg nu se limiteaza numai la a face cunoscute bunrile economice fabricate sau manufacturate, ci ea cuprinde si toate anunturile si reprezentarile bunurilor uzufructuare de utilitate publica. In aceasta categorie intra de exemplu, reclama unei bai orasenesti, a unei statiuni balneoclimaterice, a unui nou mijloc de locomotie. Din acest motiv numai fixarea scopului urmarit de o publicitate data ne pune in masura si o consideram sau nu o reclama." Librarul care face reclama unei carti nu se gandeste catusi de putin la miscarea de idei ce eventual va provoca-o cartea, nici la ratiuni superioare de politica culturala, ci va cauta, in primul rand sa-i asigure desfacerea prin vanzare, cu scopul de a mari rentabilitatea intreprinderii sale. In sirul reclamelor vor intra deci toate acele mijloace de publicitate care tintesc sa faciliteze si sa intensifice- direct sau indirect- consumul bunurilor economice, in vederea castigului banesc.
1.7. Importanta reclamei pentru viata economica si sociala
Pentru a evidentia importanta ce se atribuie reclamei in afacerile economice, e deajuns sa semnalam ca Statele Unite ale Americii se cheltuieste mai mult de un miliard de dolari pentru reclame in decursul unui singur an.
Reclama variaza in intensitatea ei dupa tari si dupa intinderea productiei economice. Ea este atat de necesara pentru viata economica, incat, scrie Wallon, unele firme mari vad descrescand volumul afacerilor lor, cu o rigoare matematica, in acelasi timp, cu micsorarea publicitasii ce si-o fac. Strong constata ca aproape 20 % din sumele cheltuite in America pentru publicitate, inseamna o pierdere cu totul inutila. Wallon, mai tarziu, adauga ca aceasta suma ar intrece cu mult cheltuielile necesare studiului stiintific al organizarii serviciului de reclama, studiu care fara indoiala ar aduce mai mult profit vietii comerciale.
In ceea ce priveste viata sociala, reclama reprezinta o metoda prin care este influentata aceasta. Adolescentii sunt tentati sa preia comportamente din mass-media fara a trece prin filtrul ratiunii personale elementele negative, ajungand sa aiba un comportament deviant si implicit violent.
In functie de personalitatea fiecaruia si de experienta sa anterioara, de educatia lui, fiecare individ percepe in mod diferit reclamele. Grupul nostru tinta este alcatuit din elevi la liceele Vasile Alecsandri si Liceul Economic nr.3 din Iasi. Este vorba despre doua licee diferite atat ca numar de elevi cat si ca eticheta creata pe baza nivelului lor. Unul dintre licee are un renume creat, are elevi care s-au consacrat prin activitatatea deosebita avuta la olimpiade sau concursuri judetene, nationale, este un liceu cu o anumita istorie in spate, este vorba despre liceul teoretic "Vasile Alecsandri", iar cel de-al doilea liceu Economic numarul 3, este un liceu nou, are un numar mai mic de elevi si nu are o activitatea anterioara atat de bogata comparativ cu cea a primului liceu.
Teorii care stau la baza cercetarii
1.8.1. Teoria lui Erich Erickson
Privind dezvoltarea psiho-sociala mentioneaza ca stadiul cuprins intre 12-20 ani este caracterizat de un conflict intre sentimentul identitatii de sine si de cele de confuzie psihologica si sociala. Principala preocupare a individului in acest stadium este de a se defini in raport cu ceilalti. Perioada urmatoare pana la maxim 35 ani este dominata de conflictul dintre tendinta de izolare si cea de socializare. Este momentul cand individul are nevoie de maturitate afectiva.
1.8.2. Teoria lui L. Kohleberg
Despre dezvoltarea moralitatii, vorbeste despre autonomia morala din perioada adolescentei, caracterizata prin acceptarea de norme morale ca o forma de identificare cu grupul de referinta prin impartirea acelorasi reguli si obligatii. Daca procesul de cautare a modelelor si a valorilor in conformitate cu standardele sociale esueaza, adolescentul poate cadea in capcana violentei si a agresivitatii de orice tip.
1.8.3. Teoria "proceselor de comunicare"
Aceasta teorie ne ofera o metoda de a atinge rapid telul propus. Aceasta ne invata descompunerea oricarei situatii de comunicare intr-un numar de "contexte" care o alcatuiesc: contextul pozitionarilor actorilor, contextul relatiilor dintre actori, contextul normelor ambiante, contextul identitatii actorilor.
Capitolul II
Metoda focus grup si a interviului
Metodologia cercetarii
Tehnica principala utilizata in aceasta cercetare este metoda focus grupului[29]. Am ales acest tip de cercetare deoarece voi face un studio pe fenomenul manipularii si al impactului acesteia asupra individului, in cazul de fata asupra adolescentilor cu varsta intre 16 si 19 ani, de la Liceul Vasile Alecsandri si Mitropolit Dosoftei din Iasi. Fiind un studiu calitativ, rezultatul este mult mai apropiat de realitate, in cadrul unui focus-grup, decat in cazul interviului. Voi folosi o serie de mini-grupuri, pentru a avea un rezultat real si concludent. Varsta intervievatorilor este cea a adolescentei si necesita o abordare mult mai atenta a subiectului, pentru a putea avea un rezultat dorit.
Metode specifice
Grupurile sunt o experienta obisnuita. "La o astfel de intalnire, suntem invitati, luati de val sau ademeniti in grupuri de planificare, luare a deciziilor, consiliere, brainstorming, studiu, impartasire a experientelor si autoajutorare. Grupurile pot fi distractive si rodnice, dar pot fi si experiente chinuitoare ce nu sunt nici necesare, nici productive, si care dureaza si mult timp. Dupa parerea noastra, exista doua motive pentru care experientele de grup se transforma in timp pierdut. Coordonatorilor studiului nu le este clar si/sau procesul in discutie".
Un studiu realizat prin metoda focus grup presupune o serie de discutii bine planificate cu atentie, menite sa adune pareri in legatura cu o arie de interese bine definita, intr-un mediu primitor, neamenintator. Ficare grup este organizat cu sase pana la opt persoane, fiind moderat de o persoana bine pregatita. Dicutiile sunt relaxate si de cele mai mutle ori participantilor le face placere sa isi tmpartaseasca parerile. Membrii grupului se influenteaza unii pe ceilalti reactionand la ideile si comentariile celorlalti.
2.3. Povestea din spatele interviurilor de tip focus grup
Focus grupurile au devenit populare. De-a lungul ultimilor treizeci de ani, titulatura de focus grup a fost aplicata mai multor tipuri difeite de grupuri- intr-adevar, in cazul unora este nevoie de un efort de imagintie pentru a le putea numi focus grupuri! Sunt persoane care denumesc focus grupuri, intalnirile orasenesti, grupurile de lectura si grupurile de studiu. De curand , mai bine de 300 de persoane s-au reunit in sala de festivitati a unei scoli in cadrul unui asa-numit focus grup. Stim ca nu era vorba despre un focus grup, deoarece nu indeplinea conditiile esentiale pentru un interviu de tip focus grup. Aceste elemente au reiesit din primele cercetari efectuate asupra interviurilor de tip focus grup.
La sfarsitul anilor 1930, specialistii in stiinte sociale au inceput sa cerceteze metode alternative de a efectua interviurile. Unii specialisti aveau indoieli in legatura cu acuratetea interviurilor individuale, traditionale, care se bazau pe un chestionar stabilit dinainte, continand intrebari inchise. Aceasta abordare avea un dezavantaj major: persoana intervievata era limitata de variantele oferite, si prin urmare rezultatele cercetarii puteau fi influentate neintentionat de catre intervievator, prin scapari sau omisiuni. Stuart A. Rice a fost unul dintre primii specialisti in stiinte sociale care si-au exprimat preocuparea in legatura cu aceasta chestiune. In 1931, a scris " Astfel, un defect al interviului care are ca scop acumularea de informatii practice in cercetarea stiintifica este faptul ca intervievatorul preia conducerea. Adica subiectul intervievat are un rol oarecum pasiv. Este posibil ca anumite informatii sau puncte de vedere de mare v aloare sa nu fie dezvaluite deoarece directia impusa de chestionarul pe care se bazeaza interviul se indeparteaza de acastea. Pe scurt, este posibil ca informatiile obtinute in urma interviului sa prezinte ideile preconcepute ale intervievatorului ca si cum ar fi atitudinile adoptate de subiectul intervievat."
Specialistii in stiinte sociale au inceput sa studieze strategii cu ajutorul carora intervievatorul sa piarda din influenta sa in rolul de conducator si factor dominant al discutiei. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe care ei le considera cele mai importante.Interviul nedirectionat a translat centrul atentiei dinspre intervievator spre intervievat, subliniind importanta intelegerii reale a persoanei intervievate. Interviurile nedirectionate au folosit intrebari deschise si le-au permis indivizilor sa raspunda fara sa stabileasca limite sau sa ofere indicii referitoare la gama de raspunsuri posibile. Abordarea intrebarilor deschise, le-a oferit subiectilor ocazii extinse de a comenta, explica si de a impartasi experiente si atitudini. Interviurile nedirectionate au inceput sa aiba mai mult succes la sfarsitul anilor 30 si in anii 40. Roethlisberger si Dickson (1938) au cirtat aceasta abordare, in studii despre motivarea angajatilor, iar Carl Rogers (1942), in psihoterapie.
2.3.1. Inceputul focus grupului
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, specialistii in stiinte sociale au inceput sa foloseasca tehnica interviului nedirectionat in grupuri- acesta fiind inceputul focus grupurilor. In cadrul unuia dintre primele studii de tip focus grup, Robert Merton a cercetat conduita morala a militarilor din armata S.U.A., pentru Departamentul de Razboi.A aflat ca oamenii dezvaluie informatii personale atunci cand simteau ca se afla intr-un loc sigur si confortabil, cu persoane care li se asemanau. Multe dintre procedeele care au ajuns sa fie acceptate ca practici comune in cadrul interviurilor de tip focus grup au fost expuse in lucrarea consacrata a autorilor Robert Merton, Majorie Fiske si Patricia Kendall, The Focused Interview (1956).
La vremea respectiva, au fost apreciate studiile lui Moerton, dar nu au fost luate in considerare cateva zeci de ani. Atunci se punea accent pe proiectele experimentale, grupurilor de control si criteriului aleatoriu. Insistandu-se asupra numerelor s-au facut progrese in ceea ce priveste experienta practica.
Academicienii nu manifestau interes fata de focus grupuri, comunitatea pragmatica a studiului de piata a acceptat focus grupurile incepand cu anii 50. Afacerile prosperau dupa razboi si cercetatorii de piata aveau sarcina sa descopere cum putea deveni mai tentant produsul companiei lor pentru posibilii clienti.
Interviurile de tip focus grup sunt acceptate pe scara larga in cadrul studiilor de piata deoarece produc rezultate credibile la preturi rezonabile. Patronii realizeaza importanta crearii unui produs agreat, a publicitatii facute acelui produs si a prezentarii acelui produs publicului. Strategia de bun-simt presupune mentinerea contactului cu clientii. Produsele au suferit schimbari majore in ceea ce priveste designul ambalajului si reclama datorita descoperirilor facute cu ajutorul focus grupurilor. Campaniile de publicitate se axeaza de multe ori pe lucrurile pe care consumatorul le considera calitati ale produsului. De exemplu, comapniile de bauturi racoritoare au descoperit prin intermediul focus grupurilor ca oamenii consuma produsele lor de multe ori datorita caracteristicilor de socializare asociate cu acestea si nu pentru ca le este sete . Nu este de mirare ca sloganurile ce promoveaza aceste bauturi subliniaza modul in care "lucrurile merg mai bine" sau cum se mareste popularitatea unei persoane pe plaja.
2.3.2. Modul in care este folosit focus grupul in perioada moderna
Din anii 50, folosirea focus grupurilor in cadrul sectorului profit s-a extins atat de mult incat s-a creat o intreaga industrie pentru sustinerea cercetarilor efectuate prin metoda focus grup. In fiecare mare oras din Statele Unite exista firme care se ocupa cu studii de piata ce ofera servicii referitoare la focus grupuri: gasirea participantilor potriviti , recrutarea lor, furnizarea mancarii si a bauturii necesare, camere cu oglinzi cu reflexie unidirectionala si cu optiuni de inregistrare video si audio. In fiecare oras mare exista si moderatori profesionisti pentru focus grpuri, care isi petrec marea majoritate a timpului, moderand focus grupuri pentru afaceri. Tehnica a evoluat, din vremea lui Merton, de la o metoda de cercetare in domeniul stiintelor sociale la o metoda menita sa fie de folos in domeniul afacerilor.
In anii 80, profesorii universitari au inceput sa redescopere interviul de tip focus grup, de multe ori avand de invatat de la cercetatorii de piata. Dar unele practici acceptate in cadrul focus-grupurilor pentru afaceri, pur si simplu nu functionau in medii academice sau nonprofit. Universitarii au preluat unele strategii practice de la cercetatorii de piata si au adaptata tehnica, astfel incat sa functioneze si pentru alte categorii de public. Acesti oameni de stiinta au revenit si la lucrarile lui Merton pentru a afla cum a fost folosita initial tehnica.
De cand Merton a inceput munca lui de cercetare, au mai evoluat cateva abordari diferite ale interviului de tip focus grup. O astfel de abordare s-a dezvoltat din traditia studiului de piata orientat asupra consumatorului. O alta s-a dezvoltat in mediul academic si stiintific. O a treia abordare a fost descoperita in mediul public nonprofit. Iar o a patra a aparut din mediul cercetarii participative, in care membrii unei comunitati sau voluntarii sunt implicati in studiu in calitate de cercetatori. Fiecare abordare este diferita, dar are elementele comune ale cercetarii realizate prin metoda focus grup.
2.4. Utilizarile focus grupurilor
Focus grupurile functioneaza foarte bine pentru determinarea punctelor de vedere, a sentimentelor si a parerilor oamenilor in legatura cu diferite probleme, produse, servici, sau oportunitati. Iata cateva dintre modurile in care sunt folosite informatiile acumulate cu ajutorul fous grupurilor. Aceste categorii nu se exclud una pe alta si nici nu includ toate situatiile posibil. Mai curand, prezinta un mod incipient de a ne gandi la varietatea de utilizari a interviurilor de tip focus grup.
2.4.1. Luarea deciziilor
Focus grupurile sunt folosite si in vederea luarii unor decizii cu privire la numite servicii, sau anumite produse." Atunci cand folosim focus-grupurile, deciziile sunt luate dupa ce s-au intalnit toate focus grupurile si nu in cadrul intalnirilor separate. De asemenea, deciziile sunt luate de persoanele desemnate special pentru acest scop, folosind informatiile aflate special cu ajutorul focus grupurilor, si nu de catre participantii la focus grupuri. Focus grupurile sunt folosite pentru intelegerea unei anumite teme pentru ca persoanele cu putere de decizie sa ia hotarari in cunostinta de cauza".[33]
2.4.2. Alegerea participantilor la focus grup
Ce fel de persoane ar trebui invitate sa faca parte din focus grup? De cate persoane avem nevoie sa participe?
O recrutare incununata de succes nu presupune neaparat cheltuirea unor sume importante de bani, dar necesita, fara indoiala un efort deosebit. Trebuie sa stim cu exactitate scopul cercetarii noastre si sa identificam metoda de evaluare a fiecarui particpant la focus grup in functie de variabilele stabilite la inceputul cercetarii: sex, varsta, ocupatie, si in cazul nostru la liceul de provenienta al respondentilor.
Focus grupurile au potential considerabil pentru a descoperi ce parere au tinerii despre anumite chestiuni, programe si oportunitati, dar focus grupurile organizate cu tineri sunt diferite de cele cu adulti. De exemplu, tinerii nu detin controlul in mediul lor. De obicei se afla in situatia in care adultii detin controlul si uneori regulile de comportament nu sunt clare. De aceea tinerii pot avea o atitudine sceptica, fata de precizarea moderatorului ca toate opiniile sunt binevenite si ca sunt apreciate atat parerile pozitive, cat si cele negative. Tinerii sunt pusi in mod frecvent in situatii in care adultii par ca vor sa afle parerea lor, dar apoi reactioneaza intr-un mod neplacut daca tinerii exprima idei contrare sau negative. In plus presiunea din partea colegilor este un factor puternic pentru tineri si poate influenta intr-o mare masura formularea opiniilor.
Trebuie tinut cont de faptul ca tinerii au mai putina experienta personala decat adultii. In comparatie cu adultii "Nu stiu" poate fi uneori raspunsul cu adevarat precis. Atunci cand discutam cu tineri adolescenti, putem auzi expresii sau concepte ce suna ca si cum ar proveni, de fapt de la parinti, de la profesori, de la biserica, sau se reflecta faptul ca le pasa de imaginea pe care si-o reflecta in societate.
Metodologia folosita in vederea implementarii cercetarii
In vederea elaborarii acestei cercetari am utilizat doua tehnici de interventia: mini-focus grupul si interviul comprehensiv. Pentru a putea face cerceatrae cat mai corect, am analizat in detaliu aceste tehnici.
Desi in textele scrise sau cele vorbite subzista o puternica ambiguitate , interviul ramane una dintre metodele cele mai uzitate in stiintele sociale. Prin interviu cautam sa ne intelegem semenii. Interviul este o parte consubstantiala sociologiei, intervievarea fiind interactiune iar sociologia fiind studiul interactiunilor.
Interviul poate lua variate forme. De exemplu:
"Interviul poate fi considerat o metoda in momentul in care obiectivul culegerii datelor il constituie analiza de tip calitativ, etnografic. Descrierea cantitativa a unei populatii nu are sens decat pe baza utilizarii de esantioane reprezentative, astfel, orice ancheta care uzeaza de interviuri pentru a prezenta distributia cantitativa a unor variabile intr-o populatie, pe baza unui lot de 30-40 de subiecti, este fara noima. Prin urmare, interviul, in varianta pe care o prezentam noi este specifica orientarilor metodologice subiectiviste ori intepretative, centrate pe explicatia interpretativa."[34]
In afara de obiectivele stiintifice, interviul poate fi utilizat si in scopuri de marketing, terapeutice sau jurnalistice.
Printre primele utilizari extensive ale metodelor calitative in cercetarea sociologica putem remarca studiile privind comunitatile urbane ale Scolii de la Chicago, in care s-a utilizat o combinatie de observatie participanta, interviuri informale si analiza documentara. Thrasher si-a fundamentat studiul despre membri gangurilor de tineri pe 130 de interviuri calitative. Metodologia calitativa, a cercetarii etnografice, a fost elaborata in continuare de Howard Becker si de Everett Hughes, in anii 50 - 60 cand dominanta, ca si pana in anii 90, a fost metodologia cantitativista, pozitivista. In anii in care sociologia americana era dominata de personalitati precum Lazarsfeld sau Merton, corifei ai pozitivismului, metodologia a capatat si ea rigoare, precum in cazul teoriei fundamentate, cu accentul pe codificarea datelor sau in cazul etnometodologiei, care cauta proprietatile invariabile ale actiunii sociale. Etnometodologii au autacat defapt interviul, deoarece se desfasoara pe premisa ca interlocutorii se inteleg, pe cand, in realitate, se bazeaza pe intuitie pentru a umple golurile din intelegere.
Orientarea etnografica postmoderna, recenta s-a aratat foarte preocupata de asumptiile si problemele morale prezente in practica intervievarii si in rolul autoritar al intervievatorului. Aceste preocupari s-au materializat intr-o atentie mai mare acordata vocilor si emotiilor respondentilor ca si relatiei dintre respondent si intervievator.
Interviul calitativ de tip clasic, este cel mai utilizat in cercetarile autentice de tip etnnografic, fiind parte a aactivitatii celui care realizeaza cercetare de teren, constand in dicutii spontane sau planificate cu cei din comunitatea, grupul, institutia (oricum, o entitate sociala institutionalizata), a caror cultura este investigata. Precum am mai precizat, interviul de acest gen merge mana in mana cu observatia participanta. Iata mai jos un pasaj din notitele de teren ale lui Malinowski:
"Sambata 8 (decembrie 1917). M-am trezit tarziu, m-am simtit rau, am luat medicamente. Pe la 1 am iesit; am auzit tipete; [cei din] Kapwapu aduceau uri la Teyava. Am stat cu bastinasii, vorbit, am facut poze. M-am intors. Billy mi-a corectat si completat notitele despre wasi. La Teyava, un batran a vorbit mult despre pesti, dar nu l-am inteles prea bine. Apoi ne-am mutat la bwayama lui. Am vorbit despre lili'u . Ma-u tot intrebat despre razboi-Seara am vorbit cu politistul despre bwaga'u lili'u si yoyova. M-au enervat rasetele lor. Billy mi-a spus din nou unele lucruri interesante. Am luat chinina si calomel."
"Din acest scurt pasaj reiese destul de clar diferenta fata de interviul structurat si cel semistructurat. Malinowski avea doar cateva teme care il interesau, despre care discuta cu bastinasii intr-un cadru neorganizat, fara chestionar sau ghid de interviu. Interiviul clasic nestructurat permite si pacate de neirtat pentru interviurile standardizate, precum faptul ca subiectul pune si el intrebari, la care intervievatorul poate raspunde (ca in orice conversatie egalitara) si este posibil ca emotiile intervievatorului sa influenteze cercetatorului."[35]
NU exista retete pentru realizarea unei asemenea moment de culegere a datelor de tip etnografic. Avem insa cateva probleme care au reiesit din practica de cercetare antropologica:
Recomandari pentru realizarea interviurilor
Cercetatorul este implicat intr-o conversatie informala cu respondentul
Cercetatorul trebuie sa pastreze un ton de discutie prieteneasca (chat) incercand sa respecte temele pe care le are in vedere;
Cercetatorul incepe prin "spargerea ghetii" cu intrebari generale dupa care incepe sa puna intrebari din ce in ce mai specifice, printre care si unele cu care verifica, discret, veridicitatea celor spuse de respondent.
Recomandarile clasice solicitau cercetatorului sa nu se lase implicat intr-o reala conversatie cu subiectul si nici sa nu lase sa se vada adevarata relevanta a informatiilor obtinute. Mai nou, se considera ca'o conversatie reala este mai onesta, permitand subiectilor sa se exprime mai autentic.
Articolele din revistele de cercetare ca si manualele de metode si tehnici, ofera o imagine formalizata a procesului de cercetare. Pretentiile editorilor de reviste sau a celor care finanteaza cercetari pe baza de proiect, promoveaza o imagine tehnica distorsionata a cercetarii stiintifice, ca un proces logic, liniar. Aceasta este cu mult diferita de procesele de cunoastere reale, mereu schimbatoare, pline de surprize, modificari de planuri, reformulari de concepte si ipoteze."
Adevarata virtute a interviurilor calitative este caracterul lor deschis. Nu exista tehnici sau reguli standard pentru o investigatie bazata pe interviuri. Exista totusi alegeri standard la diferite niveluri ale investigatiei prin interviuri. Acestea includ intrebari precum: "Cate interviuri vor fi necesare?"; "Interviurile trebuie sa fie inregistrate si trebuie sa fie transcrise?"; "Cum vor fi analizate interviurile?"; "Trebuie sa fie oferite interpretarile celor intervievati?".
"Kvale (1996) arata ca o investigatie prin interviuri are 7 etape. El recunoaste ca o prezentare liniara, etapizata, constituie o simplificare. Cele 7 etape ale investigatiei prin interviu:
Pentru a putea planifica corect studiul prin interviuri trebuie sa se stabileasca urmatoarele:
obtinerea unei cunoasteri prealabile a subiectului de investigat;
clarificarea scopului de investigat;
dobandirea de cunostinte despre diferite tehnici de interviu si analiza, si alegerea acestora.
Multe studii bazate pe interviuri demareaza fara o teorie despre tema investigata si fara trecerea in revista a literaturii de cercetare din domeniu. Cu toate acestea e important sa se dezvolte o intelegere conceptuala si teoretica a fenomenului de cercetat, un fundament pentru viitoarele cunostinte dobandite. Formalizarea cu continutul investigatiei, presupune, in afara studiului literaturii si contactul direct cu mediul din care vor fi preluate interviurile.
"Interviurile pot fi exploratorii sau pentru verificarea ipotezelor. Cele care testeaza ipotezele tind sa fie mai structurate. Acestea iau forma comparatiilor dintre diferite grupuri. Ipoteze se pot verifica si in cazul unui singur interviu. Investigatiile pot fi empirice sau teoretice, destinate culegerii de date factuale sau construirii de teorii. Interviurile pot fi folosite in combinatie cu alte metode. Ele sunt utilizate adeseori in studiile de caz, sau pot veni ca metoda auxiliara in combinatie cu alta metoda (ex.: in combinatie cu observatia participativa, ancheta, interviuri pilot, interviuri post experimentale - pentru a evalua rezultatele unui experiment)."
Blanchete et al. detaliaza tipurile de informatii care sunt culese prin interviuri. Acestea se pot grupa in informatii referitoare la ganduri, trairi, pe de o parte si la fapte pe de alta parte. Pe baza celor doua categorii, clasificam interviurile in modale (cele referitoare la stari subiective) si factuale (cele referitoare la fapte). Interviurile modale permit investigarea ideologiilor sau a sistemelor culturale. Sociologia interpretativa isi propune sa inteleaga resorturile actiunilor sociale si prin apel la sisteme de semnificare, grupate in ceea ce indeobste este denumit ideologie sau cultura. Pe de alta parte, naratiunile care se refera la intamplarile din biografiile persoanelor intervievate permit intelegerea vietilor individuale in context social, ceea ce constituie substanta "imaginatiei sociologice" la care s-a referit Wright Mills.
La acest paragraf vom discuta mai ales despre dimensiunea temporala a interviurilor, despre tipurile de interviu realizate si numarul de subiecti.
"Se pot face mai multe recomandari din punct de vedere al dimensiunii temporale a studiului:
Sa se dezvolte o imagine generala asupra intregii investigatii inainte ca ea sa inceapa. In cercetarea calitativa exista tendinta de a ignora faza pre-empirica, de pregatire. Multe decizii prealabile totusi, ajung sa fie considerate gresite. Este de dorit sa se poata reveni asupra lor si chiar sa fie evitate.
Sa se tina cont de interdependenta dintre etapele cercetarii. Fiecare etapa limiteaza alegerile de la etapa urmatoare. Nu pierde din vedere obiectivul final. Deciziile de cercetare vor fi influentate si de natura rezultatului final (articol, carte).
Accelereaza. Incearca sa faci cat mai mult din munca in etapele initiale. Cele mai bune rezultate se obtin pe baza unor interviuri bine facute. Aceasta presupune o conceptie reflexiva asupra temei si scopului cercetarii de la inceput.
Invata. Cercetatorul poate dezvolta obiectivul cercetarii prin sesizarea unor aspecte neasteptate in conversatie cu subiectii sau in procesul de analiza al interviurilor. Aceste descoperiri constituie un castig al cercetarii iar investigatorul trebuie sa le adapteze obiectivelor initiale ale cercetarii."[37]
Se inregistreaza, se iau notite?
Interviurile spontane, informale nu pot fi, de obicei, inregistrate. Cercetatorul trebuie sa aiba grija, in aceste situatii, sa noteze cat mai amplu, cat mai repede, continutul conversatiilor sale de pe teren. Cele planificate, mai formale, trebuie inregistrate macar cu aparatura audio. Inregistrarea audio are dezavantajul presupus de literatura ca inhiba subiectii. Acest comentariu poate fi valabil in cazul interviurilor pe teme mai intime, "delicate" si mai ales la inceputul conversatiei. Cum una dintre tintele obligatorii ale intervievatorului este castigarea increderii din partea subiectului, obiectia mentionat nu ar mai trebui sa fie o problema, daca se reuseste obtinerea confidentei. Altfel, putem vorbi de un esec al interviului, indiferent de maniera de inregistrare. Avantajele inregistrarii magnetice sunt evidente: a nota inseamna a analiza. Cel care ia notite produce o analiza care ramane singura sursa de informatie pentru analize ulteriore. Inregistrarea trebuie transcrisa cat mai complet urmand ca analizele de discurs sa se realizeze pe baza transcrierilor.
La intrebarea "Cati subiecti sa fie investigati?" cel mai bun raspuns este "Atatia cati sunt necesari pentru a afla ce te intereseaza". Prea multe interviuri inhiba interpretarile in profunzime, in timp ce prea putine ingreuneaza interpretarile statistice. Pentru ipoteze simple, bivariate, un numar mic de interviuri e suficient; in jur de 6. Limita este punctul de saturatie in care interviurile nu mai produc nici o informatie noua. In cercetarile actuale, realizate pe baza de interviuri, numarul de interviuri variaza intre 5 si 25, de cele mai multe ori. Factorii mai importanti in limitarea numarului de interviuri sunt timpul, resursele si saturatia teoretica.
Istoria psihologiei arata ca, cu cat obiectivul unei cercetari este mai general, cu atat mai importanta va fi cercetarea intensiva pe un numar mic de studii de caz. Exemple:
Freud - care a realizat studii ample pe baza interviurilor clinice cu cate o singura persoana,
Ebbinghaus "Studiul experimental statistic despre invatarea si memorarea silabelor fara sens - studiu de caz cu un singur subiect-autorul",
Piaget - Studiile despre dezvoltarea cognitiva a copiilor au pornit de la interviuri cu copiii sai.
2.10. Strategii de interventie
Contrazicerea. Pretinde sa produca reactii din partea subiectului. Este o strategie periculoasa deoarece poate determina o reactie de refuz, de neincredere sau chiar ostilitate.
Consemnul este o tema majora a interviului, care in ghidul de interviu poate aparea sub forma unei intrebari sau doar ca titlu. Consemnele presupun in desfasurarea interviului finalizarea discutiei pe o anumita tema si initierea unei noi teme. Faptul ca s-a initiat discutia pe o noua tema nu interzice, de obicei in interviurile semi-structurate, revenirea la teme abordate anterior.
Relansarea - este o strategie de stimulare a subiectului, de adancire a subiectului, sau de orientare a discutiei catre anumite subteme ale dezbaterii.
o Si
o Cum explicati faptul ca.?
o Ce ati simtit in acel moment.?
Ce anume obstructioneaza desfasurarea corecta a interviurilor?
Blanchet et al. (1998) numesc doua categorii de factori care explica dificultatea realizarii unor interviuri:
Dificultatile obiectivarii - oamenii sunt reticenti sa-si exteriorizeze trairile, gandurile - socati de noutate sau de indezirabilitatea lor morala.
Regionalizarea (Goffman) - nu orice poate fi spus oriunde, oricand. Nu este vorba de inhibitii inconstiente ci de pastrarea fetei, spun autorii francezi.
Parerea mea este ca la acesti factori se mai poate adauga unul, anume abilitatile comunicationale ale persoanei intervievate. Ma astept sa am un interviu mai reusit cu cineva care are abilitati comunicationale vaste, comparativ cu persoane care au capacitati de relationale mai precare.
2.11. Analiza
Analiza interviurilor se face prin diverse tehnici de analiza de discurs. Acestea sunt abordate in detaliu intr-un capitol separat din volumul lui Blanchet si al (1998).
In vederea elaborarii unei astfel de tehnici, ne trebuiesc anumite instrumente. Principalul instrument este ghidul de interviu.
Capitolul III
Sặ punem in practicặ cele invặtate
3.1. Prezentarea operationamentului practic
Partea practicặ a fost alcặtuitặ dintr-o serie de sapte interviuri si patru mini-focus grupuri . Grupul tintặ este alcặtuit din doisprezece adolescenti de la liceele Teoretic Vasile Alecsandri si Economic numặrul 3 (Mitropolit Dosoftei) din Iasi. Cei doisprezece adolescenti au fost alesi din clasele de-a XI-a si a XII-a, cu vầrste intre 16-19 ani. Interviurile structurate au fost realizate cu profesori de la cele douặ licee si cu pặrintii acestora. O altặ sectiune de interviuri a fost aplicatặ la fundatiile nonguvernamentale implicate in campanii sociale antiviolenta. Fundatiile cu care am colaborat au fost Pro Women, Salvati Copiii si Alternative Sociale. Sunt trei dintre organizatiile ce au avut in desfặsurare proiecte legate de violentặ. Unele dintre aceste fundatii au fost direct implicate in astfel de proiecte, altele au colaborat la astfel de proiecte in calitate de voluntari. Salvati Copiii este fundatia care a demarat cele mai mari si mai impunặtoare proiecte legate in special de violenta impotriva copiilor. Datorita acestei fundatii s-au aprobat si legi cu privirea violentei impotriva copiilor. O alta fundatie implicata direct in proiecte ce au avut in vizor aceasta atitudine este Alternative Sociale, prin proiectul "Singur Acasặ". Acestia au avut ca scop centralizarea copiilor rặmasi singuri acasặ, in urma emigrặrii pặrintilor. S-a urmặrit controlul asupra atitudinii acestor copii.. Fundatia Pro Women a colaborat cu Salvati Copiii in calitate de voluntari, aceasta fundatie avầnd proiecte aate pe violenta impotriva femeilor.
Prin partea practica am urmặrit aflarea opiniei si determinarea impactului reclamelor campaniilor nationale antiviolenta organizate de fundatia Salvati Copiii, asupra celor doisprezece adolescenti de la cele douặ licee, Vasile Alecsandri si Economic numặrul 3 din Iasi,
Un alt scop a fost aflarea opiniilor pặrintilor si ale profesorilor cu privire la reclamele campaniilor nationale antiviolenta organizate de Salvati Copiii. Am avut in vedere identificarea modalitặtilor prin care se implica scoala in diminuarea acestei atitudini.
Intrumentele utilizate in partea practicặ sunt urmặtoarele:
a) Ghid de interviu aplicat cercetatorilor (persoane implicate in campanii sociale legate de violenta promovate prin intermediul spoturilor publicitare)
b) Ghid de interviu folosit in cadrul mini-focus grupurilor
c) Ghid de interviu aplicat parintilor elevilor de la liceul Vasile Alecsandri si Economic numarul 3 sau Mitropolit Dosoftei din Iasi
d) Ghid de interviu pentru profesori si alte cadre implicate in educatia scolara.
a) Ghid de interviu- cercetatori
Buna ziua, ma numesc Soroceanu Alexandra, sunt studenta in ultimul an la facultatea de Sociologie, iar in vederea obtinerii lucrarii de diploma, fac un studiu despre impactul campaniilor anti-violenta asupra tinerilor adolescenti din liceul Vasile Alecsandri si Economic numarul 3, din Iasi. Vreau sa va rog frumos sa imi raspundeti la cateva intrebari cu privire la acest subiect.
Cum vedeti dumneavoastra violenta in societatea romaneasca contemporana?
Din punctual dumneavoastra de vedere, care sunt persoanele cel mai afectate de aceasta atitudine?
Unde intalnim radacinile acestei atitudini?
Ce trebuie facut in vederea prevenirii violentei in familie?
Fundatia dumneavoastra ce campanii sociale a organizat cu privire la combaterea , prevenirea violentei?
Cum au fost alcatuite aceste campanii?
Ce activitati s-au desfasurat in cadrul lor?
In ce mod au fost promovate aceste campanii in mijloacele mass-media?
Care a fost populatia tinta a campaniilor organizate de fundatia dumneavoastra?
Care a fost efectul pe termen scurt asupra populatiei tinta?
Dar pe termen lung?
Mai aveti alte idei de proiecte, in viitor?
Ce parere aveti de campanile nationale legate de acest subiect?
Dar de modul in care sunt acestea promovate?
Cunoasteti spoturile pubicitare ale campaniilor sociale nationale, legate de violenta?
Cum vi se par a fi realizate?
Au efectul dorit asupra grupului tinta?
Dumneavoastra personal, ce ati face in vederea constientizarii fenomenului de catre tineri?
Mai aveti alte idei de proiecte, in viitor?
Acest instrument de lucru, urmeaza sa fie aplicat persoanelor implicate in campanii sociale antiviolenta. Intervievatii vor fi angajati la diferite organizatii nonguveramentale care au fost implicati sau au colaborat la proiecte privind violenta.
Am urmặrit in special sặ aflặm pặrerea acestora privind violenta in societatea contemporana romaneasca si modul in care au fost promovate reclamele campaniilor sociale antiviolentặ la televiziune.Amanalizat impactul pe care l-au avut reclamele asupra psihicului persoanelor care au vizionat aceste spoturi publictare, modul in care au fost acestea influentate. Am insistat asupra intrebặrii cu numặrul 1 si 15. Sunt intrebari pe care s-a bazat cercetarea de fatặ. Am accentuat termenii de "violenta" si "reclamặ".
Pornind de la aceste premize am oferit posibilitatea respondentilor sặ vinặ cu pặreri personale si cazuri concrete cunoascute acestora cu privire la subiect.
Interviul structurat are ca scop aflarea anumitor informatii importante de la respondeti cu scop exact, incercầnd sặ nu se devieze de la subiect. Informatiile trateazặ direct subiectul studiat si sunt scurte si la obiect.
b)Ghid de interviu pentru mini-focus grup
Buna ziua! Pentru inceput vom incepe prin a face cunostinta. Numele meu e Alexandra. Sunt studenta la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi.
Cum vặ numiti?
Care este ocupatia voastra?
Ce vầrstặ aveti?
Ce va place sa faceti in timpul liber?
Ce activitati practicati?
Care sunt materiile preferate la scoala?
Cum decurge o zi obisnuita din viata voastra?
Cum obisnuiti sa va purtati intr-o situatie dificila?
Care este prima reactie in momentul in care primiti o veste proasta?
Care a fost cel mai greu, dificil, delicat moment din viata voastra?
Cum ati reactionat in acele meomente?
Dar care a fost cel mai placut moment din viata voastra?
Cum ati reactionat?
Ce intelegeti prin violenta?
Unde credeti ca regasim radacinile acestei atitudini?
Din punctul vostru de vedere cine credeti ca este responsabil de aceasta atitudine?
Care este atitudinea unui parinte, la ora actuala, in societatea moderna, fata de copil atunci cand greseste?
Ce parere aveti despre parintii care isi agreseaza copiii?
Cunoasteti situatii in care parintii agreseaza copiii?
Care credeti ca ar trebui sa fie atitudinea parintilor in momentul in care copilul greseste?
Cunoasteti persoane care au fost victime ale violentei?
Considerati violenta o metoda de razbunare sau de exprimare a trairilor?
Ce credeti ca trebuie facut pentru a combate aceasta atitudine?
Cunoasteti campanii sociale legate de aceasta atitudine?
Ce parere aveti despre acestea?
Cum sunt realizate?
In momentele care urmeaza, va voi arata doua spoturi publicitare ale campaniilor nationale antiviolenta impotriva copiilor. Am sa va rog sa le urmariti cu mare atentie pentru a putea discuta amanuntit despre acestea.
Acum dupa ce ati vazut aceste spoturi, spuneti-mi daca va amintiti de acestea?
Ce v-a ramas in minte?
Cum vi se par realizate?
Ce v-a impresionat cel mai tare?
Ce credeti ca au vrut sa transmita prin aceste spoturi?
Care a fost mesajul subinteles?
Daca ar fi sa modificam aceste spoturi ce credeti ca ar trebui schimbat la ele?
Daca vi s-ar cere sa organizati o campanie sociala care sa aiba in centrul atentiei violenta impotriva copiilor, cum ati organiza aceasta campanie?
Ca si viitori parinti in societatea noastra, cum vedeti educatia ideala pentru copilul dumneavoastra?
Ce ati face in momentul in care copilul greseste?
In ce mod, cum l-ati pedepsi?
Ce altceva mai aveti de adaugat cu privire la acest subiect?
Care ar fi concluziile finale cu privire la acest subiect, tinand cont de modul in care s-a desfasurat aceasta discutie?
Am utilizat metoda mini-focus grupului raportầndu-ne la grupul tintặ al cercetặrii noastre, care este alcặtuit dintr-un numặr de doisprezece adolescenti de la liceele Vasile Alecsandri si Economic numặrul 3 (Mitropolit Dosoftei). Adolescenta este o vầrstặ la care individul isi insuseste propriul sistem de valori si atitudini, din acest motiv adolescentii sunt usor de influentat inte ei. Pentru a avea informatii cầt mai clare si personale am hotặrầt ca numặrul de participanti la focus-grup sặ nu fie de sase sau opt cum este in mod normal ci de trei. Controlul asupra discutiei este mult mai usor de mentinut in asemenea conditii si pặrerile devin personale.
In cadrul discutiei accentul va cade in mod deosebit pe opiniile personale cu privire la modul in care este perceputặ de cặtre adolescenti violenta in societatea contemporanặ romầneascặ si asupra pặrerii lor despre reclamele campaniilor antiviolentặ.
Mini-focus grupurile vor avea loc in urma mai multor vizite ale cercetặtorului, la liceele la care efectuez studiul in vederea obtinerii aprobặrii conducerii.
Avầnd in vedere tema studiatặ, violenta, punem accent pe faptele reale povestite de intervievati cu privire la aceastặ atitudine. Intrebặrile asupra cặrora se va pune accent vor fi cele cu numele 14, 15,21, 24,30, 32. Avầnd in vedere cặ aceste intrebặri sunt de pornire in cadrul mini-focus grupului, pe parcursul desfặsurặrii lor, vor apặrea intrebặri spontane in functie de rặspunsurile intervievatilor.
c) Ghid de interviu utilizat pentru intervievarea parintilor elevilor
Buna ziua, ma numesc Soroceanu Alexandra, sunt studenta in ultimul an la facultatea de Sociologie, iar in vederea obtinerii lucrarii de diploma, fac un studiu despre impactul campaniilor anti-violenta asupra tinerilor adolescenti din liceul Vasile Alecsandri si Economic numarul 3, din Iasi. Vreau sa va rog frumos sa imi raspundeti la cateva intrebari cu privire la acest subiect.
Pentru inceput, vreau sa va rog, sa imi spuneti cateva date despre dumneavoastra. Cum va numiti?
Care este ocupatia dumneavoastra?
Cati copii aveti?
Ce varste au?
Unde invata copiii dumneavoastra?
Cat din timpul dumneavoastra zilnic petreceti cu copiii dumneavoastra?
Cam cat de des mergeti la copiii dumneavoastra la scoalặ?
Sunteti multumit/a de rezultatele copilului sau copiilor dumneavoastra?
In ce mod considerati ca se implica scoala in educatia copilului dumneavoastra?
Cunoateti in detaliu problemele cu care se confrunta copiii dumneavoastra?
Ce pasiuni aveti?
Ce pasiuni au copiii dumneavoastra?
Cum isi petrec timpul liber?
Cand gresec copiii dumneavoastra, cum obisnuiti sa reactionati?
Ce intelegeti prin violenta?
Este sau nu o problema aceasta atitudine?
Cum vedeti dumneavoastra fenomenul violentei in societatea romaneasca moderna?
Cine credeti ca este responsabil de acasta atitudine?
Unde credeti ca este cel mai des intalnita aceasta atitudine?
Cunoasteti cazuri concrete in care este prezenta aceasta atitudine?
Cum contribuiti dumneavoastra la stoparea acestui fenomen?
Cunoasteti campanii antiviolenta nationale sau locale din tara noastra?
Cum vi s-au parut a fi organizate aceste campanii?
Daca ati avea posibilitatea sa va implicati mai mult in remedierea acestui fenomen, ce ati face?
Mai credeti ca aveti ceva de adaugat cu privire la aceasta atitudine?
Va multumesc frumos pentru timpul acordat, si va urez o zi buna !
Pentru o cercetare amplặ si in vederea obtinerii unor rặspunsuri relevante si interpretabile, a trebuit sặ discutặm cu pặrintii intervievatilor. Acest lucru l-am dori pentru a avea un rezultat corect si bine conturat. Discutiile cu pặrintii vor avea loc dupặ sedinta scolarặ, organizatặ de dirigintii la aceste clase.
Am urmặrit sặ aflặm pặrerea personalặ a acestora cu privire la violenta din societatea romầneascặ, cầt si la modul in care si-au educat copiii, si nu in ultimul rầnd opinia cu privire la reclamele campaniilor sociale antiviolentặ. Voi pune accent pe intrebặrile cu numặrul 14, 17, 20, 22, 23. Rặspunsurile la aceste intrebặri vor fi reprezentative atầt pentru analiza de continut a datelor cầt si in vederea concluzionặrii finale a cercetặrii.
d) Ghid de interviu aplicat profesorilor
Buna ziua, ma numesc Soroceanu Alexandra, sunt studenta la Sociologie in ultimul an si am o lucrarea de licenta despre campaniile antiviolenta si modul in care sunt acestea percepute de catre tinerii din liceul dumneavoastra. As dori sa va adresez cateva intrebari cu privire la aceasta atitudine.
Spuneti-mi va rog frumos cum va numiti?
Ce materie predati?
Cate clase aveti?
Sunteti diriginte/a la vreo clasa?
Va cunoasteti elevii?
Ce activitati extra-scolare obisnuiti sa faceti cu elevii dumneavoastra?
Cand va supara elevii cum obisnuiti sa reactionati?
Ce obisnuiti sa faceti?
In scoala in care profesati, ati observat atitudini nepotrivite din partea elevilor?
Care au fost reactiile acestora?
Ce anume au facut?
De ce credeti ca au reactionat asa?
Ce intelegeti prin violenta?
Unde intalnim aceasta atitudine?
Cine credeti ca este responsabil pentru ea?
Cum vedeti aceasta atitudine in societatea contemporana romaneasca?
Cunoasteti cazuri concrete in care este intalnita aceasta atitudine?
Cunoasteti campanii nationale sau locale care au in vizor aceasta atitudine?
Cum vi s-au parut organizate?
Cunoasteti persoane care sunt implicate in asemenea campanii?
Dumenavoastra personal cum ati interveni in vederea remedierii acestei atitudini?
Ce ati putea sa ne mai spuneti cu privire la acest subiect?
Multumesc frumos pentru timpul acordat! O zi buna!
In vederea obtinerii unor concluzii cầt mai elocvente cu privire la atentia care se acordặ atitudinii violente in societatea romầneascặ vom luat o serie de interviuri si la profesorii elevilor din cele douặ licee, Vasile Alecsandri si Economic numặrul 3 (Mitropolit Dosoftei). Vom avea in vedere ca acestia sặ isi expunặ atầt pặrerea personalặ cu privire la aceastặ atitudine in general cầt si la situatia concretặ din scoala in care profeseazặ. Mai sunt interesatặ si de opinia acestora cu privire la reclamele campaniilor sociale antiviolentặ.
Intrebặrile pe care voi pune accent sunt cele cu numerele 9, 13, 16, 17, 18. Rặspunsurile acestor intrebặri sunt relevante in vederea analizei finale.
Capitolul IV
Analiza de continut si interpretarea datelor
4.1. Interpretarea datelor pornind de la ipoteze
4.1.1. Interpretarea primei ipoteze
Cercetarea practica a preupus o serie de patru mini-focus-grupuri, cu adolescenti de la liceele Vasile Alecsandri si Economic numarul 3 din Iasi si o serie de interviuri cu profesori din liceele respective si cu parinti ai elevilor. Adolescentii au fost alesi in functie de orientarile acestora, de profiul clasei. Cercetarea a constat intr-o serie de patru mini focus grupuri, la care au participat doisprezece elevi, o serie de interviuri cu profesori din liceele Vasile Alecsandri si Economic numarul 3, si o serie de interviuri cu profesori, cu parinti ai elevilor intervievati si am aflat opinia cercetatorilor cu privire la campaniile antiviolenta organizate atat la nivel local, cat si la nivel national.
Pornind de la prima ipoteza care este "daca educatia scolara s-ar orienta spre realitatea societatii contemporane, numarul copiilor agresati ar fi in scadere".Putem spune ca se confirma in urma informatiilor oferite de o parte din respondentii nostri: "Nu cred ca putem invinovati pe cineva anumeresponsabila este persoana care practica violenta si cele care o accepta fara a lua o masura. O mare influenta are educatia, atat cea scolara, care ofera doar niste puncte de pornire, neexemplificandu-le si neadaptandu-le situatiilor reale, cat si cea familiala, unde se invata primii pasi pentru a merge in viata". Prin fraza "o mare influenta are educatia, atat cea scolara cat si cea familiala" face referire la cele doua tipuri de eductie ce influenteaza atitudinea si comportamentul individului de mai tarziu, este vorba despre scoala si familie. Luand in considerare ipoteza de la care am pornit conform careia scoala nu adapteaza educatia problemelor lumii moderne, iar acest lucru este evidentiat in anumite atitudini ale copiilor cu varste pre-scolaare, scolare si in comportamentul adolescentilor.
Un alt aspect adus in dicutie de catre cercetatorii, care lucreaza in diferite organizatii nonguvernamentale, cu care am discutat, a fost modul in care se desfasoara eductia in Romania la ora actuala si modul in care se implica aceasta in dezvoltarea personalitatii copilului. Acesta a avut opinii clare cu privire la relatia dintre copil -scoala si modul in care se implica aceasta in diminuarea atitudinii violente "Dupặ cum precizam si mai devreme, cred cặ aceastặ atitudine depinde in mare mặsurặ de educatie, aceeasi importanta avầnd-o atầt educatia scolarặ cầt si educatia familiala. Pe primul loc se afla familia, vorba aceea, cei sapte ani de acasặ, au o pondere mare in comportamentul de mai tầrziu al individului.Este o chestiune delicatặ si greu de apreciat. Un alt factor foarte important in comportamentul individului este scoala si modul in care aceasta isi transpune activitatea in plan personal asupra individului.In marea majoritate a situatiilor, scoala nu are o pondere foarte mare, deoarece sistemul este invechit si se afla in contrast cu problemele societặtii contemporane. A si mediul in care individul isi desfặsoarặ activitatea are o importantặ majorặ, anturajul il poate schimba foarte mult pe individ dacặ acesta nu are personalitatea bine conturatặ. Dacặ acesta vrea sặ fe la fel ca ceilalti existặ posibilitatea ca acesta sặ facặ diferite gesturi, sau sặ adopte anumite atitudini care sặ nu le fi invặtat de nicặieri , din altặ parte, de la scoalặ sau din familie, ci din grupul de egali." Din informatiile survenite de la fundatia Salvati Copiii, reiese ca un alt factor ce determina aceasta atitudine este mediul din care provine individul. Tanarul are tendinta de a copia atitudinile din jurul lor, pentru a se identifica cu grupul din care face parte.
Radacinile acestei atitudini sunt intalnite in familie si in grupul de egali, acest lucru reiese din raspunsurile oferite atat de adolescentii cu care am discutat cat si din informatiile oferite de parintii acestora. Respondenta noastra, al carei copil invata la liceul Economic numarul 3 considera ca : "- Un responsabil direct nu este, totul tine de familie si de firea fiecarei persoane in parte, de modul in care reactioneaza la ceea ce este in jurul sau. E dificil sa dai verdicte sau sa geeralizezi, practic nici nu se prea poate, e ceva ce tine de persoana." Doamna profesoara Alla Apopei, de la liceul Vasile Alecsandri crede ca: "- Pai nu este o persoana sau o instituie, e vorba de ceva mai mult, de educatie si de firea omului. La baza sa sta saracia care ofera foarte mult disconfort. In scoala noastra nu putem spune ca intalnim frecvent aceasta atitudine, nici nu sunt elevi foarte saraci sau care sa vina din medii sarace la limita, marea majoritate sunt elevi de provin din familii medii spre inalte, adica au venituri considerabile, in asa fel incat sa aiba o viata decenta, in unele situatii sunt copiii cu foarte multi bani, care ajung in diferite medii in care invata diferite atitudini nepotrivite, adica, devin nesimtiti sau nepasatori, sunt aroganti dar mai putin violenti." Comparand cele doua raspunsuri, putem spune ca in ambele situatii intervievatele considera ca firea persoanei conteaza foarte mult, si o importanta mare in manifestarea acestei atitudini o are educatia atat cea familiala cat si cea scolara. Adolescentii de la care am obtinut asemenea informatii considera ca: "De obicei intalnim acest fenomen al violentei in familiile dezorganizate, care au o slaba cultura, slaba educatie. Insa putem vorbi despre acest fenomen in toate mediile sociale, chiar si la scari sociale si de educatie foarte inalte.
Acelasi lucru il cred si eu. E ceva specific pentru persoanele cu o educatie precara sa devina agresivi si violenti.
Da. E adevarat ca aceasta atitudine o intalnim in toate mediile dar in mod deosebit intr-un mediu in care educatia nu este pe primul loc. Nici persoanele din medii elevate nu sunt scutite de aceasta reactie fiind considerata una de moment." Din informatiile oferite se observa din nou importanta familiei in abordarea acestei atitudini.
Observam ca tinerii, in ciuda varstei lor de 17-18 ani, au opinii foarte realiste si bine conturate, drept dovada a faptului ca sunt bine ancorati in realitatea inconjuratoare. Acestia caracterizeaza aceasta atitudine ca fiind una specifica "mediilor sarace, cu o eductie scazuta", asemenea parere o intalnim la doamna profesoara Alla Apopei "La baza sa sta saracia care ofera foarte mult disconfor". Prin compararea acestor doua atitudini am urmarit sublinierea maturitatii adolescentilor si parerii acestora bine conturata.
Interpretarea celei de-a doua ipoteze
Ce de-a doua ipoteza, aduce in discutie campaniile antiviolenta si rolul acestora in societatea romaneasca. "Daca scopul campaniilor sociale privind violenta ar fi indeplinit adolescentii ar avea opinii mult mai clare." Aceasta ipoteza este mai mult infirmata decat confirmata. Grupul tinta alcatuit dintr-un numar de 12 elevi de la doua licee iesene, Vasile Alecsandri si Economic numarul 3, cunoasc diferite campanii sociale antiviolenta dar nu au dat o mare importanta acestora. Ei au pareri bine conturate si in multe dintre situatii mature, dar fara a lua in calcul impactul avut de campaniile sociale antiviolenta asupra lor. Tinerii au cunostinte cu privire la aceste campanii "Am auzit de cateva, dar foarte vag, nu prea va pot da detalii.
Da, am auzit, atat la radio cat si la televiziune, au fost campanii atat nationale cat si locale, diferite manifestari, am vazut eu afis pe strada, nu stiu detalii, nu am participat, dar stiu sigur ca au fost.
S-au facut mai multe campanii sociale legate de acest fenomen, si legat de multe alte fenomene, dar, sincer nu pot sa va spun multe amanunte pentru ca nu le-am acordat o atentie sporita." Dar dupa cum reiese din relatarile lor "nu le-am acordat o atentie sporita", nu au acordat o atentie majora acestor campanii. Neacordandu-le o atentie majora, este greu de aproximat impactul avut asupra tinerilor acest tip de campanii.
O alta infirmare a ipotezei este data de raspunsurile oferite de profesorii cu care am discutat si de parintii elevilor de la cele doua licee: "- Locale nu cunosc dar nationale am vazut niste reclame pe la televizor legate de acest subiect, era o paralele intre bataile de covor si bataile copilului, nu-mi mai amintesciin detaliu, dar, pot sa va spun ca au existat asemenea tentative din partea Ministerului Eductiei, este cineva care se mai gandeste si la asa ceva." Mesajul acestor campanii care el avem in discutie "Bataia e rupta din Rai" sau "Violenta naste violenta" a fost perceput si inteleasa de un numar mare de persoane, dar nu i s-a acordat o atentie sporita.
Fundatia Salvatii Copiii au avut o serie de manifestatii cu privire la aceasta atitudine, au organizat o serie de conferinte prin care s-a urmarit educarea publicului si in special educarea parintilor cu privire la reactiile pe care le au fata de copiii lor.
In urma mini-focus grupurilor, s-a observat o atitudine mult mai ferma din partea elevilor de la liceul Vasile Alecsandri in comapratie cu elevii de la liceul Economic numarul 3, alte diferente care le-am observat au fost cele cu privire la sexul respondentilor. Baietii sunt mai indiferenti decat fetele iar in anumite situatii nu se implica, nici din punct de vedere ideologic, asa cum fac fetele. "Nu cred ca putem invinovati pe cineva anumeresponsabila este persoana care practica violenta si cele care o accepta fara a lua o masura.
Da, asa este. Tolerarea raului nu face decat sa incurajeze reactiile agresive ale persoanelor dezinteresate de o viata mai buna si frumoasa, complacandu-se in situatii josnice si pline de reactii violente.
Cum spuneam nu este o persoana direct implicata in aparitia acestei atitudini. Importanta majora o are familia si scoala, si mai tarziu cercul de prieteni, cunostinte. Este foarte usor sa copii atitudini violente din cercul de apropiati, incercand sa fii ca ei, integrandu-te si fara sa-ti dai seama, incurajand o atitudine nepotrivita.", parerea baietilor "Pornind de la parinti. Si scoala are o inportanta mare in a forma oamenii.
Da, asa este, educatia din familie conteaza mult, dar si internetul in zilele noastre are influenta negativa in ceea ce priveste comportamentul violent. Arata fara perdea multe lucruri care ar trebui mascate, sau ar trebui promovate mai putin.
Familia este pe primul loc in ceea ce priveste aceasta atitudine, apoi e scoala, si pe locul trei e internetul."
Se observa o atitudine mult mai ferma din partea fetelor, nici baietii nu au un puncte de vedere neclare, dar sunt mai retinuti si prefera sa priveasca, sa asculte mai mult decat sa vorbeasca ei, sa isi expuna parerile personale, in detaliu.
In ceea ce priveste cunostintele respondentilor nostri cu privire la campaniile sociale organizate atat la nivel national, cat si la nivel local, acestea exista, dar sunt putine si lipsite de amanunte. "Da. Au fost pe la televizor niste spoturi publicitare. Nu mi le mai amintesc in detliu, dar stiu ca era ceva cu bataia unui covor, comparat cu bataia aplicata unui copil, si era un mesaj de genul: Asa Nu!
Am vazut si eu niste reclame legate de aceasta problema. Era ceva intr-o celula de puscarie in care stau barbti ce au fost pedepsiti pentru ca au fost violenti fata de copiii lor.
Au existat mai multe programe initiate de Ministerul Educatiei, au avut idei bune, dar cred ca in afara de reclame trebuiau sa organizeze si dezbateri." Aceasta a fost relatat de catre elevele de la liceul Vasile Alecsandri cu privire la acest fenomen. Alte persoane la care am luat interviuri au fost parintii si profesorii, si acestia sunt informati cu privire la campaniile nationale sociale legate de violenta : Cunoasteti campanii antiviolenta nationale sau locale din tara noastra?"Locale nu cunosc dar nationale am vazut niste reclame pe la televizor legate de acest subiect, era o paralele intre bataile de covor si bataile copilului, nu-mi mai amintesc in detaliu, dar, pot sa va spun ca au existat asemenea tentative din partea ministerului educatiei, este cineva care se mai gandeste si la asa ceva." Relatarile parintilor si a profesorilor, "- Da am vazut pe la televizor diferite reclame ce prezinta cazuri de violenta, si au tema moralizatoare, asa nu am vazut reclame de genul pe toate posturile de televiziune, si la nivelul orasului Iasi, sunt diferite activitati organizate de fundatii nonguvernamentale, dar nu sunt foarte mult luate in seama atat de scoala cat si de elevi, parinti, prfesori. Nu cunosc prea multe detalii legae de aceasta tema, dar sigur e ca exista astfel de initiative din partea diferitelor persoane." Si ale parintilor arata atat informarea din partea lor cat si o promovare cu rost a campaniilor, o promovare buna si cu un impact dorit asupra parintilor si asupra persoanelor aflate in fata micului ecran. Aceasta concluzie este confirmata de relatarile catorva dintre intervievati:
Cum vi s-au parut organizate?
"Bineca si persoana din exterior, ca un simplu privitor la televizor, cred ca acele reclame si-au atins scopul dorit, dar repet nu pot sa am afirm foarte mult pentru ca nu am acordat o atentie sporita, pe viitor chiar voi fi mult mai atenta.Este o problema care trebuieste ameliorata, iar scoala este una dintre institutiile care poate promova astfel de initiative. Voi aborda subiectul si cu elevii mei la clasa, la ora de dirigentie sa vad ei ce cred despre asta si daca au cunostinte cu privire la aceste reclame. Toleram lucrurile negative, in loc sa cautam o solutie pentru a le indeparta." Alla Apopei
Interpretarea celei de-a treia ipoteze
Pornind de la cea de-a treia ipoteza care ne spune ca "Violenta este un fenomen perceput diferit de adolescenti in functie de experienta personala avuta."
Fiecare tanar cu care amdiscutat, in functie de mediul din care vine, de familia sa si de intamplarile cele mai importante din viata sa, sia dezvoltata un anumit mod de a gandi si un sistem de valori. Am putut afla anumite lucruri cu privire la temperamentul si la comportamentul fiecaruia, in urma intrebarilor care aveau ca scop aflarea celor mai importante evenimente din viata lor, adica cele mai mari bucurii si cele mai mari suparari avute. In urma raspunsurilor date la aceste intrebari, am aflat moduld e a se comporta al fiecarui respondent, in functie de experienta avuta.
"Care a fost cel mai greu, dificil, delicat moment din viata voastra?""Nu pot spune ca am avut vreodata , cel putin eu personal. Am avut probleme cu o amica care se droga si am trecut cu ea prin momente cumplite. Chiar situatii socante.dar eu personal mai putin.
Cel mai delicat moment pentru mine, a fost atunci cand tata a venit beat acasa si a inceput sa tipe din diferite motive, iar mama a preferat sa iasa pe usa si sa plece pentru cateva ore la bunica, l-a lasat sa se linisteasca.
Tatal tau a lovit-o vreodata pe mama ta?
Nu din cate stiu si am vazut nu. Se enerveaza tipa, dar o respecta pe mama foarte foarte mult si in momente de furie, mama prefera sa plece din fata lui.In seara despre care vorbesc, tata a stricat televizorul si masina de spalat, era beat si nervos, nu judeca si a reusit sa faca daune in casa, pe care a doua zi le-a regretat, darera prea tarziu. Eu eram in camera mea si l-am auzit trosnind si trantind dar am preferat sa raman acolo, decat sa il aud ca tipa la mine.
Cel mai dificil moment pentru mine, a fost atunci cand am avut un mic accident de masina pe trecerea de pietoni. Atunci m-a lovit cu fata de asfalt, eu fiind in mers pe trecere si lovindu-ma in lateral. Am cazut jos iar pentru cateva momente numai stiam ce e cu mine, apoi am mers la politie, la spital si am rezolvat situatia, dar a fost un moment dificil."
In functie de experientele fiecarui individ, acestia isi contureaza personalitatea si propriul sistem de valori.
"Dar care a fost cel mai placut moment din viata voastra?"
"Momente placute au fost multe.probabil a fost cand am intrat la liceua fost o mare bucurie atat pentru mine cat si pentru intreaga familie.
Intrarea la liceu si pentru mine a fost o bucurie mare, dar mai mult de atat m-am bucurat atunci cand mama mi-a cumparat un set de ant de aur cu bratara si cercei, cadou pentru ca am intrat la un liceu bun, la Vasile Alecsandri.Pentru mine cea mai mare bucurie, a fost cand a venit sora mea din America, dupa ce nu o mai vazusem de 10 ani. A fost un moment emotionant si plin de fericire."
Din aceste relatari putem spune ca firii umane ii sta in obisnuita sa isi aminteasca involuntar, mult mai repede evenimentele care l-au marcat negativ, decat cele pozitive. Amandoua au aceeasi importanta pentru persoana, dar modul in care isi exprima trairile difera de la caz la caz, in functie de temperamentul fiecarui copil.
La intrebarea ce intelegeti prin violenta, un atat tinerii cat si persoanele mature, aici referindu-ma la parinti si la profesori, au asociat aceasta atitudine cu o reactie negativa: "Violenta e o reactie pe care o ai in momente de tensiune maxima.
Daeste o reactie care poate fi de moment, dar poate fi si permanenta. Depinde si de tipul de violenta, poate fi si fizica, si verbala. Fiecare om si-o manifesta intr-un anume mod.
Eu cred ca violenta merge mana in mana cu educatia. Cu cat educatia este mai inalta, cu atat discutam mai putin de aceasta atitudine." Acestea sunt raspunsurile oferite de elevi de la liceul Vasile Alescandri, si fetele , tot eleve la acelasi liceu au opinii clare si bine conturate vis-a-vis de aceasta atitudine:
"Violenta reprezinta o forma de agresiune asupra altei persoane, reprezinta ingradirea dreptului altei persoane. Aceasta se manifesta la persoanele cu un nivel mai scazut de educatie si care nu gasesc o alta modalitate de exprimare a emotiilor.
Violenta este o stare de fapt care apare in momentul in care o persoana isi exteriorizeaza trairile.
Din punctul meu de vedere violenta depinde in primul rand de educatie, de ceea ce a vazut in jurul sau individul. Un individ poate avea o reactie agresiva intr-un moment de furie."
Interpretarea celei de-a patra ipoteze
Pornind de la cea de-a patra ipoteza : "Daca adolescentii ar constientiza gravitatea reactiilor violente fata de copii, atunci poporul roman ar evolua in ceea ce priveste educatia." Si raportandu-ne la informatiile obtinute prin intermediul interviurilor si a mini-foscu grupurilor, putem spune, ca este confirmata. In cadrul discutiilor de grup tinerii relateaza diferite intamplari in care actele de violenta sunt prezente. Adolescentii povestesc pasivi si putini impresionati de gravitatea acestei atitudini.
"Cunoasteti cazuri concrete in care este prezenta aceasta atitudine?"
"Da normal, chiar un caz concret, recent vazut in jurul meu, e azi in piata, un hot de buzunare, a vrut sa ii fure portofelul unei doamne, aceasta incercand sa se apere, a ripostata, iar hotul a lovit-o, oamenii nu au intervenit, noroc ca era un paznic prin zona si l-a luat in suturi pe hot, de nu doamna ramanea si fara geanta si era si batuta." Aceste relatari sunt ale unei mame, care in ciuda faptului ca este o persoana matura, manifesta scepticism in ceea ce priveste interventia in momentul in care exista o situatie conflictuala violenta, din aceasta atitudine reiese nepasarea si frica fata de aceasta atitudine.
O alta persoana care manifesta reticiente fata de aceasta atitudine este profesoara de limba latina de la liceul Vasile Alecsandri, Alla Apopei "- Da, acum depinde de modul in care privim lucrurile, oricum prin a fura un telefon inteleg o atitudine violenta din partea hotului dar si din partea victimei, e normal sa te enervezi cand cineva atenteaza la propriul tau bun. Sau alte cazuri in care violenta este intalnita mai des, sunt in mediul rural, in care consumul de alcool este mai ridicat si determina atitudini violente, asa ajung barbatii sa isi bata sotiile sau copiii, pornind de la un lucru minor, pe care in sinea lor il amplifica si ii dau o alta dimensiune, ajungand sa fie agresivi, totul se face pe fond de alcool."
Tinerii adolescenti din cele doua licee iesene cu care am discutat au si ei pareri impartite cu privire la violenta impotriva copiilor:
"Da, cunosc destule cazuri despre astfel de parinti. Am vazut atat pe strada cat si in fata blocului meu, atunci cand ies parinti cu copii mici afara sa se joace. Copilul curios intra in noroi, iar mama suparata ca si-a murdarit hainele si ea are de treaba, incepe sa il loveasca si sa tipe la el. Este o atitudine ce da dovada de lipsa de educatie.
Peste tot avem din pacate ocazia sa vedem astfel de scene. Parintii sunt inconstienti si nu realizeaza ce rau fac pentru viitorul copilului lor.
Si eu, la fel cu colega mea, am vazut un moment in care mama isi bate copilul cu foarte multa cruzime, pentru ca acesta a lovit un alt copil, si a primit observatii din partea vecinilor. Este un cerc vicios, din care este foarte greu sa iesim la suprafata."
Din aceasta relatare se aduce in discutie un numar mare de cazuri in care parintii isi agreseaza copiii iar persoanele martore nu iau nici o atitudine in fata acestui fenomen.
Ipoteza de la care am pornit, nu poate fi una general valabila pentru toate categoriile, pentru toate persoanele. Grupul nostru tinta, adica acesti adolescenti cu varsta intre 16 si 19 ani de la cele doua licee iesene constientizeaza gravitatea fenomenului dar sunt prea putini, au o putere prea mica pentru a putea face ceva de mare anvergura. Asupra grupului tinta, ipoteza se confirma. Tinerii sunt constinti ca nu e bine sa fie agresivi, violenti, dar aceste reactii le sunt involuntare si in anumite momente ajung sa provoace daune spirituale, psihice si fizice.
"Concret nu prea pot sa va spun, dar vad in jurul meu, in parc, pe strada, in fata blocului, peste tot cazuri in care parintii isi pierd rabdarea fata de copiii lor si ii bat.
Daatat in ziare, cat si la tv, unt promovate asemenea cazuri, in care ajung sa-si omoare proriul copil din bataie. E posibil sa fie ceva ce tine de gandirea romanilor.
Situatii concreteda, vecinul meu, are un baietel de 5 ani. Este nazbatios, este foarte adevarat, dar asta nu inseamna ca nu poate fi controlat decat cu bataia. Din pacate acesta este unul dintre cei care considera ca bataia este rupta din rai."
Intre primul discurs, care este al fetelor, si cel de-al doilea discurs care este al baietilor se observa o serie de opinii clare ce intaresc ipoteza si ne ajuta sa o confirmam. Ca si caracteristica a discursului, baietii sunt mult mai scurti in ceea ce priveste detaliile cu privire la situatii si fetele sunt mai afectate de ceea ce vad in jurul lor.
4.2. Interpretarea datelor pornind de la cuvintele cheie
Pornind de la obiectivul general : cercetarea modurilor in care se face manipularea adolescentilor prin intermediul reclamelor sau al spoturilor publicitare ale campaniilor sociale antiviolenta; aducem in prim planul analizei noastre grupul tinta pe care l-am adus in discutie in cadrul cercetarii. Unul dintre cuvintele cheie ale cercetarii a fost manipulare, atat Septimiu Chelcea cat si Alex Muchielli in cartea sa Arta de a influenta creeaza diferite ipoteze cu privire la acest termen. In cercetarea noastra cateva dintre persoanele intervievate au adus in discutie modul in care reclamele campaniilor antiviolenta manipuleaza adolescentii. Acest tip de campanii se incadreaza in "manipularile mici" dupa cum le clasifica Muchielli. Cercetatorii de la fundatiile nonguvernamentale, cu care am colaborat in vederea elaborarii acestei cercetari au avut pareri diferite cu privire la modul in care persoanele sunt influentate de spoturile publicitare ale campaniilor nationale antiviolenta:
"Da. Cum va spuneam si mai devreme. Au avut un impact emotional foarte mare, si au ramas atat in mentalul social, cat si in mintea oamenilor interesati de domeniu. Una dintre cele mai reusite campanii, organizate de Salvati Copiii, cu o publicitate pe masura, este cea cu bataile covorului. Asocierea dintre copil si covor ofera o emotie aparte, si din acest motiv are un impact mare. Apoi o alta reclama de calitate, cu privire la violenta, este cea in care un copil povesteste colegilor un film si in comportamentul sau sunt clare gesturile violente." "In concluzie sunt bine gandite si cu un mesaj clar. La aceste spoturi cred ca a lucrat o echipa de profesionalisti in ceea ce priveste publicitatea. Cred ca au avut impactul dorit atat asupra parintilor cat si asupra tinerilor, viitori parinti, asupra profesorilor si chiar asupra copiilor."Fundata Pro Women. Parerile nu puteau fi atat de bine conturate din exterior daca nu erau intr-adevar bine gandite si cu un mesaj clar prestabilit.
Fundatia care a organizat cele mai mutle campanii antiviolenta este Salvati Copiii. Acestia in colaborare cu Ministerul Educatiei si al Cercetarii au initiat acest tip de proiect, care a constat intr-o serie de dezbateri publice, prin intermediul acestor campanii s-au initiat o serie de legi privind fenomenul in societatea noastra, iar ca mod de promovare a legii aparute au creat un nou spot publicitar, cel care l-am avut si noi in vizor prin intermediul acestei cercetari. Reclama care o avem in discutie este cea cu sloganul "Violenta impotriva copiilor este pedepsita cu inchisoarea". Opiniile angajatilor acestei fundatii, de la filiala din Iasi, sunt foarte precise, in ciuda faptului ca echipa care a creat aceste spoturi este la Bucuresti. "Normal, le aminteam si adineauri <<Bataia e rupta di Rai >> sau <<Violenta naste violenta>>, este cel cu bặtặile de covor, asociate cu violenta impotriva copilulu, sau cel cu copilul la scoalặ, povestindu-i colegilor parcặ imagini dintr-un film, de fapt povestea ce vedea el acasặ, pentru cặ apare mama lui care se vede clar cặ fusese bặtutặ. Mai sunt, dar nu-mi vin acum in minte, chiar imi pare rặu, dar nu-mi mai amintesc, parcặ era una si cu puscặriasii, si avea un impact mare, subliniind dorul de casặ, si faptul cặ "violenta impotriva copiilor este pedepsitặ cu inchisoarea.", parerea cu privire la modul in care sunt realizate este de asemenea foarte bine conturata "Sunt bine gầndite si urmặresc manipularea emotionalặ, cu un scop pozitiv, constietizarea de cặtre oameni a gravitặtii acestei atitudini. Mie mi-au plặcut si se vede un lucru intens la ele."
Revenind la obiectivele cercetarii de fata amintim ca unul dintre obiectivele specifice a fost: analiza campaniilor sociale legate de violenta din familie si efectul acestora asupra adolescentilor din Iasi, de la liceul Vasile Alecsandri si liceul Mitropolit Dosoftei, Economic numarul 3, cu varsta intre 16 si 19 ani. In cadrul mini-focus grupurilor, adolescentii intervievati au vizionat aceste reclame. Unsprezece dintre cei doisprezece intervievati si-au amintit aceste spoturi din mijloacele mass-media, de la televiziune, in concluzie, reclamele au ajuns la scopul lor. Reactiile dupa vizionarea spoturilor, au fost diferite : "Dav-am zis si inainte sa le vad.
Exact despre ce vorbeam inainte sa le vedem. Sunt bine relizate si cred ca au efectul dorit.
Le-am vazut de mai multe ori, la posturi diferite. A fost o campanie mare, ce a avut mai multe obiective, care cred ca au fost duse la capat cu bine."Acestea au fost reactiile persoanelor de sex masculin de la liceul Vasile Alecsandri, in cele ce urmeaza, vom sublinia reactiile fetelor de la liceul Mitropolit Dosoftei, sau Economic numarul 3
"Dasigur
Cum sa nu ne amintim, au avut o mare influenta asupra noastra.
Le-am vazut pe la televizor de mai multe ori, e adevarat ca nu le-am acordat o atentie deosebita, dar le-am vazut.".
In cele ce urmeaza, vom urmari parerile acestora cu privire la modul in care au fost realizate aceste spoturi:
"Sunt realizate extrem de bine si este urmarita ideea ca violenta se invata in familie(la primul spot) si orice act de violenta se pedepseste(la cel de-al doilea spot)
La cat cunosc eu modul in care se fac reclamele, nu pot sa spun decat ca sunt gandite si cred ca au avut efectul dorit.
Da, imi mentin ideea, ca primul este mult mai relevant, si este transmis clar unde sunt radacinile fenomenului, in familie. Cel de-al doilea este bine realizat dar are un impact mai mic." Se observa o atitudine ferma din partea intervievatilor si bine conturata.
Cuvantul cheie avut in vedere a fost adolescenta. Grupul tinta al cercetariid e fata este alcatuit din adolescenti. In urma mini focus grupurilor si a interviurilor pe care le-am avut cu parinti ai adolescentilor sau profesori, se observa o atitudine matura si o serii de opinii foarte clare. Unele dintre fete au un simt critic foarte bine dezvoltat si in ciuda faptului ca sunt la varsta la care isi creeaza propriul caracter si propriile idei, opinii, influentandu-se intre ei foarte usor si din dorinta de a se identifica cu grupul de egali, sunt foarte hotarati si au opinii ferme, in multe dintre situatii au o gandire matura pentru caracteristicile varstei la care se afla:
"Initiate mai multe campanii cu privire la aceaste fapte, scoala sa se implice mai mult in constientizarea de catre elevi a negativitatii acestui fenomen.
Eu cred ca totodata, atat biserica cat si politia ar trebui sa se impice in astfel de campanii, sa intolereze indifernta fata de aceasta atitudine.
Da, scoala, biserica si politia sunt principalele care trebuie sa aiba grija de acest fenomen si de promovarea sa."
Un alt cuvant cheie este violenta. Aceasta este perceputa de adolescentii participanti la discutie la fel, dar experienta lor personala difera de la caz la caz. Experienta personala este determinata de mai muti factori: familie, eductie, scoala, mediul de provenienta si grupul social. Respondentii considera ca violenta este:
"Violenta este o atitudine prin care o persoana face mai multe acte gresite, injura, loveste.
Violenta cum spunea colega mea este o atitudine gresita prin care un individ aratặ ce stặri il cuprind in anumite moemnte de panicặ sau de nervi.
Prin violenta inteleg mai multe fapte gresite prin care o persoana injura, loveste sau tipa la alta persoana. Totul depinde de modul in care isi exprima emotiile." S-a observat o dorinta de afirmare diferita, pornind de la aceleasi idei. In multe dintre situatii adolescentii au considerat ca violenta este un mod de exprimare al emotiilor, intr-un moment de incordare maxima. Prin acest lucru este evidentiata cunoasterea fenomenului de catre intervievati.
In cercetare am identificat utilitatea reclamelor campaniilor sociale antiviolenta. Persoanele intervievate au fost receptive la mesajul transmis de spoturile vizionate, si au declarat ca le cunosteau inainte sa le vizioneze in cadrul mini-focus grupului.
"Da, le-am vặzut pe la televizor cu ceva timp in urma.
Au fost la televizor cu ceva vreme in urmặ, dar nu pot spune cặ imi mai aminteam cu lux de amặnunte de ele.
Le-am vặzut si eu cu ceva vreme in urmặ la televizor dar nu pot spune cặ le-am acordat o atentie majorặ." Subliniem fatul ca reclamele erau deja cunoascute de intervievti reclamele si ca au avut influenta emotionala puternica asupra psihicului acestora.
Cercetatorii cu care am discutat, in special cei care au organizat campaniile antiviolenta au o parere obiectiva asupra propiri lor activitati. :
"Normal, le aminteam si adineauri <<Bataia e rupta di Rai>> sau <<Violenta naste violenta>>, este cel cu bặtặile de covor, asociate cu violenta impotriva copilulu, sau cel cu copilul la scoalặ, povestindu-i colegilor parcặ imagini dintr-un film, de fapt povestea ce vedea el acasặ, pentru cặ apare mama lui care se vede clar cặ fusese bặtutặ. Mai sunt, dar nu-mi vin acum in minte, chiar imi pare rặu, dar nu-mi mai amintesc, parcặ era una si cu puscặriasii, si avea un impact mare, subliniind dorul de casặ, si faptul cặ <<violenta impotriva copiilor este pedepsitặ cu inchisoarea.>>" Ei demonstreaza ca in ciuda efectelor pozitive avute asupra publicului, nu vor renunta sa mai lucreze la astfel de proiecte, si vor aprofunda situatiile violente cunoscute de ei, incercand sa le remedieze.
4.3. Analiza datelor pornind de la teoriile cercetarii
Prima teorie de la care am pornit in aceasta cercetare este ce a lui Erich Erickson. Aceasta toerie aduce in dicutie etapele dezvoltarii personalitatii si ale individului. Am folosit aceasta teorie pentru ca grupul nostru tinta este alcatuit din adolescenti, si dupa cum este bine cunoscut, varsta adolescentei este un la care individul isi stabileste modul de a gandi, felul de a fi si de a socializa. Din informatiile pe care le-am obtinut din partea persoanelor intervievate ajungem la concluzia cặ un rol foarte important in dezvoltarea individului il constituie grupul de egali din care face parte, acesta influenteazặ atầt atitudinea fatặ de cei din jur cầt si atitudinea fatặ de sine :
"Cầnd mi-a cumpặrat mama calculator, a fost un moment de bucurie atầt pentru mine cầt si pentru familia mea. Marea majoritate a colegilor aveau calculator, iar eu nu aveam, din acest motiv simteam cặ sunt inferioarặ." Sunt relatặrile unei adolescente de la liceul Economic numặrul 3 din care reiese importanta grupului de egali. Cea mai mare bucurie a ei a fost in momentul in care a avut si ea ceva ce avea toatặ lumea din jurul ei: calculator.
Revenind la atitudinea violentặ si importanta pe care o are mediul din care face parte individul, acest lucru reiese din informatiile oferite de un o parte din persoanele cu care am discutat :
"A reactionat asa pentru cặ asta a vặzut acasặ si in grupurile de prieteni. Pentru el aceastặ atitudine este ceva normal si constientizarea greselilor de cặtre astfel de copiii este greu de realizat".Sunt relatặrile profesoarei de limba francezặ de la liceul Economic 3, care explicặ atitudinea violentặ a unui elev.
Cele douặ exemple oferite intaresc teoria de la care am pornit in aceasta cercetare si intaresc ideea de apartenentặ la grupul din care face parte individul, in situatia noastrặ, adolescentul.
Cea de-a doua teorie a lui Kohleberg are ca si scop tot dezvoltarea individului, si in special modul in care acesta se transforma pe parcursul adolescentei. Este adusa in discutie importanta cercului de prieteni care ii poate influenta in mod pozitiv sau negativ atitudinea individului. Aceasta teorie este exemplificata atat de intervievatii din cercetarea noastra cat si de adolescenti. Acestia sunt constienti ca un factor care ar putea influenta negativ situatia este grupul de egali.
Venind cu argumente din informatiile obtinute in partea practicặ a cercetặrii spunem cặ familia are o importanta majora in viata oricarui individ si totodatặ educatia oferitặ de aceasta are o pondere semnificativặ, observặm cặ pentru multe dintre respondentele noastre familia joacặ un rol important atunci cầnd vine vorba despre cele mai plặcute, dar si cele mai neplặcute momente din viata lor:
"Plecarea mamei mele in Italia, a fost cel mai dificil moment. Am rặmas cu tatặl meu si acest lucru m-a dat putin peste cap. Mama vine la cầteva luni, vorbim des la telefon, dar in sufletul meu a apặrut un gol care nu-l pot umple cu nimic altceva." Este relatarea unei adolescente de la liceul Economic 3, si vorbeste despre cel ami dificil moment din viata sa, la polul opus, adicặ cel mai fericit moment din viata ei este legat tot de familie :
"Cầnd a venit mama prima datặ in tarặ, dupặ zece luni in care nu o mai vặzusem, a fost un moment plin de bucurii si emotii. Oricum ar fi eu sunt bucuroasặ cặ am o familie ca a mea." Se observặ o strầnsặ legặturặ intre intervievata noastrặ si mama sa, in aceasta situatie o importanta foarte mare o are educatia familialặ.
In cazul celei de-a treia teorii utilizate in aceasta cercetare, in care se prezinta importanta comunicặrii si rolul social pe care il joacặ fiecare individ in cadrul relatiilor interumane. Este accentuatặ importanta reclamei in viata noastrặ si rolul sặu in raport cu actorii sociali.
"Da am vazut pe la televizor diferite reclame ce prezinta cazuri de violenta, si au tema moralizatoare, asa nu am vazut reclame de genul pe toate posturile de televiziune, si la nivelul orasului Iasi, sunt diferite activitati organizate de fundatii nonguvernamentale, dar nu sunt foarte mult luate in seama atat de scoala cat si de elevi, parinti, profesori. Nu cunosc prea multe detalii legate de aceasta tema, dar sigur e ca exista astfel de initiative din partea diferitelor persoane." Importanta campaniilor si promovarea acestora prin intermediul reclamelor este adusa in discutie de cặtre Alla Apoei, profesoarặ la liceul Vasile Alecsandri, Iasi. Mijloacele mass-media au o relevantặ mare in ceea ce priveste comunicarea si informarea.
In concluzie educatia familiala, scoala si grupul de egali sunt factorii ce determinặ atitudinile adolescentilor. Un alt factor imporatnt este comunicarea si modul in care este facuta aceasta, modul de informare si de promovare a atitudinilor pozitive si negative, in egalặ mặsurặ.
Luand in considerare contextul socio-cultural-politic in care ne situam afirmam ca educatia adolescentilor depinde foarte mult de mass-media care pomoveaza un anumit set de valori si atitudini ce sunt copiate de tineri, neidentificand aspectele pozitive si aspectele negative pe care le implica.
Capitolul V
Concluzii finale
Pornind de la partea teoreticặ in cadrul cặreia am evidentiat atầt importanta reclamei cầt si tipurile de manipulare, am continuat printr-o scurtặ incursiune in partea metodologicặ, exemplificầnd modul in care este structurata o discutie de tipul mini focus grupului, sau interviul structurat, am continuat cu partea practicặ, si in cele din urmặ am ajuns la analiza de continut a datelor.
In urma cercetặrii am ajuns la o serie de concluzii reiesite prin combinarea informatiilor pe care le-am obtinut de la intervievati si teoriile de la care am pornit.
In ceea ce priveste socializarea adolescentilor, si factorii ce influenteaza atitudinea lor, putem spune cặ rolul principal in dezvoltarea lor ca si indivizi il are familia. Dupa familie urmeaza scoala care are deasemenea un rol hotarator in dezvoltarea individului si in cele din urma grupul de egali are o pondere importanta in atitudinea adoelscentilor.
Aducầnd in discutie "violenta" in societatea moderna romaneasca, putem spune ca doisprezece din doisprezece adolescenti cu care am discutat in cadrul celor patru mini-focus grupuri, vặd aceastặ atitudine ca fiind intr-adevặr o problemặ, si este intầlnitặ peste tot in societatea noastrặ, atầt pe stardặ cầt si la scoalặ, sau in alte locuri.
Din rặspunsurile date de pặrinti si de profesori, reiese cặ atitudinea violentặ este intầlnitặ in mod frecvent. Frecventa sa este determinatặ de mediul din care provin persoanele implicate, de nivelul educatiei si de resursele financiare disponibile.
Reclamele campaniilor sociale nationale antiviolenta, organizate de fundatia Salvati Copiii, au avut impactul dorit de organizatori. Atitudinea respondentilor cu privire la aceste campanii este pozitivặ. Adolescentii participanti la mini-focus grupuri cunosteau aceste reclame inainte sặ le vadặ. Au avut opinii clare si bine conturate cu privire la impactul emotional avut de acestea asupra psihicului lor. Au fost activi la discutie si s-au implicat venind cu pặreri din eperienta personalặ si din viata lor de zi cu zi. Am observat o colaborare mai bunặ cu persoanele de se feminin, acestea fiind mult mai deschise si avầnd opinii bine conturate.
Violenta domestica, ca si atitudine este intầlnitặ in mod frecvent in societatea noastrặ, in multe locuri, atầt pe stradặ, in mijloacele de transport, in piete, cầt si in institutiile publice, in scoli. Acest lucru a fost confirmat de doamnele profesoare cu care am discutat, doamna profesoarặ de limba francezặ de la liceul Economic numặrul 3 (Mitropolit Dosoftei) Ciornei Ana, de doamna profesoarặ de limba latinặ de la liceul Vasile Alecsandri, Alla Apopei, cầt si de pặrintii elevilor cu car am discutat. Adolescentii au adus in discutie violenta impotriva copiilor, venind cu cazuri concrete, in care pặrintii isi agreseazặ copiii chiar pe stradặ, una dintre participantele la mini-focus grup povesteste cum intr-o zi cầnd mergea pe stradặ, a observat o mamặ care isi bruscheazặ copilul, iar persoanele din jur sunt pasive, nereactionầnd la gesturile mamei. Un alt caz concret povestit de respondentii nostri, este cel in care vecinul unuia dintre ei, angajat in armatặ obisnuieste sặ aibặ o atitudine violentặ atầt fatặ de sotia lui cầt si fatặ de copii. Foloseste cuvinte dure si ajunge chiar sặ ii si loveascặ. In concluzie violenta este intầlnitặ in variate locuri si in diferite imprejurặri in functie de firea fiecặrei persoane si de experienta sa personalặ.
Un alt aspect ce s-a avut in vedere este diferenta de mediu in care este intalnitặ aceastặ atitudine. Din rặspunsurile date de intervievati, s-a observat cặ in mediul rural, unde educatia nu este la standarde inalte intalnim mai frecvent aceastặ atitudine.
Rặdặcinile acestei atitudini se regặsesc in educatia familialặ, educatia scolarặ si in temperamentul fiecặrui individ. Acest lucru, a reiesit in urma cercetặrii fặcute, din rặspunsurile date de cercetặtorii implicati in campanii sociale antiviolentặ dar si din informatiile obtinute de la profesori. Una dintre persoanele intervievate, doamna profesoarặ de la liceul Mitropolit Dosoftei, Ciornei Ana, povesteste un caz concret in care un elev, in timpul orei de francezặ avea un comportament inadecvat, iar in momentul in care a fost atentionat, a inceput sặ devinặ agresiv si sặ afirme cuvinte dure la adresa tuturor din jurul sặu. Din relatặrile profesorei, stim cặ elevul fặcea parte dintr-o familie dezorganizatặ,sặracặ in care educatia copiilor nu este un obiectiv al pặrintilor. Acestia vin rar pe la scoalặ si au o atitudine indiferentặ fatặ de faptele copilului lor.
In vederea identificặrii detaliilor cu privire la comportamentul grupului tintặ, am avut o serie de intrebặri care ne-au oferit o viziune asupra atitudinii acestora in general. Acestia si-au expus sentimentele si emotiile cu privire la cele mai plặcute si cele mai neplặcute momente din viata lor, modul in care au reactionat cầnd s-au bucurat, sau atunci cầnd s-au intristat. Aflầnd aceste amặnunte am putut concluziona cặ in momente culminante din viata lor unii dintre ei au avut reactii necontrolate. In functie de temperamentul fiecặruia au manifestat mai multặ sau mai putinặ agresivitate. Cel mai important a fost faptul cặ acestia constientizeazặ unde gresesc, si au dorinta de a-si remedia atitudinea.
Cu privire la campaniile sociale antiviolentặ atầt cele la nivel local cầt si cele la nivel national, putem sublinia faptul cặ respondentii nostri erau informati cu deosebire despre cele nationale, mai putin despre cele locale. Am avut si respondenti care nu cunosteau astfel de campanii, dar au avut opinii bine conturate cu privire la violenta in societatea romầneascặ. Persoana care nu cunostea nici o campanie, a fost tatặl unuia dintre adolescentii participanti la mini-focus grup, de la liceul Vasile Alecsandri. Acesta avea o pặrere negativặ despre aceastặ atitudine si a venit cu argumente impotriva violentei. A specificat cặ nu este de pặrere cặ "Bặtaia este ruptặ din Rai" si cặ nu este indicatặ in educatia copiilor.
Cu privire la educatia familialặ, se observặ o atitudine pozitivặ a intervievatilor cu privire la modul in care trebuiesc pedepsiti copiii in momentul in care gresesc. Atầt adolescentii in cadrul mini-focus grupurilor cầt si pặrintii au fost de acord cặ in societatea modernặ, in functie de nivelul de studii al pặrintilor, este fặcutặ educatia copiilor. Acestia preferặ sặ isi pedepseascặ copiii interzicầndu-le accesul la lucrurile in care le plac, la televizor, la calculator, sau sặ nu-i lase afarặ sặ se joace. Din pặcate sunt douặ aspecte in neconcordantặ. Violenta este o atitudine des intalnitặ in societatea noastrặ, dar in acelasi timp pặrintii chestionati sustin cặ educatia nu se face prin violentặ. Putem oncluziona cặ un factor ce influenteazặ aeastặ atitudine este nivelul educational. In locurile in care sunt multe persoane cu studii superioare aceastặ atitudine este mai putin frecventa decầt in mediile in care educatia persoanelor este predominanta de 8 sau 10 clase. Referindu-ne la esantionul constituit din cei doisprezece adolescenti, afirmặm cặ acestia au avut o educatie lipsitặ de scene violente in familie, dar au avut ocazia sa observe in jurul lor diferite reactii agresive.
Luand in considerare conceptia lui Freud cu privire la motivele de la care porneste aceasta atitudine, acesta pune totul pe seama "conflictului oiedipian", pe coeziunea dintre mama- tata- copil. Relatia dintre cei trei indivizi influenteaza atat in mod direct cat si in mod indirect comportamentul ulterior al copilului. In concluzie comportamentul violent este asociat cu acest conflict oiedipian. In general acest conflict este intalnit la copiii din centrele de palsament sau la prescolarii din familii dezorganizate. Aici revenim la o tema adusa in dicutie in cadrul cercetarii: educatia familiala ca radacina a atitudinii violente.
In contextul actual atat cel din tara noastra cat si cel la nivel mondial, atitudinile deviante exista dar trebuiesc mentinute in parametrii normalitatii pentru a evita haosul social. Institutiile publice se implica mai mult in momentele in care aceste atitudini sunt trecute de cotele normalitatii. Aceste cote sunt stabilite in functie de natalitate, mortalitate si numarul de locuitori ai fiecarei regiuni.
Impactul pe care il au campaniile sociale antiviolenta asupra psihicului adolescentilor intervievati este mare, dar in ciuda constientizarii fenomenului acestia nu au o atitudine verticala pentru a preveni sau a ameliora acest fenomen in societatea contemporana romaneasca. Este o chestiune ampla ce tine de mentalitate si de caracteristicile poporului nostru. Nivelul de civilizatie este unul scazut in ciuda ideilor si parerilor studiate, totul se rezuma doar la idei, faptele ramanand sa fie solutionate intr-un viitor necunoscut.
Din raspunsurile oferite de cei doisprezece adolesceti participanti la cercetarea de fata, reiese ca acestia ca si viitori parinti in societatea romaneasca, vor oferi o educatie bazata pe valori morale si lipsita de violenta. In momentele de incordare emotionala, acestia vor prefera sa isi pedepseasca copiii prin alte metode neutilizand actele violente asupra lor.
Raportandu-ne la cele doua reclame studiate in cadrul cercetarii si a impactului acestora asupra adolescentilor afirmam ca tinerii au fost influentati emotional de atitudinile violente descrise in reclame. Impactul cel mai mare avandu-l copilul si femeia agresata. Se observa o emotivitate crescuta din partea itemilor intervievati fata de aceste doua categorii, femei si copii. In marketing este utilizata in mod frecvent imaginea femeii sau a copilului pentru a sensibiliza publicul in vederea achizitionarii anumitor produse. In campaniile sociale sunt folosite imaginile femeii si ale copilului pentru ca mesajul sa fie unul de maxim impact si perceput de un numar cat mai amre de persoane. Femeile si copiii sunt doua categorii considerate pline de afectivitate si care necesita un anumit tip de sprijin, in functie de situatiile in care se afla, din acest motiv imaginea celor doua categorii este folosita in multe imprejurari.
Din cel de-al doilea spot publicitar am observat ca impactul cel mai mare l-au avut elementele care aduc in discutie familia. Detinutii facand curatenie in celula, cosand pe ciorapi mesajul "casa dulce casa", trimit cu gandul la stabilitatea psihica si emotionala pe care o reprezinta familia in viata fiecarei persoane. Familia reprezinta nucleul social de la care se dezvolta individul. Aceasta ofera echilibrul interior si exterior al persoanei prin sprijinul oferit in toate situatiile si impejurarile. Adolescentii intervievati au reactionat la aspectele privind familia, remarcand atitudinea detinutilor cu privire la gesturile pe care le faceau in inchisoare. Ei au mai observat un detaliu reprezentativ pentru noi, atitudinea cu privire la gesturile pe care le-au facut inainte sa ajunga acolo. In privirea detinutilor, adolescentii au remarcat, regretul si dorul pe care il au fata de familia si de casa lor.
Un alt aspect ce influenteaza aparitia acestei atitudini, este grupul social din care fac parte indivizii. Persoanele intervievate au venit cu argumente in favoarea acestui aspect. Ei au subliniat ca in ciuda unei educatii familiale si scolare bine conturate, indivizii obisnuiesc sa se raporteze la grupul de egali. In anumite imprejurari, adolescentii intervievti copie atitudinea celor din jur, modul acestora de a gandi si de a se comporta. Acest lucru se petrece datorita inexistentei unui sistem de valori bine conturat, acestia sunt in cautare de modele si de stereotipuri la care sa isi adapteze personalitatea. Fiind in perioada in care experimenteaza, si cunosc cat mai multe lucruri, adolescentii partcipanti la mini-focus grup nu fac o diferentiere clara intre ceea ce este bine pentru ei si ceea ce este rau, de aceea au momente in care adopta comportamentul celor din jur, pe care ii considera modele pentru propria persoana.
Educatia familiala influenteaza comporatmentul adolescentilor intervievati.
Scoala ofera o educatie inadaptata problemelor sociale contemporane.
Un alt factor ce influenteaza atitudinea adolescentilor este grupul social din care fac parte.
Mijloacele de informare in masa, in special internetul, ofera un numar mare de informatii, fara sa cenzureze aspectele negative, ce influenteaza adolescentii.
Reclamele campaniilor sociale antiviolenta au influenta pozitiva asupra adolescentilor.
Solutii
Violenta domestica la fel ca si consumul de droguri, abandonul scolar sau delicventa juvenila sunt fenomene intalnite in societatea noastra contemporana. In vederea prevenirii sau a diminuarii acestor acte deviante trebuieste sa schimbam mentalitatea, este o chestiune ce poate dura secole intregi, de aceea solutiile pe care le voi propune sunt pe termen lung.
Principalul aspect care trebuieste avut in vedere, atat de institutiile publice: politie, armata, scoala, chiar si spitale este educatia. Pornind de la educatia familiala, continuand cu educatia scolara si terminand cu educatia care se face in grupul social. Pentru a putea avea o educatie corespunzatoare fiecarei persoane, trebuiesc avuti in vedere mai multi factori: mediul de provenienta, nivelul de studii, si temperamentul indivizilor.
In cercetarea de fata, am aprofundat subiectul potentialelor solutii in cadrul interviurilor si a mini-focus grupurilor. Respondentii ne-au sugerat, ca si potentiale solutii in vederea prevenirii si ameliorarii atitudinii violente in randul copiilor si al adolescentilor, constituirea de dezbateri si sedinte de consiliere in cadrul scolilor, in cadrul carora parintii sa participe in mod activ.
Persoanele implicate in campanii antiviolenta, care lucreaza in cadrul anumitor fundatii nonguvernamentale cu care am colaborat in aceasta cercetare, sugereaza implementarea unor programe prin intermediul carora sa se constientizeze de catre publicul larg o serie de atitudini necorespunzatoare pentru o societate civilizata. Aceste programe ar fi alcatuite dintr-o serie de marsuri stradale cu pancarde si mesaje relevante pentru problema avuta in vizor, o serie de dicutii publice in cadrul carora participantii sa vina cu propriile opinii si experiente personale, accentuandu-se aspectele negative ale problemelor. Participantii la astfel de discutii pot fi atat parinti, elevi, dar si persoane implicate in educatie: profesori, invatatori, educatori. Cercetatorii, implicati in cercetare, au precizat ca in tara noastra o problema care ar putea impiedica implementarea acestor proiecte sunt resursele financiare. Putini sunt cei care vad o prioritate in a sponsoriza campanii sociale antiviolenta. Guvernul ofera anumite fonduri dar sunt insuficiente pentru un proiect de mare amvergura.
Violenta domestica in societatea romaneasca este intalnita la scara inalta, de la persoane care lucreaza in institutii ale statului, avem un exemplu in cadrul cercetarii, cazul unei persoane din aramta, pana la persoane cu un nivel de studii scazut, lipsite de resursele financiare necesare pentru un trai decent. In vederea ameliorarii acestei situatii, propun o educatie scolara axata pe anumite probleme contemporane. In cadrul anumitor ore, spre exemplu in cadrul orelor de dirigentie, sa se aduca in discutie probleme legate de avort, violenta, criminalitate, consum de droguri, abandon scolar.
Un alt mod prin care s-ar putea combate violenta in scoli, ar fi asigurarea securitatii mult mai atent si verticalitatea conducerii in ceea ce priveste cazurile extreme. Verticalitatea conducerii se refera la sanctionarea corespunzatoare a elevilor ce ajung sa aiba atitudini nepotrivite.
Adolescentii participanti la discutia de grup, punandu-se in postura de viitor parinte in societatea noastra, au afirmat ca nu exista o "educatie ideala" totul se adapteaza situatiilor si temperamentului copilului. Ei au sustinut ideea conform careia violenta nu este potrivita in situatiile in care copilul greseste, cea mai buna pedeapsa pe care o pot aplica este interzicerea, pentru o numita perioada de timp, a activitatilor agreate de copil, uitatul la televizor, statul la calculator sau iesitul in parc impreuna cu alti copii. Acestia considera violenta o metoda care era aplicata in special in educatia comunista. Pentru democratie, acestia vad pedeapsa de acest tip mai eficienta, deoarece copilul constientizeaza mai bine greseala facuta.
"Evolutia informatica si generalizarea utilizarii curente a Internetului au facut posibil accesul facil la informatie pentru toate categoriile de public. Aceasta deschidere fara precedent in Romania sub aspectul circulatiei informatiei nu este, insa, lipsita de riscuri. 85% dintre respondenti fac legatura intre lipsa de educatie si prezenta violentei in scoli. Ne propunem, astfel, promovarea unei educatii generatoare de progres si inhibatoare a violentei. Prin studiile pe care le-am demarat, SIVECO Romania atrage in mod responsabil atentia asupra nevoii de discernamant in folosirea mijloacelor informatice in sistemul educational", declara Anca Crahmaliuc, Marketing Manager la SIVECO Romania.[38]
"Scoala ar trebui sa ofere un climat psiho-social stabil, incercand sa evite tensiunile de orice fel. Elevilor ar trebui sa li se explice ca cel mai bun mod de rezolvare a problemelor este de a discuta, de a dezbate, si, in nici un caz, de a apela la violenta", este de parere unul dintre respondentii la studiu
Luand in calcul studiul facut de fundatia SIVECO Romania, putem spune ca in ciuda tuturor eforturilor depuse de anumite organizatii nonguvernamentale, in scoli inca exista violenta.
O alta solutie pe care o propun, este educarea prin intermediul cartilor, al revistelor citite in mod frecvent de tineri. Aceste reviste ar putea contine articole cu privire la aceste fenomene si ar putea oferi o deschidere ampla a viziunii tinerilor cu privire la fenomenele existente in societatea romaneasca.
Campaniile sociale antiviolenta ar trebui sa se desfasoare in deoseb in scoli, sa prezinte elevilor situatii concrete in care atat copiii cat si femeile au fost victime ale violentei domestice. Atragandu-i pe elevi cu filmulete cu mesaj moral, acestia ar putea constientiza mult mai bine aceasta problema si ar putea face lucruri benefice pentru societate.
In vederea schimbarii modului de a gandi al multor persoane, institutia care se poate implica cel mai mult, este familia, apoi urmand scoala. Daca in familie s-ar constientiza problema atitudinii violente fata de copii, cu siguranta situatia s-ar schimba, oferindu-le o perspectiva mult mai buna copiilor cu privire la viitorul lor. Modul de a ne raporta la problemele vietii cotidiene si la bucuriile pe care le avem, ne face sa fim persoane mult prea stresate, un motiv fiind si resursele financiare de care dispunem. La nivel european suntem considerati pe locul trei in ceea ce priveste nivelul de stres, din acest motiv multi dintre noi avem reactii necontrolate si in situatii tensionate avem tendinte agresive.
In vederea diminuarii acestei stari de fapt existente in societatea noastra, propun un respect mai mare fata de propria persoana. Acesta ar fi in beneficiul personal si ar diminua riscul unei atitudini agresive fata de cei din jur. Respectul de sine implica o grija mai mare fata de propria persoana, un timp mai mare alocat activitatilor de recreere, un accent mai mare asupra pasiunilor personale si asupra starii de bine, incercand sa ne echilibram psihic vom reusi sa diminuam aparitia anumitor atitudini nepotrivite unei populatii civilizate.
Bibliografie
Le Bon, Gustave, Psihologia multimilor, traducator Mariana Tabacu, Editura Antet XX PRESS, Filipestii de Targ, Prahova
Bulai, Alfred, Focus grupul, Editura Paideea, Bucuresti, 1999
Buzarnescu, Stefan, Sociologia Opiniei Publice,sistemul conceptual si metodologia cercetarii, Editata cu sprijinul Agentiei Nationale pentru Cercetarea Stiintifica, Editura de Vest, Timisoara, 2005
Casey, Mary Anne, Krueger A. Richard, Metoda Focus Grup, ghid practic pentru cercetarea aplicata, Editura Polirom, Collegium, Iasi, 2005
Cathala, Henri Pierre, Epoca dezinformarii, Editura Antet, Bucuresti, 1999
Chelcea, Septimiu, Comunicare nonverbala in spatiul public, Editura Tritonic, Bucuresti, 2006
Chelcea, Septimiu, Personalitatea si societate in tranzitie, Studii de psihologie sociala, Edituta Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1998
Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Iasi, 2007
Coman, Mihai, Mass-media, mit si ritual (o perspectiva antropologica), Editura Polirom, Iasi, 2003
Dancu,Sebastian, Vasile, Comunicare simbolica, Editura Dacia, Cluj, 1999
Dictionar de media, Larousse, Editura Univers Enciclopedic, 2005
Feldman, Robert S., Social Psychology, McGraw-Hill Book Comapny, New York, 1985; M. Hewstone, W. Stroebe; J.P. Codol, G.M. Stephenson, Introduction in Social Psychology, Basil Blackwell, New York, 1988
Ficeac,Bogdan, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucuresti, 2004
Hartley, John, Discursul stirilor, Editura Polirom, Iasi, 1999
Lelord, Francois,Christophe, Andre, Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile, traducere din franceza de Camelia Balamaci, Editura Trei, Iasi, 1998
Lindenkens, Rene, Semiotica discursului publicitar, in Solomon Marcus (coordonator). Semnificatie si comunicare in lumea contemporana, Editura Politica, Bucuresti, 1985
Lulle, James, Manipularea prin informatie, Editura Antet, Bucuresti, 2000
Marginean, Ion, Proiectarea cerecetarii sociologic, Editura Polirom, Iasi, 2004
Milgram, Stenley, Nationality and Conformity, Editura Scientific American, 205, 1961
Miftode, Vasile, Tratat de metodologie sociologica, Editura Luhmen, Iasi, 2000
Moldoveanu,Maria, Dorina Miron, Psihologia reclamei: publicitatea in afaceri, Editura Libra, Bucuresti, 1995
Muchielli, Alex, Arta de a influenta, Editura Polirom, Collegium,Iasi, 2002
Ogien, Albert, Sociologia deviantei, Editura Polirom, Iasi, 2002
de Singly, Francois, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann, Ancheta si metodele ei, Editura Polirom,Iasi, 1998
Ston, Sonia Cristina, Manipularea prin presa, Editura Humanitas, Bucuresti, 2004
Todoran, Dimitrie, Psihologia reclamei, Editura Tritonic, Bucuresti, 2004
Zamfir, Catalin, Lazar Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998
Articol din Ziarul BZF,saptamana 9-15 octombrie 2007, rubrica Editorial, de Maria Baragan, Reclama degeaba Bucuresti, 2007
https://www.psihologie.net/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=93
https://www.underclick.ro/articol-230-Studiu_privind_violenta_in_scoli.html
https://www.presaonline.com/stire/campanie-antiviolenta,146622.html
https://www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm
Anexa 1
Interviul numặrul 2
Fundatia Salvati Copiii, cercetator, persoana implicata in campanii privind violenta
Cum vedeti dumneavoastra violenta in societatea romaneasca contemporana?
Este un fenomen des intalnit. Aceasta depinde foarte mult si de mediul de provenientặ al individului. Cu cầt nivelul este mai scặzut, cu atầt atitudinea este mai violentặ, aici ne raportam la toate evenimentele din viata acelei persoane.Violenta poate fi de mai multe tipuri, atầt verbalặ cầt si fizicặ. Atunci cầnd vorbim despre violentặ fizicặ, primul lucru la care ne gầndim sunt gặstile de cartier, care sunt capabile de multe acte violente pentru a obtine diferite satisfactii, atầt de ordin financiar, cầt si anumite aspecte ce tin de orgoliul lor personal. Cam asta reprezinta violenta, in viziunea mea, in mentalul nostru.
Din punctual dumneavoastra de vedere, care sunt persoanele cel mai afectate de aceasta atitudine?
Pặinu putem spune cặ existặ o anumitặ categorie de persoane, pot fi agresati atat copiii cat si femeile. Acum depinde si de modul in care sunt agresati, pot fi agresati verbal sau fizic, verbal pot fi agresate toate categoriile: barbati, femei, copii, nici fizic nu nu sunt excluse actele violente fata de vreo persoana. Totul tine de nivelul de educatie al fiecặrei persoane, de firea si de temperamentul sặu. Nu putem generaliza aceasta atitudine si nu o putem asocia oricarei persoane.Cand vorbim de violntặ, luặm in calcul mai multe aspecte, este variat si greu de apreciat sau de localizat.
Unde intầlnim radacinile acestei atitudini?
Dupặ cum precizam si mai devreme, cred cặ aceastặ atitudine depinde in mare mặsurặ de educatie, aceeasi importanta avầnd-o atầt educatia scolarặ cầt si educatia familiala. Pe primul loc se afla familia, vorba aceea, cei sapte ani de acasặ, au o pondere mare in comportamentul de mai tầrziu al individului.Este o chestiune delicatặ si greu de apreciat. Un alt factor foarte important in comportamentul individului este scoala si modul in care aceasta isi transpune activitatea in plan personal asupra individului.In marea majoritate a situatiilor, scoala nu are o pondere foarte mare, deoarece sistemul este invechit si se afla in contrast cu problemele societặtii contemporane. A si mediul in care individul isi desfặsoarặ activitatea are o importantặ majorặ, anturajul il poate schimba foarte mult pe individ dacặ acesta nu are personalitatea bine conturatặ. Dacặ acesta vrea sặ fe la fel ca ceilalti existặ posibilitatea ca acesta sặ facặ diferite gesturi, sau sặ adopte anumite atitudini care sặ nu le fi invặtat de nicặieri , din altặ parte, de la scoalặ sau din familie, ci din grupul de egali.
Ce trebuie facut in vederea prevenirii violentei in familie?
Din punctul meu de vedere, ca si persoanặ care lucreazặ in interiorul unei organizatii nonguvernamentale, cred cặ trebuie pus foarte mare accent pe educatia familialặ. Ar trebui organizate campnii care sặ aibặ in prim plan pặrintii si atitudinea acestora fatặ de copiii lor. Si scoala s-ar putea implica mai mult in astfel de campanii, mai ales in cadrul sedintelor cu parintii, ar putea exista programe de constientizare a importantei educatiei familiale in viata individului.Si violenta ar putea fi prevenitặ astfel. Sunt douặ tặisuri aici,fiind sanse sặ nu aibặ nici un efect, nici un impact, dar ar fi un punct de plecare.
O altặ solutie ar fi organizarea de diferite campanii sociale antiviolentặ atầt la nivel national cầt si la nivel local. Au fost mai multe campanii de acest gen, puternic mediatizate atầt la televiziune cầt si la radio. Aceste campanii au fost organizate de Ministerul Educatiei tocmai cu acest scop. In Iasi fundatia Salvati Copiii, la care lucrez, a organizat o serie de manifestặri ce aveau in vizor violenta impotriva femeii si a copiilor. S-au fặcut o serie de marsuri la care au participat un numặr mare de persoane, atầt angajati dn organizatii nonguvernamentale, cầt si oameni obisnuiti care au dorit sặ ni se alặture.Au avut loc cầteva scenete, care reprezentau anumite scene de violentặ, in diferite baruri, in Sage Cafe si in Black Out, locuri frecventate de tineri, au interpretat actori de la Teatrul National din Iasi, si au accentuat prin scenete efectele nefaste pe termen lung ale violentei. Aceste activitặti nu erau posibile fặrặ sprijinul Primặriei Municipiului Iasi. A fost o experientặ plặcutặ. In cadrul aceleiasi campanii au avut loc o serie de conferinte, dezbateri deschise, cu pặrinti, care au copii la diferite scoli din Iasi. S-a urmặrit o constientizare mult mai mare a problemelor pe care le implicặ o asemenea atitudine, a repercursiunilor pe termen lung in viata individului. Efectele se vor vedea in timp, nu putem sặ spunem cặ deja se simt, se vặd efectele, oricum a fost un proiect cu un efect pe termen lung.
Fundatia dumneavoastra ce campanii sociale a organizat cu privire la combaterea , prevenirea violentei?
Salvati Copiii Romania nu este la prima campanie impotriva violentei asupra copilului. Seria acestor campanii a inceput in anul 2003 si au avut ca mesaj "Bataia nu e rupta din rai'. Cel mai important rezultat al campaniei din 2003 a fost introducerea in Legea 272 din 2004 a articolului 90 care prevede interzicerea prin lege a oricarei forme de pedeapsa corporala si tratamente umilitoare aplicate copilului. Acest articol a fost propus de Salvati Copiii si, datorita lobby-ului facut in forul legislativ al tarii, Parlamentul a adoptat introducerea lui. In acest fel, Romania a intrat in "clubul' celor numai 17 tari din lume care au interzis total pedeapsa corporala impotriva copilului.
Asta a fost, v-am povestit anterior. Mai stiu fundatii nonguvernamentale ce au avut ca scop combaterea si prevenirea violentei. Alternative Sociale a desfặsurat o campanie pe termen lung, care a avut in vizor copiii rặmasi singuri acasặ, in urma plecặrii pặrintilor in strặinặtate.Stiu cặ acestia si-au fặcut pe propriul site, o rubricặ specialặ destinatặ acestui proiect. Pe acel site erau departamente speciale pentru pặrinti, pentru copii si pentru vizitatori.
Cum au fost alcatuite aceste campanii?
V-am explicat cặ au fost acele marsuri stradale, piese de teatru, conferinte si dezateri ce au avut in prim plan aceastặ problemặ: violenta in societatea romầneascặ.
S-a urmặrit si o mediatizare intensặ a activitặtilor, mai ales in rầndul tinerilor si a pặrintilor, care sunt grupurile tintặ in ceea ce priveste acastặ problemặ.
In ce mod au fost promovate aceste campanii in mijloacele mass-media?
Campaniile la nivel local au fost promovate in ziarele locale, in Jurnalul de Est, in Ziarul de Iasi, la posturile locale de televiziune, la Tele M a existat un spot publicitar cu privire la aceastặ campanie, si la Tv Bit la fel. Au existat si posturi de radio locale ce au colaborat, foarte deschis cu noi, printre acestea amintim: Radio Iasi, Radio Nord Est si Radio VoxT .Ne bucurat colaborarea cu acestea si ne-a surprins deschiderea pe care au avut-o vis-a-vis de campania noastrặ. Au colaborat intens cu noi si au venit cu initiative si cu idei pentru promovare. Au filmat marsul, au adus la cunosinta publicului evenimentele ce s-au desfặsurat pe tot parcursul campaniei.
S-au impặrtit si fluturasi, au fost afise puse in mijloacele de transport, sau in scoli, de acest aspect s-au ocupat volutarii din fundatia noastrặ dar si din alte fundatii, Bethany, spre exemplu, care intotdeauna este deschisặ la activitặtile noastre.
Campania a durat o sặptặmầnặ intreagặ si a implicat multe persoane, mai multe organizatii, mai multe scoli.
Care a fost populatia tinta a campaniilor organizate de fundatia dumneavoastra?
Pặrintii si tinerii, elevii, studentii, copiii. Am avut o arie mare de persoane asupra cặrora am dorit sặ aibặ un impact aceastặ campanie si activitặtile din cadrul ei.
Care a fost efectul pe termen scurt asupra populatiei tinta?
Ziua de 5 iunie este Ziua Impotriva Violentei asupra Copilului si a fost consacrata astfel anul trecut prin hotararea Parlamentului Romaniei, la propunerea Salvati Copiii care a decis sa continue campania impotriva violentei asupra copilului si in 2007. Existenta unui cadru legal care sa interzica pedeapsa corporala este o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru eliminarea violentei impotriva copilului. Obiceiurile si "traditia' educatiei facute cu batul, mostenite din familie, dispar in timp, printr-un efort sustinut de informare si constientizare a publicului cu privire la efectele violentei. Nu am dorit un efect pe termen scurt, am dorit doar o constietizare de cặtre aceste categorii de persoane riscul la care este supus un tầnặr, copil in momentul in care este agresat sau cầnd vede in jurul sặu asemenea reactii.
Dar pe termen lung?
Conferinte si dezbateri publice Tot din aceasta toamna, Salvati Copiii inaugureaza o serie de conferinte si dezbateri cu public in vederea promovarii disciplinei pozitive si a metodelor neviolente de educare a copilului. Manifestarile vor avea loc in mai multe orase din tara si vor fi invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor locale si ai organizatiilor non-guvernamentale locale, educatori, parinti, copii, adolescenti, televiziunile, radioul si presa scrisa locale, precum si personalitati ale vietii publice din Romania ce sustin campania impotriva violentei asupra copilului, in calitate de invitati speciali si vor fi moderate de Irina Petrea.
Pe termen lung, rặmầne de vặzutnoi am dorit o constietizare si o aplicare in educatie a ceea ce am subliniat noi prin aceastặ campanie. Vom vedea in atitudinea copiilor de azi, din scoli, sau universitặti dacặ aceastặ campanie a avut un efect, mặcar asupra persoanelor care au auzit de ea, care au participat la activitặti, care si-au expus punctul de vedere.
Mai aveti alte idei de proiecte, in viitor?
Fundatia noastrặ ar dori sặ mai organizeze pe viitor astfel de campanii, dar care sặ se axeze mai mult pe scoli si pe atitudinea profesorilor diriginti vis-a-vis de aceastặ problemặ, modul in care adoptặ in cadrul orelor de dirigentie acest subiect. Acum depinde si de sustinerea financiarặ de care vom avea parte. Un astfel de proiect implicặ o colaborare strầnsặ intre ong-uri, autoritặtile locale si scoli.
Ce parere aveti de campanile nationale legate de acest subiect?
Si la nivel national au existat mai multe campanii antiviolentặ, mai ales impotriva violentei asupra femeii. Aceste campanii au fost organizate de fundatia noastra in colaborare cu Ministerul Educatiei si al Cercetarii. Din pặcate in societatea noastrặ, mai ales in mediul rural, femeia este privitặ ca fiind inferioarặ bặrbatului, din acest motiv este si agresatặ. E o problemặ a mentalitặtii, a modului de a gầndi a indivizilor, este dificil sặ schimbi acest lucru. Va dura generatii intregi pầnặ va dispặrea acest mod de a gầndi, scặparea noastrặ este generatia tầnặrặ, care este in crestere, vine cu un alt mod de a aborda problemele si situatiile.
Vorbeam despre campaniile sociale antiviolentặ, pặicred cặ au fost suficient promovate si bine gầndite acele spoturi publicitare, care au fost date pe toate posturile de televiziune, cel cu bặtặile de covor, sau cel cu copilul ce povesteste colegilor lui ce vede in casặ, ca si cum ar fi imagini desprinse ditr-un film. Ajungầnd la acest subiect, filmul, cred cặ si filmele au o importantặ deosebitặ in ceea ce priveste dezvoltarea individului. Copiii obisnuiesc sặ copie comportamentul eroilor din filme, sau din desene animate, un lucru putin benefic comportamentului de mai tầrziu al acestora.
Dar de modul in care sunt acestea promovate?
Mi-a plặcut mult cặ toate televiziunile, indiferent dacặ sunt particulare sau de stat, au imbratisat aceastặ promovare. A dat aceste reclame atầt la ore de vầrf, in cadrul programelor de divertisment, sau in timpul filmelor, de mare audientặ. Avem deschidere spre evolutie, spre civilizatie, dar suntem lipsiti de initiativặ, , fapt care ne-a adus intr-o situatie delicata, ca si popor, in comparatie cu alte state europene, suntem printre primele locuri in ceea ce priveste violenta impotriva femeilor sau a copiilor, nu stiu exact pe al cầtầlea loc, dar stiu sigur cặ suntem printre primii la ce e mai rặu. Degeaba existặ oameni care vor sặ ne ajute dacặ noi inchidem ochii la ajutorul lor.
Cunoasteti spoturile pubicitare ale campaniilor sociale nationale, legate de violenta?
Normal, le aminteam si adineauri "Bataia e rupta di Rai " sau "Violenta naste violenta", este cel cu bặtặile de covor, asociate cu violenta impotriva copilulu, sau cel cu copilul la scoalặ, povestindu-i colegilor parcặ imagini dintr-un film, de fapt povestea ce vedea el acasặ, pentru cặ apare mama lui care se vede clar cặ fusese bặtutặ. Mai sunt, dar nu-mi vin acum in minte, chiar imi pare rặu, dar nu-mi mai amintesc, parcặ era una si cu puscặriasii, si avea un impact mare, subliniind dorul de casặ, si faptul cặ "violenta impotriva copiilor este pedepsitặ cu inchisoarea."
Cum vi se par a fi realizate?
Sunt bine gầndite si urmặresc manipularea emotionalặ, cu un scop pozitiv, constietizarea de cặtre oameni a gravitặtii acestei atitudini. Mie mi-au plặcut si se vede un lucru intens la ele.
Au efectul dorit asupra grupului tinta?
Acest lucru e greu de aproximat, cert e cặ au atentionat populatia cu privire la aceastặ atitudine, si la riscurile pe care le implicặ practicarea acestei atitudini. Darsigur e cặ tot prin educatie se pot schimba multe, mai putin prin programe de prevenire a violentei.
Dumneavoastra personal, ce ati face in vederea constientizarii fenomenului de catre tineri?
Ceea ce a fặcut si fundatia noastrặ, as initia o serie de activitặti, spoturi publicitare, diferite piese de teatru, sunt forme prin care le induci oamenilor negativismul acestei atitudini si riscul pe care si-l asumặ in momentul in care preferặ o asemenea atitudine.
Mai aveti alte idei de proiecte, in viitor?
Nu prea mai sunteu cred cặ scoala ar trebui sặ se implice ceva mai mult in educatie si in construirea comportamentului copilului. Formầndu-se o colaborare mult mai strầnsặ intre familie si scoalặ copilul ar putea fi mult mai linistit si si-ar putea stabili singur mult mai repede un sistem de valori.
Alte propuneri si sugestii ati mai avea?
Nu prea as mai avea nimic de adặugat, vreau sặ spun doar cặ o viatặ lipsitặ de violentặ este mult mau linistitặ si oferặ posibilitatea de a te bucura de lucruri asa cum e si indicat.
Vặ multumesc frumos, sặ aveti o zi bunặ, la revedere!
Anexa 2
Mini-focus grup cu trei elevi de la liceul Vasile Alecsandri, Iasi
Buna ziua! Pentru inceput vom incepe prin a face cunostinta. Numele meu e Alexandra. Sunt studenta la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi.
Cum va numiti?
Numele meu este Adamutei Mihai.
Eu ma numesc Ifrim George.
Si Marcu Sergiu.
Care este ocupatia voastra?
Sunt elev, in clasa a XI-a.
Si eu la fel, numai ca nu suntem colegi de clasa, el e in XI- A iar eu sunt in XI- C.
Eu sunt intr-a XII.
Unde invatati?
La liceul Vasile Alecsandri.
Toti suntem in acelasi liceu, dar la clase diferite.
Ce profil au clasele?
Paieu sunt la mate info.
Eu la limbi moderne.
Sunt la stiinte socio-umane.
Ce va place sa faceti in timpul liber?
Paidepindeimi place sa fac mai multe dar depinde de cum ma simt. Ies cu baietii afara, in fata blocului, sau mergem la internet, jucam counter. Imi place sa stau si pe net sa agat gagici, sau joc poker cu baietii in retea. Ma mai uit la fimlme sau joc remi.
Mie imi place sa stau pe net, ma joc, vorbesc cu lumea pe care o cunosc. Si eu mai ies cu baietii, mai mergem la biliard, mie nu prea imi palce sa joc poker sau remi, stiu sa koc dar nu obisnuiesc sa fac asta. Mai ies cu prietena in parc, dar ea e intr-a XII-a si are bacul acus, intr-o luna, nu are prea mult timp liber.Cam asta imi palce sa fac in timpul liber.
Eu fiind intr-a XII-a, nu am foarte mult timp liber, dar atunci cand iau o pauza de la invatat, stau la calculator si joc Worcraft, Starcraft, Ceasar, in functie de ce am chef. Eu prea le am cu pokerul sau cu biliardul. Biliard stiu sa joc dar foarte rar obisnuiesc sa fac acest lucru, atunci cand ies impreuna cu colegii in oras, inainte ieseam mai des, dar acum pe ultima suta de metri, toata lumea invata.
Ce activitati practicati?
Ce va spuenam mai devreme, ori stau cu baietii pe afara, ori pe net
Ce v-am raspuns mai devreme.
Momentan invat, va dati seama ca obiectivul meu acum este bac-ul.
Care sunt materiile preferate la scoala?
Imi place informatica si engleza, poate e si din cauza profilului, fac informatica la greu, dar imi palc si profesoarele. La info avem o profa foarte corecta, ce spune aia face, iar la engleza facem multe scenete de la diferiti autori britanici, de la Shakester, de exemplu, sau de la altii. Astea-s obiectele ce imi plac cel mai mult.
Eu prefer sportul si engleza. La engleza am aceeasi profa, Irina Veleanu, are o modalitate aparte de a ne atrage atentia. La sport joc baschet si imi place, mai practic si in timpul liber acest sport.
Mie imi place romana.E un obiect la care este o placere sa stau la ore, avem o profa super, explica foarte bine si ne ajuta foarte mult la bac.
Cum decurge o zi obisnuita din viata voastra?
- Dimineata ma trezesc pe la 8, 9, mai stau prin casa, ma mai joc pe calculator, sau imi fac ordine prin lucruri, pe la 12, inainte sa plec la scoala mananc ceva, apoi pornesc spre scoala. Pana la scoala fac aproximativ jumatate de ora, incep orele la 1.30. Ma intalnesc in curtea scolii, cu colegii, mai radem, glumim, povestim, ce-am mai vazut pe net. Seara ajung acasa pe la 8.30 si ma bag in calculator, mai pierd timpul, ma mai joc, daca mai am chef ies pe afara cu baietii. De obicei pe la 11, 12, dau stingerea.
- Eu am cam acelasi program, aceeasi viata, invat de dupa amiaza, deci trei sferturi din zi sunt la scoala.
- La mine lucrurile stau altfel. Eu invat de dimineata, ma trezesc pe la 6.30, plec la scoala pe la 7 si termin orele pe la 1.30. Ajung acasa, intru putin pe net, stau vreo ora, apoi ma apuc de invatat pana pe la 8, 9 seara. La 8 intru iar in calculator, mai joc un joc, apoi daca ma mai simt in stare, mai citesc ceva pentru bac, ori la romana, ori la geografie.
9) Care sunt obiectele pentru bac la care te pregatesti?
- Romana, geografie, psihologie, engleza, sport.
- Mult succes. Sunt convinsa ca te vei descurca.
10) Cum obisnuiti sa va purtati intr-o situatie dificila?
- Intr-o situatie dificila. acum depinde de situatiedeobicei daca ma enervez foarte, foarte tare incep sa injur si pentru jumatate de ora, nu fac decat sa fu nervos. Spre exemplu, semestrul trecut era sa raman corijent la franceza, nu prea imi place nici obiectul, nici profesoara, m-am enervat foarte tare, dar in cateva ore mi-am revenit si m-am mobilizat, am lucrat putin mai mult acasa si am iesit bine din aceasta situatie, nu au mai aflat nici parintii si a fost bine.
- Dar ce s-ar fi intamplat daca aflau parintii?
- Nu stiudar cred ca s-ar fi suparat cumplit pe mine.
- Si ce ti-ar fi facut?
- M-ar fi pedepsit, mi-ar fi inchis calculatorul si ar sta tot timpul cu gura pe mine, asa au facut inntotdeauna.
- Te-au batut vreodata?
- In ultima vreme nu, doar atunci cand eram mic si nu vroiam sa ascult, spargeam nasul vecinilor sau geamurile. Oricum nu cred ca m-au batut mai mult de doua ori. Tata deobicei se enerveaza mai tare, mama e mai calma, dar tata daca vede ca nu il asculti se enerveaza.
- Eu deobicei intru in panica. Aceasta este prima reactie, depinde si de situatie, sunt o fire impulsiva in situatii dificile
- Ce inseamna asta?
- Painama enervez si prefer sa fiu lasat in ace, de nu as fi in stare sa ma iau de oricine.
- Situatii dificilela modul general sunt foarte calmma ajuta foarte mult pentru ca prima data nu constientizez gravitatea situatiei, apoi incep sa imi dau seama si ma gandesc la solutii pentru situatia in care ma aflu.
11) Care este prima reactie in momentul in care primiti o veste proasta?
- Acum depinde de vestedar deobicei ma intristez, ma enervez, nu-mi gasesc locul si starea in care sa ma simt bine, ma tot gandesc la acea problema.
- La fel e si la mine, va spuneam ca atunci cand sunt intr-o situatie limita, in care stiu ca depinde de mine sunt agitat, dar reusesc sa-i fac fata, pentru ca ma adun foarte repede.
- La calmul meu nu pot spune decat ca incerc sa vad daca acea problema este realasi sa-i gasesc solutii.
Care a fost cel mai greu, dificil, delicat moment din viata voastra?
Pana acum cred ca a fost atunci cand era sa raman corijentalt moment mai jenant si mai dificil nu am cunoscut. Ma simteam prost fata de parinti si fata de situatia in sine.
La mine cel mai dificil moment a fost momentul in care tatal meu a plecat in Italia. Eram atasat de el foarte mult si mi-a fost greu, dar m-am obisnuit si am inteles situatia. Oricum asta se intampla acum doi ani, m-am obisnuit cu lucrurile.
Cel mai dificil moment s-a ivit de curand cand parintii m-au pus sa aleg intre a da la facultatea de teologie sau la drept. Mi s-a parut ca nu au tinut cont de parerea mea si ca mi-au constrans ei viitorul. Oricum am discutata cu ei, si am ajuns la concluzia ca dupa bac voi alege eu singur drumul in viata.
Cum ati reactionat in acele meomente?
M-am enervat foarte tare, dar cum va spuneam am reusit sa il depasesc cu bine.
Am plans, spre rusinea mea, dar nu am stiut ca dupa ce tata va pleca acolo, vom putea sa miscam si noi ceva in casa. Acum lucrurile stau mai bine, ne descurcam mult mai bine financiar si tata vine acasa de doua ori pe an.
In acel momentam cazut pe gandurisi le-am spus parintilor ca este viata mea si eu decid care imi va fi viitorul, ei nu au putere mai mare de decizie decat mine, in ceea ce priveste viitorul meu. Au inteles si si-au dat seama ca nu au procedat bine. Oricum nu ma asteptam din partea lor sa ma constranga in acest mod.
Dar care a fost cel mai placut moment din viata voastra?
Cea mai mare bucurie am avut-o atunci cand mi-au cumparat ai mei calculatorul. Toti colegii mei vorbeau despre internet, despre jocuri, numai eu nu aveam cum sa fiu ca ei. S-a intamplat cu mult timp in urma, ani de zile, dar cum m-am bucurat atunci, nu m-am mai bucurat in nici un alt moment.
Anul trecut tata mi-a cumparat scuter. Multi dintre prietenii mei aveau iar eu nu, si tata a trimis bani din Italia si mi-a cumparat, nu ma asteptam, el nu era deloc de acord cu acest lucru, si totusi mi-a satisfscut dorinta.
Am avut mai multe bucurii, cea mai mare cred ca a fost in momentul in care am aflat ca mama mea nu are cancer, ea fiind banuita de aceasta boala.
Cum ati reactionat?
Am sarit in sus de bucurie si am inceput sa caut tot ce trebuie pentru a-mi instala pe calculator. Am avut o bucurie foarte mare. Am fost coplesit de emotii in acele momente.
Nu-mi venea sa cred, dar m-am bucurat si eu foarte foarte foarte tare. Am iesit apoi la plimbare pe scuter, ma simteam cineva. Nu-mi mai ajungeau picioarele pe pamant de bucurie.
Am luat-o pe mama in brate si am strans-o la pieptmai aveam putin si imi dadeau lacrimile, dar nu m-am lasat lovit de emotii pana la lacrimi.Am fost barbat .(Rade)
Ce intelegeti prin violenta?
Violenta e o reactie pe care o ai in momente de tensiune maxima.
Daeste o reactie care poate fi de moment, dar poate fi si permanenta. Depinde si de tipul de violenta, poate fi si fizica, si verbala. Fiecare om si-o manifesta intr-un anume mod.
Eu cred ca violenta merge mana in mana cu educatia. Cu cat educatia este mai inalta, cu atat discutam mai putin de aceasta atitudine.
Unde credeti ca regasim radacinile acestei atitudini?
Cum spunea si Cosmin mai devreme, in educatie. De la aceasta porneste totul, de la cei 7 ani de acasa. Daca in familie se petrec asemenea reactii, pe viitor ai sansa sa le practici involuntar.
Si mediul in care traiesti are o relevanta foarte mare. Poti fi violent ca urmare a ceea ce vezi in jurul tau, ca urmare a experientelor traite.
Din punctul vostru de vedere cine credeti ca este responsabil de aceasta atitudine?
Pornind de la parinti. Si scoala are o inportanta mare in a forma oamenii.
Da, asa este, educatia din familie conteaza mult, dar si internetul in zilele noastre are influenta negativa in ceea ce priveste comportamentul violent. Arata fara perdea multe lucruri care ar trebui mascate, sau ar trebui promovate mai putin.
Familia este pe primul loc in ceea ce priveste aceasta atitudine, apoi e scoala, si pe locul trei e internetul.
Care este atitudinea unui parinte, la ora actuala, in societatea moderna, fata de copil atunci cand greseste?
Depinde si de greseala, depinde si de nivel eductional al parintelui. Deobicei parintele satul de dorinta copilului de a se afirma si de setea lui de cunoastere, are tendinta sa il mustre, dandu-i cateva palme. V-am zis ca depinde si de greseala, unii parinti aplica pedepse, mai mari sau mai mici.
Sunt de acord cu George. Familia este cea care pune bazele omului care vei fi pe viitor, asa ca noi suntem oglinda familiei noastre.
Un numar mare de tineri parinti, numai considera bataia rupta din rai, acestia tind sa aplice alt gen de pedepse copiilor. Nu-i mai lasa o zi , doua afara la joaca, sau la calcuator, acum depinde si de educatia parintilor.
Ce parere aveti despre parintii care isi agreseaza copiii?
In primul rand gresesc pentru ca fac rau unui copil ce mai tarziu va fi la fel ca ei, in al doilea rand au gandirea invechita si inadaptata problemelor actuale.
Dacategoric gresesccopilul lor va deveni o victima a violentei, si apoi va abuza si el, mai tarziu, cand va creste.
Sistemul comunist a facut si bine si rặu, dar cred ca problema aceasta s-a acutizat in acea perioada. Exista si pana atunci, dar nu avea o amploare atat de mare.
Cunoasteti situatii in care parintii agreseaza copiii?
Concret nu prea pot sa va spun, dar vad in jurul meu, in parc, pe strada, in fata blocului, peste tot cazuri in care parintii isi pierd rabdarea fata de copiii lor si ii bat.
Daatat in ziare, cat si la tv, unt promovate asemenea cazuri, in care ajung sa-si omoare proriul copil din bataie. E posibil sa fie ceva ce tine de gandirea romanilor.
Situatii concreteda, vecinul meu, are un baietel de 5 ani. Este nazbatios, este foarte adevarat, dar asta nu inseamna ca nu poate fi controlat decat cu bataia. Din pacate acesta este unul dintre cei care considera ca bataia este rupta din rai.
Care credeti ca ar trebui sa fie atitudinea parintilor in momentul in care copilul greseste?
Uneori e normal sa se enerveze, dar asta nu inseamna ca trebuiie sa recurga la metode extreme- bataia. Cred ca prin discutii intense si profunde cu ei se poate ajunge la un consens, copilul este un om in miniatura, diferenta este ca el abia se formeaza.
Ar trebui sa ii pedepseasca. Sa nu-i mai lase sa faca ce le place, o zi doua, pana ce copilul constietizeaza greseala pe care a facut-o si promite ca nu o va mai repeta.
Pedepsirea este cea mai buna varianta pentru a-l face pe un copil sa constientizeze ce e bine pentru el.
Cunoasteti persoane care au fost victime ale violentei?
Personal nu cunosc, doar ceea ce am vazut intamplator pe strada, sau la televizor.
Nici eu nu cunosc.
Va spuneam despre vecinul meu care isi bate strumful. Eu nu am nici o putere in ceea ce priveste atitudinea lui. Fiecare isi educa proriul copil cum crede el mai bine.
Considerati violenta o metoda de razbunare sau de exprimare a trairilor?
In nici un caz de razbunare. Este o stare de moment, care exprima ceea ce simte persoana pe moment.
Da, nu are cum sa fie o stare de razbunare, daca ar fi asa, nu am mai putea sa ne numim oameni, ne-am baza pe instincte, mai mult decat pe ratiune.
Clar este exprimarea trairilor, ori intr-un anumit moment, ori cu privire la un anumit eveniment.
Ce credeti ca trebuie facut pentru a combate aceasta atitudine?
Cred ca scoala, prin orele de dirigentie ar trebui sa se implice mai mult. Altceva numai stiu ce ar trebui facut.
Cred ca internetul ar trebui sa mai cenzureze putin aceste aspecte, si ziarele, respectiv televiziunea ar trebui sa constientizeze mai mult faptul ca poate provoca mari schimbari in gandirea oamnilor.
ONG-urile ar trebui sa initieze mai multe campanii antiviolenta, prin care sa se urmareasca o educatie a parintilor.
Cunoasteti campanii sociale legate de aceasta atitudine?
Da. Au fost pe la televizor niste spoturi publicitare. Nu mi le mai amintesc in detliu, dar stiu ca era ceva cu bataia unui covor, comparat cu bataia aplicata unui copil, si era un mesaj de genul: Asa Nu!
Am vazut si eu niste reclame legate de aceasta problema. Era ceva intr-o celula de puscarie in care stau barbti ce au fost pedepsiti pentru ca au fost violenti fata de copiii lor.
Au existat mai multe programe initiate de Ministerul Educatiei, au avut idei bune, dar cred ca in afara de reclame trebuiau sa organizeze si dezbateri.
Ce parere aveti despre acestea?
Paiv-am zis sunt bine venite si cred ca au fost foarte bune.
Sunt bune, acum speram sa fi avut efect asupra oamenilor.
Au fost proiecte ambitioase dar cu un mare efect asupra populatiei.
Cum sunt realizate?
La cunostintele mele in domeniu, cred ca sunt foarte bine realizate.
Si eu sunt de aceeasi parere.
Daau avut impact mare asupra oamenilor, daca ni le-am amintit, inseamna ca au fost bine realizate.
In momentele care urmeaza, va voi arata doua spoturi publicitare ale campaniilor nationale antiviolenta impotriva copiilor. Am sa va rog sa le urmariti cu mare atentie pentru a putea discuta amanuntit despre acestea.
- Da.
Acum dupa ce ati vazut aceste spoturi, spuneti-mi daca va amintiti de acestea?
Dav-am zis si inainte sa le vad.
Exact despre ce vorbeam inainte sa le vedem. Sunt bine relizate si cred ca au efectul dorit.
Le-am vazut de mai multe ori, la posturi diferite. A fost o campanie mare, ce a avut mai multe obiective, care cred ca au fost duse la capat cu bine.
Ce v-a ramas in minte?
La primul am remarcat gesturile agresive ale copilului si luxul de amanunte cu care povestea scena de violenta, desprinsa parca dintr-un film. La cel de-al doilea, mi-a ramas in minte stare de fapt, atitudinea barbatilor din puscarie, ce regreta faptele savarsite si le este dor de casa.
Acelasi lucru l-am remarcat si eu la primul. Gesturile violente ale copilului. Iar la al doilea mi-a ramas in minte, acel barbat ce cosea pe soseta cu ata rosie "Casa dulce casa".
In afara de atituinea si gesturile copilului,am observat si mama care era abatuta si numai avea putere sa spere intr-o viata mai frumoasa. Iar cel de-al doilea spot, mi s-a parut putin mai slab decat primul, pentru ca nu era asezat intr-un context anterior, motivul pentru care au ajuns acolonu este obligatoriu sa fie inchisi pentru ca si-au batut copiii sau familia. In fine, asta este parerea mea.
Cum vi se par a fi realizate?
Cum am spus si la inceput, sunt bine gandite si muncite, cu un scop nobil.
Au un impact mare, si sigur ajunge corect mesajul la pesrsoana care vede aceste spoturi.
Sunt foarte relevante si folosesc actori potriviti pentru a transmite starea de fapt pe care o au in prim plan.
Ce credeti ca au vrut sa transmita prin aceste spoturi?
In primul rand ca violenta este invatata din familie, si in al doilea rand ca violenta nu duce la nimic bun, nu poate cauza decat suferinta.
Se aduce in prim plan rolul familiei in educatia copilului si influenta pe care o are asupra lui, apoi faptul ca violenta te poate da la o parte din societate, poti ajunge in puscarie.
Cum spuneam mai devreme, familia are un rol hotarator in ceea ce priveste atitudinea copilului, indiferent daca e vorba despre lucruri pozitive sau negative.
Care a fost mesajul subinteles?
Violenta provoaca violenta, si violenta este pedepsita cu inchisoarea.
Familia este cea care are cea mai mare putere de combatere a acestui fenomen.
Ajungand in puscarie din asemenea motive, nu ajungi decat sa realizezi ca nu ai facut nimic bun in viata.
Daca ar fi sa modificam aceste spoturi ce credeti ca ar trebui schimbat la ele?
Nu as avea nimic de schimbat la ele, mi se par facute bine, si bine gandite.
Nu as modifica nimic, doar as adauga la cel de-al doilea spot un context care sa demonstreze motivele pentru care au ajuns la puscarie. Ar avea o credibilitate mai mare daca ar fi asezate intr-un astfel de context.
Daca vi s-ar cere sa organizati o campanie sociala care sa aiba in centrul atentiei violenta impotriva copiilor, cum ati organiza aceasta campanie?
Cred ca as mediatiza-o intens, apoi as initia o serie de dezbateri la care sa fie prezenti si parinti la care sa se discute aceasta problema.
Eu as pune accent pe comunicare. As cauta cateva cazuri concrete si as discuta cu familia, cu copilul, cu profesorii, in vederea constientizarii efectelor negative pe termen lung pe care le are violenta.
Si eu as promova-o prin toate mijloacele posibile si as organiza dezbateri, conferinte in scoli, gradinite, licee, care sa aduca in prim plan aceasta problema.
Ca si viitori parinti in societatea noastra, cum vedeti educatia ideala pentru copilul dumneavoastra?
E greu de spus de pe acummai este mult pana acolo, dar nu ai cum sa oferi o educatie ideala, trebuie sa te bazezi foarte mult pe comunicare si pe o relatie afectiva stransa intre tine si copilul tau, va intelege mult mai repede si mai usor unde greseste.
Educatie ideala e mult spus, pentru ca trebuie luate in considerare felul de a fi al ambelor parti, firea, dar prin comunicare cred ca se rezolva multe probleme.
Sunt de acord cu colegii mei, chiar cred ca prin comunicare reusesti sa rezolvi multe probleme.
Ce ati face in momentul in care copilul greseste?
Depinde de greseala, dar cu siguranta i-as aplica o pedeapsa, sa nu se mai uite la televizor, de exemplu, sau sa numai stea la calculator.
La fel as face si eu.
E valabil si pentru mine acelasi raspuns.
In ce mod, cum l-ati pedepsi?
- Va spuneam ce fel de pedeapsa as aplica, dar oricum deocamdata nici noi nu suntem maturi, nu avem de unde sti ce va fi atunci cand vom avea copii.
Ce altceva mai aveti de adaugat cu privire la acest subiect?
Violentei merita sa i se acorde o atentie mult mai mare si sa se treaca la fapte, la sanctiuni mult mai mari si mai dure pentru parintii care isi persecuta copilul.
Nu avem puterea sa schimbam nimic noi singuri, ca si indivizi, trebuie sa unim fortele pentru a putea avea un rezultat pe masura asteptarilor, o colaborare stransa intre scoala si familie, intre copil si parinte si nu ar mai aparea atat de multe conflicte.
Generatia tanara poate sa schimbe multe, din acest motiv trebuie ascultate si parerile tinerilor.
Care ar fi concluziile finale cu privire la acest subiect, tinand cont de modul in care s-a desfasurat aceasta discutie?
A fost o discutie placuta si relaxanta, prin intermediul careia am aflat lucruri noi si am constientizat gravitatea situatiei cu deosebire in tara noatra.
Am invatat ca nu ce face vecinul e cel mai important ci ceea ce facem noi si atitudinea pe care o avem noi in asemenea situtii.
E o problema delicata ce necesita timp si resurse financiare pentru a fi ameliorata, nu vorbim despre rezolvarea ei, macar de o ameliorare.
Anexa 3
Interviu realizat cu parinte al carui copil invata la liceul Economic 3, Iasi
Buna ziua, ma numesc Soroceanu Alexandra, sunt studenta in ultimul an la facultatea de Sociologie, iar in vederea obtinerii lucrarii de diploma, fac un studiu despre impactul campaniilor anti-violenta asupra tinerilor adolescenti din liceul Vasile Alecsandri si Economic numarul 3, din Iasi. Vreau sa va rog frumos sa imi raspundeti la cateva intrebari cu privire la acest subiect.
1) Pentru inceput, vreau sặ vặ rog, sặ imi spuneti cầteva date despre dumneavoastrặ. Cum vặ numiti, cati ani aveti?
- Bunặ ziua. Numele meu este Onofrei Liliana, am 42 de ani
2) Care este ocupatia dumneavoastrặ?
- Sunt administrator de firmặ.
Care este ultima scoala absolvita de dumneavoastra?
- Liceul de Confectii.
Cầti copii aveti?
- Am doi copii. O fatặ si un bặiat.
Ce varste au?
- Pặi fata are 18 ani, iar bặiatul 20. Implineste anul acesta 21.
Unde invata copiii dumneavoastra?
- Fata e eleva la liceul Economic numarul 3, din cartierul Alexandru, iar baiatul e student la Electrotehnica.Sunt copii cuminti si ascultatori, multumesc lui Dumnezeu. Merg bine la scoala, au rezultate multumitoare.
Cat din timpul dumneavoastra zilnic petreceti cu copiii dumneavoastra?
- Depinde, ei acum sunt mari, au si ei viata lor, cea mica e ocpata cu examenul de Bac, luna asta il are, iar cel mare la facultate mai toata ziua. Eu sunt ocupata cu firma si petrec mult timp la magazinul nostru. Sa zic aproximativ 3-4 ore pe zi, deobicei seara, acum depinde de la zi la zi, uneori mai mult de 3 ore, stau cu fata, ea este mai atasata de mine, baiatul este o fire energica, nu sta prea mult cu noi. E si mai mare, darmerge intr-una in oras cu colegii lui, cu prietenii, vecinii. Noi suntem pe locul doi. (Rade)
Cam cat de des mergeti la copiii dumneavoastra la scoalặ?
- Paila facultate nu prea am de ce sa merg, baiatul imi aduce carnetul cu notele si e destul de mare, stie singur ce are de facut, iar la scoala, la fata mea, merg cam o data pe luna, acum fiind si in apropiere de terminarea scolii, sunt mai multe intruniri cu parintii, merg si eu sa vorbesc cu diriginta, oricum cu ea nu imi fac probleme.Mi-a mers bine intotdauna si nu cred ca nu va face fata examenului care o asteapta. Am incredere in ea, e cuminte si toata ziua sta cu mine, la magazin, ii cunosc viata foarte bine si ii stiu si colegele, sunt fete cuminti. Nici nu prea iesa in oras, prefera sa stea cu mine, sa vorbeasca si sa trebaluiasca alaturi de mine la magazin. Am copii cuminti si isteti.
Sunteti multumit/a de rezultatele copilului sau copiilor dumneavoastra?
- Da, baiatul mi-a mers pe la olimpiade in perioada liceului, a editat si o carte de poezii, ii place mult limba romana. Fata e orientata mai mult pe geografie sau pe stiinte umaniste, psihologie, marketing, astea ii plac mult mai mult. Baiatul in primii ani de liceu, a fost mai zvapaiat, ii placea sa mearga in timpul orelor de scoala la biliard cu colegii, sau sa umble prin oras, l-am mutata de la liceul la care era, era la Cuza, in Tatarasi, l-am transferat la Sadoveanu, e un liceu bun si la care se face carte serios, aici nu au fost probleme, chiar a mers foarte bine, la Cuza nimerise si intr-un anturaj mai rau, si era si la o varsta la care e posibil sa dea gres, dar am avut noroc ca si-a revenit. Acum decand e la facultate are note frumusele, intr-una vine cu note peste 8, ii si place, poate mai tarziu isi va da seama si cat de utila ii este aceasta facultate.
In ce mod considerati ca se implica scoala in educatia copilului dumneavoastra?
- Acum depinde de asteptarile fiecarui parinte, dar cred totusi ca sistemul e clasic si invechit, ar putea sa aduca in vizor anumite lucruri de moment, actuale, se axeaza mult prea mult pe partea didactica, strict ce scrie la carte, cred ca oferindu-le copiilor anumite idei de viata si de existenta ar face mult mai bine.
Cunoasteti in detaliu problemele cu care se confrunta copiii dumneavoastra?
- Da, problemele fete i le stiu foarte bine, ea vorbaste cu mine mult si petrecem mult timp impreuna, la baiat e mai dificil, el e o fire mai dificila, ascunde lucrurile si prefera sa faca prostioare, mai mari sau mai mici, decat sa imi spuna mie, ma doare acest lucru, dar daca incerc sa intervin cumva, reactioneaza violent, incepe sa tipe si nu cred ca este foarte indicat nici pentru el, nici pentru mine, il las in apele lui si sper sa nu faca prostii atat de mari incat sa trebuiasca sa il pedepsesc, este genul de copil care trebuie sa se loveasca singur cu capul de sus, nu vrea sa asculte de noi prea mult.
Ce pasiuni aveti?
- Acum depinde, in tinerete imi placea sa calatoresc, acum nemaiavand timp, stau acasa in fata televizorului si ii urmaresc pe astia ce minuni mai arata, ma uit la filme sau la stiri, depinde de starea mea de spirit.
Ce pasiuni au copiii dumneavoastra?
- Fetei ii place si ei sa calatoreasca, o tot trimit prin excursii, prin tabere, mergem in weekenduri pe la manastiri, iar baiatul e cu calculatorul, sta toata ziua acolo daca se poate, joaca jocuri, se uita l filme, depinde de ce are chef sa faca.
Cum isi petrec timpul liber?
- Cum va spuneam, fata sta cu mine la magazin, in Dancu, zile intregi, rar iese in oras, mai vorbeste cu colegele ei, iar baiatul la calculator, sau prin oras cu vecinii,colegii.
Cand gresesc copiii dumneavoastra, cum obisnuiti sa reactionati?
- Depinde si de greasealafata daca greseste, obisnuiesc sa nu vorbesc cu ea, simte foarte tare ca a facut prostii, iar la baiat ma mai rastesc, pentru ca are momente in care nu vrea sa ma asculte, face de capul lui si ajunge sa clacheze.
Ce intelegeti prin violenta?
- A injura, a lovi, a vorbi urato atitudine pe care o ai la nervi, si in momente dificile din viata. E greu sa controlezi o astfel de reactie.
Este sau nu o problema aceasta atitudine?
- Da, este intr-adevar o atitudine gresita si ete o problema, dar va spuneam ca este foarte greu sa o controlezi, sau sa o previi, ea depinde mult de firea persoanei.
Cum vedeti dumneavoastra fenomenul violentei in societatea romaneasca moderna?
- Este des intalnit, in multe locuri, pe starda, in tramvai, in magazin, peste tot, ori injura, ori fura, ori ajung chiar sa se loveasca. Acum depinde si la ce persoane ne gandim, daca e vorba despre persoane de la tara, sau de la oras, din cartiere de la periferie, sau din cartiere centrale, oricum ar fi, este o atitudine intalnita foarte des.
Cine credeti ca este responsabil de acasta atitudine?
- Un responsabil direct nu este, totul tine de familie si de firea fiecarei persoane in parte, de modul in cae reactioneaza la ceea ce este in jurul sau. E dificil sa dai verdicte sau sa geeralizezi, practic nici nu se prea poate, e ceva ce tine de persoana.
Unde credeti ca este cel mai des intalnita aceasta atitudine?
- Va spuneam mai devreme, mai peste totpe strada, in tramvai, in magzin, acum depinde si la locul in care suntem, in centru sau in zone marginase, cred ca este intalnita oriunde, doar ca ne-am obisnuit cu ea, si o toleram, o ignoram.
Cunoasteti cazuri concrete in care este prezenta aceasta atitudine?
- Da normal, chiar un caz concret, recent vazut in jurul meu, e azi in piata, un hot de buzunare, a vrut sa ii fure portofelul unei doamne, aceasta incercand sa se apere, a ripostata, iar hotul a lovit-o, oamnii nu au intervenit, noroc ca era un paznic prin zona si l-a luat in suturi pe hot, de nu doamna ramanea si fata geanta si era si batuta.
Cum contribuiti dumneavoastra la stoparea acestui fenomen?
- E dificil sa faci ceva in asemenea cazuri, risti sa fii si tu batut, dar incerc sa vorbesc cu copiii mei despre astfel de situatii si sa le dau de inteles ca asa nu e bine sa faca. Fata intelege si coopereaza cu mine, si baiatul dar el fiind o fire mai agitata tot cum vrea el face, in anumite situatii.
Cunoasteti campanii antiviolenta nationale sau locale din tara noastra?
- Locale nu cunosc dar nationale am vazut niste reclame pe la televizor legate de acest subiect, era o paralele intre bataile de covor si bataile copilului, nu-mi mai amintesc in detaliu, dar, pot sa va spun ca au existat asemenea tentative din partea ministerului educatiei, este cineva care se mai gandeste si la asa ceva.
Cum vi s-au parut a fi organizate aceste campanii?
- Paila cat imi amintesc acea reclama pot sa va spun ca au un imapct mare pentru ca face referire directa la o activitate pe care o practica toata lumea, curatenia covoarelor.
Daca ati avea posibilitatea sa va implicati mai mult in remedierea acestui fenomen, ce ati face?
- As incerca sa vorbesc deschis cu parintii copiilor sa ii indrume pe calea corecta, sa incerce sa evite asemena reactii, nu pot duce decat la lucruri negative in viata lor, copiii vor deveni oameni maturi si vor ajunge sa isi bata si sotiile si copiii, lucru nepotrivit, sau ajung sa vorbeasca urat cu ei, iar o atitudine putin placuta pentru o persoana.
Mai credeti ca aveti ceva de adaugat cu privire la aceasta atitudine?
- Nu prea mai am nimic de zis, decat ca guvernul si scoala ar trebui sa organizeze campanii pentru a preveni fenomenul,, iar aceste campanii sa aiba un impact mult mai mare asupra individului.
Va multumesc frumos pentru timpul acordat, si va urez o zi buna !
Articol din Ziarul BZF,saptamana 9-15 octombrie 2007, rubrica Editorial, de Maria Baragan, Reclama degeaba Bucuresti, 2007,
Septimiu Chelcea, Comunicare nonverbala in spatiul public, Editura Tritonic, Bucuresti, 2006, pp.14-17
Mihai Coman, Mass-media, mit si ritual (o perspectiva antropologica), Editura Polirom, Iasi, 2003, p 27
Septimiu Chelcea, Personalitate si societate in tranzitie, Editura Stiinta si Tehnica, Bucuresti, pp.36-39
Nota: Robert S. Feldman, Social Psychology, McGraw-Hill Book Comapny, New York, 1985; M. Hewstone, W. Stroebe; J.P. Codol, G.M. Stephenson, Introduction in Social Psychology, Basil Blackwell, New York, 1988
Chelcea Septimiu, Personalitate si societate in tranzitie, Editura Societatea Stiintifica si Tehnica SA, Bucuresti, 1994, pp 136-147
Maria Moldoveanu, Dorina Miron, Psihologia reclamei: publicitatea in afaceri, Editura Libra, Bucuresti, 1995, p 34
Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann, Ancheta si metodele ei, Editura Polirom,Iasi, 1998, pp 54-67
Casey Mary Anne, Krueger A. Richard, Metoda Focus Grup, ghid practic pentru cercetarea aplicata, Editura Polirom, Collegium, Iasi, 2005,p 20.
Casey Mary Anne, Krueger A. Richard, Metoda Focus Grup, ghid practic pentru cercetarea aplicata, Editura Polirom, Collegium, Iasi, 2005,p 22.
Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann, Ancheta si metodele ei, Editura Polirom,Iasi, 1998, pp 24-29
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Sociologie | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
