Migratia

1. Probleme actuale ale migratiei externe :

Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta, invazii, colonizari si cruciade, sau provocate, in general, de atractia exercitata de regiunile mai bogate asupra populatiilor mai sarace. In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita riscurilor pe care le naste in producerea unor crize, la nivel local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenta in mod negativ ordinea sociala, sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau religioase.

Desi in ultimul deceniu in unele zone ale lumii, precum Europa, migratia a inregistrat fluxuri sporite, problema migratiei internationale este pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturala, chiar reziduala, mai degraba de raspuns la unele evolutii decat de gestiune sau estimare a circulatiei persoanelor.

In cadrul fluxurilor de populatie, circulatia fortei de munca inregistreaza dimensiuni in crestere,atat a numarului cat si a intensitatii.La scara mondiala migratia este relativ redusa, cca 3% din populatia lumii. Desi fluxuri migratorii importante intalnim intr-un numar relativ moderat de state ale lumii "nici o tara din lume nu ramane in afara fluxurilor migratorii internationale". Acestea sunt fie tara de origine, fie tara de tranzit sau de destinatie pentru migranti, ori detin toate cele trei atribute simultan.

Pentru spatiul european, circulatia persoanelor si respectiv a fortei de munca prezinta o importanta deosebita, largirea UE in valuri succesive, imbatranirea demografica a populatiei tarilor (vest)-europene intr-un ritm accelerat si motivele economice reprezentand principalele stimulente pentru intensificarea circulatiei persoanelor si a fortei de munca.

2. Migratie : definire

Consideram ca pentru inceput este necesar a prezenta continutul a trei notiuni: migratie, a emigra si a imigra.

Migratia reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo. Ea reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei tari pentru a te stabili in alta tara. A imigra reprezinta activitatea prin care intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul de "strain" cu "imigrant" cum uneori o fac administratiile care ii contabilizeaza pe detinatorii de permise de sedere ca emigranti. Un student aflat la studii in alta tara, diplomatii sau turistii nu sunt imigranti. Retinem ca fenomenul imigratiei este deci un fenomen international si are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se va stabili imigrantul respectiv.

Pierre George distinge patru categorii de emigranti:

• emigrantul care isi manifesta dorinta de a-si schimba tara si, in final, nationalitatea;
• muncitorul strain care este un emigrant temporar;
• persoanele deplasate (expulzate, repatriate, transferate) alungate din tara lor de origine;
• refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.

Dupa cum am observat populatia mondiala in ultimii cincizeci de ani a crescut considerabil. Evolutia si repartizarea sa a evoluat sub influenta, pe de o parte a, dinamicii populatiilor din zona lumii a treia, si, pe de alta parte, sub influenta imbatranirii progresive a populatiei din zonele cele mai bogate. Aceste state au devenit in cativa ani dependente de cerintele de imigrari. Perioada aceasta se caracterizeaza prin rasturnarea de tendinte si prin complexitatea extrema a miscarilor populatiei mondiale. Pentru a argumenta aceasta afirmatie vom analiza in continuare evolutia si tendintele fenomenului imigratiei contemporane. Cu referire la un teri­toriu national, se face distinctia intre migratia interna atunci cind deplasarea se face in in­teriorul tarii respective, si migratia externa sau internationala Migratia in­ternationala din zilele noastre se realizeaza sub cateva forme mai importante: migratia fortei de munca, migratia membrilor familiilor lucratorilor an­terior emigranti, migratia fortata de calamitati naturale, de persecutii politice sau religioase, de razboaie etc. Daca, in ceea ce priveste migratia interna, nu intervin decat arareori oprelisti de ordin juridic, migratia internationala este, intr-o masura importanta, determinata de politicile materializate in reglementari specifice in raport cu emigratia si, mai ales, cu imigratia. Societatea romaneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia ea desemneaza deplasarea populatiei unei regiuni in alta regiune, indeosebi din zonele rurale catre cele urbanizate, dar si dinspre o societate spre alta. In ambele cazuri cei care se deplaseaza nu sunt cei mai saraci, ci indivizii capabili sa sesizeze decalajul dintre aspiratiile lor si posibilitatea de a le realiza. Efectul principal al migratiei este acela ca ii constrange pe cei care migraza sa-si elaboreze o serie de roluri noi. Este mai evident in cazul migratiilor internationale (Borrie, 1956).

3.Tipuri specifice de migratie :

In Romania inainte de 1989 existau doua mecanisme de migrare : migrarea permanenta care avea drept principale motivatii pe cele politice si pe cele etnice si migrarea temporara pentru a studia sau lucra in strainatate care se baza numai pe acorduri inter-guvernamentale ale Romaniei cu alte tari. Dupa 1989, principalele motivatii ale migrarii s-au transformat din cele etnice si politice in motive de ordin economic. O consecinta este faptul ca migratia temporara a crescut in cifre absolute cat si ca pondere in totalul migrantilor.

In prezent exista cateva mecanisme de migrare prin care are loc migratia la nivel international. Vom pune accentul pe acele mecanisme pe care le regasim la nivel european, si anume cele prin care persoane din Romania migreaza catre tarile Uniunii Europene. Astfel avem :

v    Migratia permanenta legala : reprezinta fluxurile migratorii ce pleaca din Romania catre terte tari pentru a se stabili acolo prin urmatoarele modalitati :

- pe baza obtinerii unor vize de emigrare in cadrul unor programe speciale de incurajare a emigrarii unor persoane ce detin calificari ce sunt deficitare in tara primitoare sau alte tipuri de programe (gen loteria vizelor). UE nu deruleaza astfel de programe de emigrare permanenta. Cetatenii romani care emigreaza permanent se indreapta catre tarile ce au astfel de politici si programe de emigrare cum ar fi Canada, Australia, Noua Zeelanda, SUA ;

- prin casatoria cu un cetatean dintr-o tara membra UE si schimbarea locului de rezidenta in tara partenerului de viata ;

- posibil ca refugiat sau azilant din motive politice sau de razboi. In ultimii ani nu a fost cazul Romaniei, dar a fost cazul statelor din fosta Iugoslavie.

v    Migratia temporara legala : se refera la cei ce se deplaseaza pe teritoriul unei tari din UE pe o perioada delimitata de timp (de la cateva luni la cativa ani).

- Studentii : Pe de o parte este vorba despre studenti din Europa Centrala si de Est (Romania) care merg la studii in tarile Uniunii Europene si care ulterior se vor intoarce (cel putin o parte din ei) in tarile lor de origine.

- Lucratorii (migratie de inlocuire) : Pe de alta parte este vorba despre lucratori din Europa Centrala si de Est (Romania) care pleaca sa munceasca cu contracte de munca incheiate pe baza acordurilor bilaterale dintre state. Astfel in anul 2002, prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca din Romania au emigrat temporar pentru a munci in UE un numar total de peste 35.000 persoane.

- Refugiatii si azilantii : Refugiatii care obtin drept de stabilire temporara intr-o tara gazda din UE sau azilantii care solicita azil pe motive politice sau care se ascund in spatele unor astfel de motive. Acest tip de migratie este din ce in ce mai restrictionat, iar in privinta cetatenilor romani care migreaza catre UE, gradul sau de aplicabilitate tinde catre zero.

v    Migratie ilegala de tranzit : este mecanismul prin care persoane din terte tari, din afara Europei Centrale si de Est emigreaza in aceste tari, inclusiv Romania cu scopul de a merge si emigra mai departe in Uniunea Europeana. Acest fenomen este relativ nou si s-a constatat ca principalele sale caracteristici sunt ilegalitatea si implicarea organizatiilor criminale in trafic de persoane.

v    Migratie ilegala a celor din Europa Centrala si de Est (din Romania) : cuprinde persoanele de nationalitate romana ce pleaca din Romania si raman ilegal intr-o tara UE - dupa expirarea duratei legale de sedere (de 3 luni), persoane care pleaca in calitate de turisti dar cand ajung in tara de destinatie desfasoara activitati lucrative pe piata neagra sau persoanele care intra si raman ilegal pe teritoriul unei tari UE.

v    Migratie circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii (legala sau ilegala) : Migratia circulatorie se refera la miscarea pendulara intre tara de origine si una sau mai multe tari de destinatie. Migrantii merg si muncesc o perioada in strainatate, se reintorc in tara, stau o perioada dupa care pleaca din nou sa munceasca in strainatate. In acest context se formeaza retelele migratorii, retele prin care cei ce doresc sa migreze temporar in strainatate sunt ajutati si sustinuti de migranti anteriori.

Intentia de a migra in strainatate pentru un loc de munca este mai probabila la persoanele din comunitatile cu o rata mare a migratiei circulatorii. In zonele de unde au mai plecat si altii vor pleca mai multe persoane, acolo unde alti migranti au avut succes si se vad semnele succesului migratia va fi mai mare. In acest fel se formeaza retele de migratie cand migranti anteriori se adreseaza membrilor familiilor lor sau pritenilor si cunostintelor pentru a munci in strainatate, ei sustinandu-i in procesul de migratie.

4. Fluxuri de emigratie :

Sursa fluxurilor de iesire, de emigrare a populatiei este mobila, fiind influentata de motivele emigrarii. Daca la inceputul perioadei de tranzitiei cele mai importante contingente proveneau din judetele Transilvaniei cu pondere ridicata a etnicilor germani, in prezent zonele de plecare sunt mai numeroase dar intensitatea fluxurilor este mai slaba (in medie de cca 9 ori).

O ierarhie a judetelor de plecare dupa numarul persoanelor emigrante in anul 2002 ne permite urmatoarele aprecieri:

- Bucurestiul este principala sursa de alimentare a emigratiei: 17,3% din total, cu 32.1% din evrei, 18,7% din romani si 3% din germani ;

- Brasov, Timis, Cluj si Mures au alimentat fiecare cu cca. 6 procente emigratia totala, Suceava , Sibiu, Bihor cu cate 4 procente si Neamt, Satu Mare si Arad cu cca 3 procente, restul judetelor avand contributii mai reduse;

- Din total emigranti, evreii au reprezentat 0,3%, germanii 0,8% iar maghiarii aproape 6%. Zonele de plecare a etnicilor sunt: pentru evrei Bucuresti, Cluj, Iasi si Botosani; pentru germani Cluj, Timis, Arad, Brasov si Sibiu; pentru maghiari Cluj, Mures si Harghita ;

- Nu exista o legatura directa si intensa intre numarul emigrantilor si rata somajului. De exemplu in 2003 comparativ cu anul anterior primele 5 judete cu o pondere a emigrantilor de peste 5% din total au inregistrat reduceri ale ratei somajului (Bucuresti, Timis, Cluj, Sibiu, Brasov). Din aceste zone au plecat 41,65% din emigrantii anului 2003, iar numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului reprezenta 14,65% din total.

Destinatiile preferate s-au schimbat si ele. Daca in primii ani fluxurile cele mai importante erau spre Germania (in jur de jumatate), Ungaria si Austria (cca 10%), in 2002-2003 destinatiile preferate sunt SUA, Canada, Italia si Germania cu cca 15-18% fiecare (Graficul nr. 16).

In perioada 2002-2003, cei mai multi cetateni romani care au emigrat in spatiul UE si-au stabilit domiciliul in Italia (4233 persoane) si Germania (3646). In Austria si Franta au emigrat mai putin de 1000 de persoane, iar in Grecia si Suedia ceva mai mult de 100 (MAI, 2004).

Pe zone mari geografice se remarca o reorientare a fluxurilor dinspre Europa de Vest (spatiul UE) la inceputul anilor '90 spre America de Nord. In 1990-1995 peste 60% din emigranti alegeau ca destinatie un stat membru UE si doar 15-17% plecau spre America. Din 1996 scade treptat ponderea celor spre Europa si creste semnificativ fluxul spre America, tendinta fiind de egalizare a proportiilor, cca 40% prefera inca spatiul UE si aproape 35% se indreapta catre Canada si SUA. Putem astfel aprecia ca tensiunea asupra tarilor europene exercitata de emigratia din Romania s-a redus constant pana in 2001. Usoara schimbare in 2002-2003 privind preferinta celor doua destinatii nu poate fi apreciata (inca) ca o noua tendinta, oscilatiile anuale in special pe destinatia America fiind inregistrate si in perioada 1991-1995.

5. Atribute calitative ale populatiei emigrante :

In ceea ce privaste varsta emigrantilor se observa :

- o proportie insemnata si in crestere a emigrantilor de 26-40 ani, respectiv circa 48,7% in 2002 si 51% in 2003, deci persoane deja formate, care au si cel mai inalt potential de munca si de inovatie sunt cei mai adaptabili si mobili;

- o pondere in scadere pana in 2001 a emigrantilor de 18-25 de ani ( 25,06% in 1992, cca 16% in 1995-96, in jur de 10% 1998-2000, 9,4% in 2001), urmata in ultimii 2 ani de o crestere la 12,62% in 2002 si 13,4% in 2003, absolventi sau in ultimii ani de scoala, cu certe perspective si cu potential de munca si de creatie;

- adaugam si faptul ca cca 11% din emigranti au varste intre 41 si 50 de ani, reprezentand,de asemenea, o forta de munca activa, al carui potential productiv poate fi inca folosit.

In timp ce pentru Romania emigrantii reprezinta o pierdere neta, atestand capacitatea inca redusa a economiei si societatii de a genera oportunitati de munca si remunerare corespunzatoare pentru tarile primitoare constituie o forta de munca capabila inca multa vreme de performante inalte, o forta de munca competitiva.

5. Migratia externa pentru munca :

Migratia externa pentru munca - spre deosebire de emigratie /imigratie are caracter temporar, durata acesteia variind in limite largi (de la cateva saptamani /luni pana la cativa ani) si un presupune schimbarea definitiva a resedintei. Cei implicati in miscarea migratorie legala si/sau contigentata fac parte, de regula, din trei mari categorii de forta de munca:

a) forta de munca de inalta calificare, cu competente validate in domenii de varf ale stiintei si tehnologiei, ca si in unele servicii, cum sunt cele de invatamant, sanatate.

Aceasta categorie recrutata direct, adesea chiar din ultimii ani de studii sau prin organisme specializate romanesti sau straine - are si cele mai multe sanse de a obtine contracte pe termen lung si in final de a obtine dreptul de stabilire in tara gazda. In plus, se incadreaza in categoria de varsta 25 - 40 ani, considerata cea mai creativa si productiva;

b) forta de munca cu un nivel mediu de calificare, de specializare care acopera o gama larga de activitati si profesii, cum sunt:

- constructorii - categorie de forta de munca cu traditie de a munci in strainatate, bine cotata pe pietele occidentale (Germania, Israel);

- personalul para medical (asistente medicale), pentru care cererea angajatorilor din

diferite tari este in crestere (Italia, SUA, Canada, Elvetia);

- personal hotelier si de alimentatie publica, de asemenea solicitat pe anumite piete

occidentale;

c) forta de munca necalificata sau semicalificata in activitati din agricultura (in perioade de recoltare), in salubritate, constructii etc. (Spania, Portugalia, Grecia).

Exista si o destul de puternica miscare migratorie pentru munca necontrolata, nici in tara de plecare (Romania) si nici in cea de primire. Evident, o buna parte a acestora lucreaza temporar, pe o perioada nedefinita, cel mai adesea fara forme legale, pe piata subterana a muncii din tarile de destinatie. Conditiile de munca si viata oferite si acceptate nu sunt dintre cele mai bune, situandu-se mult sub standardele oferite fortei de munca autohtone. Firmele agreeaza aceasta forma de ocupare deoarece costurile salariale sunt mai reduse, aportul muncii acestor lucratori la sporirea competitivitatii firmei respective fiind insemnat.

6. Cauze ale emigrarii :

Cauzele migrarii fortei de munca sunt, aparent, simplu de identificat : prevalenta nevoilor materiale.

Privind in profunzime, acest proces isi are radacinile adanc infipte in contextul social istoric plasat in perioada industrializarii fortate care s-a incheiat imediat dupa Revolutie.Sumarizand, intre 1966 si 1992 , populatia urbana a Romaniei a crescut cu 52%. Cei mai multi locuitori de la sate s-au stabilit in mediul urban pentru a lucra in marea industrie de stat. Odata cu demararea procesului de restructurare -lichidare a intreprinderilor considerate neviabile , tendinta s-a inversat. Astfel, satul a devenit un refugiu temporar in saracie  pentru orasenii disponibilizati care se doreau a fi fermieri de succes .Saracia, si cu precadere saracia cronica, par a se fi eternizat la sat- 67% din populatia saraca traieste in mediul rural , fiind continuu ''alimentata''de asa-zisa migratie de la oras.Studiile oficiale arata ca majoritatea celor saraci locuiesc in nord-estul tarii (aproximativ 25%din populatia saraca si 30 % din cea extrem de saraca).Tocmai aceste zone reprezinta cel lai inalt grad de migratie legala sau mascata sub forma ''turismului'' in spatiul Schengen.Luand in considerare acesti factori , munca in strainatate trebuie privita ca o necesitate , cel putin pentru moment, pentru o categorie de persoane nevoite sa invinga saracia declarata statistic.Se poate observa ca ponderea majora a celor care pleaca la munca ''afara'' o detin judetele defavorizate.Alarmant este insa faptul ca majoritatea celor care parasesc tara provin din mediul rural si sunt tineri cu varste sub 35 de ani.

7. Castigurile din munca in strainatate :

Motivatia principala a migratiei pentru munca este una economica : obtinerea unui venit incomparabil mai mare decat l-ar fi obtinut in tara pentru o munca de valoare egala si, evident, ceva mai mic decat cel obtinut de forta de munca autohtona pentru acelasi gen de munca Este bine stiut faptul ca, pentru acea parte a populatiei care traieste in saracie, sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor, calitatea vietii este in continua scadere. Saracia, din perspectiva functionarii sociale normale presupune "inexistenta acelor mijloace care asigura subiectului o participare completa la viata sociala, o indeplinire completa a tuturor rolurilor care ii revin, o participare la activitatile formative minime care ii ofera sanse pentru a se dezvolta prin efort propriu".

Salariul din Romania, de cca. 175 euro/luna (suma bruta) de cateva ori mai mic decat media UE, sistemul fiscal si precaritatea asistentei sociale fac ca motivatia migratiei pentru munca sa fie puternica. Analistii economici au remarcat faptul ca, jumatate din saracii Romaniei nu sunt dintre exclusii sociali (someri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilitati) sau semiexclusi (pensionari); ei sunt oameni care au slujbe stabile dar atat de prost retribuite incat nu le pot acoperii necesitatile elementare de viata.

Castigurile din munca in strainatate au o destinatie multipla :

- consum pe piata interna din tara gazda pentru intretinerea si refacerea capacitatii de munca: hrana, locuinta, imbracaminte, diverse articole pentru igiena personala;

- transferuri in tara sub forma de valuta. Este utilizata in scopuri variate:

- pentru consum curent - intretinerea familiei, inclusiv a educatiei si trainingul copiilor, ingrijirea sanatatii. Acestea sunt cheltuieli de consum pentru gospodarie, efectuate pe piata interna. Ele se regasesc (nu in mod explicit) in consumul final al populatiei;

economii si investitii in bunuri de folosinta indelungata: locuinta, terenuri, alte bunuri (dotarea gospodariei, autoturism, masini si unelte agricole). Unele dintre acestea (locuinta) contribuie la sporirea avutiei nationale;

- initierea unor microafaceri sau constituirea unor asociatii familiale cu scop lucrativ (agroturism, turism cultural, folosirea resurselor naturale locale - rachita, diverse tipuri de servicii in mediul rural si urban - reparatii, intretinerea, colectarea unor produse agricole si prelucrarea lor in microfabrici situate in mediul rural etc.).Cuantumul sumelor transferate in tara depinde de:

a) situatia personala - lucratorii migranti de inalta calificare si cu venituri ridicate transfera doar o mica parte din castiguri. Acestia economisesc mai mult si (eventual) investesc in tara gazda (Lowell 2001, Puri and Ritzema 1999) ;

b) situatia familiala - persoanele care au familie/rude apropiate in tara de origine fac transferuri importante de bani din castigurile obtinute, insa acestea sunt temporare si un rezolva problema nivelului de trai scazut al gospodariei decat daca se fac investitii cu posibilitati de fructificare pe termen mediu si lung.

Estimari recente apreciaza transferurile banesti in jur de 1,5 -2 miliarde de Euro anual. Transferurile ilegale sunt comparabile cu cele legale. Potentialul de dezvoltare al acestor surse este urias, iar daca se vor crea instrumentele necesare pentru stimularea utilizarii sistemului bancar pentru transfer, pentru plasamente pe termen lung si/sau pentru investitii productive, pot apare efecte positive importante pentru economia nationala: se mareste fluxul monetar, se imbunatateste soldul balantei de plati si creste rezerva valutara, se reduce costul banilor si rata dobanzii, creste pe termen lung standardul de viata al consumatorilor/gospodariilor si implicit cererea interna de bunuri si servicii.

8. Efectele migratiei fortei de munca :

Trecand dincolo de perspectiva optimista si reala in acelasi timp, ni se afiseaza matricea, tot reala si inevitabila, de efecte perverse : Copilul, asteptand sa vorbeasca la ''celular'' cu Parintii si sa primeasca dulciuri in pachetel , o imbatranire a populatiei rurale din Romania cu efecte incomensurabil de paguboase asupra agriculturii, scaderea natalitatii, cresterea ratei divortialitatii, agravarea fenomenului de delincventa juvenila, si, in mod cert,multe altele care vor fi scoase la iveala de timp.

Emigrarea tinerilor compromite, ab initio, ideea de Familie , functiile / rolul acesteia intr-o societate. Aceasta modificare la nivelul mentalului social este augmentata de o alta modificare ce are loc in sfera a ceea ce inseamna Copil/Copilarie cu valorile specifice.Separarea parintilor, emigrarea acestora pentru un ''trai mai bun'', declanseaza o rasturnare a valorilor in sens negativ in randul Copilului. Conform unui sondaj de opinie realizat pe un esantion reprezentativ de 5000 elevi cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani, 36% dintre subiectii care prezinta tulburari de comunicare, probleme emotionale, absenteism ridicat, atitudine sfidatoare, rezultate scolare in scadere-provin din familii ai caror membri sunt emigranti. Extrapoland, se reclama cu imperiozitate interventia asupra grupului tinta vizat de acest proiect in vederea minimalizarii acestor efecte ale migratiei fortei de munca.

Un alt aspect ce semnaleaza gravitatea efectelor migratiei fortei de munca asupra copiilor decurge din observatiile mele ca si voluntar al Serviciului de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor de pe langa Tribunalul Iasi- se constata ca in cadrul familiilor cu parinti emigranti.creste frecventa actelor delincventionale in randul copiilor.

Afirmtia este sustinuta de studii efectuate asupra menajelor monoparentale.Copii din menajele monoparentale au o rata mai ridicata a morbiditatii, rezultate scolare modeste, mai putine realizari economice de lunga durata, rata ridicata a comportamentului deviant, familiile pe care le intemeiaza au o stabilitate scazuta.Consecintele sunt diferentiate in raport cu sexul copiilor : baietii prezinta o rata mai mare a comportamentului deviant in raport cu fetele, in schimb, casatoriile fetelor au o stabilitate mai scazuta decat a baietilor.

Efectele negative ale migratiei fortei de munca atat la nivel microsocial cat si la nivel macrosocial, agravarea lor odata cu exodul fortei de munca pot conduce la mari disfunctii sociale si economice.

In sfera socialului efectele se rasfrang asupra ideii de familie, cadrul in care copilul se afla in procesul de socializare primara. In noul context social economic din tara noastra modul de existenta, de a fi si de a se manifesta, al familiei este denaturat, este modificat de prevalenta nevoilor economice in scara de valori a individului. Relatiile de afectivitate inter/intrafamiliala se desfasoara de cateva ori pe luna/an prin convorbiri telefonice/pachete trimise acasa de cei plecati. Separarea familiei, privarea copilului de comunicare normala, de afectivitate primita in mod firesc denatureaza socializarea primara a acestuia cu repercusiuni grave asupra socializarii secundare si , implicit, cu disfunctii in plan social. Emigrarea parintilor declanseaza mai mult sau mai putin constient, o malformare a socializarii primare a copilului cu efecte grave asupra dimensiunii psihosocioafective a acestuia. Conform studiilor efectuate separarea parintilor in vederea accederii catre un trai mai bun prin migrarea in Occident conduce la o crestere a ratei divortialitatii. Aceasta problema sociala care atenteaza la functionarea normala a societatii reclama in mod evident implementarea unui proiect de interventie.

In sfera economica se constata un deficit de capital uman, cu precadere in domeniul agricol. Acest aspect este deosebit de grav avand in vedere ca agricultura din tara noastra se afla la acelasi nivel cu agricultura din Franta de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si ca Romania doreste sa devina membra a Uniunii Europene practicand o astfel de agricultura.

Revarsarea efectelor negative ale migratiei fortei de munca asupra acestor domenii importante(social/economic) si tratarea acestei situatii cu ignoranta si pasivitate nu poate decat sa declanseze in mod inevitabil un lant interminabil de alte efecte nedorite.In consecinta, implementarea proiectului propus reprezinta o necesitate.

Efectele migratiei fortei de munca se impanzesc pe o sfera larga, patrunzand, cu precadere, in domeniile socialului si economicului.

Cand spun social, se cere, in mod imperios, sa mentionez efectele asupra ideii de familie, ca nucleu al societatii, sa fac apel la ritmul accelerat de scadere a natalitatii si de crestere a mortalitatii , de scadere demografica, in esenta.

In sfera economica se constata o scadere a numarului populatiei active ca efect al migratiei fortei de munca, o lipsa acuta a fortei de munca calificata/specializata, in diferite sectoare ale economiei.

Fenomenul migratiei are, de asemenea, semnificative efecte asupra mentalului social. Astfel, tanarul cuplu oscileaza intre ideea de a intemeia o familie si lupta pentru stabilitate financiara, nivel de trai ridicat, obiectiv adesea atins prin migrarea in Occident.

Din multitudinea de efecte am incercat sa identific Efectul. Intr-o prima faza am avut in vedere efectele migratiei fortei de munca asupra Copilului, viitorul actor social, viitorul intemeietor de familie, viitoarea forta de munca, copil ce se poate dezvolta normal doar in cadrul Familiei, de care, in contextul de fata, este privat. Un exemplu frecvent este acela al copilului roman care primeste afectiune prin telefon, isi priveste parintii in poze si astepta sa primeasca dulciuri si, eventual, sa treaca rapid peste etapa scolara si sa plece ''sa castige bani''. Situatia este tragica, cu dimensiuni imposibil de evaluat. Ca atare, am ajuns la concluzia ca acest complex de efecte pe termen lung, se reduce, in esenta, la Economic.

Mergand spre concret, se ajunge la migratia fortei de munca din mediul rural. Conform studiului ''Migratia Circulatorie a Fotei de Munca din Romania'' apartinand cercetatorului Sebastian Lazaroiu : in cadrul efectelor migratiei asupra fortei de munca se remarca efecte pozitive precum eliberarea presiunilor si scaderea subocuparii si somajului, dar, in acelasi timp, sunt posibile deficite in unele sectoare uitate, din economie. Agricultura este unul dintre acestea. Studiile din Romania arata ca o buna parte din migrantii circulatorii sunt tinerii din mediul rural. Chiar pentru o scurta perioada de timp - plecarea tinerilor din sate in strainatate afecteaza capitalul uman din agricultura.

In situatia actuala, exista o imbatranire a populatiei rurale din Romania, cu efecte drastice asupra dezvoltarii fermelor individuale, pietei funciare si antreprenoriatului agricol.Plecarea tinerilor conduce la un deficit si mai mare.

In consecinta, neinterventia, pasivitatea in fata gravelor consecinte ale migratiei fortei de munca conduc la augmentarea efectelor amintite anterior si la disfunctii in plan social, economic si politic.

9. Viitorul familiei :

Familia detine primul loc in ierarhia diferitelor domenii ale vietii, la diferenta destul de mare de celelate. Aproximativ 85% dintre persoanele considera ca familia este foarte importanta in viata lor, comparativ, de exemplu, cu un sfert care apreciaza ca timpul liber sau prietenii sunt foarte importanti. La polul opus se afla politica pe care majoritatea subiectilor o considera neimportanta. Munca, domeniu plasat pe locul al doilea si religia, domeniu plasat pe locul al treilea sunt considerate de asemenea importante sau foarte importante in viata individului. Rolul familiei in dezvoltarea economica si sociala a societatii se manifesta in mai multe directii :

a) Familia este sursa proceselor demografice care din punct de vedere cantitativ determina reproducerea si dezvoltarea mainii de lucru si a masie de consumarori.

b) Prin intermediul socializarii interne, familia exercita din punct de vedere calitativ o influienta serioasa asupra nivelului de dezvoltare fizica, intelectuala si morala a copiilor si tinerilor, facand ca noile generatii sa fie mai bune decat generatiile precedente, contribuind astfel la dezvoltarea calitativa a populatiei care, din punct de vedere al dezvoltarii calitativa a populatiei este mult mai importanta decat cresterea pur cantitativa a numarului de locuitori.

c) Familia este unul dintre principalii factori care asigura mentinerea identitatii culturale nationale.

d) Inegalitatile la nivelul material, educational si cultural al famililor au repercursiuni directe asupra fixarii si reproducerii si adesea chiar asupra aprofundarii inegalitatilor sociale,asupra aparitii de noi paturi sociale.Aceste relatii generale intre familie si dezvoltarea societatii trebuie totusi nuantate.

Adaptarea familiei la schimbarile din perioada tranzitiei este un proces activ si relativ autonom; astfel, nu trebuie vazuta o cauzalitate stricta de genul: schimbari sociale exterioare -schimbari in interiorul familiei (vezi Ghebrea, 2000).

Se constata ca atasamentul fata de familie ramane foarte ridicat, aceasta ocupand primul loc in ierarhia de valori si fiind domeniul care ofera cea mai mare satisfactie. Totusi, ar fi de adaugat ca satisfactia fata de viata de familie a inregistrat un usor declin mai ales datorita dificultatilor materiale pe care le traverseaza majoritatea gospodariilor. Principala cauza invocata pentru aparitia problemelor in familie o reprezinta lipsa de bani.

In secolul 19 se considera ca pentru viata subiectului uman, copilaria, reprezinta un segment deosebit de important, fapt reflectat in multitudinea abordarilor, studiilor, scrierilor, domeniilor; in secolul 20 aprecierea importantei a trecut pe palierul adolescenta (intre copilarie si viata adulta) - fenomen complex care, de multe ori s-a asociat, limitativ, cu "rebeliune', "criza de identitate' etc. In culturi diferite studiile unor autori ca: Jodelet,D. (1989); Gergen, K.J. & Davis, K.E. (1985) au aratat drept cea mai importanta achizitie in dezvoltarea copilului : structurarea motivatiei pentru independenta si comunicarea ulterioara a adolescentului.

Totodata, cercetari pertinente ocupandu-se de implicatiile acceptare - respingere conchid in legatura cu deficitul de interactiune, intercomunicare - ca una din situatiile posibile. Sintetic, abordarea afectiunii (dragoste parinteasca), petrecerea unui volum de timp considerabil impreuna cu minorul, tratarea acestuia cu delicatete, aplicarea flexibila a balantei recompenselor mai degraba decat a critica si a fi ostil determina o buna imagine a parintilor in acceptia copiilor. Daca, dimpotriva, copiii sunt respinsi de parinti (reactiile sunt diferite tata/fiu, mama/fiica) ei au mai multe sanse sa evolueze la pubertate si adolescenta spre: delincventa, agresivitate, conduite nevrotice, conduite atipice (schizofreniforme). In consecinta, sansele lor sunt mai reduse de "a visa' spre conduite civilizate, de a fi prietenosi, de a avea capacitati de comportament civilizat, de a fi cooperanti, de a purta de grija altora.   

Incepute din perspectiva sociometrica, studiile privind reactiile copilului, adolescentului in procesul de intercomunicare cu adultul, cu parintii, cu familia s-au diversificat. Cercetarile lui Glueck si E.T.Glueck (1950), H.G.Elder (1962), T.Smith (1983), Riskin J. & E.Faunce (1976), F.F.Schachter (1983),Blok J. & Morrison A. (1981), Freedman, J. (1978) etc., capata contur in zone diferite de pe glob, in culturi si grupuri socio-economice variat structurate. Se degaja cateva idei principale pentru stilul in comunicare parinti/copii, pentru intelegerea profunda a perioadei adolescentei: Pentru adolescent este apreciata ca benefica "supravegherea democratica'. Este de preferat o abordare permisiva, egalitara a adolescentului fata de una autoritara, de respingere; in alte conditii minorii nu ezita sa spuna ca "parintii uita ca au fost si ei tineri' si "nu isi cunosc limitele'. Comportamentul parintilor caracterizat prin caldura afectiva, rasplata acordata pentru merite. Aceasta are consecinte favorabile in achizitionarea de catre adolescent a unor itemi structurali ai personalitatii lui, a independentei de a avea o identitate, auto-evaluarii etc.

In familiile cu dezvoltare normala adolescentii sunt mult mai cooperanti, sunt veseli, invata sa spuna glume, sa rada ti sa se bucure. S-a constatat ca acesti adolescenti invata cu mai multa uturinta sa stocheze ti sa distribuie informatia, fata de adolescentii cu tulburari de comportament la al caror viraj parintii si grupul asista de multe ori fara sa stie cum si de ce sa intervina.

Indiferent de forma pe care o are,familia indeplineste in societate cateva functii de baza,a caror realizare are valoare progmatica pentru societate si trebuie cunoscute si evaluate in formularea politicilor socioeconomice.

Din natura relatiilor dintre membri familiei, rezulta si functiile pe care acestea le indeplinesc. Ele pot fi foarte multe, dar dintre ele enumeram :

angajamentul emocional, social si economic dintre soti,

ingrijirea copiilor, varstnicilor si a rudelor cu deficiente,

educarea si socializarea copiilor si chiar a parintilor,

protectia membrilor familiei,

realizarea necesitatilor individuale de baza ale fiecarui membru al familiei.

Prioritatea acordata uneia sau alteia dintre functii depinde de stadiul vietii familiale. Ele sunt asociate, in primul rand, cu familia nucleara standard, care a fost prevalenta in societatile europene, in special.

In formele familiale noi, functiile familiei nucleare nu mai sunt realizate decat partial, la fel ca si rolurile membrilor familiei standard. Daca fortele schimbarii nu sunt prea distructive, atunci familiile raspund cu surprinzatoare adaptare, iar functiile esentiale ale familiei supravietuiesc adesea celor mai intense asalturi.

In orice forma, disolutia familiei - uneori afectata de factori sociali si economici - poate avea profunde consecinte pentru membrii familiei, in special cand resursele si sprijinul necesar nu sunt disponibile. Datele arata ca cresterea presiunii economice creste riscul disolutiei maritale. Saracia si somajul unuia dintre soti exacerbeaza riscul esecului familial; adversitatea economica creste probabilitatea dezorganizarii familiale si a riscului abuzului fizic si al neglijarii copilului. Daca problemele economice sunt adesea anterioare esecului familial, ele sunt si consecinte ale divortului.

10. O noua evolutie a familiei :

Este cunoscuta amploarea fenomenului migratiei in societatea autohtona. Acest fenomen reprezinta un punct de convergenta al unor cauze diverse, dar si un punct de pornire pentru diverse procese, fenomene, transformari dintr-o societate. Migratia reprezinta prin aceasta un punct de focalizare a atentiei economistilor, istoricilor, politicienilor, psihologilor si, nu in ultimul rand, al sociologilor.Iidentificarea influentelor reciproce familie↔migratie, pe interdependenta ce se stabileste intre cele doua fenomene.

Potrivit estimarilor CURS pentru Romania, in martie 2003, 12% dintre gospodarii aveau cel putin un membru plecat in strainatate - aceasta insemnand ca aproximativ 2,2 mil. de cetateni romani se pot afla oricand la munca in strainatate. Strategiile de migratie circulatorie internationala sunt adoptate din ce in ce mai mult, in perioada de tranzitie,aceasta "sete de afara"fiind stimulata atat de faptul ca romanii au scapat din jugul unui regim nedemocratic, lasandu-se sedusi de mirajul occidentului, dar si de conditiile de saracie, globalizare, structurare a retelelor circulatorii internationale.Din subspeciile migratiei internationale, noi am ales sa studiem migratia circulatorie a fortei de munca, pentru ca reprezinta un aspect specific societatii romanesti.

Societatea romaneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia. Aceste metamorfoze sunt observate si la nivelul unei institutii esentiale si mai mult decat necesara unei societati , cum este familia. De cele mai multe ori, actorii sociali pornesc in aceasta "calatorie" cu scopul de a asigura si de a mentine un standard de viata decent familiilor din care fac parte . Acest deziderat poate fi realizat , insa exista o serie de detalii prin intermediul carora aceasta experienta pigmenteaza viata de familie, comunitatea, societatea. Sunt preluate si adaptate anumite modele culturale sau anumite fractiuni din acestea, proprii societatilor de destinatie, cum ar fi modele ale manierei de educatie a copiilor, a modului in care se desfasoara munca, anumite viziunii despre lume, viata, societate etc. Sociologia trebuie sa fie interesata de acest fenomen in Romania, sa incerce sa gandeasca anumite startegii de intelegere intr-o maniera mai profunda a acestuia, in special a efectelor asupra familiei.

Influentarea reciproca migratie - familie se traduce prin potentarea sau alterarea anumitor roluri in cadrul familiei contemporane, fenomene care, tinand cont de caracteristicile familiei, ajung sa se extinda la nivel comunitar si societal.

11. Teorii ale migratiei internationale :

Migratia concentreaza in jurul sau un set foarte larg de fenomene sociale, motiv pentru care ea constituie obiect de studiu pentru mai multe discipline precum demografia, geografia populatiei, economia, stiintele juridice, sociologia si altele. Cercetarile din aceste domenii au incercat sa elaboreze scheme si teorii explicative ale fenomenului , multe din acestea fiind inspirate de teoriile fizice aspra miscarii corpurilor. Astfel, inca din secolul trecut, Ravenstein propune un model gravitational ,ameliorat de catre continuatorii sai .

Ceea ce caracterizeaza incercarile actuale de explicare a migratiei este faptul ca fenomenele macrosociale -factori ''determinanti ''ai migrarii , nu mai sunt considerati ca niste forte fizice care actioneaza asupra unor atomi inerti- persoanele umane-ci ca niste elemente structurale de care indivizii umani tin seama atunci cand iau in considerare posibilitatea de a migra.

Migratia ca fenomen este imaginata ca fiind rezultatul unei multitudini de actiuni individuale ale agentilor rationali , care evalueaza costurile, beneficiile, riscurile, nu numai in termeni economici ,implicate de un asemenea act , elemente care deriva, desigur din caracteristicile sistemului.Cercetarile recente scot in evidenta si importanta informatiei (cantitatea, acuratetea, costul ei)ca element ce intervine in deciziile luate de catre individ.

O a doua componenta majora a studiilor teoretice si empirice privind migratia o constituie problematica efectelor sau a consecintelor ei.Astfel, s-au conturat trei directii de investigatie :

Efectele migratiei asupra populatiei de origine

Efectele migratiei aspra populaiei de destinatie

Efectele migratiei asupra migrantilor insisi

In contextul de fata ne vom centra atentia asupra primei directii de investigatie (Efectele migratiei asupra populatiei de origine) in special asupra copiilor ai caror parinti sunt emigranti.

Teoria habitusului -Pierre Bourdieu

Habitus reprezinta traducerea latina a termenului grec hexis, utilizat de Aristotel pentru a desemna ''dispozitiile dobandite ale corpului si sufletului''. Prezent in diferite conceptii filosofice (d'Aquino, Hegel, Husserl), conceptul acesta este adus in sociologie de E. Durkheim si M. Mauss care il utilizeaza in scopul explicarii caracterului sistemic, coerent, continuu, al actiunilor individului socializat. Astfel, in L'Evolution Pedagogique en France, Durkheim vorbeste despre credinta pe care crestinismul o sadeste in indivizi ca despre ''un anumit habitus al fiintei noastre morale'', ''o dispozitie generala a spiritului si a vointei'' care determina lumina in care vedem lucrurile, o stare ''profunda'' a fiintei noastre din care deriva toate starile particulare ale inteligentei si sensibilitatii si care le confera unitate- a trezi in copil acest habitus, acesta dispozitie generala, aceasta stare profunda reprezinta scopul esential al unei actiuni educative durabile. La randul sau, Mauss afirma ca magia se bazeaza pe o serie de principii ale judecatilor si rationamentelor.

In Le sens pratique Bourdieu defineste conceptul de habitus pornind de la notele de continut sesizate de Durkheim si Mauss : habitus indica structuri subiective profunde, durabile, inconstiente, cu caracter dobandit si care au rol generator si unificator in raport cu viziunea asupra lumii si cu manifestarile concrete ale personalitatii. In plus, valorificand ''Teze despre Feuerbach'' (Marx-1845), Bourdieu plaseaza habitusul in contextul actiunii practice (caracterizate printr-o dimensiune corporala si finalitate transformatoare) si evidentiaza : caracterul structurat al dispozitiilor subiective rezultat din faptul ca ele isi au sursa in structurile obiective ale experientei, rolul lor generator si structurant nu numai in raport cu manifestarile particulare ale personalitatii, ci si in raport cu practicile agentilor.

Conceptul de habitus este inrudit, in mod evident, cu concepte cum sunt tipificatie, categorizare, cadre ale experientei, procedee interpretative. Ca si acestea, el desemneaza scheme cognitive pe baza carora individul interpreteaza realitatea si care sunt dobandite in experienta sa sociala. Habitusul exprima raportul individului cu corpul (tinuta, gesturi, mimica,etc.)cu spatiul fizic (utilizari ale obiectelor, deplasari printre ele ), cu limbajul (vocabular, sintaxa, intonatie, ritm al vorbirii), cu timpul (continutul, lungimea si succesiunea duratelor), cu valorile,etc

Structurile profunde ale subiectivitatii (habitusul) care conserva un sens al realitatii sociale sub forma simtului practic si care confera constanta, coerenta actiunilor individuale si le face inteligibile, sunt produsul unei actiuni pedagogice de inculcare efectuata de colectivitate si actiunii corespunzatoare de invatare desfasurate de individ (cu alte cuvinte al unui proces de socializare, educatie).

Familia reprezinta agentul unei actiuni pedagogice primare care fixeaza in individ habitusul primar de clasa, primele scheme de perceptie ,de gandire si de actiune care vor functiona ca fundament si principiu de selectie in procesul incorporarii tuturor experientelor ulterioare, astfel incat experientele diferite traite de un individ'' se integreaza in unitatea unei biografii sistematice care se organizeaza pornind de la situatia originara de clasa, experimentata intr-un tip determinat de structura familiala.

Ca si Durkheim si Parsons, Bourdieu vede in familie un grup particular care construieste o identitate particulara a individului. Spre deosebire, insa, de predecesorii sai, sociologul francez trateaza, sub influenta gandirii marxiste apartenenta familiala ca apartenenta de clasa : familia inculca, in calitate de cultura legitima, o cultura particulara (arbitrariul cultural) a(l) clasei careia i se subsumeaza. Bourdieu subliniaza, in acord cu Berger si Luckmann, importanta fara egal, pentru orice tip de societate, a achizitiilor primare dobandite in familie (fiind transmise in calitate de model fara concurent, arbitrariul cultural pe care familia il inculca creaza iluzia totala a legitimitatii) si mai mult, imposibilitatea de a neutraliza printr-o munca pedagogica secundara clasamenetele ce rezulta din apartenenta(munca) familiala.Educatia in familie este, in cea mai mare parte, difuza si practica , familia utilizand, mai ales o pedagogie implicita costand in producerea unui habitus prin inculcare non-distructiva , inconstienta a principiilor care nu se manifesta decat in stare practica.

Peter Berger si Thomas Luckmann''Constructia sociala a realitatii''

Individul nu se naste ci devine membru al unei societati; eul social se constituie in experienta cotidiana care impune tipificare si auto-tipificare. Punctul de plecare al devenirii sale il constituie interiorizarea semnificatiilor instituite de predecesori si a universurilor simbolice cu functie de legitimare. Pe aceasta baza este posibila intelegerea semenilor si aprehensiunea lumii in calitate de realitate sociala si semnificativa .Interiorizarea nu trebuie inteleasa ca un proces mecanic de transfer de cunoastere dinspre societate catre individ. Ea este apropiere, un proces original prin care individul transforma lumea celorlalti in propria sa lume, un proces care ofera posibilitatea modificarii sau chiar recrearii lumii. Rezultatul sau il constituie identificarea reciproca si continua a celor care impartasesc aceleasi experiente biografice, pana la punctul in care lumea nu mai este definita ca un simplu cadru al vietii comune, ci ca participare a fiecaruia la existenta celorlalti .Indivizii dobandesc impreuna sensul realitatii, pe masura ce il construiesc impreuna si devin impreuna membrii societatii respective.Mecanismul apropierii lumii-viata este, dupa cum a sesizat Mead, preluarea rolurilor si atitudinilor Celuilalt semnificativ si generalizat.

Proces stadial si continuu, niciodata totala sau terminata, socializarea presupune doua stadii principale :stadiul socializarii primare si cel al socializarii secundare.

Socializarea primara este procesul prin care primul univers social al individului este construit ca univers de semnificatii si ca realitate. Ea debuteaza o data cu nasterea si transforma o fiinta biologica in fiinta sociala prin apropierea lumii viata a primelor grupuri cu care se vine in contact, grupuri intre care familia ocupa un loc privilegiat.

Fiecare individ este plasat prin nastere in interiorul unei structuri sociale obiective. Contactul sau cu aceste structuri nu este, insa, direct, ci mijlocit. Realitatea cu care copilul vine in contact si pe care el o interiorizeaza, facand-o asa, din primele clipe de viata este lumea-viata a Celuilalt semnificativ.

Continuturile specifice apropiate in cursul socializarii primare reprezinta o cunoastere general pertinenta, lumea de baza a societatii in cauza. Ele variaza de la o societate la alta in functie de definitiile date copilului si copilariei, de definitiile date diferitelor secvente ale invatarii, de rezerva de cunostinte disponibile si de sistemele de pertinenta. De asemenea, ele variaza in cadrul aceleiasi colectivitati, fiind transmise in versiuni diferite, in functie de definitiile sociale ale unor particularitati biologice(varsta, sex), dar si de distributia sociala a cunoasterii (intre clase sociale, de exemplu). Dincolo de variatiile socio-culturale si istorice, pot fi identificate unele constante. Cea mai importanta dintre ele este limbajul, care constituie continutul principal si in acelasi timp, instrumentul privilegiat al socializarii primare.

Socializarea primara implica, pe langa o dimensiune cognitiva, si o importanta dimensiune afectiva. Apropierea este conditionata de identificarea emotionala a copilului cu Altul semnificativ. Preluand rolurile si atitudinile acestuia, copilul le transforma in roluri si atitudini proprii, adoptand totodata si imaginea pe care Altul semnificativ o are cu privire la persoana sa (a copilului). El devine, astfel, capabil de identificare /autoidentificare, dobandeste o identitate subiectiva coerenta si plauzibila. Ceea ce este deosebit de semnificativ in acest proces este dialectica identificare/autoidentificare. Identitatea este in mod obiectiv definita ca loc ocupat de individ intr-o lume viata si nu poate fi apropiata in mod subiectiv decat o data cu aceasta lume. Apropierea subiectiva a identitatii si apropierea subiectiva a lumii sociale, sunt doua aspecte ale unuia si aceluiasi proces, mediat de catre unii si aceiasi Altii semnificativi. Odata cu rolurile si atitudinile Celuilalt, copilul face din lumea-traita a acestuia propria lume. El si-o apropie ca pe unica lume posibila, realitatea insasi.

In cursul unor experiente diverse cu diferiti Alti semnificativi, rolurile si atitudinile apropiate parcurg un proces de abstractizare progresiva, de la cele asociate unui context si unei persoane concrete la cele generale si impersonale (Altul generalizat). Doar din momentul in care Altul generalizat s-a constituit in constiinta copilului, acesta din urma dobandeste o identitate in raport cu societatea, iar auto/identificarea sa capata stabilitate si continuitate. Intre realitatea obiectiva si cea subiectiva se stabileste o anumita simetrie : ceea ce este real ''in afara''este real si ''inauntru''. Simetria nu este niciodata totala, avand in vedere ca cele doua realitati nu sunt coextensive, interiorizarea nu este niciodata completa, continuturile socializarii fiind determinate de distributia sociala a cunoasterii. Tinand seama de structura duala a Sinelui identificata de G.H.Mead, o serie de componente ale realitatii subiective nu rezulta din experienta sociala a individului si, in consecinta, nu se regasesc in realitatea obiectiva. Distinctia intre realitatea obiectiva si realitatea subiectiva face ca individul sa se perceapa simultan in interiorul si in afara societatii, relatia intre individ si societate realizandu-se ca proces de echilibrare continua.

Constituirea Celuilalt generalizat marcheaza o etapa decisiva in procesul de socializare : in acest moment, Sinele si lumea individului (realitatea obiectiv-subiectiva) sunt contituite, iar individul a devenit membru efectiv al societatii.