Modele ale unor legislatii straine

Modele ale unor legislatii straine

A. Modelul american

1. Doctrina penala americana considera ca gruparile de tipul crimei organizate savarsesc, de regula, urmatoarele infractiuni: trafi­cul de stupefiante, privarea ilegala de libertate, deturnarea de fonduri, infractiuni comise prin calculator, infractiuni comise prin Internet; infractiuni la drepturile de autor; pirateria, contrafacerea frauduloa­sa, concurenta neloiala, frauda asupra titlurilor de valoare, jocurile de noroc, prostitutia, infractiunile sexuale, omorul, contractul pentru a comite un omor, incendiul, agresiunea, utilizarea de arme sau ex­plozivi, furtul simplu si prin efractie, marturia mincinoasa, santajul, comertul ilegal, traficul de femei si copii, de embrioni, organe, hor­moni, animale, obiecte de arta, materii nucleare si deseuri toxice, de persoane pentru munca, de persoane impotriva legilor de emigrare, de arme, reciclarea banilor proveniti din infractiuni.

2. In legislatia penala federala, crima organizata este reglemen­tata, in principal, de Legea privind controlul crimei organizate (Orga­nized Crime Control Act) adoptata de Congres la 15 octombrie 1970 . Titlul IX al legii, intitulat Codul RICO (the Racketeer Influenced and Corrupt Organization Act) a fost inclus in Codul penal federal in Titlul 18, Sectiunile 1962-1968 . In conceptia autorilor americani, racke­teering (Rico laws) cuprinde ansamblul legilor din statele americane sau cu caracter federal menite sa combata organizatiile criminale. Este vorba de acele organizatii constituite pentru comiterea de fapte ilicite prin constrangere (sau incercarea de a comite asemenea fapte prin constrangere) in scopul obtinerii de profituri sau proprietati. Codul RICO sanctioneaza asemenea fapte cu mini­mum 20 ani inchisoare si 25 000 U.S.D. amenda. Textul legii la care facem referire este formulat astfel:

"Persoana sau intreprinderea (individuala, parteneriat, corpo­ratie, asociatie ori alta entitate legal constituita, precum si orice uniune sau grup de indivizi asociati in fapt) care savarseste activitati (cel putin doua, dintre care una sa se fi desfasurat efectiv ulterior datei de 15 oct. 1970 si in maximum 10 ani de la savarsirea primei fapte) ilicite (omucidere, rapire, joc ilicit de noroc, incendiere, jefuire, mituire, estorcare de fonduri, pornogra­fie, trafic de narcotice ori alte droguri periculoase, frauda postala, frauda in comunicatii, obstructionarea justitiei, intimidarea mar­torilor, prostitutie etc., ori amenintarea cu savarsirea acestor fapte) in scopul:

obtinerii de venituri licite prin investirea in afaceri a fondurilor ilicite;

obtinerii de venituri ilicite prin controlul prin violenta asupra unei intreprinderi care desfasoara activitati de comert;

precum si in scopul:

conducerii unei afaceri comerciale prin metode violente;

utilizarea metodelor ilicite pentru obtinerea de venituri ori in conducerea afacerilor,

si daca aceste fapte afecteaza comertul interstatal ori exterior

Activitatea organizatiilor criminale este indreptata atat spre obti­nerea de profituri de la intreprinderile legale prin violenta si amenin­tare, cat si prin infiintarea de intreprinderi ilegale (jocuri de noroc, producerea si vanzarea de narcotice, prostitutie, etc.)[3].

Amenintarea sau violenta (metode ilegale) reprezinta un element constitutiv al infractiunii; amenintarea trebuie sa vizeze intimidarea victimei prin afirmatii ca se vor comite infractiuni contra sa (omor, rapire, violente) ori o infractiune contra proprietatii (furt, incendiu etc.) fata de cel amenintat sau fata de un membru al familiei.

3. Alte reglementari juridico-penale in materia sanctionarii cri­mei organizate sunt cuprinse in Titlul 21, Sectiunile 841-863 si 960-971 din Codul Penal Federal, care se refera la traficul de substante narcotice si stupefiante. In mod deosebit intereseaza Sectiunea 848 care defineste si sanctioneaza intreprinderea criminala continua

Astfel, conform legii, " o persoana este angajata intr-o activitate infractionala continua daca (1) incalca orice prevedere a acestui subcapitol ori a subcapitolului II, si (2) fapta reprezinta o parte a unei serii de incalcari a acestui subcapitol ori a subcapitolului II, precum si daca :

(A)         faptuitorul a actionat in intelegere cu cinci sau mai multe persoane fata de care a avut pozitia de organizator, supraveghetor sau orice alta pozitie de conducere, si

(B)         faptuitorul a obtinut venituri substantiale din actiunile ilicite savarsite.

In cadrul faptelor incriminate in Sectiunea 848, pedeapsa preva­zuta de lege este inchisoarea pe viata (lit.b) sau pedeapsa cu moartea (lit.e) daca, pentru atingerea scopului urmarit, ori pentru a scapa de urmarire, faptuitorul a savarsit un omor cu premeditare, ori a instigat la savarsirea unui omor.

In practica judiciara s-a decis ca exista o asociatie de tip racket chiar daca asociatia nu prezinta absolut toate trasaturile acestui tip de asociere ci numai unele din aceste trasaturi. Persoanele care parti­cipa, fara sa fie membri ai asociatiei, la activitatile desfasurate de aceasta sunt socotiti complici cu conditia sa-si fi dat seama ca parti­cipa, direct sau indirect, la activitatea unei asociatii de tip racket.

Asa cum se observa, modelul american a creat o incriminare specifica asociatiilor de tipul crimei organizate si totodata a incriminat distinct unele fapte care se comit de acest tip de asociatii criminale. Este interesanta solutia din practica judiciara americana in sensul ca nu este necesar ca, intr-un caz concret, asociatia criminala sa intru­neasca absolut toate trasaturile asociatiei de tipul crimei organizate, ci numai unele din aceste trasaturi pentru a fi justificata incidenta reglementarilor penale speciale.

B. Modelul italian

1. In legislatia italiana, art. 416 C.pen. incrimineaza fapta de asociere pentru savarsirea de infractiuni. Textul are urmatorul continut:

Cand trei sau mai multe persoane se asociaza in scopul comiterii mai multor delicte, acei care initiaza, constituie si organizeaza asociatia sunt pedepsiti numai pentru aceasta cu recluziune de la 3 la 7 ani.

Pentru fapta de participare la asociatie, pedeapsa este reclu­ziunea de la 1 la 5 ani.

Conducatorii vor suferi aceeasi pedeapsa ca si initiatorii.

Daca asociatii strabat inarmati localitatile sau caile publice se aplica recluziunea de la 5 la 15 ani.

Pedeapsa se majoreaza daca numarul asociatilor este de 10 persoane sau mai mare.

2. Intrucat "nu orice asociere de raufacatori este de tip mafiot"[5], prin Legea nr.646 din 13.09.1982, s-a introdus in Codul penal art.416 bis care sanctioneaza o forma speciala de asociere in vederea comiterii de infractiuni, si anume cea de tip mafiot.

Aceasta incriminare s-a introdus in legea penala cu intentia de a sanctiona mai aspru acele asociatii (de tip mafiot)caracterizate nu numai prin scopul urmarit - acela de a savarsi infractiuni - ci si prin metodele folosite pentru atingerea acestui scop

Potrivit textului citat, se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 la 6 ani, "cel care face parte dintr-o asociatie de tip mafiot, compusa din trei sau mai multe persoane" si cu inchisoare de la patru la noua ani "cei care organizeaza sau conduc asociatia".

In cuprinsul textului este definita asociatia de tip mafiot, astfel:

Asociatia este de tip mafiot daca aceia care fac parte din ea se prevaleaza de forta de intimidare a legaturii dintre asociati si de conditia de supunere si tacere, care deriva din aceasta, pentru comiterea de infractiuni, pentru a obtine, direct sau indirect, gestiunea sau controlul activitatilor economice, concesiuni, autorizatii, antreprize si servicii publice, sau pentru a realiza, pentru ei sau pentru altii, profituri sau avantaje nejustificate.

Daca asociatia este inarmata se aplica pedeapsa recluziunii de la 4 la 10 ani in cazul prevazut la primul alineat si de la 5 la 15 ani in cazurile prevazute de al doilea alineat.

Asociatia se considera inarmata cand participantii au la dispo­zitie, pentru realizarea scopurilor asociatiei, arme, materiale explo­zive, chiar ascunse sau tinute in depozite.

Daca activitatea economica asupra careia asociatii inteleg sa-si asume sau sa-si mentina controlul este finantata in total sau in parte cu pretul, produsul sau profitul obtinut din infractiuni, pe­depsele stabilite in alineatele precedente se majoreaza de la o treime la jumatate.

In ceea ce-l priveste pe condamnat, este intotdeauna obliga­torie confiscarea lucrurilor care au servit sau au fost destina­te la comiterea infractiunii precum si lucrurile care reprezinta pretul acestora, produsul sau profitul care constituie folosul obtinut. Pe langa acestea sunt decazuti din dreptul la diferite permise, concesiuni, antreprize etc.

Dispozitiile alineatului prezent se aplica si organizatiei Camorra precum si altor asociatii, oricum ar fi denumite pe plan local, care prevalandu-se de forta intimidanta a legaturii dintre asociati urmaresc scopuri asemanatoare celor ale organizatiilor de tip mafiot.

Asa cum se observa, caracteristic pentru existenta infractiunii este:

a) existenta unui legamant asociativ (intelegere criminala) intre trei sau mai multe persoane; infractiunea se consuma cand se constituie legamantul de asociere intre trei sau mai multe persoa­ne; legea nu cere initierea unei activitati ilicite dintre cele care consti­tuie scopul asocierii. Infractiunea este continua, prelungindu-se in timp pana la dizolvarea voluntara a asocierii, sau pana cand sunt arestati membrii sai, sau pana la predarea voluntara, astfel incat numarul participantilor ramasi se reduce la mai putin de trei . Subi­ect activ al infractiunii poate fi orice persoana. Fapta poate fi comisa si in participatie (pluralitate ocazionala care se suprapune peste plu­ralitatea constituita).

b) Forma de vinovatie ceruta pentru delictul examinat este in­tentia directa; membrii asociatiei actioneaza avand reprezentarea ca fac parte dintr-o asociere de tip mafiot si urmaresc realizarea scopu­rilor acesteia

c) scopul asocierii este nu numai acela de a comite infractiuni ci si de a obtine in mod direct sau indirect gestiunea sau orice control al unei activitati economice, concesiuni, autorizatii, antreprize si servicii publice, cu atat mai mult a acelora care produc profituri sau avantaje injuste pentru sine sau pentru altii sau pentru a influenta electoratul.

Aceste finalitati sunt prevazute in mod alternativ; ca urmare, infractiunea va exista chiar daca asocierea urmareste numai unul din aceste scopuri.

d) utilizarea de catre asociati, pentru atingerea scopului sau scopurilor asociatiei, a fortei de intimidare a legamantului de asociere, a supunerii ierarhice si a complicitatii/legii tacerii care deriva din acesta.

Incriminarea cuprinde si urmatoarele variante normative agravate[9]:

a) daca asocierea este armata; asocierea se considera armata, in sensul art.416 bis cand participantii au la dispozitie, pentru realiza­rea scopurilor asociatiei, arme sau materiale explozibile, chiar daca sunt ascunse sau tinute intr-un depozit. Daca asocierea este armata se aplica pedeapsa cu inchisoare de la 4-10 ani pentru simplii parti­cipanti si de la 5-15 ani pentru promotori, organizatori si conducatori. Agravanta referitoare la detinerea de arme si materiale explozive de catre grupul criminal se aplica numai celor care au cunoscut existen­ta acestei imprejurari

b) daca activitatile economice asupra carora asociatii planuiesc sa-si asume sau sa-si mentina controlul sunt finantate in totalitate sau in parte cu pretul, produsul sau profitul obtinut in urma savarsirii de infractiuni.

Condamnarea atrage, in toate cazurile, confiscarea lucrurilor care au servit sau au fost destinate comiterii infractiunii si banii sau valorile care sunt pretul, produsul sau profitul infractiunii, cat si in­terzicerea dreptului de a beneficia de licenta de comert, de a participa la licitatii ori de a obtine concesiuni, antreprize etc. privitoare la lu­crari publice.

3. In afara de incriminarea analizata si care sanctioneaza o anumita forma de asociere, specifica crimei organizate, legea penala italiana incrimineaza distinct unele fapte care se comit, de regula, in cadrul crimei organizate . Asa de pilda, prin Legea 309 din 9 oct. 1990 a fost incriminata fapta de trafic de stupefiante savarsita de o asociatie criminala . Articolul 74 din aceasta lege, intitulat "conspi­ratia in materia traficului de substante narcotice si psihotrope" prevede urmatoarele:

1. Daca trei sau mai multe persoane se inteleg sa savarseasca mai multe fapte dintre cele prevazute in art.73, acela care initiaza, infiinteaza, conduce, organizeaza sau sprijina asociatia criminala va fi pedepsit cu minimum douazeci ani inchisoare;

2. Ceilalti membri ai asociatiei criminale vor fi pedepsiti cu mini­mum zece ani inchisoare;

3. Pedeapsa va fi mai mare daca numarul membrilor va fi de zece persoane sau mai mare;

4. Daca asociatia criminala este inarmata, pedeapsa cu inchisoa­rea va fi de minimum douazeci si patru de ani Asociatia se considera a fi inarmata daca membrii sai detin in posesie arme de foc sau substante explozive, chiar daca acestea sunt tinute intr-un loc secret;

Faptele de mai sus, comise de asocieri care nu au caracter ma­fiot vor fi sanctionate ca o infractiune unica in contextul mentionat; daca sunt comise de o asociere de tip mafiot, se vor aplica regulile concursului de infractiuni

4. Tot ca o infractiune distincta a fost incriminat prin articolul 416 ter C.pen.it., impiedicarea, prin metode de tip mafiot, a liberei exprimari a votului cu prilejul consultarilor electorale, precum si cumpararea voturilor

5. Asa cum se observa, modelul italian de reprimare a crimei organizate se caracterizeaza prin incriminarea asocierii criminale de un anume tip (tip mafiot) deosebit de asocierea criminala traditionala si prin incriminarea distincta a unor fapte care, de regula, se comit in cadrul crimei organizate: traficul de stupefiante, impiedicarea liberei exprimari a votului, cumpararea voturilor etc., activitati prin care aso­ciatiile criminale de tip mafiot tind sa dobandeasca atributii, compe­tente si onoruri politice spre a-si consolida puterea in zonele in care actioneaza.

C. Modelul francez

1. Legea penala franceza incrimineaza activitatea cunoscuta sub numele de crima organizata[15], in principal, in articolele 450-1 - 450-3 C.pen. (Cartea a 4-a, Titlul 5, Crime si delicte contra Natiunii, Statu­lui si pacii publice) privitoare la asociatia de raufacatori.

Potrivit art.450-1 C.pen., "constituie o asociatie de raufacatori orice grupare formata sau intelegere stabilita in vederea pregatirii, prin unul sau mai multe acte materiale, a uneia sau a mai multor crime sau a unuia sau a mai multor delicte pedepsite cu 10 ani inchi­soare. Participarea la o asociatie de raufacatori este pedepsita cu 10 ani inchisoare si 1 milion franci amenda".

Caracteristic incriminarii propusa analizei este:

a) existenta unei intelegeri intre mai multe persoane; legea nu prevede numarul minim de membri, nici necesitatea unei relatii ierarhice intre membri si nici existenta unei organizatii structurate, simpla asociere a unor persoane pentru scopurile aratate in text fiind suficienta pentru existenta infractiunii. Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana. Termenul de "raufacator" nu presupune ca membrii asociatiei sa aiba antecedente penale, ci acest atribut se re­fera la obiectivele urmarite de cei care constituie asocierea criminala.

b) intelegerea dintre asociati sa aiba ca obiect realizarea unor scopuri ilicite care ar putea consta din savarsirea oricaror crime sau delicte sanctionate de legea penala cu cel putin zece ani inchisoare, cum ar fi: traficul de stupefiante, proxenetismul, distrugerea pericu­loasa pentru persoane, faptele de coruptie, infractiunile de fals etc. In practica judiciara s-a decis ca nu este necesar ca fiecare membru al grupului sa fie informat cu privire la toate scopurile ilicite ale asocia­tiei, simpla apartenenta voluntara la asociatia criminala, cunoscand caracterul ilicit al acesteia, fiind de natura sa probeze existenta inten­tiei ca forma a vinovatiei faptuitorului.

Pentru existenta asociatiei criminale nu este suficienta simpla reunire a membrilor, fiind necesar ca acestia sa-si manifeste vointa de a actiona in comun pentru savarsirea unor fapte penale grave si sa desfasoare un minim de acte relevante pentru caracterul asociatiei (de exemplu, in autoturismul unui participant au fost gasite arme, cagu­le, placi de inmatriculare false si documente care atestau pregatirea membrilor grupului criminal pentru savarsirea unei infractiuni

Acei care participa la o asociatie de raufacatori au calitatea de coautori ai infractiunii. Daca s-a incercat ori s-a consumat una dintre infractiunile-scop ale asocierii, se aplica regulile concursului de in­fractiuni . Complicitatea este posibila din partea unor persoane din afara asociatiei. Daca membrii asociatiei au inceput executarea in­fractiunii-scop se va retine atat complicitate la infractiunea prevazuta in art.450-1, daca complicele a ajutat la constituirea sau dezvoltarea asociatiei, cat si la infractiunea-scop tentata sau consumata

2. In afara de incriminarea faptei de asociere criminala, legea pe­nala franceza mai foloseste, in combaterea crimei organizate, si vari­anta normativa agravata (banda organizata) prevazuta in legatura cu unele incriminari din partea speciala a codului penal.

Potrivit art. 132-71 C.pen. care defineste conceptul de banda organizata, "constituie o banda organizata orice grupare formata sau orice intelegere stabilita in vederea pregatirii, constand dintr-una sau mai multe fapte materiale, a uneia sau mai multor infractiuni. Aceasta circumstanta atrage agravarea pedepsei acolo unde legiuitorul o pre­vede explicit in partea speciala".

Circumstanta este incidenta in cazul furtului (art.311-9 C.pen.), distrugerii (art.322-8 C.pen.), traficului de stupefiante (art.222-35 C.pen.), lipsirii de libertate in mod ilegal (art.224-3 C.pen.), proxene­tismului (art.225-8 C.pen.), santajului (art.312-6 C.pen.), inselaciunii (art.313-2 C.pen.), spalarii banilor (art.324-2 C.pen.) si falsului de moneda (art.442-2).

3. Tot in legatura cu reprimarea crimei organizate, legea penala franceza foloseste, ca incriminare distincta si autonoma, dispozitiile pri­vitoare la fapta de trafic organizat de stupefiante (art.222-34 C.pen.) Textul incrimineaza "fapta de a conduce sau organiza o grupare avand ca obiect producerea, fabricarea, importul, exportul, transportul, deti­nerea, oferirea, cedarea, achizitionarea sau intrebuintarea ilicita de stupefiante; pedeapsa este privatiunea de libertate pe viata si 50 milioane franci amenda".

4. Asa cum se observa, modelul francez de combatere a crimei organizate este format dintr-o norma sintetica privitoare la un anume tip de asociere criminala pe care o identifica nu dupa unele trasaturi distincte (ca in cazul modelului italian) ci o particularizeaza prin limitele mai mari de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva.

De asemenea, modelul francez foloseste tehnica variantelor nor­mative de agravare in legatura cu infractiunile care se comit mai frecvent in cadrul crimei organizate.

Separat, modelul francez incrimineaza, ca infractiuni autonome, unele fapte care se comit, de regula, in cadrul crimei organizate: traficul de stupefiante, spalarea banilor etc.

D. Modelul rus

Codul penal rus, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1997, defineste grupul infractional ca fiind acel grup de persoane constituit special in vederea savarsirii uneia sau a mai multor infractiuni, avand o struc­tura organizatorica bine definita si o stabilitate in timp; daca grupul infractional are o structura deosebita, caracterizata printr‑un inalt grad de organizare si o mare coeziune a membrilor sai si are ca obiectiv savarsirea de infractiuni grave sau deosebit de grave, este considerat organizatie infractionala.

Savarsirea unei infractiuni de un grup de persoane, indiferent de natura acestuia, constituie in Codul penal rus o circumstanta agravanta legala, care isi produce efectele potrivit legii. Persoanele care au actionat in calitate de initiatori, conducatori sau organizatori ai unui grup organizat sau ai unei organizatii criminale, precum si membrii care apartin unui grup organizat sau unei organizatii infrac­tionale vor raspunde atat potrivit dispozitiilor care incrimineaza ini­tierea, constituirea sau apartenenta la grupul organizat ori la o aso­ciatia criminala, cat si pe baza normelor care incrimineaza faptele ce alcatuiesc scopul grupului sau organizatiei, daca asemenea fapte au fost savarsite.

E. Modelul croat

1. In Proiectul noului Cod penal croat (Sectiunea 89, pct.24), este definita organizatia criminala ca fiind "o grupare de cel putin trei persoane care s‑au asociat cu scopul de a savarsi infractiuni. Activitatea unei organizatii criminale este orientata catre obtinerea si mentinerea controlului asupra unor activitati economice ori de alta natura, prin utilizarea amenintarii si a violentei pentru a determina pe altii sa li se alature ori sa li se supuna. Organizatia criminala se caracterizeaza printr‑o stransa legatura intre membri, printr‑o structura interna bazata pe ierarhie si disciplina, precum si pe o repartizare riguroasa a sarcinilor. Organizatia criminala reprezinta baza notiunii de crima organizata

Codul penal croat defineste, de asemenea, grupul si banda de infractori (Sectiunea 201, subsectiunea 2). Astfel, "grupul este o for­ma particulara de asociere cu un grad mai scazut de coeziune si orga­nizare", iar "banda este o asociatie bine organizata si permanenta, formata din mai multe persoane cu scopul de a savarsi un numar mare de infractiuni, ale caror detalii nu sunt stabilite in totalitate de la inceput"

2. Din prezentarea modelului rus si croat rezulta cu claritate ca aceste modele legislative de reprimare a crimei organizate cuprind atat trasaturile generale ale asociatiilor de tipul crimei organizate dar si trasaturi specifice ale altor forme de asociere criminala (grup, ban­da, organizatie criminala).