PREVENIREA SI STAPANIREA VIOLENTEI IN MEDIUL SCOLAR

PREVENIREA SI STAPANIREA VIOLENTEI IN MEDIUL SCOLAR

             Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. A gandi strategii, proiecte de prevenire a violentei scolare inseamna a lua in considerare toti factorii (sociali,familiali,scolari,de personalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor. Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare. Si asta nu numai in conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul scolar, ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul ei.

Pierre-Andre doudin si Miriam Erkohen-Markus vorbesc chiar de trei tipuri de preventie pe care le poate desfasura scoala si care se completeaza reciproc:

O preventie primara, care se poate realiza foarte usor de fiecare profesor si se refera la dezvoltarea unei priviri pozitive asupra fiecarui adolescent, exprimarea increderii in capacitatea lui de a reusi, valorizarea fiecarui adolescent. Toate aceste atitudini pot reduce riscul aparitiei conduitelor agresive la scoala;

O preventie secundara, ce pleaca de la faptul ca scoala reprezinta un post de observatie privilegiat al dezvoltarii intelectuale si afective a adolescentului, iar profesorul printr-o observare atenta a acestuia, poate repera efectele unor violente la care adolescentul a fost supus in mediul scolar. Semnalizand cazul respectivilor adolescenti profesionisti(psihologul scolar,asistentul social) si autoritatilor competente,pot fi luate masuri de ajutor si de protectie care sa vizeze inlaturarea cauzelor abuzurilor si reducerea tulburarilor somatice, psihice si comportamentale induse prin violenta;

O preventie tertiara, ce are in vedere sprijinul direct adus adolescentilor care manifesta comportamente agresive. Mentionarea unor asteptari pozitive fata de ei dezvoltarea sentimentului de apartenenta comunitara, exprimarea preocoparii fata de  situatia pe care o au si integrarea lor  in activitatile grupului sunt factori de protectie ce pot fi exercitati  in cazul institutiei scolare. Prin aceste masuri se pot impiedica cronicizarea  tulburarilor provocate de agresivitate si eventuala transmitere a lor de la o generatie la alta.

Diminuarea agresivitatii din cadrul scolii mai presupune si abordarea concomitenta a unor  aspecte legate de:

a) comportament si disciplina, respectiv:stabilirea unui cod de reguli de conduita in clasa si in scoala, adoptarea unui comportament adecvat in cadrul relatiei adolescenti-profesori, adolescenti-adolescenti, inregistrarea si evaluarea incidentelor de violenta,etc.

b) dezvoltarea sprituala,morala,sociala si culturala a comunitatii in care se integreaza scoala:valori promovate, oportunitati si implicarea in activitati extracurriculare,etc.

c) scoala ar trebui sa ofere sanse egale pentru toti la exprimare si succes, ceea ce presupune regandirea raportului dinte cooperare si competitie si recompensele puse in joc,etc.

d) satisfacerea neviolor speciale, pentru elevii vulnerabili fiind necesara satisfacearea unui climat de securitate.

Profesorul are un rol determinta in prevenirea si combaterea conduitelor agresive. Din acest motiv, pentru ca scoala sa-si asume acest rol de prevenire si stapanire a fenomenului, prima investitie

trebuie facuta in domeniul formari formatorilor. Trebuie sa recunoastem ca, atat in cadrul formarii initiale, cat si formarii continue, atentia este centrata asupra lucrului cu clasele de elevi "fara probleme". Se discuta mult prea putin despre modalitatile de abordare a claselor dificile. Este nevoie de o formare specifica ,in masura sa permita satisfacerea cerintelor elevilor "cu probleme". Nu putem astepta pasivi ca problemele sa se rezolve de la sine. Organizarea unor cursuri de formare a profesorillor pentru a face fata lucrului cu clasele sau elevii dificili trebuie sa porneasca de la urmatoarele obiective dupa D. Salavastru(in G.Ferreol,A.Neculau,2003):

Observarea atenta a comportamentului elevilor pentru o mai buna intelegere a cauzelor de violenta;

Ameliorarea comunicarii cu elevii ce manifesta comportamente violente si stabilirea unor relatii de incredere

Determinarea conflictelor cu ajutorul formatorilor in discutie

Dezvoltarea parteneriatului scoala-familie;

Colaborarea cu specialistii in cadrul lucrului in retea;

Este recomandabil ca aceste cursuri de foramare sa se centreze indeosebi pe exercitii practice care pleca de la experienta concreta a profesorilor,de la studii de caz, puneri in situatii prin care profesorii au ocazia de a schimba opinii, de a gasi solutii din perspectiva rolului pe care il joaca.

Multitudinea si diversitatea masurilor aplicate nu permit o prezentare detaliata a lor; pe de alta parte, trebuie remarcat ca eficienta lor se poate explica si prin aceea ca ele au fostinitiate si au functionat in scoli preocupate sa democratizeza viata scolara si sa ofere si alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decat cele bazate pe performanta academica. De aceea, ne exprimam opinia ca baza interventiei in cazul conduitelor agresive o reprezinta democratizarea educatiei cu toate schimbarile pe care le presupune un astfel de proces.

Bibliografie:

Cosmovici,A.,Iacob,L.,1990,Psihologie scolara,Editura Polirom,Iasi

Soitu, L.,Havarneanu, C. ,2001,Agresivitatea in scoala,Institutul European,Bucuresti

Ferreol, G.,Neculau, A.,(coord),2003,  Violenta-aspecte psihosociale,Editura Polirom,Iasi