PROCEDURA ADOPTIEI INTERNATIONALE

PROCEDURA ADOPTIEI INTERNATIONALE

1 Caracterele adoptiei internationale

Adoptia internationala a copilului care are domiciliul in Romania are un caracter exceptional, fiind admisibila, potrivit art. 39 din Lege, numai daca adoptatorul sau unul dintre sotii adoptatori, avand domiciliul in strainatate, este bunicul adoptatului. De asemenea, adoptia internationala are si un caracter subsidiar, deoarece instanta judecatoreasca se pronunta asupra adoptiei numai dupa ce constata din analiza raportului directiei ca nu exista o alta cerere de adoptie din partea rudelor copilului, pana la gradul IV.

2. Transmiterea cererii de adoptie internationala la Oficiul Roman pentru Adoptii

Daca adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul pe teritoriul altui stat, parte a Conventiei de la Haga[1], cererea de adoptie a nepotului lor, cu domiciliul in Romania, este transmisa Oficiului Roman pentru Adoptii prin intermediul autoritatii centrale competente din statul respectiv sau al organizatiei sale acreditate. In cazul statelor care nu sunt parti la Conventia de la Haga, intermediarul este autoritatea desemnata cu atributii in domeniul adoptiei internationale sau organizatia acreditata in acest sens in statul de primire si pe care Oficiul Roman pentru Adoptii le-a autorizat, in conformitate cu metodologie aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1441/2004 .

Cererea de adoptie trebuie sa fie insotita de inscrisurile (prezentate in original si insotite de traducerea legalizata in limba romana) enumerate in art. 45 din Lege, si anume:

- un raport intocmit de autoritatile competente din statul primitor, cuprinzand informatii referitoare la identitatea persoanelor care doresc sa adopte, capacitatea si aptitudinea lor de a adopta, situatia lor familiala, materiala si medicala, mediul social, motivele care ii determina sa adopte un copil din Romania, precum si cu privire la copii pe care ar putea sa-i primeasca spre adoptie; concluziile raportului vor fi sustinute prin documentele eliberate de autoritatile competente din statul primitor;

- certificatele de nastere si casatorie si actele de identitate ale adoptatorilor, in copie legalizata;

- cazierele judiciare ale adoptatorilor;

- raportul medical intocmit separat pentru fiecare adoptator;

- un act din care sa rezulte ca exista garantia ca adoptatul are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent pe teritoriu statului primitor[3].

De asemenea, autoritatea centrala competenta sau organizatia acreditata din statul primitor, prin intermediul careia dosarul de adoptie este transmis Oficiului Roman pentru Adoptii, este obligata sa ateste urmatoarele imprejurari prevazute de art. 44 din Lege:

- adoptatorul sau familia adoptatoare indeplineste conditiile de eligibilitate pentru adoptie si este apt sa adopte in conformitate cu legea din statul primitor;

- adoptatul sau familia adoptatoare a beneficiat de consilierea necesara in vederea adoptiei in statul primitor;

- este asigurata urmarirea evolutiei copilului postadoptie pe o perioada de cel putin 2 ani;

- sunt asigurate servicii postadoptei pentru copil si familie in statul primitor.

In conformitate cu prevederile art. 51 alin. (1) si art. 53 lit. c) din Normele metodologice, in Registrul National pentru Adoptii se opereaza mentiunile privind urmatoarele date referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare romana sau straina, cu domiciliul in strainatate: numarul si data cererii de adoptie, numele si prenumele, domiciliul, autoritatea centrala sau organizatia straina acreditata care transmite cererea de adoptie si care a atestat persoana sau familia ca fiind apta sa adopte, oferind garantiile prevazute de lege.

In situatia in care cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare nu este insotita de toate inscrisurile prevazute de lege, aceasta se inregistreaza in registru cu mentiunea "incomplet", iar Oficiul Roman pentru Adoptii urmeaza sa notifice autoritatii centrale sau organizatiei straine despre lipsa inscrisurilor. Data la care Oficiul Roman pentru Adoptii primeste inscrisurile solicitate se mentioneaza, de asemenea, in Registrul National pentru Adoptii.

3. Obtinerea acordului privind incuviintarea continuarii procedurii de adoptie internationala (art. 36-37 din Normele metodologice)

Dupa primirea cererii privind adoptia unui copil din Romania, formulata de catre persoana sau familia cu domiciliul pe teritoriul unui alt stat, Oficiul Roman pentru Adoptii verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia in evidenta si notifica autoritatii centrale straine sau organizatiei acreditate de catre statul strain acordul privind continuarea procedurii adoptiei internationale.

Aceasta notificare pentru obtinerea de catre Oficiul Roman pentru Adoptii a acordului privind continuarea procedurii de adoptie internationala este insotit de urmatoarele inscrisuri:

- cererea Oficiului Roman pentru Adoptie pentru ca autoritatea straina competenta sa incuviinteze continuarea procedurii de adoptie internationala, potrivit art. 17 lit. c) din Conventia de la Haga sau acordurilor de cooperare in domeniul adoptiei internationale incheiate de Oficiu cu statele care nu sunt parti la Conventia de la Haga, dupa caz;

- un raport cuprinzand informatii asupra copilului referitoare la identitatea si la statutul de copil adoptabil, precum si informatii vizand exprimarea consimtamintelor prevazute de lege;

- cererea ca autoritatea straina sau organizatia acreditata din statul primitor sa furnizeze Oficiului informatii privind dreptul intern strain in materia adoptiei si dreptul familiei.

4. Atestarea de catre Oficiul Roman pentru Adoptii a existentei in statul primitor a garantiilor si normelor echivalente celor existente in cazul unei adoptii nationale (art. 46 din Lege si art. 38-39 din Normele Metodologice)

Autoritatile competente din statul primitor transmit la cererea Oficiului Roman pentru Adoptii informatii privind dreptul strain in materia adoptiei si dreptul familiei si care vizeaza urmatoarele aspecte: normele juridice care guverneaza efectele adoptiei din statul primitor; daca legea straina admite adoptia cu efectele unei filiatii firesti si adoptia internationala; conditiile incetarii adoptiei prin desfacerea acesteia si masurile de protectie a copilului care pot fi dispuse in acest sens; drepturile si indatoririle parintesti si sanctiunea neindeplinirii acestora; existenta serviciilor postadoptie, in special modalitatile prin care se asigura consilierea parintilor adoptatori; modalitatile de supraveghere a evolutiei copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi, precum si masurile de protectie care se pot dispune in cazul in care se constata neadaptarea copilului cu familia adoptatatore; modul in care adoptatul si adoptatorii intra in evidenta autoritatilor sau a organismelor cu atributii in materia evaluarii adoptiei; daca adoptatul poate primi incuviintarea de intrare si sedere permanenta in statul primitor; legislatia in materia adoptiei si alte informatii generale cu privire la protectia copilului; recunoasterea adoptiei in statul primitor; conditiile in care copilul adoptat dobandeste cetatenie straina.

In baza informatiilor primite, Oficiul Roman pentru Adoptii intocmeste un raport in care se prezinta in mod succint datele primite, precum si concluziilor cu privire la garantiile ca adoptatul va beneficia in statul primitor de norme echivalente celor existente in cazul unei adoptii nationale. Acest raport urmeaza a fi transmis instantei judecatoresti o data cu cererea de incuviintare a adoptiei internationale.

5. Incuviintarea adoptiei internationale

Regulile procedurale intalnite in cazul adoptiei interne (art. 61-64 din Lege) sunt aplicabile si in cazul adoptiei internationale, cu anumite particularitati.

Asa fiind, sesizarea instantei judecatoresti competente (tribunalul in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului) se face numai de Oficiul Roman pentru Adoptii, care transmite cererea de incuviintare a adoptiei internationale impreuna cu documentele prevazute de art. 43-43 din Lege. Cererea de incuviintare a adoptiei internationale se judeca cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, al persoanei sau familiei adoptatoare, precum si a Oficiului Roman pentru Adoptii.

Pe baza inscrisurilor aflate la dosar si a oricaror probe administrate, inclusiv a    raportului intocmit de directie referitor la existenta altor solicitari similare din partea rudelor copilului pana la gradul al IV-lea, cu domiciliul in Romania, instanta judecatoreasca verifica urmatoarele imprejurari: daca adoptatorul sau unul dintre sotii adoptatori are calitatea speciala impusa de lege, aceea de bunic al copilului; daca adoptatorul sau adoptatorii indeplinesc conditiile de fond prevazute de legea din statul primitor, daca adoptatul este adoptabil, in sensul ca nu exista nici o ruda pana la gradul al IV-lea care sa doreasca adoptia; daca adoptatul, care a implinit varsta de 10 ani, si-a exprimat consimtamantul la adoptie in fata instantei; daca adoptatul va beneficia in statul primitor de garantiile si normele echivalente acelor existente in cazul unei adoptii interne; daca adoptia este in interesul superior al copilului.

Hotararea judecatoreasca de incuviintare adoptiei internationale prezinta aceleasi mentiuni si caracteristici ca si cea prin care s-a incuviintat adoptia interna.

6. Eliberarea certificatului de conformitate de Oficiul Roman pentru Adoptii (art. 47 din Lege si art. 40-50 din Normele metodologice)

Conformitatea adoptiei incuviintate de instanta judecatoreasca cu dispozitiile Conventiei asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationala, incheiata la Haga la 29 mai 1993, rezulta din certificatul eliberat de Oficiul Roman pentru Adoptii[4].

Astfel, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei, functionarul public cu studii juridice care face parte din personalul Oficiului Roman pentru Adoptii, desemnat prin ordin al secreterului de stat, procedeaza la intocmirea actului de conformitate in registrul special infiintat in acest scop si la eliberarea certificatului. Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare. Cererea se depune personal de catre adoptator sau prin mandatar cu procura speciala si autentica la Oficiul Roman pentru Adoptii .

Certificatul mentioneaza faptul ca adoptia s-a realizat in conformitate cu dispozitiile Conventiei de la Haga, precizeaza de catre cine si cand au fost date acceptarile prevazute de art. 17 lit. c) din Conventia de la Haga, precum si faptul ca adoptia are ca efect ruperea legaturilor de filiatie si rudenie dintre copil si parintii firesti, respectiv rudele firesti, fiind o adoptie cu efecte depline.

O copie legalizata si tradusa in limba straina este transmisa autoritatii centrale sau organizatiei straine acreditate din statul de primire de catre Oficiul Roman pentru Adoptii.

Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actului sau certificatului si a mentiunilor inscrise pe acestea se fac numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

7. Deplasarea adoptatului in statul primitor (art. 48 din Lege)

Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de incuviintare a adoptiei, se procedeaza la inregistrarea adoptiei de catre serviciul de stare civila de la domiciliul copilului, prin intocmirea unui nou act de nastere. Pe baza certificatului de nastere, adoptatului i se intocmeste un pasaport, facandu-se mentiunea ca domiciliul acestuia este in strainatate, in statul primitor.

Pentru adoptatul minor, deplasarea lui din Romania in statul primitor, unde adoptatorul sau familia adoptatoare domiciliaza este posibila numai in prezenta adoptatorului sau adoptatorilor.

8. Monitorizarea postadoptie (art. 49 din Lege)

Oficiul Roman pentru Adoptii este obligat ca, prin intermediul autoritatii centrale competente sau a organizatiei acreditate ori autorizata din statul primitor, care trimit rapoarte trimestriale, sa urmareasca cel putin 2 ani evolutia copilului si a relatilor dintre acesta si parintele sau parintii adoptivi.

Daca ulterior incuviintarii adoptiei, adoptatorul sau familia adoptatoare isi stabilesc domiciliul in Romania, urmarirea postadoptie revine in competenta directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul adoptat.

In conformitate cu prevederile art. 51 alin. 3 din Normele metodologice, in Registrul National pentru Adoptii se opereaza mentiunile privind transmiterea rapoartelor postadoptie intocmite pentru copiii care au fost adoptati conform procedurii adoptiei internationale.