PROCEDURA ADOPTIEI INTERNE

1. Principiile care guverneaza procedura adoptiei

Pe tot parcursul procedurii adoptiei, autoritatile cu atributii in materia adoptiei- directia si instanta de judecata, sunt obligate sa urmareasca si sa respecte principiile enumerate in art. 2 al Legii, si anume[1]:

Principiul interesului superior al copilului. Principiul potrivit caruia adoptia se face doar in interesul adoptatului trebuie inteles sub forma ca scopul principal al adoptiei este de a oferi posibilitatea copiilor care nu beneficiaza de ocrotire parinteasca de a fi crescuti si educati in familia adoptatorului.

Principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial

Principiul continuitatii in educarea copiilor, tinandu-se seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica

Principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia in raport cu varsta si gradul sau de maturitate Acest principiul este garantat prin dispozitiile Legii nr. 272/2004 si Legea nr. 273/2004, care au prevazut in mod expres pentru organele administrative implicate in procedura adoptiei, cat si cele ce urmaresc protectia speciala a copilului, sa-l informeze pe copil si sa-l consilieze in legatura cu orice masura ce urmeaza a se dispune cu privire la persoana sa. De asemenea, instanta de judecata are obligatia de a-l asculta pe copilul care a implinit varsta de 10 ani, in fiecare cauza care are ca obiect luarea unei masuri cu privire la persoana sa. Chiar si copilul mai mic de 10 ani poate fi ascultat, atunci cand instanta de judecata considera ca acest lucru este necesar in luarea unei decizii.

Principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei. Pentru solutionarea cat mai rapida si cu caracter irevocabil a situatiei unui copil, legea a prevazut termene cat mai scurte pentru indeplinirea actelor si operatiunilor necesare adoptiei, atat in fata autoritatii administrative, cat si in fata instantei judecatoresti[2].

- Principiul confidentialitatii in ceea ce priveste datele de identificare ale adoptatorului sau, dupa caz, ale familiei adoptatoare, precum si in ceea ce priveste identitatea parintilor firesti.

2. Prezentarea etapelor adoptiei. Din analiza dispozitiilor Legii, rezulta ca incheierea si incuviintarea adoptiei implica parcurgerea de catre adoptator sau adoptatori, dupa caz, a unei proceduri diferite, dupa cum adoptia este interna sau internationala.

In cazul adoptiei interne, procedura este expres prevazuta de art. 19-38 din Lege si poate fi divizata, in regula generala, pentru adoptator sau familia adoptatoare, in doua faze: faza administrativa, necesara pentru obtinerea atestatului de persoana sau familie apta sa adopte si faza judiciara cu urmatoarele etape: incredintarea copilului in vederea adoptiei si incuviintarea cererii de adoptie. In ceea ce-l priveste pe adoptat, procedura este numai judiciara, desfasurata in fata instantei judecatoresti si cuprinde urmatoarele etape: deschiderea procedurii de adoptie interna, incredintarea copilului in vederea adoptiei si incuviintarea cererii de adoptie.

Aceasta procedura poate fi fragmentata prin interventia parintelui sau parintilor firesti ai copilului care, in conditiile legii, pot formula cererea de revizuire, introdusa oricand in perioada cuprinsa intre ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei si data pronuntarii hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei.

Procedura adoptiei cunoaste si exceptii prevazute in mod expres de lege si potrivit carora, unele etape sau faze ale procedurii adoptiei sunt eliminate. Astfel, etapele procedurii de adoptie cunosc particularitati in patru situatii expres prevazute de lege, si anume:

- se adopta o persoana majora, caz in care adoptatorul sesizeaza direct instanta de judecata, el fiind exclus de la obligativitatea obtinerii atestatului de persoana apta sa adopte si de la obtinerea hotararii judecatoresti de incredintare in vederea adoptiei. Cu alte cuvinte, procedura adoptiei unei persoane majore cunoaste o singura faza, cea judiciara, cu o singura etapa, cea a incuviintarii cererii de adoptie;

sotul adopta copilul celuilalt sot, caz in care adoptatorul nu trebuie sa obtina atestatul care dovedeste indeplinirea garantiilor morale si a conditiilor materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului;

- pentru adoptia de catre tutore a copilului aflat sub tutela sa, nu mai este necesara etapa incredintarii in vedere adoptiei, daca au trecut de cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei;

- la fel, pentru adoptia copilului aflat in plasament la adoptator sau familia adoptatoare de cel putin 90 de zile, nu mai este necesara etapa incredintarii in vedere adoptiei.

Remaniate deseori de catre legiuitor, fazele si etapele procedurii adoptiei sunt caracterizate printr-un formalism exagerat, dar este justificat, pe drept, prin efectul irevocabil pe care il produce hotararea judecatoreasca de adoptiei, si anume ruperea definitiva a legaturilor de sange (de filiatie si de rudenie) a copilului cu familia de origine si crearea, in baza legii si a vointei anumitor persoane, inclusiv a instantei de judecata, a unor noi legaturi de filiatie si rudenie cu adoptatorul sau familia adoptatoare. De asemenea, prin reglementarea acestor etape, legiuitorul a fost preocupat, pe de o parte, sa ia in considerare interesele tuturor partilor implicate (copil, adoptator sau familie adoptatatore, parinti firesti ai copilului), acordand prioritate interesului superior al copilului, iar pe de alta parte, sa consacre garantii multiple pentru toate principiilor care guverneaza materia adoptiei.

Asa cum vom vedea in cele ce urmeaza, procedura adoptiei debuteaza la momente diferite si in mod separat pentru fiecare parte,. Astfel, initial, adoptatul si adoptatorul sau familia adoptatoare parcurg,     fiecare in parte, o etapa specifica (deschiderea procedurii de adoptie interna este creata numai pentru adoptat, iar etapa obtinerii atestatului de adoptie numai pentru adoptator sau familie adoptiva) pentru ca, apoi, dupa dobandirea unei anumite calitati care decurge din indeplinirea unei anumite conditii de fond la adoptie (calitatea de copil adoptabil, respectiv calitatea de persoana sau familie adoptatoare apta sa adopte), cele doua parti sa se intalneasca si sa parcurga impreuna ultimele doua etape ale procedurii judiciare ale adoptiei (incredintarea copilului in vederea adoptiei si incuviintarea adoptiei).

Ca modalitate de prezentare a procedurii adoptiei, ne-am gandit ca o prezentare cronologica, pas cu pas, a etapelor pe care trebuie sa le parcurga, initial singuri si apoi impreuna, adoptatul si adoptatorul sau familia adoptatoare este mai facila.

3. Procedura deschiderii adoptiei interne

1) Copiii pentru care se poate solicita deschiderea procedurii adoptiei interne. Asa cum am aratat si in cadrul sectiunii rezervate conditiilor de fond cu privire la adoptat, pentru copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai si de mediul sau familial, precum si pentru cel care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in acest mediu se intocmeste de catre directia de la domiciliul copilului un plan individualizat de protectie, iar daca demersurile pentru reintegrarea lui in familie sau realizarea unui plasament au esuat, directia este obligata ca, in termen de 30 de zile, sa sesizeze instanta judecatoreasca cu o cerere de deschidere a procedurii adoptiei interne[3].

2) Instanta competenta. Cererea de deschidere a procedurii adoptiei interne este de competenta tribunalul in a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul copilului. Judecarea acestei cereri se face in camera de consiliu, de catre un complet specializat, in complet format dintr-un singur judecator.

3) Judecarea cererii. Directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, parinti firesti ai copilului sau, dupa caz, numai unul dintre parinti, daca filiatia este stabilita fata de acesta ori daca celalalt parinte este decedat, precum si tutorele, daca minorul este pus sub tutela, se citeaza de catre instanta judecatoreasca, potrivit art. 22 alin. (4) din Lege, introdus de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2008[4].

De asemenea, participarea procurorului este obligatorie, precum si a copilului, daca a implinit varsta de 10 ani. Acesta este ascultat in legatura cu masura ce urmeaza a fi luata, si la deliberare, instanta judecatoreasca tine seama de varsta si gradul lui de maturitate. In ipoteza in care solutia instantei de judecata nu coincide cu opinia copilului exprimata in cursul judecatii, hotararea judecatoreasca de admitere sau de respingere a cererii de deschidere a procedurii de adoptie trebuie sa cuprinda si motivele pentru care judecatorul a ajuns, dupa aprecierea intregului probator, la una din cele doua solutii.

Pentru ca actiunea de deschidere a procedurii adoptiei interne sa fie admisibila, legiuitorul a prevazut in mod expres, in art. 23, conditiile care se impun a fi indeplinite cumulativ, si anume:

a) planul individualizat de protectie intocmit pentru copil sa prevada, ca masura finala de protectie alternativa, necesitatea realizarii adoptiei. Instanta judecatoreasca evalueaza planul individualizat de protectie a copilului, depus ca mijloc de proba de catre directie, pentru a verifica daca s-au luat toate masurile si s-au facut toate demersurile necesare oferirii sansei copilului de a reveni in mediul sau familial. Chiar si in situatia copilului aflat sub tutela, directia poate aprecia ca adoptia reprezinta o masura corespunzatoare interesului superior al copilului, drept pentru care sesizeaza instanta judecatoreasca cu o cerere de deschidere a procedurii de adoptie interna;

b) parintii copilului sau, dupa caz, parintele acestuia ori tutorele copilului isi exprima consimtamantul la adoptie sau, desi refuza sa-l exprime, instanta judecatoreasca apreciaza aceasta situatie ca fiind abuziva si contrara principiului interesul superior al copilului, astfel incat se impune masura de protectie alternativa a adoptiei.

Cererea de deschidere a procedurii adoptiei interne se judeca cu celeritate in prima instanta, potrivit procedurii necontencioase prevazute de art. 331-339 din C.p.civ, administrandu-se orice proba admisa de lege. Prezentarea de catre directie a raportului de ancheta sociala este obligatorie.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2008, la art. 23 din Lege s-a introdus un nou alineat cu urmatorul continut: "In cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne, in dispozitivul hotararii judecatoresti se va face mentiune despre constatarea existentei consimtamantului ambilor parinti, a unui singur parinte, a tutorelui sau, dupa caz, a trecerii peste refuzul abuziv de a consimti la adoptia copilului in conditiile art. 13 si se va incuviinta deschiderea procedurii adoptiei interne". Asadar, in dispozitivul hotararii judecatoresti, instanta este obligata sa mentioneze modalitatea juridica prin care copilul, pentru care s-a deschis procedura adoptiei interne, a devenit adoptabil.

4) Efectele hotararii judecatoresti de admitere a cererii de deschidere a procedurii adoptiei. Dupa ramanerea ei irevocabila, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii adoptiei interne produce urmatoarele efecte juridice:

a) drepturile si obligatiile parintesti exercitate de parintii firesti sau, dupa caz, de alta persoana fizica sau persoana juridica se suspenda de drept;

b) drepturile si obligatiile parintesti sunt exercitate, in baza art. 23 alin. (3) lit. b) din Lege, de consiliul judetean sau, in cazul municipiului Bucuresti, consiliul local de sector in a carui raza teritoriala domiciliaza copilul.

In literatura de specialitate[5] s-a pus problema daca, obligat sa exercite drepturile si indatoririle parintesti in intervalul de timp cuprins intre data la care hotararea judecatoreasca de admitere a cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne a ramas ievocabila si data la care hotarare judecatoreasca de incredintare a copilului in vederea adoptiei a ramas irevocabila, consiliul judetean poate delega comisiei pentru protectia copilului aceasta atributie. Ne raliem opiniei potrivit careia o asemenea delegare, in lipsa unui text expres din legea speciala, catre un organ care are un rol redus in cadrul procedurii adoptiei numai la atributiile prevazute de art. 23 alin. (3) lit. b) si de art. 30 alin. (2) din Lege nu poate fi acceptata. In plus, ca efect al acestei delegari, comisia pentru protectia copilului incheie acte juridice in vederea indeplinirii atributiilor de ocrotire a copilului, desi, pe de o parte, potrivit legii, ea nu are personalitate juridica, ceea ce inseamna ca hotararea de delegare data de consiliul judetean ii se confera o capacitate juridica pe care legea nu i-o permite;

c) copilul devine adoptabil, ceea ce inseamna ca se poate trece la etapa urmatoare a procedurii adoptiei, respectiv identificarea, prin prisma nevoilor copilului, a celui mai potrivit adoptator sau familii adoptatoare, care detine atestatul doveditor al indeplinirea conditiilor materiale si ale garantiilor morale corespunzatoare adoptiei.

d) inregistrarea hotararii judecatoresti la Oficiul Roman pentru Adoptii. In termen de 5 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei interne, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului este obligata sa o transmita Oficiului Roman pentru Adoptii, pentru a fi consemnata in Registrul national pentru adoptii, in conformitate cu prevederile art. 66 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Lege, precum si ale art. 51 si art. 53 lit. a) din Normele metodologice. Asa fiind, in Registrul national pentru adoptii se opereaza mentiunile privind urmatoarele date referitoare la copil: numele si prenumele, data nasterii, codul numeric personal, numele si prenumele parintilor biologici, situatia fratilor biologici, directia in a carei evidenta se afla, forma de protectie, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii adoptiei interne.

5) Durata efectelor hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei interne. Aceasta problema poate fi privita din doua puncte de vedere, ca durata in timp si ca o consecinta a cererii de revizuire.

Conform art. 23 alin. (4) din Lege, durata efectelor hotararii judecatoresi este limitata in timp, in sensul ca, daca in termen de un an de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii interne, directia nu a identificat o persoana sau familie corespunzatoare pentru copil si nu a initiat procedura in vederea realizarii adoptiei, efectele hotararii inceteaza de drept, iar directia este obligata sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copilului si sa solicite instantei judecatoresti, dupa caz, mentinerea, modificarea sau incetarea masurii de protectia a copilului, ori incuviintarea unei noi proceduri de adoptie.

De asemenea, in perioada cuprinsa intre data ramanerii irevocabile a acestei hotarari si data pronuntarii hotararii de incuviintare a adoptiei, parintele care nu si-a exprimat consimtamantul la adoptie, fiind in imposibilitatea ce decurgea din situatiile prevazute de art. 12 alin. (3) din Lege, poate solicita revizuirea hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei interne, care odata admisa de instanta, produce efecte juridice asupra procedurii adoptiei, in sensul ca aceasta, dupa caz, poate fi suspendata sau oprita.

6) Cererea de revizuire a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei interne. Asa cum aratat anterior, in cazul parintelui sau parintilor aflati intr-una dintre situatiile expres prevazute de art. 12 alin. (3) din Lege, daca inceteaza cauza pentru care a fost imposibil a se exprima consimtamantul la adoptie , oricare dintre parinti si directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne pot depune o cerere de revizuire a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei interne. Asadar, titularii dreptului la actiune sunt parintii firesti ai copilului si directia.

In ceea ce priveste momentul la care se poate sesiza instanta de judecata cu cererea de revizuire, acesta este oricand, in perioada cuprinsa intre data ramanerii irevocabila a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei si data pronuntarii hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei

Competenta de solutionare a cererii de revizuire apartine tribunalului care a pronuntat hotararea de deschidere a procedurii adoptiei interne, care judeca in camera de consiliu, cu citarea parintilor firesti, a directiei care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne si, daca este cazul, a directiei de la domiciliul adoptatorului sau al familiei adoptatoare. Participarea procurorului este obligatorie.

Efectele hotararii judecatoresti de admitere a cererii de revizuire sunt, in principiu, aceleasi indiferent de etapa in care se afla procedura adoptiei, si anume:

a) nu a fost inca sesizata instanta de judecata cu cererea de incredintare a copilului in vederea adoptiei. Daca cererea de revizuire este incuviintata, instanta de judecata solicita directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza parintele firesc atat o ancheta sociala privind situatia acestuia si potentialul de reintegrare a copilului in familia biologica sau extinsa, cat si raportul de consiliere si informare a parintelui cu privire la exprimarea consimtamantul la adoptie si efectele lui juridice. Ascultarea copilului cu varsta peste 10 ani este obligatorie. Apoi, instanta de judecata cere consimtamantul parintelui care, anterior, pentru deschiderea procedurii adoptiei nu si l-a exprimat. In functie de pozitia acestuia cu privire la adoptie, sunt urmatoarele ipoteze:

- parintele isi exprima consimtamantul la adoptie, caz in care instanta consemneaza aceasta imprejurare intr-o hotarare judecatoreasca, iar procedura adoptie continua, copilului urmand sa ise identifice un adoptator sau familie adoptataore ori, daca deja exista, sa fie sesizat tribunalul cu cererea de incredintare in vederea adoptiei;

- parintele refuza sa-si dea acordul la adoptie, caz in care instanta, dupa administrarea probelor, inclusiv ascultarea copilului, pronunta una dintre cele doua solutii: considera ca interesul copilului este de a reveni la acest parinte, adoptia nemaifiind in actuala situatie de fapt o necesitate, drept pentru care hotararea de deschidere a procedurii adoptiei este revizuita; apreciaza ca refuzul parintelui de a-si exprima un consimtamant pozitiv la adoptie este abuziv si contrar intereselor copilului, astfel incat, potrivit art. 13 din Lege, instanta trece peste acest refuz si dispune reluarea procedura adoptiei.

b) instanta de judecata a fost sesizata cu o cerere de incredintare a copilului in vederea adoptiei, situatie in care incuviintarea cererii de revizuire a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei conduce la urmatoarele:

cererea de incredintare a copilului in vederea adoptiei este suspendata

- masura de protectie a copilului se prelungeste de drept pana la solutionarea revizuirii

- directia consiliaza si informeaza parintele care nu si-a exprimat consimtamantul la adoptie si intocmeste un raport in acest sens pe care il depune la instanta de judecata

- directia de la domiciliul parintelui sau parintilor firesti ai copilului efectueaza o ancheta sociala care sa vizeze situatia actuala a parintilor firesti, precum si potentialul de reintegrare a copilului in familia biologica sau extinsa

- instanta judecatoreasca solicita consimtamantul parintelui la adoptie. Daca parintele este de acord cu adoptia, se reia procedura cu repunerea pe rol a cererii de incredintare a copilului in vederea adoptiei. In cazul in care parintele se opune adoptiei, se aplica art. 13, instanta de judecata avand la indemana cele doua solutii precizate mai sus, si anume: fie considera ca este atitudinea parintelui este abuziva, caz in care cererea de revizuire se respinge, instanta procedand la repunerea pe rol a cererii de incredintare si admiterea ei, cu continuarea procedurii de adoptie; fie considera ca refuzul este in concordanta cu interesul copilului, caz in care cererea de incredintare se repune pe rol la solicitarea directiei si se respinge.

c) instanta de judecata a fost investita cu cererea de incuviintare a adoptiei, caz in care se procedeaza la urmatoarele:

- se suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei

- masura incredintarea copilului in vederea adoptiei se prelungeste de drept pe perioada solutionarii revizuirii.

- daca instanta judecatoreasca dispune revocarea masurii incredintarii, ea hotaraste, la propunerea directiei, o masura provizorie de protectie a copilului, pama la solutionarea cererii de revizuire.

La fel ca in cazurile anterioare, instanta judecatoreasca solicita raportul de consiliere si informare, ancheta sociala, consimtamantul copilului in varsta de 10 ani, iar, la final, consimtamantul parintelui care a fost in imposibilitatea exprimarii lui la data deschiderii procedurii adoptiei interne. Daca parintele este de acord cu adoptia, se reia procedura cu repunerea pe rol a cererii de incuviintare a adoptiei, care va fi admisa. In cazul in care parintele se opune adoptiei, se aplica art. 13, instanta de judecata avand la indemana cele doua solutii precizate mai sus, si anume: fie considera ca este atitudinea parintelui este abuziva, caz in care cererea de revizuire se respinge, instanta procedand la repunerea pe rol a cererii de incuviintare si admiterea ei; fie considera ca refuzul parintelui este in concordanta cu interesul copilului, caz in care cererea de incuviintare a adoptiei se repune pe rol la solicitarea directiei si se respinge, copilu revenind in familia fireasca sau in familia extinsa.

7) Concluzie. Atata vreme cat un copil nu a devenit adoptabil prin efectele hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei interne pronuntata atunci cand planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne si cand parintii firesti sau tutorele copilului si-au exprimat consimtamantul la adoptie sau, in lipsa acestui consimtamant, instanta judecatoreasca apreciaza atitudinea lor ca fiind abuziva si in detrimentul interesului superior al copilului, el nu poate sa treaca la urmatoarele etape ale adoptiei, in vederea realizarii adoptiei

Dupa obtinerea hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei, copilul este "pregatit", din punct de vedere juridic, pentru a i se gasi o persoana sau familie apta sa adopte si care sa corespunda nevoilor copilului. Regula este de a se gasi o persoana sau familie potrivita pentru un copil devenit adoptabil si nu un copil potrivit pentru o persoana sau familie. Or, prima cerinta a acesteia este de a detine atestatul de persoana sau familie apta sa adopte.

4. Procedura administrativa parcursa de adoptator sau familia adoptatoare

Faza administrativa a procedurii de adoptie presupune, conform art. 19-21 din Lege si art. 1-11 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, parcurgerea de catre adoptator sau adoptatori a mai multor etape, care se deruleaza in fata si cu concursul directiei in a carui raza teritoriala isi au domiciliul. Facem din nou precizarea ca aceasta procedura se aplica numai adoptatorului sau familiei adoptatoare, nu si adoptatului.

Scopul parcurgerii acestei proceduri este acela de a se verifica indeplinirea de catre adoptator sau adoptatori a conditiilor de fond la adoptiei, a lipsei impedimentelor la adoptie si, mai ales, daca persoana sau familia adoptatoare indeplineste garantiile morale si conditiile materiale necesare dezvoltarii depline si armonioase a personalitatii copilului.

Aceste etape sunt urmatoarele:

obtinerea atestatului de familie sau de persoana apta sa adopte

transmiterea atestatului Oficiului Roman pentru Adoptii

identificarea copilului care urmeaza a fi propus pentru adoptie

1) Obtinerea atestatului de persoana sau de familie apta sa adopte. Obtinerea atestatului de persoana sau de familie apta sa adopte reprezinta prima etapa a unei proceduri administrative si individuale pe care trebuie sa o parcurga adoptatul sau adoptatorii in toate situatiile, cu exceptia celor expres prevazute de art. 20 din Lege, si anume: adoptia unei persoane majore si adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

Atestatul obtinut dovedeste impreju­rarea ca persoana sau familia adoptatoare ofera garantii morale si conditii materiale necesare dezvoltarii armonioase a personalitatii copilului, realizandu-se, astfel, o conditie de fond la adoptie.

Deoarece analiza etapelor pe care persoana sau familia adoptiva trebuie sa le parcurga in aceasta prima faza administrativa a procedurii adoptiei (formularea cererii de evaluare, informarea, evaluarea din punct de vedere social, psihologic si din punct de vedere al pregatirii pentru rolul de parinte, decizia si obtinerea atestatului) au fost prezentate in sectiunea rezervata conditiilor de fond cu privire la adoptator, in continuare prezentam celelalte faze ale procedurii adoptiei.

2) Transmiterea atestatului de persoana sau familie apta pentru adoptie la Oficiul Roman pentru Adoptii. Organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea Guvernului, Oficiul Roman pentru Adoptii coordoneaza si supravegheaza activitatile de adoptie si realizeaza cooperarea internationala in domeniul adoptiei. Printre atributiile principale ale acestui organ, legiuitorul mentioneaza in art. 6 alin. 1 lit. b) si lit. c) din Legea nr. 274/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii , si atributiile de a tine evidenta cererilor familiilor sau persoanelor care si-au manifestat dorinta de a adopta copii si care sunt apte sa adopte si de a indruma si sprijini aceste familii sau persoane in vederea efectuarii procedurii necesare adoptiei.

Asadar, dupa emiterea atestatului de persoana sau familie apta sa adopte, in termen de 5 zile, directia comunica Oficiului Roman pentru Adoptii datele despre aceste persoane, in conformitate cu prevederile art. 66 din Lege. In conformitate cu prevederile art. 51 si art. 53 lit. b) din Normele metodologice, in Registrul National pentru Adoptii se opereaza mentiunile privind urmatoarele date referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare romana sau straina, cu domiciliul in Romania: numarul si data cererii de adoptie, numele si prenumele, domiciliul, numarul si data de eliberare a atestatului de persoana sau familie apta sa adopte.

3) identificarea copilului care urmeaza a fi propus pentru adoptie. Asa cum am stabilit deja, nu orice copil poate fi adoptat, ci numai acela pentru care a fost deschisa procedura de adoptie interna. Asadar, pana la intalnirea dintre cele doua parti, adoptatul, pe de o parte, si adoptatorul sau familia adoptatoare, pe de alta parte, copilul parcurge singur o etapa importanta a procedurii adoptiei, si anume, deschiderea procedurii adoptiei interne la tribunalul in raza caruia se afla domiciliul sau .

Psihologul si responsabilul de caz din cadrul serviciului de adoptii sunt obligati ca, pentru copilul devenit adoptabil prin hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii adoptiei interne, sa identifice si sa selecteze, in anumite termene expres prevazute de lege prin norme juridice "in cascada", cea mai potrivita persoana sau familie adoptatoare, care sa raspunda nevoilor copilului.

In vederea acestei identificari, selectii si compatibilitati, adoptatul si adoptatorul sau familia adoptatoare parcurg impreuna o etapa speciala pe care o prezentam in cele ce urmeaza.

5. Procedura administrativa in vederea identificarii, selectiei si compatibilitatii adoptatorului sau familiei adoptatoare pentru copilul devenit adoptabil prin deschiderea procedurii adoptiei interne (art. 26-27 din Lege)

Aria de selectie a persoanei sau familiei adoptatoare potrivita pentru un anumit copil adoptabil este mai intinsa sau mai restransa in functie de situatia familiala a copilului si este jalonata in functie de anumite termene. Schematic, aria de selectie poate arata astfel:

in termen de 30 de zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne, identificarea si selectia se face, in primul rand, dintre membrii familiei extinsa a copilului, asistentul maternal profesionist, persoana sau familia la care se afla copilul in plasament, daca este cazul, iar in al doilea rand, dintre persoanele sau familiile adoptatoare atestate, care isi au domiciliul in acelasi judet cu copilul si sunt inregistrate la Oficiul Roman pentru Adoptii;

- daca la expirarea acestui termen, identificarea unei persoane sau familii adoptatoare nu a fost posibila, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului solicita Oficiului Roman pentru Adoptii ca, in termen de 5 zile, sa-i transmita lista centralizata la nivel national a persoanelor sau familiilor adoptatoare atestate, pentru ca potrivit art. 26 alin. 5 din Lege, in termen de 60 de zile de la primirea listei, sa identifice si sa selecteze un adoptator sau familie adoptatoare, tinand seama de interesul superior al copilului, de informatiiile cuprinse in atestat si de evolutia situatiei copilului pana la aceea data. Selectarea se notifica, in termen de 3 zile, directiei de la domiciliul adoptatului sau a familie adoptatoare, pentru ca cele doua organe administrative sa poata colabora in vederea realizarii cu succes a adoptiei propuse.

In continuare prezentam procesul de selectie si de stabilire a compatibilitatii intre copil si persoana sau familia adoptatoare.

In aplicarea principilor care guverneaza adoptia, respectiv principiul interesului superior al copilului si principiul continuitatii in educarea copilului si tinand seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica, legiuitorul stabileste, in art. 26 alin. (2), o anumita ordine de prioritate in procesul de identificare si de selectie a celui mai potrivit adoptator sau familie adoptatoare, in sensul ca au prioritate rudele din familia extinsa a copilului, asistentul maternal profesionist la care se afla copilul, persoana sau familia la care se afla copilul in plasament.

In lipsa unei asemenea solicitari sau daca persoanele in cauza nu indeplinesc conditiile pentru a adopta, directia efectueaza demersuri, in acelasi termen de 30 de zile, in vederea identificarii pe raza sa adminstrativ-teritoriala a unei persoane sau familii atestate si aflate in evidenta Oficiului Roman pentru Adoptii.

Pentru inceput, are loc un procesul de selectare a persoanei sau familiei adoptatoare pe baza unei potriviri teoretice, care consta, conform art. 19 alin. (2) din Normele metodologice in analizarea si luarea in considerare a tuturor informatiilor referitoare la copil (varsta, sexul, nationalitatea, etnia, rasa, temperamentul, religia, relatiile cu alti copii si adulti, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului in care traieste, programul zilnic), la familia lui naturala (varsta, temperamentul, ocupatia, inclinatiile, nivelul de educatie, religia, istoricul marital, nationalitatea, etnia, rasa, istoricul medical) si la persoana sau familia adoptatoare (varsta, temperamentul, ocupatia, inclinatiile, aptitudinile, interesele pentru diverite domenii, educatia, rasa, nationalitatea, etnia, religia, istoricul marital, asteptarile familiei in legatura cu varsta, sexul si situatia psihosocio-medicala a copilului[10]), dupa care se realizeaza potrivirea practica, care presupune desfasurarea de catre responsabilul de caz a doua categorii de activitati, si anume: activitatea de informare si activitatea de pregatire.

Astfel, potrivit art. 21 din Normele metodologice, activitatea de informare vizeaza infomarea copilului, si, dupa caz, a specialistilor din centrul de plasament, asistentului maternal sau persoanei ori familiei in grija careia se afla copilul, precum si informarea persoanei sau a familiei adoptatoare cu toate datele despre copil, inclusiv fotografii ale acestuia.

Prima intalnire a copilului cu persoana sau familia adoptatoare selectata, desfasurata in mediul de viata al copilului, fara sa i se aduca la cunostinta scopul vizitei, este pregatita minutios de responsabilul de caz al celor doua parti si cu persoana sau familia care are in ingrijire copilul. Rezultatele acestei intalniri se consemneaza intr-un raport comun al celor doi responsabili de caz, ei propunand fie continuarea procedurii de potrivire practica, fie reluarea procedurii de potrivire a copilului cu o alta persoana au familie adoptatoare.

In prima ipoteza, in vederea stabilirii si dezvoltarii relatiilor de atasament, procedura de potrivire practica va continua cu mai mult intalniri dintre copil, pe de o parte, si adoptator si familia adoptatoare, pe de alta parte, desfasurate atat in mediul de viata al copilului, cat si in afara acestuia, inclusiv in viitorul mediu de familie al adoptatului.

La finalul procedurii de potrivire practica, cei doi responsabili de caz intocmesc un raport in care consemneaza concluziile referitoare la constatarea compatibilitatii dintre copil si persoana sau familia adoptatoare, precum si propunerea ca directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul sa sesizeze instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.

Faza judiciara a procedurii adoptiei este parcursa de adoptat si adoptator sau familia adoptatoare si cuprinde doua etape: incredintarea copilului in vederea adoptiei si incuviintarea cererii de adoptie.

6. Incredintarea copilului in vederea adoptiei (art. 28-33 din Lege)

Etapa obligatorie in procedura adoptiei, incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in cazurile expres prevazute de art. 29 alin. (1) din Lege, pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare sesizeaza direct instanta judecatoreasca cu cererea de incuviintare a adoptiei:

- adoptia priveste o persoana majora;

- adoptatul este copilul firesc sau adoptiv al sotului parintelui copilului;

- adoptatul se afla in plasament la adoptator sau familia adoptatoare de cel putin de 90 de zile;

- adoptatul se afla sub tutela de cel putin 90 de zile, iar tutorele doreste sa-l adopte.

In toate celelalte situatii, dupa identificarea adoptatorului sau familiei adoptatoare potrivite pentru copil si dupa realizarea compatibilitatii, legea prevede obligativitatea obtinerii hotararii judecatoresti de incredintare a copilului in vederea adoptiei.

Cererea de incredintare in vederea adoptiei, scutita de taxa judiciara de timbru, se depune de directia de la domiciliul copilului la tribunalul in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului.

Conform dispozitiilor art. 63 alin. (3) din Lege , sunt citati urmatorii: adoptatorul sau familia adoptatoare, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului si directia de la domiciliul adoptatorului sau a adoptatorilor. Sedinta de judecata se desfasoara dupa regulile procedurii necontencioase, in camera de consiliu, in complet specializat, cu participarea procurorului si a copilului, daca acesta a implinit varsta de 10 ani. Opinia copilului in legatura cu cererea de incredintare in vederea adoptiei, fara a fi decisiva in luarea hotararii, este ascultata de instanta judecatoreasca.

Hotararea judecatoreasca de admitere a cererii de incredintare in vederea adoptiei, ramasa irevocabila, produce urmatoarele efecte:

- stabileste perioada de incredintare a copilului in vederea adoptiei catre persoana sau familia propusa de directie, care poate fi de cel mult 90 de zile;

- domiciliul copilului se afla la persoana sau familia adoptatoare pe durata incredintarii in vederea adoptiei;

- drepturile si obligatiile parintesti revin persoanei sau familiei adoptatoare careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei, cu exceptia dreptului de a reprezenta copilul in actele juridice sau, dupa caz, de a incuviinta actele juridice pe care acesta le incheie ori de a administra bunurile copilului. Aceste drepturi se exercita, potrivit art. 30 alin. (2) din Lege, de catre consiliul judetean in a carei taza teritoriala domiciliaza persoana sau familia adoptatoare si care poate delega, in mod exceptional, dreptul de administrare a bunurilor copilului persoanei sau familiei careia i s-a incredintat copilul. Asa fiind, toate actele obisnuite necesare exercitarii ocrotirii parintesti se realizeaza de catre persoana sau familia adoptatoare, cu exceptia acelor acte care conduc la incheierea unui act juridic.

Ne raliem opiniei exprimate in literatura de specialitate[12] potrivit careia, in perioada incredintarii in vederea adoptiei, consiliul judetean avand atributii precis determinate de lege in acest domeniu, adica, dupa caz, il reprezinta pe copil in actele juridice sau ii incuviinteaza actele si ii administreaza bunurile, nu poate sa le delege comisiei pentru protectia copilului.

- persoana sau familia adoptiva careia i s-a incredintat copilul se afla sub supravegherea directiei, care trebuie sa urmareasca evolutia copilului si a relatiilor dintre parti. In acest scop, directia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare are obligatia, in baza art. 31 alin. (1) din Lege si art. 24 din Normele metodologice, sa efectueze rapoarte bilunare in urma vizitelor efectuate de catre responsabilul de caz din cadrul serviciului de adoptie si de un psiholog.

Indiferent de varsta copilului care se alatura noii familii, adoptatorii se afla in fata unor dileme si a necesitatilor de a face fata multor adaptari. Asistentul social trebuie sa asigure vizite frecvente si regulate, destinate sa ajute noua familie si nu sa critice noii parinti. Adoptatorii vor castiga incredere in cunoasterea si intelegerea copilului si vor dori sa-si asume responsabilitatea pentru luarea deciziilor si in rezolvarea problemelor in calitatea lor de parinti.

La sfarsitul perioadei de incredintare, responsabilul de caz si psihologul intocmesc un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si persoana sau familia adoptatoare, care se aproba de directorul general al directiei si care, de la caz la caz, poate sa contina una dintre urmatoarele propuneri: incuviintarea adoptiei, prelungirea perioadei pentru care s-a decis incredintarea in vederea copilului ori revocarea incredintarii, daca adoptia nu va avea nici o sansa de reusita, avand in vedere fie neacomodarea copilului in noul mediu familial, fie motive care tin de viitorul parinte .

Persoana sau familia adoptatoare este informata de responsabilul de caz despre concluziile si propunerile facute in fiecare raport bilunar, precum si in raportul final (art. 26 din Normele metodologice).

De asemenea, la fel ca in cazul atestatului si a hotararii judecatoresti de deschidere a proceduri adoptiei interne, Oficiul Roman pentru Adoptii consemneaza in Registrul national pentru adoptii hotararea de incredintare in vederea adoptiei, comunicata in termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila de catre directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, in baza art. 66 alin. (1) lit. b) din Lege.

Facem precizare ca in acesta etapa poate interveni o cerere de revizuire a hotararii judecatoresti de deschidere a adoptiei interne care, daca este admisa poate conduce, asa cum am prezentat anterior, la suspendarea procedurii adoptiei si, la final, la respingerea cererii de incredintare in vederea adoptiei, copilul revenind in familia firesca sau fmilia extinsa, dupa caz.

7. Incuviintarea adoptiei (art. 34-38 din Lege)

1) Natura juridica a procedurii judiciare de incuviintare a adoptiei. Insasi notiunea de "incuviintare a adoptiei" presupune ca, solutionand cererea cu care a fost investit, instanta judecatoreasca nu rezolva un conflict sau o situatie litigioasa, asa cum face, in regula generala, in orice proces civil, ci doar verifica daca sunt indeplinite conditiile de fond, de forma si lipsa impedimentelor la adoptie, pe de o parte, iar pe de alta parte, controleaza legalitatea si validitatea actelor juridice ale persoanelor care si-au exprimat consimtamantul la adoptie. Criteriul in functie de care judecatorul apreciaza asupra probelor administrate este interesul superior al copilului ce urmeaza a fi adoptat, raportat la conditiile materiale si garantiile morale pe care le prezinta adoptatorul sau familia adoptatoare, precum si la evolutia relatiilor afectiv-spirituale si de atasament dintre copil si viitorii parinti.

Procedura adoptiei este o procedura necontencioasa speciala, reglementata de Legea nr. 273/2004, care se completeaza cu dispozitiile art. 331-337 din C.p.civ. In masura in care aceste dispozitii sunt insuficiente, se face apel la procedura contencioasa, ce reprezinta dreptul comun al intregii proceduri civile, cu conditia ca ele sa nu fie potrivnice naturii necontencioase a cererii de incuviintare a adoptiei.

2) Competenta instantei judecatoresti. Cererea de incuviintare a adoptiei este de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului, potrivit art. 2 pct. 1 lit. g) din C.p.civ. si art. 61 alin. (3) din Lege. In cazul in care nu se poate determina instanta competenta, cererea de incuviintare a adoptiei se judeca de Tribunalul Bucuresti.

Asadar, in materia adoptiei, sunt prevazute norme de competenta teritoriala speciale, derogatorii de la dreptul comun, consacrat de art. 5 din C.p.civ.

3) Sesizarea instantei judecatoresti. Dupa ce s-au parcurs toate etapele procedurii de adoptie, obtinandu-se hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii adoptiei interne si hotararea de incredintare in vederea adoptiei, adoptatorul sau familia adoptatoare ori directia de la domiciliul acestora formuleaza cererea de incuviintare a adoptiei.

Asadar, titularul dreptului la actiune este adoptatorul sau familia adoptatoare ori directia in a carui raza teritoriala acestia domiciliaza. Daca suntem in prezenta unui caz de adoptie, considerat de exceptie prin prevederile art. 29 alin. (1) din Lege, si pentru care nu este nevoie de incredintarea in vederea adoptiei, respectiv adoptia unei persoane majore, adoptia copilului sotului adoptatorului, adoptia copilului aflat in plasamentul adoptatorului sau familiei adoptatoare sau sub tutela acestora, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii masurii, sesizarea instantei judecatoresti pentru incuviintarea adoptiei se face, potrivit dispozitiilor art. 35 alin. (1) din Legea, in mod direct de adoptator sau familia adoptatoare.

Legiuitorul enumera in art. 35 alin. (2) inscrisurile care privesc adoptatul, pe de o parte, precum si adoptatorul sau familia adoptatoare, pe de alta parte, si care trebuie sa fie anexate cererii de incuviintare a adoptiei:

- certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata;

- certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitatile publice nominalizate de catre directia de sanatate publica;

- atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;

- hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii adoptiei interne;   

- hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;

- certificatele de nastere ale adoptatorului sau adoptatorilor. Daca adoptia este solicitata numai de un sot, este necesara si prezentarea certificatului de nastere al celuilalt sot neadoptator, in copie legalizata;

- certificatul de casatorie al adoptatorului sau a adoptatorilor, in copie legalizata;

- cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare;

- certificatul medical privind starea de sanatate al adoptatorului sau adoptatorilor, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris;

- documente doveditoare cu privire la indeplinirea conditiei referitoare la exprimarea consimtamantului parintilor firesti ai copilului ori a tutorelui . Asa fiind, dupa caz, se prezinta inscrisul notarial prin care, in forma autentica, parintii firesti, parintele firesc sau tutorele copilului si-au exprimat consimtamantul pentru adoptiei. In situatia prevazuta de art. 13 din Lege, in lipsa consimtamantului acestora, atunci cand parintii, parintele sau tutorele refuza in mod abuziv si sicanator sa-si exprime vointa la adoptia copilului, instanta judecatoreasca este cea care suplineste indeplinirea acestei conditii, motivand expres, in acest sens, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii adoptiei interne.

4) Judecarea cererii de incuviintare a adoptiei. Solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei se face, in camera de consiliu, cu citarea adoptatorului sau familiei adoptatoare, a directiei de la domiciliul acestora, precum si a directiei de la domiciliul copilului, potrivit art. In ceea ce priveste judecarea cererii de adoptie a persoanei majore, se prevede expres, datorita modificarii Legii prin ordonanta de urgenta, ca acesta se face cu citarea adoptatului si a adoptatorului sau familiei adoptatoare. Daca se adopta copilul de catre sotul parintelui firesv, sunt citati adoptatorul si parintii firesti ai adoptatului.

In toate cazurile participarea procurorului este obligatorie[15].

De asemenea, ca noutate legislativa introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/ 2008, instanta de judecata poate solicita din nou consimtamantul la adoptie al parintilor firesti, daca exista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial. In ceea ce priveste citarea parintilor firesti in fata instantei pentru solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei, aceasta se face prin invitatie adresata acestora, in camera de consiliu, fara a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, in orice fel, divulgarea identitatii sau a altor informatii cu privire la persoana sau familia adoptatoare.

In timpul procesului, instanta judecatoreasca poate admite orice proba admisa de lege, legiuitorul facand mentiuni exprese pentru urmatoarele mijloace de proba pe care le considera obligatorii:

- raportul final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptator sau familia adoptatoare in perioada incredintarii in vederea adoptiei, intocmit obligatoriu potrivit art. 31 alin. (2), sau dupa caz, art. 31 alin. 3) din Lege, se prezinta instantei judecatoresti de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau adoptatorii, pana cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care a fost citata pentru judecarea cererii de incuviintare a adoptiei;

- raportul de consiliere si informare asupra exprimarii consimtamantului la adoptie, intocmit in baza art. 14 din Lege de directia in a carei raza teritoriala locuiesc parintii firesti, sau, dupa caz, parintele firesc sau tutorele al copilului. Obligativitatea administrarii acestui mijloc de proba a fost introdusa prin ordonanta de urgenta, modificandu-se art. 15 alin. (3) din Lege.

- in fata instantei de judecata, o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei, isi exprima consimtamantul anumite persoane expres prevazute de lege, si anume: adoptatorul sau adoptatorii, conform art. 18 alin. (1); parintele firesc al copilului, in cazul adoptiei solicitate de sotul acestuia, potrivit art. 15 alin. (2) din Lege; sotul neadoptator, cand adoptia este solicitata numai de un sot (asa-numitul consimtamant de "neimpotrivire la adoptie"); in baza art. 64 alin. (1), minorul care are implinita varsta de 10 ani, indiferent daca a implinit-o anterior inceperii procedurii adoptie sau pe parcursul derularii ei.

- pentru solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei cu care a fost investita, prin prisma interesului superior al copilului, instanta judecatoreasca poate solicita directiei sa-i comunice orice date si relatii suplimentare referitoare la adoptat si adoptator sau familie adoptatoare;

5) Incidente in cursul judecarii cererii de incuviintare a adoptiei. Este posibil ca la judecata in fond a cererii de incuviintare a adoptiei sa apara un incident contencios care sa implice discutii in contradictoriu cu privire la absenta unei conditii de fond (de exemplu, lipsa sau incetarea valabilitatii atestatului de familie adoptiva ori, dupa inregistrarea cererii de adoptie, a intervenit decesul unuia dintre sotii adoptatori), de forma (de exemplu, neobtinerea hotararii judecatoresti de incredintare a copilului in vederea adoptiei) sau prezenta unui impediment la adoptie (de exemplu, adoptia anterioara a minorului nu a fost desfacuta). In functie de situatie, instanta de judecata are la indemana una din urmatoarele variante:

- daca se invoca, pe cale de exceptie, nulitatea absoluta sau relativa a declaratiei de consimtamant la adoptie exprimat de adoptator sau a parintilor firesti ai minorului, instanta acorda un termen pentru ca persoana interesata sa poata sa formuleze o actiune in nulitatea declaratiei de consimtamant, urmand ca, dupa ce s-a facut dovada inregistrarii acestei actiuni principale, sa se suspende judecata cererii de incuviintare a adoptiei, potrivit art. 244 alin.1 pct. 1 din C.p.civ.;

- daca se invoca o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, prin care s-a constatat sau a fost declarata nula declaratia de adoptie a adoptatorilor sau a parintilor firesti ai minorului, instanta sesizata cu cererea de incuviintare a adoptiei pronunta o hotarare nefavorabila adoptiei;

- daca incidentul este legat de o conditie de fond, de forma sau de prezenta unui impediment, dezbaterile contradictorii au loc in faza de judecata, conducand instanta la admiterea sau respingerea cererii de incuviintare a adoptiei, dupa caz.

De asemenea, pana la pronuntarea hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei, este posibil ca instanta sa fie sesizata cu o cerere de revizuire a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei interne. Se procedeaza la cele pe care le-am indicat mai sus, respectiv, se suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei; masura incredintarea copilului in vederea adoptiei se prelungeste de drept pe perioada solutionarii revizuirii sau daca instanta judecatoreasca dispune revocarea masurii incredintarii, ea hotaraste, la propunerea directiei, o masura provizorie de protectie a copilului, pama la solutionarea cererii de revizuire.

Instanta judecatoreasca investita cu cererea de revizuire solicita raportul de consiliere si informare, ancheta sociala, consimtamantul copilului in varsta de 10 ani, iar, la final, consimtamantul parintelui care a fost in imposibilitatea exprimarii lui la data deschiderii procedurii adoptiei interne. Daca parintele este de acord cu adoptia, se reia procedura cu repunerea pe rol a cererii de incuviintare a adoptiei, care va fi admisa. In cazul in care parintele se opune adoptiei, se aplica art. 13, instanta de judecata avand la indemana cele doua solutii precizate mai sus, si anume: fie considera ca este atitudinea parintelui este abuziva, caz in care cererea de revizuire se respinge, instanta procedand la repunerea pe rol a cererii de incuviintare si admiterea ei; fie considera ca refuzul parintelui este in concordanta cu interesul copilului, caz in care cererea de incuviintare a adoptiei se repune pe rol la solicitarea directiei si se respinge, copilu revenind in familia fireasca sau in familia extinsa.

De asemenea, poate fi considerat incident si situatia in care, prezenti in fata instantei de judecata, parintii firesti isi exprima refuzul de a mai consimti la adoptie, caz in care instanta suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. Declaratia parintilor firesti, impreuna cu incheierea de suspendare se comunica directiei competente, care va formula cerere de revizuire a hotararii de deschidere a procedurii adoptiei. Aceasta cerere de revizuire se judecta potrivit procedurii mai sus precizate, solutiile fiind cele stiute.

6) Hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei. Pentru a se pronunta asupra cererii de incuviintare a adoptiei, instanta judecatoreasca procedeaza, pe baza probatoriului administrat, la verificarea indeplinirii conditiilor de fond cu privire la adoptator sau familia adoptatoare, pe de o parte, la adoptat, pe de alta parte, precum si a lipsei impedimentelor la adoptie, existenta consimtamintelor necesare pentru adoptie, apreciind, in final, daca adoptia se face in interesul superior al copilului.

Admitand cererea, instanta judecatoreasca incuviinteaza adoptia solicitata si dispune in legatura cu numele de familie al adoptatului si, daca a fost investita, si cu prenumele acestuia. De asemenea, prin hotarare judecatoreasca se dispune ca serviciul de stare civila competent sa intocmeasca un nou act de nastere al adoptatului, act in care adoptatorul sau adoptatorii sa fie trecuti ca parintii firesti ai copilului.

Desi instanta de judecata care solutioneaza o cerere cu caracter necontencios se pronunta prin incheiere (art. 336-337 C.p.civ.), in practica, instantele se pronunta asupra cererii de incuviintare a adoptiei prin sentinta.

Plecand de la regimul juridic specific hotararilor judecatoresti in materie necontencioasa, hotararea de incuviintare a adoptiei prezinta urmatoarele particularitati :

- hotararea nu dezinvesteste instanta judecatoreasca si nu are autoritate de lucru judecat, deoarece, nesolutionandu-se un conflict ori nerezolvandu-se o situatie juridica contradictorie, nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 1201 C.civ. si art. 166 C.p.civ.;

- hotararea de incuviintare a adoptiei are caracter constitutiv, deoarece ea creeaza o situatie juridica noua pentru adoptat si adoptator sau adoptatori;

- nu este supusa principiului potrivit caruia hotararile judecatoresti pot fi desfiintate doar pe caile de atac prevazute de lege. Hotararea din materia adoptiei poate forma obiectul unei cereri in anulare.

- impotriva hotararii se poate promova numai recursul, nu si apelul , in termenul de drept comun de 15 zile. Exercitarea caii de atac a recursului suspenda executarea, potrivit art. 61 alin. (5) din Lege.

In ceea ce priveste momentul de la care incepe sa curga termenul de recurs impotriva hotararii de incuviintare a adoptiei, prin aplicarea dispozitiilor din materia procedurii necontencioase in ceea ce priveste apelul (art. 336 alin. 3 C.p.civ.), rezulta ca termenul de recurs de 15 zile incepe sa curga de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.

Aflandu-ne intr-o procedura necontencioasa, recursul poate fi declarat de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei si nici nu a participat la judecata. Astfel, desi parintii firesti ai minorului adoptat nu au fost citati la instanta de fond, ei au calitatea procesuala activa pentru a ataca cu recurs hotararea de incuviintare a adoptiei. Pentru ei, termenul de recurs ar urma sa curga de la pronuntarea hotararii judecatoresti, deoarece, neparticipand la judecata, nu li se poate comunica hotararea de incuviintare a adoptiei .

Desi cererea de incuviintare a adoptiei s-a judecat in camera de consiliu, pronuntarea hotararii judecatoresti se face in sedinta publica.

In termen de 5 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia de la domiciliul copilului este obligata, in baza art. 37 alin. (2) din Lege, sa comunice in scris aceasta imprejurare parintilor firesti ai copilului. iar in baza art. 66 alin. 1 lit. c) din Lege, sa transmita Oficiului Roman pentru Adoptii o copie a hotararii.