cercetare - modelul axiologic al tinerei generatii

 

MODELUL AXIOLOGIC AL

TINEREI GENERATII

CONTINUTUL ETAPELOR CERCETARII

1. Stabilirea temei de cercetare

Tema aleasa pentru aceasta cercetare reprezinta un aspect de maxima importanta pentru dezvoltarea armonioasa a tineretului Romaniei- modelul axiologic al tinerei generatii. Puternic afectata de climatul instabil al ultimilor zece ani, tanara generatie isi gaseste cu dificultate acel fundament valoric-atitudinal care sta la baza oricarei personalitati bine formate. Atmosfera generala pare a fi dominata de ingrijorare si de pesimism, aceste caracteristici pot avea influente nefaste asupra copiilor si adolescentilor. Colectivul CJAP si-a propus prin alegerea acestei teme de cercetare sa puna in evidenta fundamentul valoric al tinerilor cuprinsi intre 15 si 19 ani.

2. Documentarea prealabila

Documentarea prealabila a cercetarii a avut in vedere atat literatura de specialitate, cat si documentarea de teren. In documentarea noastra, am putut apela la trei surse de informare: populatia, realitatea sociala si documentele sociale. Populatia a fost intrebata pe aceasta tema prin intermediul unui chestionar; realitatea sociala a fost observata, iar concluziile au fost discutate in cadrul echipei de lucru a cercetarii; am consultat rezultatele altor cercetari pe aceeasi tema.

Vom prezenta in continuare chestionarul aplicat:

CENTRUL JUDETEAN DE

ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA

DOLJ, CRAIOVA

CHESTIONAR

Acest chestionar isi propune sa identifice notele caracteristice din punct de vedere moral pentru societatea romaneasca de azi.

Va rugam sa raspundeti cu sinceritate,chestionarul fiind anonim, iar raspunsurile dumneavoastra se vor prelucra statistic.

Bifati cu ,,x " grupa de varsta si sex in care va incadrati dumneavoastra.

a. Varsta

b.   Sex

Enumerati trasaturile care definesc din punct de vedere moral societatea romaneasca de astazi.

Alegeti din lista de mai sus primele trei trasaturi pe care dumneavoastra le considerati cele mai semnificative.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Va multumim

Fixarea obiectivelor cercetarii

Scopul activitatii de cercetare

Tidentificarea specificului modelului axiologic al tinerei generatii;

Obiectivele

identificarea atributelor necesare succesului in viziunea tinerilor in conditiile impuse de societatea romaneasca din perspectiva valorilor pe care tinerii le doresc promovate de catre societatea romaneasca de azi;

analiza perceptiei tinerei generatii asupra unor trasaturi morale semnificative pentru societatea in care traiesc.

Universul cercetarii

Cercetarile sociologice se refera la populatie, la colectivitati si grupuri umane. Definirea universului cercetarii presupune delimitarea populatiei careia ii este specific fenomenul studiat. In cazul nostru, universul cercetarii il reprezinta populatia cuprinsa intre 15 si 19 ani

5. Cadrul teoretic al cercetarii

Valoarea reprezinta ,,aprecierea pe care un subiect o manifesta fata de un obiect, dupa criteriul socialmente impartasit al satisfacerii unei nevoi sau ideal.''(Catalin Zamfir, Dictionar de Sociologie) Valorile au fost privite din diferite puncte de vedere, ceea ce este insa important este faptul ca in sociologie, sunt analizate valorile incluse , de regula, intr-un sistem de preferinte al unei persoane sau grup social. Valorile colectivitatii sunt inoculate membrilor sai si prin aceasta este asigurata ordinea sociala , iar , in aceasta viziune, valorile nu sunt preferinte subiective individuale, ci preferinte socializate. Ele au un rol deosebit in orientarea actiunilor umane, in stabilirea scopurilor de atins, a obiectivelor , a metodelor si strategiilor prin care acestea se pot realiza. Valorile ca fundament al modelului atitudinal sunt folosite de foarte multe ori ca factor explicativ: optiunile valorice ale unui actor social devin responsabile de orientarea actiunilor sale, de aici si importanta pe care noi o atribuim valorilor tineretului roman, ceea ce face si obiectul acestei cercetari.

Unitatea de analiza si de inregistrare

Rezultatele cercetarii noastre se bazeaza pe raspunsurile sincere ale subiectilor chestionati.

Stabilirea ipotezelor

Ipoteza generala a lucrarii

presupunem ca valorile promovate de tineri stau la baza unei atitudini pozitive fata de viata in general;

Ipoteze de lucru

presupunem ca tinerii promoveaza o atitudine pozitiva fata de reusita si fata de valorile morale;

presupunem ca tinerii au incredere in ei si in cei din jurul lor, ei nu cedeaza in fata elementelor specifice sub-culturii si anti-culturii.

Tipul de cercetare

Pentru a ne indeplini obiectivele propuse, am apelat la o cercetare empirica de teren a universului cercetat prin intermediul anchetei prin chestionar. Studiul pe care ni-l propunem se va realiza prin interactiunea directa cu populatia.

Specificul unitatilor studiate

Studiul nostru urmareste surprinderea unui aspect de mare relevanta pentru starea actuala a tineretului roman, de aceea, datele acestei cercetari sunt validate numai de reprezentativitatea esantionului folosit. Acest proiect de cercetare se realizeaza la nivelul judetului Dolj, asa ca o cercetare exhaustiva reprezinta o probleme insurmontabila pentru echipa noastra de cercetare. Vom folosi un esantion reprezentativ pentru populatia cuprinsa intre 15 si 19 ani a judetului Dolj. Alegerea modalitatilor prin care se studiaza doar o parte din universul cercetariise face in virtutea unor criterii prin care se pun in acord obiectivele urmarite si specificul datelor care vor rezulta. Numai esantionul este o reproducere la scala mica a universului cercetarii. Avand in vedere aceasta posibilitate de reprezentativitate, este posibil ca pe baza rezultatelor obtinute prin studiul esantionului sa se estimeze valorile pentru intreaga colectie.

In cazul cercetarii noastre, vom folosi un esantion de subiecti cuprinsi intre 15 si 19 ani, de ambele sexe, elevi la unitati scolare din judetul Dolj. Iata cum am procedat pentru constituirea unui esantion reprezentativ de subiecti la nivelul judetului Dolj prin esantionarea multistadiala: avem ca elemente/grupuri de esantionat succesiv unitati administrative urbane, unitati de invatamant, invatamant liceal si invatamant profesional, filiere, profile, ani de studiu, grupe de elvi. Pentru a asigura reprezentativitatea esantionului, am ales subiecti care sa fie elevi atat de colegiu, liceu, cat si de scoala profesionala, atat in Craiova , care prezinta caracteristicile unui oras mare cu peste 300000 de locuitori, cat si in orase mijlocii si mici precum Filiasi, respectiv, Bailesti. Unitatile scolare care participa la acest studiu sunt: Colegiul National ,,Fratii Buzesti", Craiova, Grupul Scolar ,,Constructii Civile" ,Craiova, Grupul Scolar Filiasi si Liceul ,,Mihai Viteazu", Bailesti. Elevii chestionati au fost selectati prin esantionarea multistadiala din elevii fiecareia din aceste unitati scolare. Esantionul este compus din 365 de elevi dintre care 173 de baieti si 192 de fete. In cazul esantionarii multistadiale, scopul principal il constituie reducerea timpului si costului necesare culegerii informatiei. Din acest motiv, abordarea integrala a ultimului nivel de grupare coincide cu o anchetare simultana a indivizilor, administrarea chestionarului facandu-se simultan tuturor membrilor acestor subgrupuri, prin autocompletare.

Elaborarea chestionarului

Chestionarul pe care il propunem ca instrument de cercetare va urmari surp rinderea acelor aspecte care se regasesc atat in obiectivele fixate pentru aceast studiu, cat si in ipotezele lucrarii: valorile dorite a fi promovate de catre tanara generatie, valorile promovate de catre societatea romaneasca asa cum sunt ele percepute de subiectii chestionati si pozitia acestora fata de o serie de trasaturi specifice societatii romanesti in tranzitie.

CENTRUL JUDETEAN DE ASISTENTA

PSIHOPEDAGOGICA, DOLJ

CHESTIONAR

Acest chestionar isi propune sa identifice notele caracteristice din punct de vedere moral pentru societatea romaneasca de azi. Va rugam sa raspundeti cu sinceritate, chestionarul este anonim. Raspunsurile vor fi prelucrate statistic.

Bifeaza cu ,,X" grupa de varsta in care te incadrezi:

15-16 ani    16-17 ani 17-18 ani 18-19 ani

Feminin    Masculin

Numeste trei calitati pe care ar trebui sa le ai pentru a reusi in viata in societatea romaneasca de azi:

1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Enumera cel putin trei valori pe care tu le-ai dori promovate de catre societatea romaneasca de azi:

Citeste cu atentie urmatoarea lista de valori. Marcheaza cu un ,,X" pentru fiecare valoare, in rubrica ,,Apreciere" importanta pe care tu crezi ca le-o acorda societatea romaneasca de azi, dupa cum urmeaza:

In casuta: 1 - Lipsita total de importanta

2 - Fara importanta

3 - Relativ importanta

4 - Importanta

5 - Foarte importanta

Prima intrebare a chestionarului propus de echipa noastra de cercetare este o intrebare de identificare specifica universului de cercetare (varsta, sex). Ceea ce ne-a preocupat in mod deosebit este atat modelul axiologic al tinerei generatii, cat mai ales perceptia acestora fata de valorile majoritatii si fata de sansele lor de reusita in societatea romaneasca de azi. Intrebarea 1 urmareste sa surprinda atitudinea tinerilor fata de reusita si fata de viitorul lor in conditiile specifice tarii noastre, cu accentul pe climatul in care abilitatile si interesele acestor tineri se vor dezvolta; increderea pe care generatia viitoare a unei tari o are in sine si in reusita sa depinde in mare masura de matricea succesului din acea tara, de comportamentele si de atitudinile pe care ei se simt obligati sa le adopte pentru a avea succes.

Intrebarea 2 este o referire explicita la acele valori pe care tinerii le doresc promovate in societatea romaneasca de azi. Modelul axiologic al tinerei generatii este un indicator deosebit de important al starii de sanatate (din punct de vedere moral) a unei societati si al posibilitatilor de dezvoltare ale societatii respective reflectate in dorintele adolescentilor.

Intrebarea 3 surprinde un intreg univers axiologic prin cerinta adresata subietilor chestionati de a se pronunta cu privire la importanta pe care societatea romaneasca contemporana o acorda unei varietati de trasaturi care au fost considerate semnificative. Raspunsurile precodificate (este vorba de o scala de apreciere cu cinci trepte) vor face prelucrarea statistica a acestor raspunsuri mai simpla dar si raspunsurile mai usor de ales de catre cei chestionati. Frecventa cu care este ales unul sau altul dintre raspunsuri va indica perceptia tinerilor asupra valorilor pe care majoritatea le promoveaza, oferind astfel o indicatie importanta privind atitudinea celor cu varste intre 15 si 19 ani fata de notele morale caracteristice societatii in care traiesc. Lista trasaturilor asupra carora subiectii trebuie sa se pronunte este foarte variata de la aspecte pozitive (fidelitate, loialitate, perseverenta, solidaritate, corectitudine, optimism) pana la cele negative (iresponsabilitate, ignoranta, lene, lasitate, materialism, agresivitate) , de la caracteristici traditionale ale romanilor (ospitalitate, credinta) pana la atribute considerate a fi un rezultat al procesului de tranzitie prin care trece societatea romaneasca in ultimii unsprezece ani (lipsa bunului simt, infatuare, invidie, egoism, oportunism, dezorientare).

Organizarea echipei de cercetare

Mentionam ca aceasta cercetare s-a realizat cu sprijinul unei echipe formate din profesori-consilieri de la Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica, Dolj. In acest caz, echipa care a realizat documentarea prealabila este aceeasi care a realizat instrumentul de lucru - chestionarul - si care a cules datele de pe teren. Nu a mai fost necesara o selectare si o instruire prealabila a operatorilor de teren si nici o verificare a corectitudinii culegerii datelor in timpul desfasurarii anchetei. Studiul a fost realizat in perioada aprilie - mai 2001.

Realizarea machetei de prelucrare a datelor

Cerintele machetei de prelucrare a datelor se cristalizeaza inca din momentul formularii obiectivelor si a ipotezelor lucrarii. Mai intai se impune stabilirea amplorii fenomenului prin frecvente absolute si relative. Se obtin astfel distributiile de frecventa, ceea ce reprezinta primul pas in caracterizarea fenomenului. In functie de specificul cercetarii putem identifica si alte posibilitati de calcul:

T valorile centrale: modul, mediana, media, distributiile de frecventa;

T diferenta semnificativa dintre doua valori: procente, mediii:

T masuri ale dispersiei: abaterea madie patratica, deviatia medie;

T elaborarea indicilor si scalelor partial realizata inca din etapa de constructie a variabilelor.

Noi vom folosi ca indicatori statistici ai fenomenului studiat frecventele absolute si frecventele relative, diferentele semnificative dintre valorile obtinute pe sexe si pe varste cu precizarea ca in anexe oferim informatii privind distributiile de frecventa pe unitati de invatamant.

Prelucrarea si

Analiza datelor

In continuare, vom prezenta rezultatele obtinute in urma prelucrarii statistice a raspunsurilor subiectilor la intrebarile chestionarului.

Itemul 1(vezi chestionar)

Figura 1a . Atitudinea tinerilor fata de reusita

Raspunsurile subiectilor chestionati sunt foarte variate :55 variante de raspuns cu mentiunea ca unii dintre subiecti au dat mai mult de trei variante de raspuns si altii au folosit aceeasi varianta de mai multe ori, iar noi le-am luat pe toate in consideratie obtinand un numar de 1123 de raspunsuri. Pe baza acestor considerente frecventele relative devin nesemnificative si ele nu vor mai fi calculate. Ceea ce este important este faptul ca atributele succesului sunt trasaturi pozitive care au obtinut cele mai mari frecvente: inteligenta a fost considerata ca fiind cea mai importanta calitate din perspectiva succesului (190) urmata de perseverenta (129), corectitudine (95), ambitie (90), optimism (77), curaj (65), hotarare (50), frecventele scad apoi vertiginos pe intervalul 32 - 1. Trasaturile negative care sunt mult mai putine decat cele pozitive au obtinut frecvente mult mai mici decat acestea: tupeu (25), materialism (23), egoism (20), viclenie (14), indiferenta (10), agresivitate (9), lipsa bunului simt , duplicitate (3), coruptie, rautate, zgarcenie (1).

Pentru a pune mai bine in evidenta diferenta dintre frecventele atributelor pozitive si cele ale atributelor negative, vom folosi reprezentarea grafica a frecventelor absolute a trasaturilor pozitive si a celor negative (primele 7 pozitive si primele 5 negative).

Figura 1b . Atitudinea tinerilor fata de reusita

Itemul 2 (vezi chestionar)

Figura 2a. Valorile promovate de tineri

Rezultatele obtinute in urma prelucrarii raspunsurilor intrebarilor din chestionar ne arata dorinta tinerilor nostri de a trai intr-o societate cu un climat moral deosebit de sanatos. Din cele 46 de variante de raspuns obtinute (in total 1269 de raspunsuri primite de la 365 de subiecti, cu precizarea ca unii dintre cei chestionati au oferit mai mult de trei variante de raspuns si ca unele dintre aceste variante au fost numite de mai multe ori), marea majoritate au conotatie pozitiva, foarte putine trasaturi negative si cu o frecventa foarte redusa (materialism-3, violenta-2, coruptie-2, indiferenta-1) au fost dorite de adolescenti pentru a fi promovate de catre societatea romaneasca. Intr-un clasament al valorilor alese, ,,corectitudinea" conduce cu o frecventa absoluta de 246 de alegeri urmata de solidaritate (104), optimism , perseverenta (77), responsabilitate, valorizare (76), credinta, dreptate (59), loialitate (54), fidelitate (53), inteligenta (39). Consideram relevanta reprezentarea grafica a frecventelor obtinute.

Figura 2b. Valorile promovate de tineri

Itemul 3 (vezi chestionarul)

Figura 3a. Perceptia tinerilor asupra valorilor majoritatii

Majoritatea subiectilor chestionati considera ca societatea in care traiesc promoveaza o atitudine pozitiva, favorabila succesului si afirmarii si dezvoltarii pesonalitatii: corectitudinea- relativ importanta (33%), importanta (15%), foarte importanta (15%); credinta - relativ importanta (29%), importanta (26%), foarte importanta (24%); fidelitate - relativ importanta (32%), importanta (20,5%), foarte importanta (12,6%); loialitate - relativ importanta (30%), importanta (20%), foarte importanta (18,9%); optimism - relativ importanta (32%), importanta (21,9%), foarte importanta (22%); ospitalitate- relativ importanta (28,4%), importanta (20,8%), foarte importanta (29,3%); perseverenta -relativ importanta (35,6%), importanta (19,4%), foarte importanta (22,4%); solidaritate- relativ importanta (37,5%), importanta (18,9%), foarte importanta (19,4%).

Interpretarea rezultatelor

Introducerea unei etape distincte in analiza rezultatelor cercetarii si redactarea raportului este justificata de faptul ca nu este suficienta o simpla descriere a datelor care nu vorbesc de la sine. Se cere mai mult pentru ca acestea sa devina elemente constitutive ale unei teorii a temei analizate, sa se produca cel putin generalizari empirice, ca baza pentru constructiile teoretice ulterioare, cu o arie de cuprindere si o putere de explicatie tot mai mare. Aceasta etapa va sta sub imperativul de integrare a rezultatelor in practica sociala si de trecere la niveluri superioare de analiza si reflectare.

Preocuparea principala a acestei etape este analiza modului in care ipoteza lucrarii noastre (presupunem ca valorile promovate de tineri stau la baza unei atitudini pozitive fata de viata in general) a fost confirmata sau infirmata si a modului in care obiectivele pe care ni le-am propus au fost atinse:

identificarea atributelor necesare succesului in viziunea tinerilor in conditiile impuse de societatea romaneasca din perspectiva valorilor pe care tinerii le doresc promovate de catre societatea romaneasca de azi;

analiza perceptiei tinerei generatii asupra unor trasaturi morale semnificative pentru societatea in care traiesc.

Raspunsurile oferite de subiecti la intrebarea numarul 1 reflecta atitudinea tinerilor fata de succes, iar intrebarea numarul 2 pune in evidenta valorile pe care tanara generatie le doreste a fi promovate pentru a pune in aplicatie acest model al succesului:

Ttinerii cred in succes si in posibilitatea fiecaruia de a se afirma;

Tgeneratia viitoare a Romaniei considera ca succesul se bazeaza pe propriile aptitudini si abilitati: inteligenta, perseverenta, corectitudine, ambitie, optimism, curaj, hotarare;

Tfoarte putine raspunsuri considera reusita ca fiind determinata de factori externi precum sansa/norocul sau mijloacele necinstite;

Treusita este garantata de o societate bazata in primul rand pe corectitudine considera tinerii;

Toptimismul este o constanta pentru cei intervievati;

Ttanara generatie se apropie din ce in ce mai mult de una dintre cele mai iubite institutii de catre romani - Biserica, foarte multi dintre ei se raporteaza la credinta;

Tclimatul social ar trebui sa fie dominat in viziunea tinerilor de cooperare pentru ca marea lor majoritate au ales valori cu conotatie sociala - solidaritate, loialitate, fidelitate- dovedind astfel ca au incredere in cei din jurul lor;

Tinteligenta este unul din punctele tari ale romanilor si este foarte bine ca tinerii sunt constienti de aceasta si ca sunt gata sa o foloseasca pentru a-si pune in aplicatie ideile;

Ttinerii acorda mare importanta tuturor aspectelor si considera ca societatea romaneasca ar trebui sa aprecieze in primul rand ceea ce are la dispozitie;

Tpragmatismul si spiritul practic nu sunt luate in considerare ca atribute ale succesului.

Prelucrand datele obtinute la intrebarea numarul 3, am urmarit perceptia tinerilor asupra valorilor pe care majoritatea le promoveaza:

T  marea majoritate considera ca societatea acorda cea mai mare importanta trasaturilor morale promovate si de ei: corectitudine, perseverenta, ospitalitate, credinta;

T  exista concordanta intre modelul axiologic promovat de catre tanara generatie si modelul majoritatii asa cum este el perceput de primii;

T  elementele specifice sub - culturii si anti - culturii sunt percepute de tineri ca nefiind dominante in societatea romaneasca: agresivitate, duplicitate, dezorientare, egoism, ignoranta, infatuare, invidie, iresponsabilitate, lasitate, lene, lipsa bunului simt, oportunism sunt trasaturi carora societatea nu le acorda mare importanta, dar ele au efecte in societatea romaneasca.

In urma activitatii desfasurate de catre Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica si ponind de la observatiile facute, putem prezenta urmatoarele sugestii, care, in opinia noastra, pot contribui la formarea la tineri a unei atitudini pozitive fata de sine, fata de societate si fata de reusita si la cresterea increderii in sine:

se recomanda o mai buna mediatizare si informare in ceea ce priveste activitatea de consiliere;

colaborarea dintre specialisti si ceilalti factori implicati in procesul instructiv - educativ;

dezvoltarea valentelor formative ale cadrelor didactice;

realizarea de stagii de pregatire pentru constientizarea rolului scolii in primul rand in formarea tinerilor;

identificarea factorilor responsabili de socializare (familia, comunitatea, scoala, mas-media) si a modalitatilor prin care acestia contribuie la acest proces;

stimularea colaborarii stranse dintre toti factorii implicati in formarea viitoarei generatii.