 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
PROIECTE COMUNITARE
Documente incluse in acest modul despre designul proiectelor
Cum structureaza (cum planifica in detaliu) un grup comunitar un proiect?
Designul proiectului comunitar:
Ca rezultat al activitatilor unui mobilizator comunitar - imbinarea diferitilor factori, organizarea personalului administrativ pentru a indeplini dorintele intregii comunitati, precum si determinarea problemelor si dorintelor prioritare ale comunitatii - grupul va dori sa participe la proiectul comunitar.
Un proiect este o investitie in (1) construirea unei instalatii noi, (2) reabilitarea unei instalatii vechi inutilizabile, (3) repararea si mentinerea unei instalatii, (4) infiintarea unei organizatii care sa duca la bun sfarsit actiunile stabilite, (5) constientizarea unor probleme ale comunitatii, (6) schimbarea si imbunatatirea obiceiurilor si comportamentului membrilor comunitatii (in ceea ce priveste, de exemplu, igiena), (7) crearea si promulgarea unor noi legi, reguli si instructiuni (de exemplu pentru proprietari si chiriasi) sau (8) modificarea legilor sau regulilor deja existente.
Proiectul trebuie sa fie structurat. Ce este designul unui proiect?
Designul unui proiect este o formalizare a intregului proiect, de preferat trasata in scris, precum si o planificare a modului in care va fi executat si a motivelor pentru care proiectul este necesar.Designul proiectului ar trebui sa reflecte o planificare si practici de management foarte bine gandite. Designul trebuie sa contina esenta celor patru intrebari cheie legate de management precum si raspunsurile la aceste intrebari, sau concluziile la care s-a ajuns si deciziile care s-au luat in urma sesiunii de brainstorming.Construit pe baza acestor prime alegeri si concluzii, designul trebuie sa mai includa toate detalile legate de coordonarea in timp, buget, etape si alte mentiuni despre cum si de ce proiectul trebuie pus in aplicare.
Un design de proiect bine facut va include de asemenea planuri pentru monitorizarea activitatilor si pentru comunicarea rezultatelor. Va include si cateva rezultate asteptate, precum si mijloacele de evaluare a rezultatelor. Pentru ca o schita de proiect, ca plan de actiune, nu inseamna doar programe de lucru sau bugete, o schita de proiect bine facuta va include si un plan de lucru si bugetul, iar argumentul (sau textul) sau principal va fi o justificare pentru amandoua.
Documentele de training din acest modul contin notite ale trainerilor, rezumate ale sesiunilor de lucru, precum si notite ale participantilor la pregatirea unui proiect comunitar.
Un lucru esential este ca designul nu trebuie facut de persoane din afara comunitatii sau de o factiune din cadrul comunitatii, ci de comunitatea ca intreg.
Rolul mobilizatorului este sa incurajeze si sa ghideze comunitatea in timpul schitarii proiectului intr-o maniera participativa, cu ipoteze si observatii realiste, puse intr-o forma practica si simpla astfel incat sa fie inteleasa de toti membrii comunitatii.
Desi toate modulele se intrepatrund, acest modul este intr-o mai mare masura legat de modulele peTrainingul de management, pe Brainstorming si pe Resursele comunitare.
Rezumat:
Acesta este un document cu instructiuni, mai ales pentru mobilizatorul comunitar si pentru membrii administratiei comunitatii alesi de comunitate ca intreg pentru a implementa dorintele comunitatii in procesele de planificare si de initiere a actiunilor.
Proiectul comunitar este un set organizat de actiuni care codifica alegerile prioritare si dorintele comunitatii ca intreg (nu ale unui individ singular, nu ale unei factiuni sau ale unui grup de putere din cadrul comunitatii, nu ale unei entitati din afara comunitatii).
Introducere:
Pe masura ce comunitatea se mobilizeaza si toti membrii ei participa la alegerea actiunilor care trebuie intreprinse, devine utila combinarea acestor alegeri si decizii intr-un proiect comunitar. Acest document este un ghid pentru structurarea proiectului in comunitate.
Veti vedea ca majoritatea deciziilor luate in procesul de mobilizare si organizare si in sesiunea de brainstorming sunt reflectate in designul proiectului comunitar. Aceasta este si intentia; un proiect bazat pe comunitate ar trebui sa reflecte alegerile si deciziile pentru intreaga comunitate.
Cele patru intrebari cheie:
Cand planificati un proiect comunitar si cand puneti pe hartie planul respectiv intr-un proiect comunitar, este folositor sa incepeti cu principiile designului de proiect, mai degraba decat sa descrieti doar ce subiecte veti aborda. Principiile sunt cuprinse in cele patru intrebari incluse in celelalte module, trainingul de management, brainstorming si asa mai departe.
Aceste patru intrebari cheie si unele variante ale lor sunt extinse si prezentate foarte detaliat in documentul de fata. Pe masura ce treceti in revista pe rand intrebarile si detaliile corespunzatoare lor, raspunsurile reprezinta fiecare din elementele designului de proiect. Nu va implicati in detalii intr-atat incat sa uitati ca cele patru intrebari formeaza o unitate; ele se completeaza logic una pe alta.
Acesta este setul fundamental al celor patru intrebari cheie ale managementului, intr-o metafora materiala:
Acesta este acelasi set, intr-o metafora geografica:
Intrebarile din primul set sunt adresate in termenii unei dorinte materiale: 'Ce' se doreste. Aceasta este o abordare utila daca prioritatile comunitatii pot fi exprimate in termeni de constructie, achizitie, intretinere, reparare sau proprietate asupra unui 'obiect' folositor si de valoare.
Intrebarile din primul set sunt adresate in termenii unei dorinte materiale: 'Ce' se doreste. Aceasta este o abordare utila daca prioritatile comunitatii pot fi exprimate in termeni de constructie, achizitie, intretinere, reparare sau proprietate asupra unui 'obiect' folositor si de valoare.
Experienta in lucrul cu comunitatile a demonstrat ca diferite comunitati cu venituri mici pot avea prioritati diferite, in functie de situatiile diferite in care se afla fiecare. De exemplu, comunitatile rurale sarace isi exprima adesea obiectivele prioritare in termeni de instalatii comunale, o clinica, o scoala, aprovizionarea cu apa, salubritate publica, drum de acces. Oamenii care locuiesc in mahalalele urbane pot avea aceleasi dorinte (adesea ca extensie a instalatiilor urbane existente) dar de asemenea ar putea dori sa se uneasca pentru a lupta pentru drepturile chiriasilor, pentru protectie impotriva vandalismului si infractiunilor si pentru alte modificari ale legilor si practicilor existente.
In fiecare caz cele patru intrebari inter-relationeaza ca o unitate: (1) se identifica dorinta, (2) se identifica resursele actuale, (3) se identifica mijloacele prin care se pot folosi acele resurse pentru atingerea acelor scopuri si (4) se prevad elemente ale impactului si consecintelor. Oricare ar fi metafora folosita, materiala, geografica sau de alta natura, cele patru intrebari (si raspunsurile la ele in termenii designului de proiect) raman la fel si se raporteaza unele la altele in acelasi fel. Trebuie remarcata aceasta unitate si aceasta relatie dintre intrebari inainte de a trece la extinderea celor patru intrebari la cele de care avem nevoie pentru a structura un proiect.
Intrebarile cheie extinse:
Daca designul unui proiect comunitar se bazeaza pe aceleasi patru intrebari, el este clarificat prin extinderea acestor intrebari. Aceasta nu scade din substanta acestor intrebari ci le explica.
De vreme ce designul proiectului este exprimat ca un document scris, aceste intrebari (lista extinsa) servesc drept capitole sau sectiuni in structura documentului.
Versiunea extinsa a acelorasi intrebari cheie, conform designului de proiect.
Intrebarea de management 'Ce vrem?' se extinde in primele trei intrebari de pe lista extinsa:
Obiectivele noastre specifica ce vrem. Ele vin ca raspuns la problema comunitara prioritara.
Intrebarea cheie de management 'Ce avem?' se extinde in:
'Ce avem' poate fi despartit in doua feluri de elemente: (1) ce avem util si valoros (resurse) ce ne va ajuta sa obtinem ce vrem, si (2) ce avem si ne va impiedica in obtinerea a ceea ce vrem (constrangeri). Acestea pot fi doua capitole sau sectiuni separate in designul proiectului.
Intrebarea 'Cum folosim ceea ce avem pentru a obtine ceea ce vrem' este extinsa in trei intrebari:
Numai o strategie (o cale de atingere a obiectivelor) este dorita si necesara. Asa cum se arata in sesiunea debrainstorming generarea catorva alternative si alegerea uneia este o metoda de a face procesul de luare a deciziilor mai participativ. Procesul de organizare este sarcina mobilizatorului, si ar trebui sa se bazeze logic pe obiectivele si strategia alese de comunitate.
Intrebarea 'Cum vom obtine ceea ce vrem cu ceea ce avem?' include de asemenea un buget. Bugetul rand-cu-rand ar trebui pus intr-o anexa. Fiecare rand din bugetul vostru detaliat ar trebui sa contina costurile totale pentru o categorie de buget. Randurile ar trebui sa fie grupate in tipuri de costuri similare (de exemplu salarii, vehicule, comunicare, combustibil, transport). Daca puteti, faceti distinctia intre elemente recuperabile (adica echipament care mai poate fi folosit si mai tarziu) si nerecuperabile (de exemplu consumabile care se folosesc si se termina).
Bugetul ar trebui sa fie o estimare realista a tuturor costurilor implicate in implementarea si operarea proiectului. Daca este posibil demonstrati potentialul comunitatii de a se baza pe fortele proprii sau sustinerea din alte resurse decat acelea pe care le solicitati. Estimarile costurilor ar trebui sa fie impartite pe categorii logice (elemente pe randuri) cum ar fi: salarii; consumabile si materiale; echipamente; transport si diurne; chirie; telefon. Contributiile voluntare pe care le faceti pentru proiect voi si membrii organizatiei voastre ar trebui sa fie enumerate si estimate cat de exact posibil in bani gheata. Specificati instalatiile fizice care sunt sau vor fi accesibile pentru proiect. Specificati echipamentele si consumabilele existente ale organizatiei voastre care vor fi folosite pentru acest proiect. Includeti alte contributii la acest proiect, de la guvern sau de la alte organizatii.
A patra intrebare, 'Ce se va intampla cand vom reusi?' se extinde in multe intrebari importante pentru designul proiectului. Acestea sunt rezumate prin:
Aceste trei lucruri sunt diferite dar sunt legate intre ele. Si ele sunt esentiale, chiar daca sunt adesea trecute cu vederea de mobilizatorii si liderii comunitari cu mai putina experienta.
Monitorizarea inseamna urmarirea procesului continuu al proiectului in timpul desfasurarii lui (in timp ce este 'implementat'). Nu numai actiunile intreprinse, ci si rezultatele actiunilor trebuie sa fie monitorizate. Aceasta este necesar pentru a mentine proiectul pe drumul cel bun. Raportarea este mijlocul (verbal si scris) prin care sunt informate despre monitorizare toate partile interesate. Evaluarea reprezinta emiterea de aprecieri in legatura cu ce se intampla (si cu 'impactul' sau rezultatele actiunii) pentru a schimba planurile, scopurile, obiectivele sau strategiile daca este nevoie.
Monitorizarea ar trebui sa fie facuta de:
Designul proiectului ar trebui sa explice cum vor fi masurate si verificate realizarile proiectului.
Pregatirea si primirea rapoartelor trebuie sa fie hotarate si descrise in designul proiectului. Un accent deosebit ar trebui pus pe raportarea rezultatelor sau output-urilor (adica a efectelor proiectului, comparativ cu obiectivele planificate definite ca atare in propunerea de proiect) si nu doar pe raportarea activitatilor proiectului (care reprezinta input-uri).
Dincolo de ceea ce este esential:
Daca cele patru intrebari cheie de management, impreuna cu extinderea lor in aproximativ o duzina de capitole ale designului de proiect, cuprind esenta designului de proiect comunitar, mai sunt cateva elemente pe care le puteti adauga la design. Majoritatea acestor elemente suplimentare sunt enumerate si descrise in alt modul, Propunerea de proiect. Motivul este ca exista un amestec de activitati intre structurarea unui proiect si obtinerea de fonduri externe pentru acest proiect. Adaugarea lor la designul proiectului imbunatateste gradul de intelegere a proiectului propus si clarifica orice intrebari pe care le-ar avea membrii comunitatii in legatura cu el.
Mai mult, uneori scapam din vedere faptul ca in cazul unui proiect bazat pe comunitate, cei mai importanti donatori sunt insisi membrii comunitatii. Timpul, energia, intelepciunea si gandirea pe care le doneaza comitetul executiv de asemenea ii aseaza pe membrii acestuia pe locuri fruntase de pe lista donatorilor. Atunci cand se structureaza un proiect comunitar, aceasta ar trebui sa se realizeze ca raspuns la dorintele exprimate de comunitate (asa cum au fost ele generate printr-o sesiune de brainstorming). Cand designul este complet iar documentul proiectului este redactat si pregatit, el ar trebui sa fie retrimis in comunitate pentru feedback si supus cercetarii publice amanuntite, pentru a se confirma faptul ca reflecta cu fidelitate prioritatile comunitatii ca intreg.
Alte elemente care pot fi adaugate includ:
Nu vom include aici descrieri ale acestor elemente aditionale. Pentru descrierile lor si pentru motivele pentru care ar putea fi incluse, mergeti la Propunerile de proiect
Concluzie:
Atunci cand comunitatea ca intreg a hotarat asupra actiunii de intreprins, aceasta poate fi exprimata ca un proiect. Un proiect ar trebui sa fie structurat. Elementele centrale ale proiectului ar trebui sa fie produsul unui brainstorming condus de mobilizator; detaliile ar trebui stabilite de comitetul executiv ales de comunitate.
Setul de instructiuni de mai sus a aratat ca elementele esentiale ale designului sunt generate de cele patru intrebari cheie de management. Dincolo de aceste elemente esentiale sunt de asemenea enumerate altele, care vor ajuta la clarificarea naturii proiectului in fata comunitatii si altor donatori.
Anexa: Model:
Mai jos avem un model sau o mica schita a unui design de proiect:
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Sociologie | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
