Persoanele varstnice in atentia societatii

Persoanele varstnice in atentia societatii

Argumente demografice

Populatia majoritatii tarilor sufera, in prezent, o transformare majora: aparitia grupei de varsta a treia, cu pondere mare, ceea ce constituie un factor esential de presiune in societate: raportul dintre numarul indivizilor productivi si numarul indivizilor consumatori scade continuu, in timp ce cerintele de ingrijire si integrare sociala a varstnicilor cresc, pe masura ce speranta de viata la nastere creste.

Figura 1. Speranta de viata la nastere, comparativ pe tari

Sursa: H.-N. L. Teodorescu, M. Chelaru, A. Kandel, I. Tofan, M. Irimia: Fuzzy Methods in Tremor Assessment, Prediction and Rehabilitation. Int. J. Artificial Intelligence, in Medicine, nr. 1-2, 2001 (North Holland).

Figura 2. Segmentele de varsta (tineri, sub 20 ani, varsta medie, 20-65 ani si varsta a treia, peste 65 ani), comparativ pe tari

Sursa: H.-N. L. Teodorescu, M. Chelaru, A. Kandel, I. Tofan, M. Irimia: Fuzzy Methods in Tremor Assessment, Prediction and Rehabilitation. Int. J. Artificial Intelligence, in Medicine, nr. 1-2, 2001 (North Holland).

Modificarile majore in structura populationala necesita schimbari structurale in societate: la nivel economic, legislativ, in sfera serviciilor, dar si la nivelul mentalitatatilor si al comportamentelor individuale si sociale. In toata lumea, se recunoaste, in prezent, ca exista o slaba intelegere a implicatiilor acestor tendinte populationale si exista o slaba pregatire a societatii si economiei pentru a face fata acestei noi provocari. Lipseste, pe de o parte, infrastructura de asistenta sociala necesitata stringent de noua populatie, iar calitatea vietii acestei grupe de varsta poate creste in masura in care vor creste si eforturile de cunoastere si intelegere din perspective pluridisciplinare: sociopsihologic, economic, legislativ, etic, religios.

Detalieri pentru Romania

19,14 % din populatie este in varsta de peste 65 de ani

3 148 905 PV din totalul populatiei : 21 673 328

Durata medie a vietii a crescut

1932 - 42,01 ani    + 29,31 ani

1956 - 63,17 ani M - 61,48 ani + 8,1 ani

F - 64,99 ani

1981-1983 - 69,90 ani M - 66,83 ani + 1,42 ani

F - 72,40 ani

2002-2004 - 71,32 ani - M - 67,74 ani

F - 75,06 ani

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei 2004

Legislatie

Legile cadru in Romania referitoare la persoanele varstnice sunt urmatoarele:

- Cadrul de organizare, functionare si finantare a sistemului de asistenta sociala este determinat de Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala. In sensul acesteia asistenta sociala, componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul asigura prevenirea, limitarea si inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane si are ca obiectiv protejarea persoanelor care, din cauze economice, fizice, psihice sau sociale, nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile sociale, sa isi dezvolte propriile capacitati si componente pentru integrarea sociala. In cadrul prezentei legi sunt determinate doua tipuri de actiuni sociale: prestatii sociale si servicii sociale.

- Ordonanta Guvernului nr. 68/2004 clarifica si sa defineste statutul servicii sociale, ca fiind un ansamblu de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale si de grup si sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau juridice.

- H.G. nr. 1317/2005 privind sprijinirea activitatilor de voluntariat in domeniul serviciilor de ingijire la domiciliu pentru persoanele varstnice.

2. Legile specifice:

- Legea nr.17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice -reprezinta legea de baza privind protectia persoanelor varstnice si care da dreptul la angajarea unui ingrijitor la domiciliu, sarcina ce revine consiliilor locale.

- H.G.nr.886/2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a persoanelor varstnice.

- Ordinul nr.318/2003 privind organizarea si functionarea ingrijitorilor la domiciliu.

- H.G.nr.541/2005 privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele varstnice in perioada 2005-2008.

- H.G.nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum si in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice, persoanelor fara adapost si persoanelor victime ale violentei in familie si a finatarii acestor programe.

- Ordinul nr.246/2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice.

3. Legi colaterale

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Protectie sociala

Pensionari de asigurari sociale in 2004 - 6 205 000

Pensia medie / luna / persoana in 2004 - 2 039 438 lei

Numar mediu de pensionari in sem. IV 2006 - 5 828 000

Pensia lunara medie a pensionarilor si beneficiarilor de ajutor social in sem. IV 2006:

3.190. 000 lei

Sursa: INS

Concluzii

Grila de analiza utilizata (demografica, legislativa) reflecta abordarea     nediferentiata a segmentului de populatie de peste 60-65 de ani.

Modalitatile prin care societatea sustine persoanele varstnice, sunt orientate catre ameliorarea efectelor saraciei si nu catre catre mentinerea insertiei sociale a persoanelor varstnice.

Populatia varstnica pare a fi un public captiv deoarece apeleaza la institutiile si serviciile publice ca la o prima si ultima solutie pentru rezolvarea situatiilor limita in care se afla.

Heterogenitatea populatiei varstnice

Elemente de diferentiere

Barbati si femei

Celibatari si casatoriti, vaduvi si divortati

Profesiuni si activitati diferite

Educatie, cultura diferite

Apartenenta religioasa si credinte diferite

Zone rezidentiale si locuinte diferite

Traiectorii si istorii de viata diferite

Boli diferite

Procese de imbatranire diferite

Categorii de varstnici (criteriul incapacitatilor)

Persoane varstnice fara incapacitati

Persoane varstnice cu incapacitati minore (surmontabile)

Persoane varstnice cu incapacitati grave

Persoane varstnice dependente

Persoane varstnice fara incapacitati

Constituie marea majoritate (60-70 ani)

Au o buna stare a sanatatii fizice si mentale

Duc o viata autonoma aproximativ 15-20 ani, din care, o parte in cuplu

Lipsa unei ocupatii constante, timp indelungat, constituie factor de risc ` pentru:

Vidarea de sens a propriei existente

Manifestari anxioase si depresive

Deteriorarea perceptia de sine si a perceptiei sociale

Marginalizare / excludere sociala

Inregimentarea in categoria asistatilor

Obiective individuale si sociale

Renuntarea la orice discriminare pe criteriul varstei deorece:

Este contrara valorilor umane fundamentale

Are consecinte negative asupra vietii emotionale, sanatatii mentale ca si in plan economic si social

Prelungirea vietii profesionale

Dezvoltarea si implicarea in structuri de voluntariat

Recentrarea pe viata familila (familia extinsa)

Persoane varstnice cu incapacitati minore (surmontabile)

Deficiente senzoriale

Artroze ale genunchilor / soldului

Patologii tratabile

Nu sunt asociate deficiente cognitive

Responsabilitati sociale

Mentinerea insertiei sociale este nu doar posibila ci si de dorit

Facilitatrea deplasarii si a vietii cotidiene: transportul urban, scari rulante, ascensoare, elemente de urbanism, accesibilitate institutiilor

Informarea si sensibilizarea publicului

Persoane varstnice cu incapacitati grave

Persoane cu varste foarte inaintate (80 ani si peste)

Mai multe boli dintre care unele invalidante

Activitatea intelectuala putin sau deloc alterata

Responsabilitati sociale

Ajutor pentru mentinerea unor activiati care sa dea sens vietii, mentinerea interesului pentru, si a legaturilor cu ceilalti ( din familie sau din afara familiei)

Este recomadabila mentinerea la domiciliu cu efectuarea de amenajari domestice, ergonomice si ajutor menajer partial

Utilizarea mijloacelor moderne de comunicare pentru evitarea izolarii si a sentimentului de a fi abandonat

Diversificare si intensificarea formarii geriatrice si gerontologice pentru personalul de ingrijire si asistenta din sistemele medical si social, ca si pentru membrii familiilor

Infiintarea de centre specializate pentru evaluari geriatrice, consultatii si consiliere de specialitate

Mentinerea autonomiei timp cat mai indelungat

Persoane varstnice dependente

Progresiv, anumite persoane isi pierd autonomia, mai ales ca urmare a unei maladii degenerative cerebrale

Cel mai adesea dependenta se instaleaza dupa varsta de 85 ani, desi sunt si situatii in care varsta de instalare coboara pana la 50 ani

Responsabilitati sociale

Asigurarea unei vieti demne

Acordarea de ajutor si sustinere profesionala familiei / anturajului

Concluzii

Foarte curand populatia varstnica va reprezenta 1/4 din populatia tarii.

Este imperios necesara adoptarea unei strategii de mentinere a persoanelor varstnice inserate si integrate in societate pentru a nu-si trai batranetea in inutilitate, izolare, abandonin asteptarea mortii.

Trebuiesc stimulate activitatea si dorinta de a trai, favorizate legaturile sociale

Informarea populatiei privind normalitatea fenomenului imbatranirii in vederea renuntarii la prejudecati, spaime, distorsiuni perceptive privind batranetea.

Renuntarea la toate formele de discriminare bazate pe varsta.

Valorizarea imaginii si a utilitatii sociale a varstnicilor

Cresterea calitatii vietii persoanelor varstnice

Dezvoltarea formarii in gerontologie si geriatrie

Diversificarea si adaptarea serviciilor de ingrijire

Dezvoltarea cercetarii