 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Proiectarea cercetarii calitative
Etapele unei cercetari calitative. Identificarea unei probleme de cercetare. Pregatirea cercetarii: precizarea conceptelor; formularea intrebarilor de cercetare; alegerea strategiilor si metodelor de cercetare; delimitarea universului de studiu, alegerea locatiei si accesul; esantionarea. Planificarea, administrarea si realizarea practica a unei cercetari calitative de teren.
Bibliografie (O - obligatorie, R - recomandata)
O. Tutty, Leslie M.; Rothery, Michael A.; Grinnell, Richard M. (2005) Cercetarea calitativa in asistenta sociala. Faze, etape si sarcini, Iasi: Polirom, pp. 38-56.
O. Bryman, Alan (2001) Social Research Methods, Oxford: Oxford University Press, pp. 267-268.
1. Etapele unei cercetari calitative
O problema sociala poate deveni o problema de cercetare atunci cand:
a) este de interes pentru comunitatea stiintifica (cercetare fundamentala).
b) este de interes pentru un beneficiar (institutie, organizatie, grup) care finanteaza cercetarea.
Fazele procesului de cercetare calitativa (adaptat dupa Bryman, 2001)
|
1. Identificarea unei probleme sociale si formularea temei de cercetare
| ||
|
2. Proiectarea cercetarii (pregatirea metodologiei si planificarea aspectelor practice ale cercetarii)
| ||
|
|
|
|
|
4. Analiza si interpretarea datelor; verificarea datelor culese
| ||
|
si/sau generarea unei teorii
|
5a. Reformularea mai exacta a intrebarilor de cercetare |
|
|
6. Redactarea raportului de cercetare |
2. Identificarea unei probleme sociale si formularea temei/ problemei de cercetare
O problema sociala poate sa atraga atentia unui cercetator din diverse motive:
a) il intereseaza personal pe respectivul cercetator din motive practice sau stiintifice
b) este de interes pentru un beneficiar care are intentia declarata de a finanta studierea respectivei probleme, in scopul obtinerii de informatii relevante pentru activitatea sa sau de solutii la anumite probleme.
A) In cazul in care un cercetator este interesat de o problema a societatii in care traieste, din motive personale sau profesionale, pentru a putea sa realizeze o cercetare este nevoit sa identifice atat posibilii beneficiari ai studiului sau, cat si sursele de finantare necesare.
Beneficiar = orice grup, organizatie, institutie, comunitate interesate de rezultatele unei cercetari pe o anumita tema
Avem mai multe categorii de beneficiari ai cercetarii stiintifice:
- comunitatea stiintifica (ansamblul de specialisti dintr-un anumit domeniu) - finalitatea cercetarii o constituie progresul cunoasterii, iar rezultatele muncii de cercetare iau forma publicatiilor stiintifice.
- institutiile publice (institutiile oficiale care administreaza viata unei comunitati) - finalitatea cercetarii o constituie obtinerea de informatii specifice despre respectiva comunitate, precum si rezolvarea de probleme de interes public; rezultatele iau forma rapoartelor de cercetare.
- organizatiile non-guvernamentale (organizatii publice sau private care sprijina activitatea institutiilor publice in anumite domenii de interes public - sanatate, saracie, ajutorarea persoanelor dezavantajate social etc) - finalitatea cercetarii o constituie obtinerea de informatii despre grupurile care fac obiectul de activitate al respectivelor institutii, precum si rezolvarea in interesul respectivelor grupuri sau al intregii comunitati; rezultatele iau forma rapoartelor de cercetare
- institutii de interes privat (organizatii private, firme etc.) - finalitatea cercetarii o constituie obtinerea de informatii specifice domeniului de activitate al respectivelor organizatii, precum si identificarea de solutii la problemele cu care acestea se confrunta; rezultatele iau forma rapoartelor de cercetare
Finantatori = acei beneficiari ai rezultatelor unei cercetari care sunt dispusi sa sustina financiar desfasurarea investigatiilor.
Pentru a putea obtine finantarea unei cercetari, cercetatorul trebuie sa elaboreze un proiect (propunere) de cercetare pe care sa il/ o prezinte posibililor beneficiari ai studiului sau.
Caracteristicile metodologice si cele administrative ale unei propuneri/ unui proiect de cercetare, precum si adecvarea acestuia la nevoile beneficiarilor asigura reusita sau nereusita obtinerii finantarii.
In situatia de fata, identificarea unei probleme sociale si transformarea sa intr-o problema de cercetare concreta este o initiativa a cercetatorului. Acesta:
- stabileste relevanta temei de cercetare pe care o propune (de ce si cat de importanta este respectiva tema, carei probleme sociale reale isi propune sa ii dea raspuns),
- stabileste posibilii beneficiari (pentru cine este importanta si cui foloseste concret),
- stabileste obiectivele demersului sau (ce se urmareste, care sunt scopurile alegerii temei, care sunt aspectele punctuale la care isi propune sa raspunda cercetarea respectiva).
- formuleaza cadrul metodologic (construieste obiectul cercetarii)
- planifica activitatile practice ale cercetarii (activitatile de pregatire a cercetarii, cand si unde se realizeaza cercetarea, in cat timp, cu cati bani, cu ce mijloace materiale, cu ce resurse umane)
- stabileste modalitatile de prezentare a rezultatelor cercetarii
- stabileste conditiile de validare a cercetarii
B) In cazul in care exista o institutie sau o organizatie care comanda o cercetare din proprie initiativa si apoi cauta specialisti care sa o realizeze, identificarea problemei sociale, si uneori chiar formularea temei/ problemei de cercetare, nu mai este la dispozitia cercetatorului, ci a finantatorului.
In aceste situatii, cercetatorul este nevoit sa isi proiecteze cercetarea in conditiile impuse de finantator, cu referire la:
- obiectivele cercetarii (ce asteapta finantatorul de la respectiva cercetare)
- aspectele administrative si financiare ale cercetarii (ce competente trebuie sa aiba cercetatorii, unde se realizeaza cercetarea, in cat timp, cu cati bani si cum pot fi folositi banii respectivi etc.)
- uneori, aspecte metodologice ale cercetarii (ce metode si tehnici sa se foloseasca, pe ce populatie sau esantion, chiar si de la ce intrebari de cercetare se va porni)
- conditiile de validare a cercetarii (sub ce forma se prezinta rezultatele, cum se verifica autenticitatea si veridicitatea datelor)
In ambele situatii de mai sus, elementul decisiv al unei cercetari il constituie circumscrierea (formularea, operationalizarea) foarte clara si concreta a unei probleme de cercetare care sa corespunda unei probleme sociale reale.
Procesul de delimitare si precizare a unei teme/ probleme de cercetare reprezinta simplificarea problemei sociale de la care am pornit prin selectarea doar a acelor aspecte pe care cercetatorul le considera relevante (si pe care le precizeaza concret sub forma unor obiective de cercetare).
Selectarea se face prin urmatoarele operatii:
a) identificarea unei probleme din societate si motivarea relevantei studierii acesteia (ce importanta are pentru stiinta sau pentru societate)
Exemplu:
Problema de pornire: Lipsa de implicare a studentilor in viata academica a UBB este o problema organizationala pentru respectiva universitate si pentru clientii sai, deoarece: a) afecteaza functionarea interna a institutiei, scade calitatea procesului de inatamant, in care sunt implicate atat cadrele didactice, cat si studentii; b) blocheaza realizarea obiectivelor de performanta ale institutiei prin lipsa competitivitatii academice; c) afecteaza imaginea institutiei pe termen mediu si lung. Am observat aceasta problema a institutiei studiind statisticile referitoare la prezenta la cursuri si seminarii; numarul mic de cercuri studentesti numarul mic de reviste editate de studenti; numarul mic de sesiuni de comunicari stiintifice studentesti [date concrete].
Formularea problemei de cercetare: Evaluarea aspectelor motivationale ale implicarii studentilor in viata academica a UBB
b) stabilirea obiectivelor cercetarii (ce scopuri se doresc a fi atinse prin aceasta cercetare, care sunt acele aspecte ale problemei care il intereseaza pe cercetator)
Exemplu:
Obiectivele principale ale cercetarii
1. Sa descriem caracteristicile centrale ale perceptiei studentilor referitoare la activitatea lor scolara
1.a. sa identificam aspecte motivationale legate de invatare ale studentilor
1.b. sa identificam temele centrale ale orizontului de asteptari al studentilor cu privire la activitatea universitara
1.c.
2. Sa identificam motivele implicarii sau neimplicarii studentilor in viata academica
2.a Sa identificam motivele absenteismului la cursuri
2.b Sa identificam motivele neparticiparii la activitati extracuriculare
2.c.
3. Sa descoperim aspectele institutionale care produc nemultumire in randul studentilor si solutii pentru ameliorarea lor
3.a. Sa intelegem relatiile de comunicare dintre dascali si studenti, din perspectiva ambelor categorii de actori universitari
3.b. Sa interpretam perceptia studentilor fata de functionarea administrativa a UBB
3.c.
c) identificarea utilitatii problemei de cercetat (ce rezultate sau solutii practice sunt vizate)
Exemplu:
Culegerea de informatii referitoare la tema are ca finalitate practica:
- Descrierea unor registre motivationale fata de implicarea in activitatea academica a studentilor pornind de la care se pot construi instrumente standardizate de evaluare prin care UBB poate evalua periodic efectivul studenetesc
- Descrierea unor elemente specifice ale stilurilor de viata ale studentilor pe care UBB le poate folosi atunci cand isi construieste oferta de activitati extracuriculare
- Identificarea blocajelor de comunicare dintre studenti si cadrele didactice; pe baza lor UBB poate construi strategiile viitoare de personal
Formularea unei teme/ probleme de cercetare - pornind de la o problema sociala - si proiectarea modalitatilor de a o studia empiric (pregatirea metodologiei) - poarta denumirea de construire a obiectului de cercetare.
3. Pregatirea metodologiei cercetarii (construirea obiectului unei cercetari)
Fazele pregatirii metodologice a unei cercetari calitative:
precizarea si definirea conceptelor de baza si elaborarea unor scheme conceptuale cu care se lucreaza
formularea unor intrebari de cercetare (interogatii de pornire)
stabilirea unei strategii, a unor metode si tehnici de cercetare, precum si elaborarea instrumentelor de cercetare
identificarea populatiei de studiat (universul cercetarii), a subiectilor sau a unitatilor de cercetare (cazurile)
alegerea unei locatii (site sau "teren")
identificarea modalitatilor de acces la "teren" si la subiecti (obtinerea consimtamantului sau colaborarea cu un membru al grupului studiat)
selectia subiectilor sau a unitatilor de cercetare (esantionarea cazurilor, momentelor sau evenimentelor)
1) Precizarea si definirea conceptelor de baza; elaborarea unor scheme conceptuale
Pornind de la formularea temei de cercetaresi a obiectivelor cercetarii putem identifica conceptele-cheie cu care vom opera in elaborarea intrebarilor de cercetare.
Se realizeaza o lista de concepte care urmeaza a fi utilizate:
Exemplu:
motivatie
implicare a studentilor
viata academica
predare-invatare-evaluare
reprezentari mentale
orizont de asteptari
activitati extracuriculare
stiluri de viata
Se realizeaza o schema conceptuala - set de legaturi posibile intre concepte, legaturi pe care ne propunem sa le studiem si pe care ne bazam formularea interogatiilor de cercetare
Exemplu:
|
Caracterisitici generale ale vietii academice: - caracteristici ale ale statutului de student al UBB - procesul de invatare
- viata academica extracuriculara
- identitatea institutionala/ reprezentari ale brandului academic al UBB |
|
Caracteristici ale mediului in care traiesc studentii: - stilul de viata - conditii familiale |
|
Motivatii ale neimplicarii studentilor
- satisfactia scolara - atitudinea fata de munca - asteptari si proiecte de viata |
|
Caracteristici ale interactiunilor cotidiene in mediul academic: - relatia cu profesorii - relatia cu colegii |
2) Formularea intrebarilor de cercetare
Intrebarile de cercetare (sau interogatiile de pornire) sunt acele intrebari pe care cercetatorul si le adreseaza siesi si ale caror raspunsuri reprezinta rezolvari ale problemei de cercetare. Cu alte cuvinte, pentru a sti ce informatii sau date sa culeaga pe parcursul cercetarii de teren, cercetatorul trebuie sa-si fixeze niste puncte de interes dupa care sa se orienteze. "Ce informatii doresc eu sa aflu referitor la tema mea de cercetare pentru a putea sa-mi ating obiectivele propuse?"
Exemplu: Evaluarea aspectelor motivationale ale implicarii studentilor in viata academica a UBB
Obiectiv 1: Sa descriem caracteristicile centrale ale perceptiei studentilor referitoare la activitatea lor scolara
Obiectv 2: Sa identificam motivele implicarii / neimplicarii studentilor in viata academica
Cerinte pentru formularea intrebarilor de cercetare:
- sa fie clare, inteligibile si sa evite ambiguitatea
- sa fie focalizate pe o idee, dar nu foarte inguste
- sa nu fie abstracte, sa poata fi operationalizate, adica sa fie usor de transformat in instrumente de culegere a datelor
- sa fie relevante pentru tema cercetarii
- sa fie legate de concepte care se pot documenta prin consultarea unei bibliografii (sa fie usor de legat de teorie)
- sa fie fezabile, adica cercetatorul sa poata raspunde la ele cu ajutorul resurselor pe care le are la indemana
- sa fie de interes atat pentru cercetator, cat si pentru beneficiari
Intrebarile de cercetare urmaresc orientarea cercetatorului catre obtinerea de informatii:
a) descriptive: se urmareste ca informatiile vizate sa descrie sau redau o situatie, un comportament, o stare de fapt
b) interpretative: se urmareste ca informatiile vizate sa dea cercetatorului posibilitatea de a formula explicatii sau interpretari referitoare la posibile cauzele sau motivele pentru care apare o situatie sau un comportament
Intrebarile de cercetare pot fi formulate avand la baza:
- fie experienta cercetatorului, atunci cand tema este relativ inedita si nu s-au mai facut cercetari prealabile
- fie literatura de specialitate, atunci cand exista lucrari teoretice sau empirice pe tema aleasa
- fie cerintele exprese ale unui finantator
Intrebarile de cercetare sunt cele care ghideaza intregul proces al cercetarii calitative Orice omisiune, ambiguitate sau neglijenta poate afecta intregul demers de cercetare. Pe parcursul cercetarii, inclusiv in etapa de culegere a datelor, intrebarile de cercetare pot fi clarificate si reformulate, eventual adaugate intrebari noi, in functie de rezultatele partiale ale cercetarii.
3) Stabilirea unei strategii si a unor metode de cercetare
Dupa formularea intrebarilor de cercetare, pasul urmator il constituie stabilirea modalitatilor prin care se va face culegerea informatiilor, adica prin care se va incerca gasirea raspunsurilor la interogatiile de pornire.
In acest sens, se construieste un design (aranjament) de cercetare si se identifica metodele adecvate pentru a culege informatii care sa raspunda la intrebarile de cercetare.
3.a) Stabilirea strategiei de cercetare:
Strategii transversale: culegerea de date se face la un singur moment de timp (exista o singura sesiune de culegere de date)
A) Strategia studiului de caz unic (intrinsec, respectiv instrumental): culegerea de date de la un singur caz la un singur moment de timp pentru descriere
|
Cazul 1 |
Momentul t_1 |
|
Sub.1 |
|
|
Sub.2 |
|
|
Sub.3 |
|
|
Sub.n |
Se foloseste pentru:
B) Strategia studiului de caz multiplu: culegerea de date de la mai multe cazuri la un singur moment de timp pentru comparatie
|
Cazul 1 |
Momentul t_1 |
|
Sub.1 |
|
|
Sub.2 |
|
|
Sub.3 |
|
|
Sub.n |
|
|
Cazul n |
Momentul t_1 |
|
Sub.1 |
|
|
Sub.2 |
|
|
Sub.3 |
|
|
Sub.n |
Se foloseste pentru:
Strategii longitudinale: culegere de date se face la momente succesive de timp pentru a vedea evolutia fenomenelor studiate (exista mai multe sesiuni de culegere de date de la aceleasi unitati de cercetare sau aceiasi subiecti).
Ex.: Motivatia pentru invatare la studentii de la asitenta sociala pe parcursul celor 3 ani de studii.
|
Momentul t_1 |
Momentul t_n |
|
|
Sub.1 |
Sub.1 |
|
|
Sub.2 |
Sub.2 |
|
|
Sub.3 |
Sub.3 |
|
|
Sub.n |
Sub.n |
3.b) Stabilirea metodei/ metodelor de cercetare si a tehnicilor adecvate
Dupa stabilirea strategiei sau designului de cercetare, se stabilesc metodele de culegere a datelor pe care le va utiliza cercetatorul in investigatia de teren.
Odata stabilite metodele, se poate trece la construirea instrumentelor de cercetare specifice, pornind de la intrebarile de cercetare formulate in etapa 2.
4) Identificarea populatiei de studiat (universul cercetarii) si a unitatilor de cercetare (cazurile investigate)
Populatia de studiat (universul cercetarii) reprezinta ansamblul de indivizi, de grupuri, de colectivitati sau organizatii care au legatura cu tema de cercetare.
Exemplu: In cazul evaluarii motivatiei studentilor cu privire la implicarea in viata academica a UBB, populatia de studiat o constituie totalitatea studentilor din UBB, indiferent de anul de studiu, profilul la care studiaza sau limba de studiu.
Desigur, nu toti indivizii din universul cercetarii ne pot oferi informatii relevante pentru cercetarea noastra. Spre deosebire de cercetarile cantitative, in care toti indivizii din populatia de studiat sunt egali din punct de vedere al cercetatorului si sunt selectati pe baza unor criterii externe cercetarii (criterii statistice), in abordarea calitativa subiectii cercetarii pot fi ierarhizati in functie de diferite criterii specifice temei de cercetare.
Exemplu: In cercetarea noastra, daca din motive practice ne intereseaza informatii culese de la indivizi care reprezinta relee informationale (gate-keepers, informants), atunci vom considera sefii de ani sau de grupe drept subiecti ai cercetarii noastre.
Daca vrem sa studiem comparativ opiniile si comportamentele extreme, vom considera drept posibili subiecti doar studentii de la extremele ciclului universitar (anul I, anul IV).
Daca vrem sa vedem cum se formeaza opiniile despre invatare in context natural, atunci cazurile noastre nu vor mai fi indivizi sau persoane, ci grupele de studiu.
Unitatea de cercetare inseamna acea parte din realitate asupra careia ne indreptam atentia; poate fi un grup, o activitate sau o situatie (o gasca de cartier, pescuitul in Delta, o greva muncitoreasca). Practic, unitatea de cercetare reprezinta cazul pe care noi il studiem. Unitatea de cercetare presupune existenta unuia sau mai multor subiecti ai cercetarii.
Exemple de unitati de cercetare
- indivizi: motivatiile studentilor de participare la cursuri
- familia: tipuri de educatie in familiile monoparentale
- grupuri: viata de noapte la gastile din Manastur
- organizatii: strategii de comunicare publica ale primariilor din judetul Cluj
- evenimente (o manifestatie de strada)
5) Alegerea unei locatii (site sau "teren")
Alegerea locatiei/ locatiilor de desfasurare a cercetarii de teren este etapa ulterioara circumscrierii populatiei studiate sau a unitatilor de cercetare. Acesta reprezinta locul exact in care se va face culegerea propriu-zisa a datelor.
Exemplu: Pentru exemplul dat, se pot alege ca locatii caminele A1, A2, XVI, II si IV din complexul Hasdeu sau cladirile facultatii de Sociologie, de Stiinte Economice si de Fizica. (alegerea terenului se motiveaza atat in raport cu tema si universul cercetarii, cat si in functie de aspectele practice ale cercetarii - exemplu: am ales respectivele camine deoarece respecta criteriul diferentei intre stilurile de viata ale studentilor: XVI este camin exclusiv de baieti, II si IV exclusiv de fete, iar A1 si A2 sunt mixte; posibilitatea de a face observatie in aceste camine este mai mare deoarece membrii echipei de cercetare locuiesc in Hasdeu etc.)
Alegerea terenului se face in functie de:
- posibilitatea ca in acea locatie sa se gaseasca unitati de cercetare sau subiecti care sa ofere informatii in legatura cu tema cercetata
- facilitatile de acces pe care le ofera locatia respectiva (cat de usor e sa "intri" in teren)
- resursele umane si materiale de care dispunem
6) Identificarea modalitatilor de acces la "teren" si la subiecti (obtinerea consimtamantului sau colaborarea cu un membru al grupului studiat)
Modalitati de acces in teren:
a) Formale - aprobari oficiale scrise ale institutiei in care se desfasoara culegerea de informatii
b) Informale - acordul verbal sau scris al persoanelor cercetate (consimtamant informat)
c) Accesul prin intermediul unui complice sau colaborator (informator-cheie) care face parte din grupul studiat - in studiile etnografice sau in cazul observatiei cu identitate disimulata (ascunsa)
Cererea de aprobare a accesului de catre institutia in care se stabileste locatia cercetarii trebuie sa contina obligatoriu:
numele solicitantului si apartenenta lui institutionala;
scopul pentru care face cercetarea si beneficiarul cercetarii;
descrierea pe scurt a temei de cercetare
activitatile care urmeaza sa fie desfasurate de cercetator in institutia respectiva (studierea unor documente, observatii, interviuri) si persoanele din institutie care vor fi participante la aceste activitati
in ce scopuri urmeaza a fi folosite datele culese;
cum se va asigura anonimatul institutiei si persoanelor implicate, precum si confidentialitatea informatiilor culese.
Scrisoarea de solicitare a consimtamantului informat al subiectilor cercetati trebuie sa contina urmatoarele aspecte - (Tutty et al., 2005, pp.52-53):
- antetul institutiei in numele careia se realizeaza cercetarea
- comunicarea temei cercetarii
- comunicarea beneficiarului sau a finantatorului
- motivarea alegerii ca respondent a persoanei careia i se adreseaza scrisoarea
- comunicarea si motivarea scopului principal al cercetarii
- asigurarea persoanei de anonimatul si/sau confidentialitatea convorbirii
- comunicarea temelor abordate in cadrul convorbirii
- comunicarea duratei si locului intalnirilor
- comunicarea faptului ca interviul se va inregistra doar cu acordul persoanei
- comunicarea scopului si mijloacelor de inregistrare si a conditiilor de arhivare/ distrugere
- comunicarea drepturilor persoanei de a refuza sau intrerupe in orice moment convorbirea, fara nici un fel de consecinte
- comunicarea posibilelor riscuri psihologice sau legale pe care si le asuma persoana, in functie de declaratiile pe care le va face (acest aspect depinde de specificul temelor discutate pe parcursul interviului)
- multumirile pentru eventualul accept acordat de persoana careia i se adreseaza scrisoarea.
7) Selectia subiectilor sau a unitatilor de cercetare (esantionarea cazurilor, momentelor sau evenimentelor)
Spre deosebire de cercetarea cantitativa, in care se folosesc esantioane probabiliste (pentru a asigura cerintele reprezentativitatii), in cercetarea calitativa se foloseste esationarea intentionala (orientata catre un scop - purposive sampling).
In cercetarea calitativa, esantionarea inseamna selectarea unui numar de cazuri necesar culegerii datelor. Cazuri pot fi nu numai indivizi, ci si grupuri, evenimente, momente de timp.
Strategii de esantionare intentionala (purposive sampling):
|
Tip de esantionare |
Scopul |
|
Prin eterogenizare sau variatie maxima |
Identificarea tiparelor comune ale cazurilor; se cauta o diversitate cat mai mare de cazuri |
|
Prin omogenizare |
Reducerea diferentelor si aprofundarea detaliilor specifice; se cauta cazuri cat mai asemanatoare |
|
Bulgare de zapada |
Identificarea cazurilor de la indivizi care stiu alti indivizi care stiu care cazuri au informatii necesare cercetarii; pentru localizarea informatorilor-cheie |
|
Cazul deviant sau extrem |
Studierea fenomenului in situatii neobisnuite; selectarea cazurilor neobisnuite (de ex. un om de afaceri de mare succes in domeniul olaritului) |
|
Cazul tipic |
Subliniaza caracteristicile normale, obisnuite |
|
Cazul critic |
Studierea cazurilor "barometru", la care se manifesta foarte puternic fenomenul studiat (de ex. daca secretarul primariei din sat nu intelege reglementarile unei decizii adminstrative, atunci probabil ca nimeni nu le intelege) |
|
Intentionat stratificata |
Pentru compararea unor subgrupuri omogene din cadrul unui esantion eterogen |
|
Criteriala |
Cazurile indeplinesc un anumit criteriu stabilit de cercetator si semnificativ pentru cercetare (de ex. cei care provin din familii cu un singur parinte) |
|
Oportunistica sau emergenta |
Se urmaresc cai neprevazute; produce informatii noi; exploratorie |
4. Planificarea si redactarea unei propuneri de cercetare calitativa
Planificarea unei cercetari reprezinta setul de activitati practice pe care le desfasoara un cercetator pentru a-si organiza munca de culegere de date inainte de intrarea in teren, in asa fel incat sa eficientizeze activitatile din teren.
Planificarea cercetarii poate fi redactata sub forma unui proiect (sau unei propuneri) de cercetare, atunci cand aceasta este elaborata in vederea obtinerii unei finantari din partea unui posibil beneficiar.
Proiectul (propunerea) de cercetare are urmatoarele parti componente:
|
A. Pagina de titlu - titlul proiectului, datele de contact ale cercetatorilor, perioada de desfasurare a cercetarii, datele de contact ale beneficiarului. B. Rezumatul proiectului (1/2 - 1 pagina) C. Partea de continut a proiectului: C.1. Introducere: Formularea temei de cercetare a) identificarea problemei sociale la care raspunde cercetarea si motivarea relevantei acesteia b) stabilirea obiectivelor cercetarii c) identificarea utilitatii rezultatelor cercetarii C.2. Sinteza studiilor de specialitate care trateaza tema respectiva a) Precizarea conceptelor de baza cu care se lucreaza b) Rezumatul ideilor desprinse in urma consultarii lucrarilor de specialitate C.3. Metodologia cercetarii a) elaborarea schemelor conceptuale si formularea intrebarilor de cercetare b) stabilirea si descrierea strategiilor si metodelor de cercetare utilizate; motivarea alegerii acestora si adecvarea la obiectivele cercetarii; sublinierea avantajelor si limitelor respectivelor metode c) identificarea si descrierea populatiei de studiat si a unitatilor de cercetare vizate (cazuri sau participanti la cercetare) d) alegerea si descrierea locatiei ("terenului"), precum si a modalitatilor de acces in respectiva locatie (formalitatile de obtinere a accesului si a consimtamantului informat) e) descrierea modalitatilor de selectie a subiectilor (criteriile si procedurile de esantionare) f) descrierea procedurilor (activitatilor concrete) de culegere a datelor g) descrierea procedurilor de analiza a datelor C.4. Resursele materiale si umane necesare cercetarii C.5. Bugetul general si detaliat al cercetarii C.6. Planificarea temporala a activitatilor C.7. Considerentele etice (riscurile la care pot fi supusi atat subiectii cercetarii, cat si cercetatorul, precum si solutiile de diminuare a acestor riscuri). D. Referintele bibliografice (lista lucrarilor consultate) E. Anexele E.1. CV-urile cercetatorilor, cu sublinierea competentelor in domeniul temei proiectului E.2. Lista activitatilor realizate in proiect de catre fiecare cercetator E.3. Formularele de consimtamant si scrisorile de acceptare E.4. Instrumentele de culegere a datelor (ghiduri de interviu; grile de observatie; chestionare de recrutare etc.) E.5. Alte anexe impuse de finantator sau considerate importante de catre cercetator |
Fazele proiectarii unei cercetari calitative:
Teme de retinut:
1. Cum se formuleaza o problema/tema de cercetare calitativa
2. Cum se formuleaza obiectivele unei cercetari calitative
3. Cum se formuleaza intrebarile de cercetare in investigatiile calitative
4. Tipuri de intrebari de cercetare si legatura lor cu obiectivele de cercetare
MEMENTO: Diferente semnificative intre abordarea cantitativa si abordarea calitativa
in procesul cercetarii
Comparatie teoretica intre abordarea cantitativa si cea calitativa (adaptat dupa Bryman, 2001):
|
Abordarea cantitativa |
Abordarea calitativa |
|
|
Orientarea fata de relatia teoriei cu cercetarea empirica |
Deductiva = teoria este premisa cercetarii de teren si se supune testarii |
Inductiva = teoria este generata de cercetarea de teren |
|
Orientarea epistemologica |
Pozitivista = centrare pe interpretarea realitatii sociale de catre cercetatori, conform teoriilor in vigoare |
Interpretativista = centrare pe interpretarea realitatii sociale de catre subiectii cercetarii, conform propriilor lor perspective |
|
Orientarea ontologica |
Obiectivism = realitatea sociala este un fenomen obiectiv, un fapt social exterior actorilor sociali |
Constructivism = realitatea sociala este rezultatul construit al interactiunii dintre actorii sociali |
Diferente operationale (practice) intre cercetarea cantitativa si cea calitativa (adaptat dupa Chelcea, 2001):
|
Cantitativ |
Calitativ |
|
Faptele sunt masurate obiectiv prin instrumente si indicatori standardizate/ti |
Caracteristicile studiate sunt evaluate de catre cercetator prin utilizarea unor instrumente si criterii nestandardizate, dependente de contextul cercetarii |
|
Centrarea pe variabile sau fenomene (Intereseaza caracteristicile comune ale unei populatii, ale membrilor unei categorii) |
Centrarea pe interactiuni si cazuri particulare (Intereseaza caracteristicile specifice, contextuale ale unui grup sau ale unei categorii) |
|
Independenta de valori (Se folosesc judecati factuale; judecatile de valoare sunt excluse din demersul stiintelor pozitive) |
Accepta si recunoaste valorile (Judecatile de valoare sunt parte integranta a vietii subiectilor studiati si sunt acceptate ca atare de catre cercetator) |
|
Independenta de context (Centrarea pe corectitudinea aplicarii standardelor metodologice indiferent de contextul in care se culeg datele; Focalizarea pe perspectiva cercetatorului, pe modul in care teoria explica comportamentele subiectilor cercetarii |
Sensibila la context (Centrarea pe activitatea de teren si pe ideile care se pot desprinde din interactiunea cu subiectii cercetarii in contexte variate; Focalizarea pe perspectiva subiectilor, pe semnificatiile date de acestia propriilor comportamente |
|
Multe cazuri (Esantioane reprezentative statistic) |
Putine cazuri (Esantioane intentionale, contextuale) |
|
Analize statistice (Folosirea de cifre, indicatori statistici, tabele, grafice) |
Analize tematice (Folosirea unui limbaj expresiv, a naratiunii, a imaginilor foto sau video) |
|
Cercetatorul este detasat de subiecti (Datele sunt culese prin intermediul unor operatori care nu sunt obligatoriu cercetatori) |
Cercetatorul este implicat in relatia cu subiectii (Datele sunt culese de catre membrii echipei de cercetare) |
ANEXA - exemplu practic de proiectare a unei cercetari pe baza de interviuri calitative
Tema cercetarii: Aspecte atitudinale ale participarii studentilor la activitatile scolare din UBB
Problema de pornire
Lipsa de implicare a studentilor in viata academica a UBB este o problema organizationala pentru respectiva universitate si pentru studentii sai, deoarece: a) afecteaza functionarea interna a institutiei, scade calitatea procesului de invatamant, in care sunt implicate atat cadrele didactice, cat si studentii; b) blocheaza realizarea obiectivelor de performanta ale institutiei prin lipsa competitivitatii academice; c) afecteaza imaginea institutiei pe termen mediu si lung.
Obiectivele cercetarii
Rezultate practice vizate
Sinteza teoretica
[Prezentarea ideilor desprinse din studiul bibliografiei]
Metodologia cercetarii
[In urma consultarii lucrarilor citate anterior]
1. Precizarea si definirea conceptelor de baza; [elaborarea unor scheme conceptuale]
In cercetarea noastra prin activitati scolare intelegem toate acele activitati care se desfasoara in spatiul unei facultati conform planului de invatamant oficial. In aceasta categorie intra:
cursurile
seminariile
orele de consultatii
Prin atitudine intelegem .. [aleg definitia conform literaturii consultate]
In cercetarea noastra utilizam conceptul de atitudine cu urmatoarele dimensiuni:
cognitiva (perceptia) - se refera la modul in care studentii inteleg si isi reprezinta mental relatia lor cu scoala (ce cred ei?)
afectiv-motivationala: se refera la motivatiile, satsifactiile si insatisfactiile pe care le traiesc studentii in relatie cu scoala (ce motive au? Ce simt fata de?)
comportamentala - se refera la modul in care se comporta in situatii concrete (ce fac efectiv?)
Prin participarea studentilor la activitati scolare intelegem:
participarea propriu-zisa a studentilor la cusuri si seminarii
realizarea de catre studenti a sarcinilor didactice
implicarea studentilor in activitatile de evaluare a cadrelor didactice
2) Formularea intrebarilor de cercetare
[vezi mai jos pagina 4]
3). Stabilirea strategiei si a metodei/ tehnicii de cercetare
Am ales strategia studiului de caz multiplu, deoarece intentionam sa comparam rezultatele intre reprezentanti de la mai multe facultati pentru a descoperi:
a) elementele comune, care dau seama de caracteristicile Universitatii in ansamblu
b) diferentele care apar, pentru a stabili legaturi intre aparitia anumitor elemente specifice facultatilor si influenta acestora asupra atitudinii studentilor
Tehnica de cercetare pe care o propunem este acea a interviului individual semistructurat (ghidat).
Avantajele acestei tehnici, in cazul nostru sunt:
Dezavantajele pe care le putem identifica sunt:
4) Identificarea populatiei de studiat si a unitatilor de cercetare (cazurile)
Populatia generala vizata de noi este cea a studentilor din UBB. Insa, deoarece resursele materiale nu ne permit studiere tuturor facultatilor, am ales sa comparam intre ei studentii de la doua facultati din UBB, pe care le vom alege dupa criteriul caracteristicilor contrastante. In cazul nostru, vom alege Fac. de Fizica si Facultatea de Stiintele comunicarii, deoarece:
profilurile celor doua sunt opuse: real vs. umanist
nr. de studenti atrasi este disproportionat (1:4)
In cadrul acestor facultati, ne propunem sa ne concentram asupra unui segment de studenti cu anumite caracteristici care sunt relevante pentru cercetarea noastra si anume:
studenti la invatamant cu frecventa, deoarece avem posibilitatea sa realizam interviuri fata in fata doar cu cei care locuiesc in Cluj.
Studenti care sunt cel putin in anul II de facultate, deoarece consideram ca acestia au informatiile ce raspund obiectivelor noastre.
5. Alegerea unei locatii (site sau "teren")
Cercetarea se va desfasura la sediul celor 2 facultati. [Motivez alegerea]
6. Identificarea modalitatilor de acces la "teren" si la subiecti
Accesul in sediul facultatilor se poate realiza usor, deoarece participarea la cursuri este libera in UBB
Primul pas pentru a avea acees sa subiectii cercetarii este sa solicitam de la Decanatul fiecarei facultati aprobarea pentru:
a obtine de la secretariat un tabel cu studentii facultatii si mediul lor de rezidenta
a realiza cercetarea in interiorul institutiei
Cererea de acces este prezentata in Anexa [cererea se anexeaza la propunera de cercetare].
Subiectii nostri vor fi contactati in mod direct, in pauza dintre cursuri.
7. Selectia subiectilor
Cercetarea se va realiza pe un esantion teoretic stratificat de 20 de studenti, 10 de la Fac de Fizica si 10 de la Fac de Stiintele Comunicarii.
Subiectii nostri vor fi selectati din listele obtinute de la secretariat in ordine alfabetica, respectand urmatoarele criterii de stratificare.
|
Criterii |
Nr. subiecti |
|
|
Fac de comunicare |
Fac de fizica |
|
|
Femei | ||
|
Barbati | ||
|
Mediu urban | ||
|
Mediu rural | ||
Aceste criterii sunt relevante pentru cercetarea noastra, deoarece consideram ca cele doua caracteristici (sexul si mediul de rezidenta) diferentiaza atitudinile studentilor fata de scoala.
PROCESUL DE OPERATIONALIZARE A OBIECTIVELOR SI INTREBARILOR DE CERCETARE
Transformarea intrebarilor de cercetare in intrebari de interviu
Ob = obiectiv al cercetarii
IC = intrebare de cercetare
IG = intrebare principala de interviu (consemn)
|
Aspecte atitudinale ale participarii studentilor la activitatile scolare din UBB |
|||||||||||||||
|
Ob1. Descrierea perceptiei studentilor fata de statutul de student UBB si fata de activitatile scolare din UBB |
Ob2. Identificarea surselor de satisfactie si insatisfactie scolara |
Ob3. Identificarea de solutii pentru imbunatatirea relatiei dintre studenti si institutia de invatamant |
|||||||||||||
|
IC1.1 Care sunt atributele percepute ale statutului de student in general si de student la UBB in particular? |
IC1.2. Cum se raporteaza studentii la procesul de predare-invatare? Dimensiuni: Opinie-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----Comportament Factual-------- ----- ------ ----- ----- ---------Ideal In general -------------In particular |
IC 2.1 Care sunt motivele pentru care studentii au ales UBB? |
IC 2.2. Care sunt asteptarile studentilor de la UBB? Trecut --- Prezent |
IC 2.3. Care sunt motivele de multumire/ nemultumire ale studentilor? |
IC 3.1 Ce solutii propun studentii pentru imbunatatirea activitatii scolare in UBB? |
||||||||||
|
IG 1 Va rog sa-mi spuneti in cateva cuvinte ce inseamna pentru dvs. sa fiti student? |
IG 2 Ce inseamna pentru dvs. faptul ca sunteti student al UBB? |
IG 5 Va rog sa imi spuneti care este parerea dvs. despre invatamantul universitar din Romania? |
IG 6 Care este parerea dvs. despre cum se face scoala la facultatea la care studiati? |
IG 8 Sa trecem acum la lucruri mai concrete si sa vorbim despre ceea vi s-a intamplat dvs. de cand sunteti student. Ce imi puteti spune despre modul de predare al profesorilor dvs? |
IG 9 Cum ar trebui sa se desfasoare cursul ideal in opinia dvs.?. |
IG 10 Povestiti-mi despre modul in care va implicati dvs. in activitatea scolara. Cum caracterizati participarea dvs. la cursuri? |
IG 3 Din ce motive ati ales specializarea pe care o urmati acum? |
IG 4 In tara exista mai multe univ. care au aceasta specilizare. Care sunt motivele pentru care ati ales UBB? (intrebare ecou) |
IG 7 Inainte de a incepe facultatea, cum v-ati imaginat ca va fi viata de student in UBB? Va rog sa imi faceti o scurta descriere. |
IG 11 Care sunt satisfactiile pe care le aveti in privinta modului in care se face scoala la facultatea la care sunteti student? |
IG 12 Ce va nemultumeste privitor la facultatea pe care o urmati? |
IG 13 Ce solutii propuneti conducerii UBB pentru imbunatatirea activitatilor didactice? (intrebare ecou) |
|||
|
a. Care considerati ca este cel mai mare avantaj? |
a. Care considerati ca este cel mai mare avantaj? |
a. Referitor la conditiile materiale? |
a. Referitor la conditiile materiale? |
a. Care sunt aspectele pozitive? Exemplificati, va rog! |
a. Ce sa faca profesorul? |
a. Care sunt motivele pentru care alegeti sa mergeti la anumite cursuri? |
a. Care dintre aceste lucruri au fost implinite de UBB? |
a. Ce puteti spune referitor la conditiile materiale? |
a. Ce ar trebui schimbat in activitatea conducerii univ.? |
||||||
|
b. Dar cel mai mare dezavantaj? |
b. Dar cel mai mare dezavantaj? |
b. Referitor la calitatea profesorilor? |
b. Referitor la calitatea profesorilor? |
a. Care sunt aspectele negative? Exemplificati, va rog! |
b. Ce sa faca studentul? |
a. Care sunt motivele pentru care alegeti sa absentati de la anumite cursuri? |
b. Care sunt cele pe care nu le-ati gasit in UBB? |
b. Dar referitor la calitatea cadrelor didactice? |
b. Ce ar trebui schimbat in activitatea profesorilor.? |
||||||
|
| |||||||||||||||
a., b. = intrebare de continuare (relansare
Utilizarea resurselor umane si materiale
Exemplu:
|
Membrii echipei |
Sarcini |
Materiale necesare |
|
Popescu M. |
Se documenteaza asupra bibliografiei |
Legitimatie de biblioteca |
|
Participa la elaborarea propunerii de cercetare | ||
|
Realizeaza 4 interviuri individuale |
Reportofon |
|
|
Georgescu S. |
Se documenteaza asupra bibliografiei |
Legitimatie de biblioteca |
|
Asigura accesul la teren |
Adeverinta din partea decanului Fac. de Sociologie care atesta faptul ca cercetarea se incadreaza in sarcinile didactice ale cursului de MTCS |
|
|
Realizeaza 4 interviuri individuale |
Reportofon |
|
|
Transcrie interviurile proprii |
Computer |
Planificarea cronologica (temporala) a activitatilor
Exemplu [un alt exemplu este modelul extras din Arksey, Hilary; Knight, Peter (1999) Interviewing for Social Scientists: An Introductory Resource with Examples, London: Sage Publications, p.62., vezi anexa a doua de la Tema 3]
|
Saptamana Activitatea | ||||||||||||||
|
Studiul bibliografiei |
x |
x | ||||||||||||
|
Elaborarea sintezei teoretice |
x | |||||||||||||
|
Elaborarea metodologiei cercetarii |
x |
x | ||||||||||||
|
Construirea ghidului de interviu |
x | |||||||||||||
|
Testarea si modificarea ghidului de interviu |
x | |||||||||||||
|
Realizarea accesului la teren (obtinerea aprobarilor) |
x |
x | ||||||||||||
|
Realizarea interviurilor pe teren |
x |
x | ||||||||||||
|
Transcrierea interviurilor |
x | |||||||||||||
|
Elaborare dosarului de cercetare |
x |
x |
Considerente etice
(Ce masuri se vor lua pentru protejarea subiectilor.)
Cum se va asigura anonimitatea subiectilor?
Cum se va asigura confidentialitatea informatiilor?
Care sunt procedurile practice prin care se obtine consimtamantul informat al subiectilor?
Daca si cum se vor aduce la cunostinta subiectilor rezultatele cercetarii?
ANEXA - FORMULAR PENTRU PROPUNEREA DE CERCETARE
Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Specializarile: Sociologie si Antropologie
PROPUNERE DE CERCETARE
(SCHITA)
(se completeaza casetele libere)
A. Titlul PROPUS pentru lucrare (este orientativ), datele de contact ale autorului.
C.1. Formularea temei/problemei de cercetare
a) identificarea problemei sociale sau de interes stiintific la care raspunde cercetarea si motivarea relevantei acesteia
b) stabilirea scopului principal al studiului/cercetarii, eventual a intrebarilor teoretice de la care porneste investigatia
c) identificarea relevantei si utilitatii rezultatelor cercetarii
C.2. Sinteza studiilor de specialitate care trateaza tema studiata
a) Precizarea si definirea conceptelor de baza cu care se va lucra si care vor directiona cautarea si citirea literaturii de specialitate
b) Rezumatul ideilor desprinse in urma consultarii primare a lucrarilor de specialitate (pentru completarea propunerii, minim 3 articole din reviste de specialitate)
C.3. Metodologia cercetarii
a) formularea obiectivelor specifice de cercetare, precum si a intrebarilor de cercetare;
b) formularea unor ipoteze de lucru sau a unui model interpretativ asumat (prezentarea unei anumite teorii preluate din lucrarile de specialitate consultate, propuse pentru verificare) de la care se porneste investigatia (doar daca este cazul);
c) elaborarea unei scheme conceptuale (clarificare teoretica a conceptelor principale specifice temei studiate si prezentarea grafica a legaturilor dintre acestea)
d) descrierea strategiei si metodelor de cercetare vizate; motivarea alegerii acestora si adecvarea la obiectivele cercetarii; sublinierea avantajelor si limitelor respectivelor metode
e) identificarea si descrierea populatiei de studiat (universul cercetarii) si a unitatilor de cercetare vizate (cazuri sau participanti la cercetare)
f) alegerea si descrierea locatiei ("terenului"), precum si a modalitatilor de acces in respectiva locatie (inclusiv modalitatile de protectie a subiectilor - etica cercetarii)
g) descrierea modalitatilor avute in vedere pentru selectia cazurilor, subiectilor si/sau momentelor (criteriile si procedurile de esantionare avute in vedere)
h) descrierea procedurilor si tehnicilor propuse pentru culegerea datelor (activitatile concrete de teren necesare pentru administrarea practica a culegerii de date)
i) descrierea procedurilor propuse pentru analiza datelor
C.4. Resursele materiale si umane necesare cercetarii
C.6. Planificarea cronologica a activitatilor
1. Se planifica activitatile de documentare detaliata
2. Se planifica metodologia cercetarii, planul de culegere si analiza a datelor
3. Se planifica resursele umane si materiale necesare cercetarii
4. Se planifica activitatile practice (procedurile) de culegere a datelor
5: Se planifica activitatile practice de analiza a datelor
6. Se planifica activitatile de elaborare a raportului de cercetare (lucrarii de licenta)
EXEMPLU
|
Saptamana |
|||||||||||||||||||||||
|
Activitatea | |||||||||||||||||||||||
|
Scrierea propunerii de cercetare |
x |
x | |||||||||||||||||||||
|
Studiul literaturii de specialitate |
x |
x |
x |
x |
x |
| |||||||||||||||||
|
Elaborarea si redactarea sintezei teoretice |
x |
x |
x | ||||||||||||||||||||
|
Elaborarea metodologiei cercetarii (eventual si redactarea) |
x |
x |
x | ||||||||||||||||||||
|
Construirea instrumentelor |
x |
x | |||||||||||||||||||||
|
Testarea si modificarea instrumentelor |
x | ||||||||||||||||||||||
|
Realizarea accesului la teren (obtinerea aprobarilor) |
x |
x | |||||||||||||||||||||
|
Culegerea datelor |
x |
x |
x |
x |
x | ||||||||||||||||||
|
Construirea bazelor de date, codarea si stocarea datelor |
x |
x |
x | ||||||||||||||||||||
|
Prelucrarea primara a datelor |
x |
x | |||||||||||||||||||||
|
Analiza si interpretarea datelor |
x |
x |
x | ||||||||||||||||||||
|
Redactarea si predarea pe capitole a lucrarii (specificate capitolele si saptamanile calendaristice) |
x |
x |
x |
x |
x.. | ||||||||||||||||||
|
Verificarea si completarea lucrarii | |||||||||||||||||||||||
|
Tiparirea formei finale si predarea lucrarii |
x.. |
x | |||||||||||||||||||||
|
x |
|||||||||||||||||||||||
Legenda
Saptamana (Saptamanile din programare nu trebuie neaparat sa fie si saptamani calendaristice succesive).
1: 12-18 nov.2007
2: 19-25 nov.2007
3: 03-09 dec.2007
D. Referintele bibliografice (lista lucrarilor consultate)
E. ANEXE
E.3. Formularele de consimtamant si scrisorile de acceptare
E.4. Instrumentele de culegere a datelor (ghiduri de interviu; fise de observatie; chestionare de recrutare pentru focus-grupuri etc.)
X. Alte precizari
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Sociologie | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
