Purtarea rebela a adolescentilor

I. Introducere

Intr-una din zile eram la birou, prinsa de problemele zilnice, fara a intra prea mult in discutie cu colegii mei. Dar, fara sa vreau, fara nici cea mai mica intentie, m-am surprins a fi prea atenta la discutiile dintre ei, discutii care in mod normal n-ar fi trebuit sa ma intereseze, deoarece nu am inca un copil.

Discutia era simpla, desi tema ei era complicata. Fiecare isi expunea problemele pe care le intampina cu propriul copil. Astfel de discutii nu ma atrag, deoarece mi+am tot spus ca "Pana s-o face al meu mare . !", dar de data aceasta am fost atenta, surprinzand ceva comun: toti erau adolescenti, in primele clase de liceu.

Am ridicat privirea din calculator si am surprins expresiile de pe fetele colegilor mei: erau ingrijorati si preocupati sa-si dea sfaturi unul celuilalt, exemplificand cu propria odrasla. N-am spus nimic atunci, dar mi-am propus sa caut pe internet, in carti, la biblioteca din oras si sa concep un proiect general care sa vizeze optimizarea actiunilor educative ale parintilor din perspectiva psihologiei educatiei.

Zis si facut!

II. Cazuri

Iata care erau cazurile prezentate de colegii mei:

Fiica mea are 15 ani. Este desteapta, talentata si incapatanata. De la varsta de 13 ani este foarte nerespectuoasa si mereu ma contrazice. Pentru ca este singurul meu copil, nu stiu daca acest comportament al ei este normal. Daaa este pedepsita, mereu face pana la urma cum vrea ea. Este o fata capabila, dar foarte lenesa. Am incercat sa o fac sa se apuce de invatat, dar s-a suparat pe mine si mi-a spus ca eu nu ii ofer destule, ca lucrurile ei nu sunt toate de firma si ca ar trebui sa ii cumpar mai multe haine pentru ca ceilalti colegi sa nu se ia de ea. Cum sa reusesc sa o conving sa se apuce de invatat, fara sa traiesc cu acest sentiment de vinovatie, mi-e frica sa nu fac ceva gresit si sa nu reusesc sa ii recastig respectul.

Am un baiat de 15 ani care considera ca mereu poate avea sau face ceea ce vrea. Este in echipa de fotbal a liceului, dar si de baschet. Notele lui au coborat de la 10 la 9, apoi la 8 si au ajuns la 7 si 6 si stim ca fumeaza si bea ocazional. Mereu mie imi spune ceva, iar mamei lui altceva. Aceste minciuni duc la probleme intre noi. Deseori spune ca nu ii pasa de reguli, ca oricum face ce vrea el. Am incercat sa il pedepsim, dar negociaza cu noi sa vina tarziu acasa si vine mult mai tarziu decat a promis si in plus spune ca nu a promis nimic. Cum credeti ca ar trebui sa rezolvam problemele dintre noi?

Fiica mea are aproape 17 ani. Pana anul trecut ne-am inteles foarte bine aproape tot timpul. Era un copil cu note foarte bune la scoala, acum risca sa repete anul. Vrea sa-si puna cercel in spranceana, si ne certam mai tot timpul de cand o prietena de-a ei si-a pus cercel. Nu-mi place asta si nu vreau ca fiica mea sa o faca. Este vina mea? Ce pot sa fac sa o readuc pe drumul cel bun?

Fiul meu are niste prieteni pe care eu nu prea ii agreez. Si mi-e teama de influentele pe care le-ar putea avea asupra lui. Cum sa fac sa nu fie tentat sa fumeze sau sa ia droguri?

Fata mea are 15 ani si are un prieten de ceva timp (prietenul este un pic mai mare ca ea). Am observat ca isi doresc 'ceva mai mult' dar nu stiu cum sa o abordez si daca ar trebui sa o las sa faca pasul acesta.

Am o fetita de 16 ani si este foarte complexata de faptul ca este cam grasuta. La acest fapt contribuie foarte mult si colegii de scoala. Eu tot timpul o incurajez, ii spun cat de frumoasa este, cat de fina si inteligenta. Ii arat toate celelalte calitati pe care le are, la fel fac toti din familie, dar cateodata ii reproseaza tatalui ei faptul ca seamana in partea lui si nu cu mine. Nu stiu cum sa mai procedez cu ea. Cum sa o abordez si sa o ajut?

III. Motivatia

Am spus si la inceput ce ma motiveaza: vreau sa-mi ajut colegii, fara a avea pretentia ca le stiu pe toate. Dar fiind din afara situatie pot privi la rece si pot cauta, fara pertinenta, raspunsuri.

Am cautat pe internet si in carti, am stat de vorba cu cea mai buna prietena a mea profesoara de matematica la un liceu tehnologic si pot spune ca am reusit sa pun o caramida la optimizarea actiunilor parintilor.

Am remarcat ca exista multa literatura despre cresterea copiilor - adolescentilor, care ofera sfaturi practice si specifice.

Atunci cand parintele se declara invins, adolescentul capata si mai multa putere.

Lucrarea de fata ar putea fi vasta, dar ea se opreste la a ajuta doar aceste 6 cazuri, elel putandu-se largi, deoarece asa cum se spune "nicio nenorocire nu vine singura".

IV.Motive principale pentru purtarea rebela a adolescentilor

Regulile sunt neclare. Regulile parintilor si consecintele incalcarii lor sunt formulate verbal - deci interpretabile - sau inventate din mers.

Nu tii pasul cu modul de a gandi al adolescentului. Un adolescent scapat de sub control te poate invinge si face sa dai inapoi printr-un dar special, numit perceptie sociala sporita. Copilul tau poate derula in minte atatea scenario diferite cate se dovedesc necesare pentru a descoperi o bresa in regal formulata de parinte sau in consecintele incalcarii ei.

Ciupitul corzilor sensibile. Daca nu vrea sa faca asa cum ii ceri, de multe ori adolescentul iti ciupeste corzile cu adevarat "fierbinti", si asta ca sa-l enerveze pe parinte si sa-l faca sa se simta frustrat. Ei au un fel de al saselea simt prin care detecteaza précis sensibilitatile parintilor, reusind, la un moment dat, sa-i faca pe acestia sa dea inapoi. Iata de ce se intampla ca parintele sa renunte.

Betia de putere a adolescentilor. Atnci cand copilul tau adolescent, intre 12 si 18 ani, preia controlul asupra starii de spirit din casa si din viata parintilor printr-un comportament extreme, el isi asuma puterea unui adult - fara sa fie pregatit pentru asa ceva din punctual de vedere al dezvoltarii.

Principiul placerii. De ce oare atat de multi dintre noi mancam toate porcariile, fumam sau nu facem niciun fel de miscare, desi stim foarte bine ca toate acestea ne vor conduce la obezitate, la cancer de plamani sau la vreun atac de cord? Asa gandesc si adolescentii scapati de sub control. Ei nu vad dincolo de ziua de maine, si cu atat mai putin dincolo de saptamana viitoare. Progresele tehnologice nu fac decat sa inrautateasca lucrurile (de cele mai multe ori). Adolescentii de astazi au totul la dispozitie: mancare instant, mesaje instant, apeluri instant pe telefoanele mobile. Majoritatea adolescentilor de astazi se asteapta sa primeasca totul de-a gata - instant.

Puterea grupului de prieteni. In ziua de astazi grupul de prieteni - gasca - are o teribila influenta asupra mintii, inimii si sufletului unui adolescent. Daca grupul are valori indoielnice sau prezinta un comportament negative, adolescentul are toate sansele sa scape din ce in ce mai mult de sub control. In privinta dezvoltarii, anii de adolescenta sunt dificili pentru aproape oricine. Atunci cand hormonii incep sa se manifeste adolescentii se trezesc prinsi la mujloc intre copilarie si maturitate. Pe de o parte copilul tau vrea sa ramana copil si sa se simta in siguranta in bratele tale; pe de alta parte, vrea sa descopere si sa experimenteze ce inseamna sa fii matur si sa te bucuri de libertati de adult. Aceasta perioada poate crea deruta si insingurare. Este firesc ca adolescentii sa se indrepte catre prietenii lor - care arata, gandesc si se comporta la fel ca ei - si nu catre parinti, pentru a fi acceptati. Acceptarea aceasta poate avea insa un pret cam ridicat. Ca sa nu fie "dat afara din gasca", fiecare trebuie sa urmeze regulile gastii, cum ar fi sa fure din magazine, sa-si infiga bijuterii prin diverse parti ale corpului, sa bea, sa fumeze, sa se drogheze, sa poarte haine "de ciumec".

Folosirea gresita a fortelor exterioare. In ziua de azi, din ce in ce mai multi dintre parinti isi lasa copiii adolescenti in seama unor personae si factori din exterior - consilieri, psihiatri, spitale, tabere disciplinare, tratamente medicamentoase - care sa-I repare. Si totusi, chiar daca la inceput acesta ar fi raspunsul cautat se poate transforma rapid intr-o sabie cu doua taisuri. Chiar daca la inceput se simte o ameliorare sau chiar o "vindecare", dupa un timp sau chiar la scurt timp problema poate sa apara. Si asta pentru ca altii s-au chinui sa-l remodeleze pe copilul tau si nu tu, parintele.

V. Harta infrangerii si

noua autostrada catre success

O varianta este sa vezi cauza acestui comportament intr-un dezechilibru chimic, o boala mintala sau "in faptul cert" ca adolescentul tau este fragil si incapabil de mai bine. Daca sustii aceasta varianta, vei apela, probabil, la specialistii din afara. La urma urmei, te gandesti, un dezechilibru sau o boala mentala necesita interventia unui specialist. Nu esti tu omul care sa ia fraiele in maini si sa impiedice personal raul comportament al copilului tau.

O alta varianta pleaca de la ideea ca adolescentul a intrat intr-un cerc vicios, ca este incapatanat sau are nevoie de mai multa fermitate parinteasca. Daca sustii aceasta a doua varianta, vei ajunge probabil la concluzia ca adolescentul trebuie sa dea socoteala pentru orice comportament nelalocul lui, si anume sa-ti dea tie socoteala.

VI. Modalitati de ameliorare a relatiilor parinte - copil adolescent

Pune pe hartie un contract cu reguli si consecinte

Orice constructor serios iti va spune ca, daca nu-ti construiesti casa pe o fundatie solida , ea se va prabusi. In cazul de fata fundatia este un contract scris, solid, care sa contina reguli clare si concise efective ale incalcarii lor.

Intelegerile facute intre copil si parinte trebuie asezate pe hartie:

a)     Abordeaza numai una sau doua probleme deodata. Trebuie sa-ti faci o lista cu cele mai importante schimbari care vrei sa se petreaca in comportamentul adolescentului tau. Scrie-le pe o bucata de hartie si pune-ti urmatoarele intrebari pe marginea fiecareia dintre ele: Este schimbarea asta cu adevarat importanta pentru mine?, Pot sa las lucrurile asa cum sunt?, Ce s-ar intampla daca as astepta?, Ce pierd daca nu fac nimic?, Tine schimbarea asta de viata personala?     Stabileste o ierarhie a problemelor cu care se confrunta adolescentul, de la cea mai importanta la cea mai putin importanta, incepand cu chestiunile legate de siguranta personala. Se pot combina mai multe liste intr-una singura. Parintii isi pot face fiecare lista lui si apoi discuta, compara si se pun de acord.

b)     Transforma problemele in reguli concrete. Unul dintre motivele principale pentru care contractele dau gres este acela ca adolescentii au o abilitate neobisnuita de a gasi brese in reguli, daca acestea nu sunt precis definite. Transformarea problemelor de pe lista proprie (chiulitul de la scoala, nerespectarea orei de intoarcere acasa, fugitul de acasa) in reguli concrete de comportament, daca raspunzi la intrebarea: Ce anume din tot ce spune sau face copilul meu adolescent arata limpede ca se confrunta cu problema cutare?

c)     Defineste precis consecinta incalcarii unei reguli

d)     Utilizeaza consecinte atat pozitive, cat si negative

e)     Formuleaza corect contractul scris

f)      Include parerea si experienta adolescentului

g)     Fii consecvent in urmarirea scopului: Nu-i spune adolescentului lucruri pe care nu poti sau nu vrei sa le faci si indeplineste tot ce spui ca intentionezi sa faci; cu cat reusesti mai mult sa te tii de regula anterioara, cu atat trebuie sa aplici mai putine pedepse.

h)     Prinde-ti adolescentul facand ceva bine si acorda-i bile albe. Iata cateva exemple de bile albe:

Anticiparea dificultatilor: cum sa gandesti cu cel putin doua mutari inaintea adolescentului

Dupa ce ai pus pe hartie contractul, trebuie sa anticipezi tot ce ar putea sa nu mearga - si asta inainte de a pune in functiune regulile si consecintele nerespectarii lor. Ai nevoie de mai multe planuri de urgenta sau de rezerva, cu care sa parezi toate eventualele proiectile venite din partea adolescentului.

a)     Vino cu un Plan B daca planul A nu merge, prin alcatuirea unei liste de scenarii de tipul "Ce fac daca . ".

b)     Anticipeaza urmatoarea mutare a adolescentului. E important sa incerci sa anticipezi cum va reactiona adolescentul la planurilor tale de rezerva si sa-l dezarmezi de la bun inceput. La orice actiune noua pe care o vei initia, adolescentul va raspunde cu o reactie egala si de sens contrar, intr-un ultim efort disperat de a recastiga pozitia pierduta.

c)     Anticipeaza problemele de familie subiacente. Contractul si planurile de rezerva vor functiona prost sau vor da gres cu totul daca nu anticipezi si nu rezolvi problemele familiale precum discordia conjugala, conceptiile diferite despre cresterea copiilor, violenta conjugala sau alcoolismul. In general, problemele serioase sunt: conflictele conjugale, severitatea excesiva, asistenta din afara, lipsa de afectiune, obiceiul de a tine lectii sau morala, stiluri diferite de crestere a copiilor, divortul dificil, relatiile cu parintii vitregi, parintele unic, abuzul de alcool, droguri sau jocuri de noroc, bolile mintale, depresia, violenta conjugala, abuzul sexual, amenintari sau tentative de sinucidere.

Corzile sensibile: de ce copilul tau adolescent castiga toate bataliile

a)     Descopera-ti propriile corzi sensibile ca parinte. Cele mai importante ar fi: "Niciodata nu ma lasi sa fac nimic!", "nu ma iubesti!", "Nu pot sa te sufar pe tine/familia asta!", "Nu esti tu mama/tatal meu - nu sunt obligat sa te ascult!", injuraturile sau vorbitul urat, o privire scarbita, un gest necuvenit, o voce plangacioasa, "O sa fac cutare rau mie/tie/altora!", "Urasc scoala: nu ma mai duc la scoala!", "O sa fug de acasa!", minciuna

b)     Descopera corzile sensibile ale adolescentului Dupa ce ti-ai descoperit propriile puncte nevralgice, este la fel de important sa stii care sunt corzile sensibile pe care si tu sa i le ciupesti, voluntar sau involuntar, copilului tau adolescent. Cand tu ii ciupesti lui corzile sensibile, este ca si cum ai turna gaz pe foc. Corzile sensibile ale adolescentilor nu provoaca numai certuri aprige. Se poate intampla sa nimeresti un punct nevralgic care sa-l determine pe adolescent sa adopte o pozitie defensiva, sa se revolte ori sa apeleze la sfatul si la sprijinul unor influente negative din afara familiei. Cele mai importante 8 corzi sensibile ale adolescentilor: discursul moralizator si utilizarea de clisee, reprosurile, etichetatul, profetitul, rezolvatul problemelor "la minut", minimalizarea nelinistii si nemultumirilor adolescentului, refuzul de a accepta comportamentul cu rol de experiment, colectia de critici.

c)     Tehnici de ocolire a corzilor sensibile. Nu trebuie confundata aceasta metoda cu atacul la persoana, asta nu inseamna ca cineva are ceva cu tine. Din moment ce-ti este greu sa-ti pastrezi calmul si sa te controlezi atunci cand esti furios, ori te simti frustrat, trebuie sa tii minte doua cuvinte simple, dar esentiale: pleaca si asteapta. Cel dintai avantaj al acestei tehnici consta in faptul ca, daca nu spui nimic, nu trebuie sa retragi eventualele cuvinte grele sau critici dure spuse la manie. Ca adult, esti mai in varsta si mai intelept decat copilul tau adolescent. De aceea, tu esti cel care trebuie sa ofere un model de conduita. Daca ii faci, totusi, morala sau ii dai explicatii amanuntite unui adolescent, nu reusesti decat sa-i oferi mai multe ocazii de a-ti ciupi corzile sensibile. Daca adolescentul incearca sa ciupeasca exista doar replicile parintelui "Oricum regula X ramane in picioare!", "Si totusi, nu ai voie sa te duci la prietenul X acasa!", "Pana la ora noua seara - fara exceptie!".

Cei 7 Asi ai adolescentului

Cei mai buni jucatori de pocher par sa aiba mereu, ascuns in maneca, un As cu care isi inving adversarii atunci cand acestia cred ca au castigat jocul. La fel procedeaza si adolescentii dificili: se folosesc de 7 Asi - lipsa de respect, chiulul, fuga de acasa, graviditatea, abuzul de alcool sau droguri, violenta si amenintarile cu sinuciderea - cu care te inving si te fac sa dai inapoi. Ca sa concurezi cu cei 7 Asi, trebuie sa inventezi niste consecinte care sa le lase adolescentilor un gust atat de amar, incat sa prefere sa renunte la avantajul oferit de unul sau altul dintre asi.

Rezolvarea, pe scurt, a disputelor cand sunt scosi asii, in cativa pasi:

a)     Lipsa de respect - defineste clar lipsa de respect; alege-ti bataile cu discernamant; parintele se poate comporta si vorbi precum copilul sau, intrand in joc; se face o ierarhizare a consecintelor, a regulilor de respectat; parintele trebuie sa fie generos cu laudele si aprecierile pozitive; ca solutie de ultima instanta ar fi "casa de amanet"

b)     Chiulul sau notele proaste - scoala trebuie considerata ca un colaborator, laudele si recunoasterea pozitiva;o zi de consemnare in casa pentru fiecare abatere scolara; casa de amanet pentru probleme scolare; prezenta parintelui la ore; solutii extreme: pregatirea scolara la domiciliu sau schimbarea scoli.

c)     Fugitul de acasa - identificarea motivului fugii; actiuni de tip "bombardier invizibil";

d)     Sarcina nedorita sau promiscuitatea sexuala - cultivarea respectului de sine a adolescentului; discutarea subiectului sex in fiecare familie; monitorizarea uzului si abuzului de internet.

e)     Abuzul de alcool si droguri - identificarea frecventei de consum; cautarea si identificarea principalului suspect; amendarea; invadarea intimitatii adolescentului, atunci cand acesta vrea sa fie singur; asteptarea recidivei, fii pregatit!; refugiul spiritual si afectiunea;

f)      Amenintarile sau actele de violenta - reuniunea comunitara nonviolenta; consecinte haioase Old McDonald; scrierea unui contract anti-violenta, scris in colaborare; monitorizarea cu atentie a adolescentului; responsabilitatea; afectiunea

g)     Amenintarile cu sinuciderea - paza 24 de ore din 24; contractul anti-suicid;

Unde-s multi puterea creste

In loc sa cheme in ajutor "satul" - un sistem de sprijin firesc, format din familia in sens larg, adica din prieteni, vecini si/sau preoti -, mai multi parinti renunta de bunavoie la autoritatea lor de parinti in favoarea unor factori exteriori: scoala, politia, judecatorul, avocatul, spitalul, tabara de reeducare, tratamentul medicamentos sau ofiterul raspunzator cu supravegherea. Rezultatele pot fi dezastruoase.

a)     Cunoaste-ti campul de actiune. Trebuie identificate persoanele din anturajul familie care te pot sau nu ajuta

b)     Mobilizeaza-ti prietenii si familia. Una dintre cele mai mari bariere in implicarea prietenilor sau vecinilor e formata din propriile tale ezitari. De cele mai multe ori, te gandesti ca lumea este sau ocupata, sau nu vrea sa se implice. Uneori crezi ca esti singurul parinte cu un adolescent atat de furios si de scapat de sub control.

c)     Cere ajutorul Protectiei Copilului sau Politiei.

d)     Mobilizeaza grupul de prieteni ai adolescentului.

Recastiga iubirea dintre tine si copilul tau adolescent

Parintii spun ca recastigarea afectiunii este mai complicata decat toate celelalte metode.

Trecerea de la caldura pe care o aratai copilului tau cand era mic la raceala profunda si distanta care te desparte acum de adolescent nu s-a petrecut peste noapte. Iata etapele care ilustreaza felul in care a aparut aceasta raceala:

a)     Probleme de comportament - copilul devine din ce in ce mai neascultator pe masura ce creste

b)     Interactiune negativa - cu cat se apropie de varsta adolescentei, cu atat iti respecta cerintele mai putin

c)     Iubirea conditionata - parintii spun copiilor ca iesirile impreuna sau semnele de afectiune depind de cat de bine se vor comporta intr-o anumita etapa, ceea ce il face pe adolescent sa creada ca iubirea ta devine conditionata

d)     Lipsa de sentimente - nu trebuie sa ne abtinem de la imbratisari sau de la iesiri impreuna

e)     Familia alternativa vine in prim-plan - daca adolescentul nu primeste afectiune in familie atunci o va cauta in alta parte: colegi, bande, droguri

f)      Parintele si adolescentul sunt prinsi intr-un cerc vicios - cu cat vezi ca adolescentul trage mai tare catre aceasta a doua familie, cu atat il admonestezi mai tare si el va fugi mai tare

g)     Adolescentul se inraieste si devine lipsit de remuscari sau intelegere - pe masura ce se manifesta cercul vicios, adolescentul devine tot mai impietrit pe dinauntru.

Exista 6 strategii pentru a-l recastiga:

a)     Iesirile impreuna

b)     Acceptarea sentimentelor neexprimate

c)     Puterea imbratisarilor

d)     Revenirea la sentimente mai bune a parintilor

e)     Acordarea sansei de a-ti recastiga increderea

f)      Provocarea unor discutii amicale

VII. Sfaturi pentru cazurile prezentate

Colega mea sesizeaza cu destula acuratete teama de a gresi si de a fi gresit inteleasa in abordarea acestei relatii filiale; finalitatea fiind pierderea respectului propriului copil. Lucrurile nu stau chiar asa pentru ca (din pacate, as spune), respectul propriului copil este foarte greu de pierdut chiar si in conditii traumatice repetate, ceea ce nu face obiectul acestui caz. Am inteles ca fiica ei este deateapta, talentata, incapatanata, nerespectuoasa, capabila, lenesa. Destule calitati pe care le considera probabil native (mostenite), dar si defecte dobandite mai ales dupa varsta de 13 ani! Nu am vazut insa: frumoasa, gingasa, dragalasa si probabil si alte calitati pe care sigur le are si tin mai putin de performantele intelectuale. In aceste conditii se poate ca ea sa nu se simta frumoasa, sa nu-si accepte eul fizic cu prea mult entuziasm si sa incerce sa suplineasca aceasta pierdere cu haine si toate de firma! Adolescenta este o perioada care presupune schimbari si restructurari majore atat fizice, somatice, hormonale cat si psihice. Aceste schimbari sunt resimtite cu teama in principal de adolescent, care de multe ori nu este avizat ca sunt si normale si necesare, dar si de familia de apartenenta. Este o etapa importanta a conturarii personalitatii viitorului adult, in necesara evolutie de la dependenta absoluta spre autonomie si buna integrare sociala. Exista un grad crescut de agresivitate sociala in aceasta perioada, agresivitate care afecteaza relatiile sociale si, intr-o mare masura, altereaza relatile intrafamiliale, dar cu siguranta nu ii distrug bazele. Parintii ar trebui sa fie constienti ca sunt principalii responsabili de formarea propriilor copii ca personalitati distincte, pentru ca rolul lor este determinant comparativ cu celelalte instante de socializare: scoala, grupul de prieteni, mass-media. Dorinta lor de a controla in continuare situatia si pe adolescent, dorinta generata de propriile temeri, creeaza un mediu ostil si impiedica eforturile tanarului de a reduce dominatia. Adesea ei impun norme care nu tin cont de valorile individuale ale adolescentului; acest fapt il fac sa constientizeze ca nu este iubit. Adolescentul se izoleaza de familie, dobandeste complexe de inferioritate si nimicnicie. El nu poate accepta disciplina si neaga valorile familiei, revoltandu-se sau supunandu-se neconditionat. Sa nu uitam ca dezaprobarea propriului parinte atrage dupa sine dezaprobarea propriei persoane. Si tocmai acum, intr-o perioada de profunde cautari ale propriei identitati!  Dragostea neconditionata, atentia, respectul, increderea, incurajarea, siguranta, valorizarea, validarea sunt necesitati pe care parintii ar fi benefic sa le asigure adolescentului in scopul dezvoltarii psihocomportamentale normale a acestuia. Acestea previn aparitia resentimentelor, a starii de frica, a maniei, a disperarii si a neincrederii in sine si in ceilalti la viitorul adult. Revenind, la fetita colegei mele, mi-am dat seama ca adolescenta se comporta cat se poate de normal pentru aceasta perioada. Ea va trebui insotita in aceasta etapa, asigurandu-i necesitati-le enumerate mai sus, avand rabdare si perseverenta rezultatele scolare se vor imbunatati de la sine (daca nu au fost probleme inainte de 13 ani), iar garderoba va putea fi formata din hainele care chiar ii plac, fara a fi toate de firma.

Colegul meu poate fi felicitat pentru hotararea de a incerca sa gaseasca solutii pentru probleme pe care le resimte ca fiind de sorginte masculina. Tatal este cel care insoteste baiatul adolescent pe calea maturizarii, tatal este puntea de legatura dintre baiat si sexualitate, dintre baiat si autoritate (ca institutii ale statului). Am observat ca, pe buna dreptate, este mandru de baiatul sau (fotbal, baschet, echipa scolii, note foarte mari initial) si chiar si atunci cand spune ca nu-i pasa de reguli. Ar fi benefic pentru amandoi ca el sa stie de la tata ca este mandru de el, ca este fericit sa fie tatal lui si ca are mare incredere in el. De altfel, nu il pot invita decat sa-i transmita ceea ce simte pentru el, ceea ce inseamna el pentru tatal sau si mai putin propriile ganduri negative, propriile temeri. Colegul meu nu trebuie sa uite ca, poate si el a trecut prin aceasta perioada Parerea mea este sa se gandeasca mai putin la propriile temeri, sa fie rabdator si sa aibe convingerea ca atat timp nevoile bazale de dragoste neconditionata, respect, atentie, incredere, valorizare si acceptare ii sunt satisfacute in principal in familie, tanarul adolescent nu va recurge la solutii extreme pentru a se simti cineva in lumea in care traieste.

Nu, nu este vina mamei, fiica ei traverseaza o etapa fireasca a dezvoltarii sale in care nonconformismul si rebeliunea sunt caracteristice. Intr-adevar parintii in aceasta perioada sunt foarte ingrijorati si incearca din rasputeri sa-si controleze cat mai bine copilul, insa cearta si discutiile in contradictoriu nu fac bine nici unei parti; adolescentul se va simti neinteles, iar parintele respins si nerespectat. O sfatuiesc sa poarte cu calm cateva discutii cu fiica ei, asa cum pana de curand le purta dupa spusele sale, sa o tratati ca pe un adult cu putere de decizie si in cazul in care exista probleme, in cazul carora nu va puneti de acord (precum cea cu cercelul de care amintea), sa-i prezinte acesteia care ar fi argumentele ce sustin punctul ei de vedere. Tratand-o de la egal la egal, ca pe un adult cu putere de decizie, poate aplana multe din conflictele iscate. Adolescenta trebuie ascultata, punctele sale de vedere, chiar daca nu e de acord cu ele si trebuie incercat contraargumentul. In niciun caz o solutie nu este aceea de a-i interzice din start anumite lucruri, pentru ca poate din ambitie si rebeliune, fiica poate trece peste interdictie. In ceea ce priveste 'drumul cel bun' pentru fiica o sfatuiesc sa fie zugravit impreuna cu ea, cu ceea ce si-ar dori si ea, pentru ca trebuie avut in vedere si pentru cine e 'bun' acel drum. Mult succes!

Un lucru pe care il poate face tatal in a indeparta tentatia fiului spre tutun sau droguri este acela de a purta o discutie serioasa cu acesta. Trebuie explicat adolescentului care sunt consecintele nefaste ale consumului de tutun si droguri, oferindu-i exemple. Trebuie mentinuta mereu o atitudine deschisa fata de copil si nu recurgem la amenintari verbale legate de un posibil consum. In ceea ce priveste relatia lui cu acei prieteni pe care tatal nu-i agreaza poate aborda direct acest subiect cu fiul sau incercand sa-si expuna clar si sincer motivele si temerile legate de ei. Totodata trebuie manifestat interesul in a-i cunoaste mai bine, poate prin incurajarea copilului de a-i aduce acasa cu diferite ocazii. Copilul trebuie ascultat si-i trebuie acordata increderea tatalui pana la proba contrarie.

Este primul pas al initierii in vederea pregatirii pentru noile modele comportamentale ale individului adult. Aceasta situatie implica teama, curiozitate, neliniste si nesiguranta in fata necunoscutului, dar in acelas timp s dorinta de 'a afla' si de 'a face' pentru a putea 'deveni' conform cu adulsii. In cazul fetelor, acceptarea unirii sexuale are caracterul ambiguu al luptei interioare intre dorinta sexuala si instinctul de conservare a integritatii fizice. Instinctul de aparare erotica este legat de cel al integritatii corporale, mai cu seama atunci cand este vorba de prima experienta sexuala, care implica pierderea virginitatii. Ea nu urmareste, ca partenerul sau masculin, numai satisfacerea dorintei sexuale, ci o raporteaza inconstient si la perspectiva maternitatii, ca pe o implinire a feminitatii. Astfel, participarea femeii la unirea sexuala cu barbatul este dubla: pe de o parte dorinta de a se darui partenerului, iar pe de alta parte dorinta (de cele mai multe ori inconstienta) de a deveni mama. Aceasta daruire este insa, aproape in toate cazurile, insotita de angoasa ca ar putea fi tradata, parasita, fara a-si putea indeplini rolul complet legat de feminitate. Prima experienta sexuala este precedata de o intreaga suita de imagini, sentimente si reprezentari psihice ale individului. Acestea construiesc o 'imagine' a dorintei personale in care-si plaseaza viitorul partener aspiratiile. In cazul fetei, ceea ce conteaza in primul rand este pregatirea emotional-afectiva, care urmeaza sa realizeze un acord armonios intre sentimentul erotic si actul sexual. Cand sa-si inceapa viata sexuala e o hotarare greu de luat pentru tanara fata dar cu siguranta trebuie sa fie hotararea ei, nu inainte de a-si asculta cu atentie vocea interioara. Aceasta nu va ceda la insistentele altcuiva indiferent daca argumentele sunt pro sau contra. Ceea ce pot face cu adevarat parintii este sa nu ingreuneze si mai mult aceasta decizie, sa nu induca sentimente de vinovatie si de teama care sa creeze ideea ca sexul este rau in sine, sa aiba incredere ca adolescenta va lua singura hotararea cea mai buna pentru ea si sa nu hotarasca in locul ei.

Ceea ce povestea colega mea nu era un lucru iesit din normalitatea acestei varste; din pacate, modelele pe care ni le ofera mass-media si TV-ul, societatea in general, sunt acelea ale femeilor marimea '0'. Cu atat mai mult la varsta pubertatii, daca nu te inscrii in 'standardele' impuse, ti-e mult mai greu (este o varsta la care nu prea poti sa analizezi informatiile, sa le adaptezi persoanei tale). Cel mai indicat ar fi sa o valorizeze pe fiica lor antrenand-o in activitati in care sa-si puna in valoare calitatile, aptitudinile pe care le are; sa se simta admirata, in centrul atentiei. Sa nu uite de sport - modeleaza nu numai trupul, dar si mintea si de un mod de viata sanatos (ma refer la o dieta echilibrata bazata pe consumul de legume si fructe si pe sfaturile unui nutritionist). Succes!

VIII. Incheiere

Multumesc foarte mult colegilor mei! Ultumesc ca mi+au dat, fara sa vrea posibilitatea de a cerceta si de a ma informa! Sper ca aceste randuri sa le fi fost de ajutor si sa le fi dat de gandit sau macar sa caute si ei asa cum am facut-o eu. Am avut doua motive pentru a o face:

el, adolescentul si el, parintele

eu pentru mine si pentru multumirea mea sufleteasca

Am scris pentru copilul adolescent pentru ca el este oaia neagra a societatii noastre. Multi oameni efectiv nu vor sa-si bata capul cu un adolescent. Este mai simplu sa ai de-a face cu un copilas care zbiara, decat cu un adolescent solid si violent. Si totusi, adolescentii tanjesc dupa iubire si dupa ordine. De cate ori omitem sa le oferim si una si una, si cealalta? Adolescentul are nevoie sa-i arati o directie - si repede. Este ceasul al doisprezecelea si ne aflam in ultimele doua minute ale lui. Daca tu. Parintele nu iei fraiele in mana, cine sa le ia? Riscam sa le ia bandele, traficantii de droguri, batausii de pe strazi sau sistemul in general. Toti acestia asteapta ca noi sa dam gres.

Sa nu permitem asa ceva!

Cam atatea am avut de spus si de scris . poate pe alocuri lamuririle si explicatii n-au fost tocmai exacte, poate pe alocuri am exagerat, poate a fost prea mult sau poate a fost prea putin . am totusi o mare rugaminte la cei ce citesc . .

Nu trageti in pianist . !

pentru ca a vrut sa fie de folos . .

Bibliografie

Dr. Scott P. Sells - "Adolescenti scapati de sub control", Ed. Humanitas, Bucuresti, 2005

Neamtu Cristina - "Devianta scolara", Ed. Polirom, Bucuresti 2003

Iancu Stela - "De ce merg unii elevi "incruntati" la scoala?", Ed. Polirom, Bucuresti, 2001

Salavastru Dorina - "Psihologia educatiei", Ed. Polirom, Bucuresti 2004

Stanciulescu Elisabeta - "Sociologia educatiei familiale", Ed. Polirom, bucuresti 2002