Razboiul - supravietuire

1. Razboiul atomic Explozia atomica; Alarmarea populatiei, Ce faci dupa avertizare, Pregatiri, Dupa explozia atomica

2. Razboiul biologic Protectia, Dupa atacul biologic

3. Razboiul chimic Protectia, Accidentele chimice (industriale, de transport etc.)

4. Munitia neexplodata

Ce poate fi mai ingrozitor decat razboiul?

Intr-o lume din ce in ce mai "instabila' (din punctul de vedere politic, economic, social) si mai "aglomerata' (datorita inmultirii populatiei, statelor si grupurilor de interese) aparitia confruntarilor este inevitabila. Diferenta intre mentalitatile oamenilor, ale culturilor, popoarelor sau civilizatiilor, precum si inegalitatile de resurse materiale disponibile, dar si de educatie, au dus si pot duce oricand la conflicte de clasa, rasa, limba, credinta s.a.m.d. Cum sunt cele actuale, intre asa-zisele:

- Nord (tarile bogate) si Sud (tarile sarace), sau

- Est (unde domina: colectivismul, lipsa respectului fata de individ si proprietatea privata, despotismul etc.) si Vest (unde primeaza omul, democratia, individualismul, libera initiativa s.a.m.d.), sau

- Religii (ortodoxie, catolicism, islam - care, culmea, cred toate in acelasi Dumnezeu).

Uneori ciocnirile sunt pasnice, dar deseori ele se transforma usor in confruntari violente, razboaie mici, locale sau mari, mondiale. Din pacate, oamenii nu invata nimic din istoria lor sau a altora. Manati de foame, lacomie, invidie, frica etc. oamenii vor continua sa se poarte ca barbarii - in ciuda (sau poate din cauza?!) tuturor progreselor stiintei. Numarul tarilor care dispun de arme nucleare creste incet dar sigur. Cineva spunea: nu stiu cu ce arme se vor lupta oamenii in al treilea razboi mondial, dar in al patrulea sigur cu ciomege, arcuri si sageti.

Mereu si mereu se comit aceleasi maceluri inutile. Se si zice, cu un zambet amar: oamenii si natiunile vor actiona rational de-abia dupa ce vor incerca practic - si vor epuiza - toate celelalte posibilitati. Asa se face ca, in pofida vorbariei despre disparitia razboiului din viata internationala, anticul dicton latinesc si vispacem para bellum (ca sa ai pace pregateste-te de razboi) nu a fost nicicand mai actual si mai respectat - de cei care gandesc

Nu e nevoie de un razboi mondial ca sa mori sau sa fii schilodit. Oricine poate deveni oricand victima nevinovata a unei confruntari locale, regionale, conventionale, neconventionale, teroriste, declarate, mocnite, de aparare, de agresiune, de "impunerea pacii' etc. Anual pe glob mor 0,5 milioane de persoane datorita razboaielor locale, purtate cu arme usoare.

In caz de razboi, mijloacele de agresiune sosesc de obicei pe calea aerului cu avionul sau racheta (vezi criza din Kosovo, 1999), dar atacul este oarecum anuntat. In cazul unei actiuni teroriste momentul si felul atacului sunt neasteptate. Populatia civila este expusa pericolelor razboiului modern total, care, mai ales in spatele frontului, poate lua forma ABC (atomic-bacteriologic-chimic) - cu arme ADM (de distrugere in masa). Se vorbeste si de arme noi, care pot provoca catastrofe "naturale': geofizice (geoclimatice, meteorologice, seismice), genetice etc. Intr-un razboi viitor, populatia civila poate fi expusa si altor feluri de arme noi, neletale: orbitoare, paralizante (cu infrasunete, chimice), cu radiatii dirijate, cu frecventa ultra-inalta, psihotrope, de manipulare informationala, cu impuls electromagnetic (nucleare), cu microunde, cu grafit (pentru blocarea retelelor electrice) s.a.m.d.

Sfaturile si ideile din acest Manual sunt valabile si aplicabile fie ca ai de-a face cu un razboi modern (economic, tehnic, sofisticat), fie ca e vorba de unul clasic (cu arme albe, de foc s.a.m.d.).

Statul roman a organizat apararea si protectia teritoriului si a populatiei impotriva pericolelor ce apar intr-un razboi. Conducerea si coordonarea acestei actiuni nationale este facuta de Comandamentul Protectiei Civile.

Dar, nu te lasa in grija altora! Ei fac doar ce pot.

Ce poti face tu?

Pregateste-te din timp. Un razboi de tip ABC nu poate dura prea mult (vreo 10 zile maxim - dupa care se continua in varianta clasica) asa ca pe moment ai sanse sa scapi cu viata. Dupa aceea insa, fara o pregatire adecvata, n-ai nici o sansa.

Sau - lupta pentru pace, pentru interzicerea si distrugerea armelor ADM. Oricat ar fi de nebuni oamenii si autoritatile - activismul civic sau politic a dat rezultate.

Alarmarea populatiei se va face cu mijloace speciale - acustice (sirene electrice, dinamice cu aer comprimat, motosirene), optice si de alt fel (clopote, fluiere cu abur, sonerii etc).

Pentru alarmare sunt stabilite urmatoarele semnale acustice:

- alarma aeriana - sunet modulat de doua minute cu periodicitate de 4 secunde;

- alarma chimica sau radioactiva - 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauze de 10 secunde;

- calamitate naturala - 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauze de 12 secunde;

- incetarea alarmei - sunet continuu de 2 minute.

La receptionarea semnalului de alarma cetatenii sunt obligati sa inceteze orice activitate, sa-si ia echipamentul de prim ajutor si protectie individuala, sa-si faca rezerve de apa si in functie de felul alarmei sa se adaposteasca sau sa se evacueze, inainte de parasirea cladirii se va intrerupe alimentarea instalatiilor si utilajelor cu gaze, apa, curent electric.

Echipamentul individual de protectie impotriva efectelor armelor conventionale si de nimicire in masa consta din: masca contra gazelor, trusa sanitara anti-chimica, costumul de protectie, aparate si masti izolante, mijloace improvizate de protectie. Fiecare cetatean este obligat sa cunoasca modul de folosire a acestor mijloace individuale.

Adapostirea se face in adaposturi de protectie civila, subsoluri, metrou, galerii | sau alte lucrari subterane, in denivelari ale terenului. Toate spatiile special construite, ?si amenajate sunt echipate cu instalatii de ventilatie si filtrarea aerului. Pentru l calculul capacitatii unui adapost se considera ca necesarul este 0,5 mp/persoana.

Intr-un adapost trebuie respectate urmatoarele reguli:

- Nu introduce animale si materiale inflamabile, explozibile, iritante.

- Pastreaza ordinea si curatenia.

- Nu fuma si nu folosi lampi cu flacara deschisa, felinare, lumanari.

- Sa ai la tine: masca de gaze, documente de identitate, lanterna, trusa sanitara, ledicamente, apa, alimente.

- Acorda primai ajutor.

- Nu parasi adapostul decat la incetarea alarmei.

1. RAZBOIUL ATOMIC

Dupa terminarea "razboiului rece' in 1990 se pare ca pericolul armelor atomice nu mai e atat de mare. Totusi, unele sfaturi nu strica. Nu se stie

Explozia unei bombe atomice sau nucleare umple atmosfera cu foc si fulgere orbitoare, cu suflu distrugator si caderi radioactive. Nimeni nu este nici ferit -nici direct amenintat de o explozie atomica. S-ar putea ca o bomba sau o racheta sa-si greseasca tinta si sa cada intr-un loc considerat "sigur'. Sau, sa fii victima unui accident de la o centrala atomoelectrica - vezi Cernobal. Chiar fara fulger si unda de soc (cum explodeaza o bomba cu neutroni sau o centrala atomica), "numai' caderile radioactive si radiatiile pot provoca ravagii sinistre - de la imbolnavirea pana la distrugerea oricarei forme de viata.

Ce s-ar mai putea face in fata unei puteri distructive atat de mari? Dupa o explozie in apropiere - nu se mai poate face nimic.

Dar inainte - DA.

In plus, pentru a te incuraja la o atitudine mai optimista, merita subliniat ca efectul maxim al unei explozii atomice dureaza putin, ca radioactivitatea slabeste in cateva zile pana la un nivel suportabil (in 2 zile scade de la 1500 R/h la 15 R/h; iar in 2 saptamani la 1,5 R/h - exceptand cazul in care bomba a fost cu plutoniu, cand radiatia dureaza secole), ca la Nagasaki si Hiroshima viata a continuat dupa supravietuire.

Daca te pregatesti - poti sa supravietuiesti, indiferent de neajutorarea ta aparenta. Masurile pregatitoare iti pot salva viata. Ai obligatia morala sa-ti iei masuri de precautie, cu speranta ca o sa nimeresti in afara zonei centrale, periculoase - adica la peste 50 km de explozia atomica.

Explozia atomica are mai multe efecte (fig. 1 si 2):

Valul de lumina si caldura (vezi #8 si #10). Cine priveste o explozie atomica de la mai putin de 60 km orbeste definitiv.

Impulsul electromagnetic (un fel de explozie invizibila, despre care nu se stiu prea multe - secret militar) va intrerupe functionarea oricarei centrale electrice, telecomunicatiilor etc. Deci NU vei mai avea electricitate, nu vei mai putea folosi telefonul, radioul, TV s.a.m.d.

Suflul: tot asa de inevitabil ca tunetul dupa fulger, dupa unda de lumina a exploziei atomice vine sudul, unda de soc - aproape imediat, sau cu o intarziere

1. Repartitia energiei unei explozii atomice a - unda de soc; b - caldura; c - radiatii persistente; d - radiatii momentane

2. Efectele bombei atomice in functie de inaltimea exploziei a - explozie in aer: efecte momentane; fara urmari radioactive de durata; b - explozie la sol: efecte momentane si de lunga durata de maximum un minut. Forta suflului este uriasa: dezradacineaza copaci, zdrobeste cladiri, arunca oamenii in aer. Intinderea pe care actioneaza suflul depinde de marimea si puterea bombei, de inaltimea la care explodeaza etc.

Unda de soc parcurge in primele doua secunde 1 km. In acest timp, pe acest spatiu toti factorii distructivi au efecte maxime. Trebuie sa te adapostesti repede, in primele doua secunde dupa ce ai observat sfera de foc (n-o privi direct!). Efectul e ca de uragan (vezi #17.3).

Adaposteste-te, ghemuieste-te numai dupa obstacolele naturale sau constructii solide de beton armat, ziduri solide. Nu sta in picioare - caci te expui cu o suprafata mult mai mare decat in pozitia culcat cu fata in jos, iar unda de soc si orice obiect zburator te poate strivi.

Intr-o localitate te poti adaposti dupa ridicaturi din teren, in rigolele soselelor, langa bordurile trotuarelor, in pasajele de trecere subterana. Daca in momentul exploziei nu ai posibilitatea sa intri in adapost, ascunde-te in cea mai apropiata denivelare de teren. NU te adaposti in spatele unor obstacole care se pot prabusi, intr-o uzina sunt bune si golurile din fundatiile unor utilaje mari, cosurilor de fum, ori tunelurile tehnologice.

Intr-o cladire aseaza-te: langa peretele dinspre explozie; in spatiul gol al usii de pe peretele de rezistenta; intr-un coridor fara ferestre; sau chiar sub un birou, o masa. Stai ghemuit cu fata in jos in locul pe care l-ai gasit si acopera capul cu bratele.

In teren deschis (parcuri, camp etc.) te poti ascunde dupa o ridicatura de teren ori taluzul soselii, sau intr-o groapa, iar in lipsa acestora te culci cu fata in jos, bratele sub cap, picioarele catre explozie.

Stai asa 15-20 de secunde.

Caderile radioactive. Suflul transforma ruinele in praf, pe care "ciuperca atomica' il aspira si-l ridica; dupa un timp praful, devenit radioactiv, revine pe sol.

O parte dintre caderile radioactive se depun in zona exploziei dupa aproximativ o ora, insa altele, purtate de vant, vor matura o suprafata uriasa de teren. Marimea si orientarea suprafetei infestate depind de viteza, si de directia vantului in perioada respectiva. Praful invizibil va iradia, imbolnavi sau omori tot ce are viata: plante, animale, oameni. Prezenta si marimea radiatiilor nu poate fi sesizata ori masurata decat cu aparate speciale (contoare Geiger-Muller, dozimetre etc.) din dotarea armatei, politiei, laboratoarelor si serviciilor specializate.

Efectele iradierii: vezi la #19.7

Protejarea contra contaminarii radioactive consta in:

a) evitarea contactului cu praful radioactiv, si

b) reducerea actiunii radiatiei emise de praful radioactiv si asupra organismului. In continuare se arata cum poti pune in practica aceste principii.

Alarmarea populatiei. Un prim semn ca situatia devine periculoasa ar putea fi stirile din presa, radio, TV - legate de escaladarea incordarii sau conflictului international. Daca apare pericolul de razboi sau de accident la o centrala atomica, oficialitatile vor da anunturi specifice prin toate mijloacele audiovizuale.

In continuare redam cateva informatii privind alarmarea populatiei civile in unele state occidentale si regulile de comportare respective. Acolo alarma este gradata in functie de timpul ramas pana la momentul estimat al pericolului:

- Alarma gradul 1 ("rosie'): explozie iminenta: sunetul sirenelor creste si descreste;

- Alarma gradul 2 ("gri'): caderile radioactive peste aproximativ o ora: sirenele emit un sunet constant, intrerupt;

- Alarma gradul 3 ("neagra'): caderile radioactive vin imediat: sirenele emit litera D a alfabetului MORSE: linie-punct-punct (sunet lung-scurt-scurt);

- inceterea alarmei - sirenele suna continuu.

La noi nu s-au facut pregatiri de aparare la fel de strasnice, deoarece neavand arme atomice pe teritoriul tarii, s-a considerat ca nici nu vom fi atacati in felul acesta. Daca insa intram in NATO - situatia se va schimba.

Ce faci dupa avertizare:

Ai aflat stiri proaste, apare amenintarea exploziei: amenajeaza locuinta, sa fie cat mai ignifuga (vezi la #10 si #8) si cat mai rezistenta la suflu (vezi #17). Daca muncesti metodic, repede, eficient, intr-o zi poti realiza foarte multe in acest scop. Totodata aduna provizii.

Fereste-te sa te surprinda explozia intr-o constructie subreda: cort, baraca, casa de lemn. Muta-te intr-o casa cat mai solida.

Etajele mijlocii din blocurile inalte sunt cele mai sigure, iar parterul si etajele de sus (mai ales mansarda) sunt nesigure. Locatarii acestora din urma se vor adaposti la familiile sau vecinii de la etajele mijlocii. In blocurile cu mai putin de 4 etaje numai parterul este sigur.

Alarma "rosie': cei care nu pot ajunge acasa in cateva minute se vor adaposti in cea mai apropiata cladire. Daca esti surprins pe camp, departe de o cladire, arunca-te la pamant (vezi la #10.1).

In casa: opreste electricitatea, gazul, apa de la intrerupatorul sau robinetii principali de racord. Apoi refugiati-va si inchideti-va cu totii in adapostul contra caderilor radioactive (vezi la #5).

Daca supravietuiesti exploziei, verifica imediat orice pericol de incendiu (vezi la #8). Cand faci inspectia, acopera-te cat mai bine cu o pelerina, iar cand reintri in adapost, scoate-o si las-o afara, la intrare.

Alarma "gri': poti sa te trezesti intr-o zona contaminata chiar fara sa vezi explozia nucleara si fara sa-i simti efectele directe - daca norul radioactiv ajunge dupa un timp deasupra locului in care te afli.

Misca-te, deplaseaza-te repede, fii calm. Evita cu orice pret contactul cu praful radioactiv.

Incearca sa ajungi sub un acoperis bun, inainte de trecerea orei dupa care va incepe caderea prafului radioactiv. Adapostul ar trebui sa aiba acoperisul si peretii grosi, iar ferestrele si usile bine inchise, etansate, ca sa slabeasca pe cat posibil puterea radiatiilor.

Acopera fantana, baga animalele in grajd, corecteaza masurile de protectie la grajd sau casa prin acoperire si etansare; fa rezerve de alimente si apa.

Intr-o cladire adaposteste-te in incaperea cea mai izolata si departata de exterior. Etanseaza usile si ferestrele. Daca e cazul, pregateste si pune masca de gaze pe fata si imbraca mijloacele simple de protectie. Inainte de intrarea in casa: fiecare persoana verifica rapid masurile luate de ceilalti membri ai familiei sau grupului si corecteaza cat poate deficientele constatate; dezbraca pelerina sau imbracamintea de exterior folosita - pe care o lasa la usa; apoi intra in adapost, unde imbraca haine necontaminte.

Mijloacele de protectie individuala se pot improviza cu lucruri la indemana in orice gospodarie. Ele se folosesc insa numai pentru o durata scurta - cat treci prin zona contaminata radioactiv. Dar - contaminarea radioactiva este de durata. Pentru scaderea radioactivitatii sub doza periculoasa trebuie sa treaca doua saptamani, uneori si mai mult.

Ca sa rezisti ai nevoie de un adapost!

Alarma "gri' nu inseamna ca nu va mai urma inca o explozie. Daca nu esti silit de imprejurari, incearca sa te feresti si de urmatorul pericol.

Alarma "neagra'. Daca mai esti afara, arunca-te in primul adapost, scotand hainele exterioare si lasandu-le la intrare. Daca poti, inainte de a intra in adapost spala sau curata zonele de piele care au fost expuse caderilor radioactive si periaza sau scutura hainele.

Stai in adapost pana ce Politia sau Apararea civila anunta ca se poate iesi. Asculta stirile la radio. In primele trei zile, cand radioactivitatea este maxima, iesirea din adapost este total interzisa. Dupa aceea, se pot face iesiri pentru motive importante, dar cat mai putine si scurte. Respecta anunturile si instructiunile autoritatilor despre cand, unde, cum poti sa mergi si pentru cat timp.

Pregatiri: cand in presa, la radio, la TV apar stiri privind pericolul unui razboi, trebuie luate masuri de precautie. Respecta si instructiunile organelor de stat.

Contra valului de lumina si caldura - vezi #8 si #10.

In afara de varuirea ferestrelor si indepartarea materialelor inflamabile (de exemplu ziare, hartii) dintr-o camera in care le-ar putea lovi si aprinde raza de caldura (strecurata de exemplu printr-o crapatura din acoperis), mai sunt necesare si alte masuri contra incendiului.

Una dintre ele este impregnarea ignifuga a tesaturilor, de exemplu cu o solutie preparata din: 101 de apa, 0,5 kg borax, 0,5 kg acid boric. Dupa inmuiere timp de o jumatate de ora in solutie, tesatura nestoarsa se atarna la uscat. Intrucat dupa o spalare sau dupa un timp substantele isi pierd efectul, tratamentul trebuie repetat periodic.

Lemnaria nu poate fi tratata in acelasi fel, dar se poate proteja prin acoperire cu o panza ignifugata.

Pregateste si mijloace pentru stingerea incendiului produs de explozie sau de valul de caldura (fig. 3). Probabil ca intr-o astfel de situatie reteaua publica de alimentare cu apa va fi oprita. La fiecare etaj sa fie depozitate cat mai multe galeti sau vase pline cu apa si extinctoare - dar cele mai multe la ultimul etaj, in pod.

3. Amenajarea cladirii pentru aparare pasiva: a - rezerva de apa; b - nisip; c - robinet/hidrant; d - extinctor; e - topor; f - ranga; g - rucsac de salvare; h - rezerva de apa; i - camuflaj; j - iesire de siguranta

Efectul prafului radioactiv poate fi slabit de doi factori:

1) Grosimea stratului de material existent (aer, pereti etc.) intre victima si praf;

2) Reducerea timpului de expunere si contact, sau amanarea contactului. Adapostirea intr-o cladire reduce de 5 ori expunerea la radiatii in raport cu norul si de 20 de ori in raport cu praful depus in exterior.

Intr-o cladire adapostul se poate amenaja intr-un beci, o boxa, o camera sau un coridor cu cat mai putini pereti spre exterior. Captuseste peretii, ferestrele, usile cu un strat cat mai gros din orice material: caramizi, beton, pamant compactat. Cu cat vei sta mai departe de peretii exteriori si de acoperis - cu atat mai bine.

Chiar si o constructie usoara poate asigura un oarecare grad de protectie, daca inauntrul ei se amenajeaza un adapost tip sambure - vezi mai jos.

Intareste si ingroasa toti peretii adapostului. Demonteaza ferestrele si umple sau zideste golurile respective cu doua randuri de caramizi; sau fixeaza peste ele, la interior si exterior, cate doi pereti din scanduri, intre care indesxi pamant umezit. Cei doi pereti de scandura ar trebui solidarizati unul de altul cu sarma, cuie, tiranti.

Sprijina mobila grea, carti, saci cu nisip - de ferestre, usi, pereti - (fig. 4). Blocheaza ferestrele si usile camerelor si coridoarelor care duc spre adapost, ingramadeste saci cu nisip, cutii cu pamant, butoaie pe dinafara peretilor adapostului. E buna si zapada batatorita, groasa (fiecare strat de 50 cm grosime injumatateste forta radiatiilor).

Adapostul poate fi amenajat si in afara dadirii: o groapa, un transeu sapat in curte (acoperit cu scanduri si pamant), inalt cat sa incapa un om in picioare, este o protectie foarte buna (fig. 5). Captuseste-i peretii cu stalpi si scanduri. Acoperisul se face din scanduri, table, placi de beton, peste care se aseaza pamant batut.

4. Intarirea constructiei

5. Adapost tip transeu in curte

Intrarea in transeu se va face printr-o gura verticala de acces acoperita cu un capac de canalizare (sau ceva echivalent, improvizat). Peste capacul de scandura sau de metal se adauga un strat cat mai gros dintr-un material potrivit (pamant, nisip etc). O altfel de intrare in adapost sau transeu - de exemplu un coridor, o scara - s-ar putea prabusi din cauza suflului exploziei.

Peste si langa adapost ingramadeste cat mai multi saci cu nisip sau pamant. Ei vor mari rezistenta constructiei si vor slabi radiatiile.

Conditiile constructive pentru ca o pivnita sa poata fi utilizata ca adapost sunt:

- Tavanul sa fie solid, preferabil un planseu din beton armat cu deschiderea cat mai mica (de la un perete la altul).

- Amplasarea pivnitei - la unul dintre colturile cladirii, langa un zid exterior, preferabil fara deschidere spre exterior.

- Peretii - solizi, preferabil din beton armat;

- Sa nu fie traversata de conducte (gaz, apa, incalzire).

- Suprafata - sub 30 mp. Masuri suplimentare necesare:

- Instalarea unor stalpi suplimentari de sustinere, asigurati in pozitie, daca deschiderea tavanului (distanta intre stalpi, pereti) depaseste 2 m;

- Consolidarea portiunii din peretele exterior al beciului, de deasupra solului pana la nivelul tavanului, cu un val de pamant sau saci de nisip;

- Umplerea sau zidirea ferestrelor pivnitei pe toata grosimea peretelui; aerisirile sau cosurile se astupa;

- Etansarea usilor beciului;

- Dotarea uneia dintre ferestrele pivnitei cu un capac solid si etans - ca iesire de siguranta, amenajata astfel incat sa nu poata fi blocata de daramaturi;

- Amenajarea unei treceri sau coridor de salvare spre cladirea vecina, cu sectiunea circa 0,6 x 0,8 m;

- Marcarea cu vopsea termorezistenta a unor sageti indicatoare in cateva locuri, pe suprafete exterioare vizibile, pentru ca adapostul sa poata fi descoperit chiar in caz ca se darama.

Adapostul tip sambure. Pentru asigurarea unei protectii suplimentare (necesara mai ales in primele trei zile dupa explozie) ar fi bine sa amenajezi in interiorul adapostului inca o incinta cu invelis de protectie (un sambure). Acesta ar putea fi, de exemplu, un fel de cort sau acoperis din usi sau scanduri, sprijinite -jos de peretii adapostului, iar sus intre ele. Deasupra acestui acoperis interior se vor stivui saci sau fete de perna umplute cu nisip si pamant pana la peretii si tavanul adapostului (fig. 6).

In lipsa unui beci se poate sapa un transeu sub pardoseala, iar pardosela va fi acoperita cu saci de pamant.

Dupa 3 zile pericolul cel mai mare trece si veti putea parasi adapostul interior (tip sambure) pentru a trai in restul adapostului din cladire. Dar afara nu vei putea iesi decat dupa 10 zile!

Inauntrul adapostului vor fi depozitate unelte de sapat - de care ar putea fi nevoie pentru dezgropare, la iesire.

Viatxa in adapost. Inevitabil ca viata mai multor persoane inghesuite intr-un spatiu mic, cu dotari minimale, intr-o perioada de criza, va naste mari probleme.

Stresul psihologic poate fi insa micsorat printr-o pregatire corespunzatoare, respectiv prin antrenamente si simulari. Se recomanda ca aceste exercitii voluntare sa fie facute cu familia de doua ori pe an, la cate un sfarsit de saptamana. Numai

6. Adapost in casa

In felul acesta vor putea intelege toti membrii familiei problemele de inghesuiala, plictiseala, alimentatie, igiena, disciplina s.a.m.d. ce pot aparea. Dar astfel de exercitii pot avea si alte efecte educative - benefice pentru coeziunea familiala.

Se recomanda intocmirea, afisarea si insusirea de catre toata familia a unui regulament de comportare in adapost, care sa stabileasca o ordine privind: scularea, culcarea, orele de masa, curatenia, activitati diverse, repartizarea sarcinilor (intretinerea echipamentelor, instalatiilor; curatenie; pregatirea, servitul meselor; gospodarirea proviziilor; serviciul de garda, ascultarea radioului; ierarhia colectivului).

Trebuie luate masuri ca fiecare persoana sa aiba mereu sarcini si ocupatii; altfel apar deranjamente psihice: depresiuni, furie, violenta.

Stocul de provizii. Intr-o situatie de criza: razboi, cutremur etc. pot disparea toate facilitatile pe care le consideram "normale': comert, electricitate, apa, gaze etc. Nici banii nu mai au valoare. Rezulta ca numai stocul personal de provizii te poate salva de la foame, sete, frig, boala. O rezerva de alimente, apa, medicamente, energie pentru aproximativ 14 zile trebuie sa existe in fiecare casa de om gospodar si responsabil (exista si obligatii legale in acest sens).

Fa o lista cu toate lucrurile si echipamentul necesare in adapost. Nu uita un radio cu baterii. De asemenea, facilitatile pentru igiena. Nu ingramadi in adapost toate lucrurile posibile - mai lasa si putin loc de miscare. Foloseste logica, bunul simt. Nu uita ca va trebui sa traiti acolo zile si nopti fara nici un contact cu exteriorul. Adapostul iti va fi casa, masa, baie, toaleta, curte.

Din cauza perisabilitatii alimentelor conservate, stocul de provizii trebuie permanent gospodarit, reinnoit, pentru a se evita atat cheltuielile inutile (supradepozitare) cat si insuficienta stocurilor (alimente stricate). O lista cu toate sortimentele depozitate si datele lor de procurare si de inlocuire obligatorie ajuta mult la controlul situatiei.

Poate ca toata aceasta munca si cheltuiala preventiva pare excesiva, inutila; dar uita-te la televizor: buletinele de stiri sunt pline de situatii in care, daca ai ghinionul sa ajungi, o sa fii fericit ca ai provizii pregatite.

Rezerva de alimente. Consta numai din alimente uscate si conserve care sa reziste nealterate cel putin 6 luni in conditiile posibile de depozitare autonoma (racoare, uscat) - fara frigider. Lista acestor provizii (felul, cantitatea) depinde de gusturile, obiceiurile, conceptiile fiecaruia. Conservele pot fi procurate din comert (preferabil in cutii metalice) sau preparate in casa: fierte, dulciuri, muraturi.

Proviziile trebuie sa fie suficiente pentru cel putin 3 saptamani.

Hrana si apa nu sunt contaminate direct de radiatii, ci indirect de praful radioactiv care se poate aseza pe ele. Hrana si apa vor fi depozitate in vase bine inchise, cu capac insurubat. Inainte de a desface un vas cu provizii, sterge bine tot praful de pe capac si zona invecinata.

Rezerva de apa potabila rezulta din necesitatea biologica de consum a 1,5-2 1/ zi de persoana.

Rezerva de apa (mai importanta decat cea alimentara) trebuie sa acopere consumul pentru cel putin 4 zile in adapostul tip sambure. Apa depozitata intr-un cazan sau o cada trebuie acoperita cu un capac din scanduri sau o folie de plastic. Inainte de a ridica capacul, sterge-1 bine de praf.

Cand se da alarma "rosie', sau alta echivalenta, trebuie sa intrerupi imediat alimentarea casei cu apa de la reteaua publica. In acest fel, apa contaminata radioactiv, care va umple treptat reteaua localitatii, nu-ti va mai strica rezervele tale.

Lista orientativa cu proviziile necesare unei persoane, pentru 14 zile: Conserve: de carne, peste, salam - 2 kg; supe, preparate - 4 kg; legume - 4 kg. Lactate si grasimi: lapte praf- 1 kg; branza - 1 kg; ulei, margarina - 0,5 kg. Alimente uscate: paine - 2 kg; biscuiti, fulgi etc. - 0,5 kg; zahar - 0,5 kg; sare, condimente - 0,25 kg; marmelada, gem - 0,5 kg. Diverse: cafea, ceai, cacao -0,5 kg. Bautura: apa -

Dotarea individuala de salvare si interventie.

Fiecare locuinta ar trebui sa fie dotata cu urmatoarele echipamente, pentru a putea rezolva urgent:

A - Primul ajutor si apararea contra radiatiilor: trusa de prim-ajutor auto (1 buc/5 persoane); prelata (1 buc/5 persoane); dozimetru;

B - Stingerea incendiilor: hidrant, racord pentru furtun, robineti; galeti a 10 l/buc (4 buc la un robinet); carlig cu coada si prelungitor (serveste la desprinderea obiectelor care ard mocnit si la indepartarea daramaturilor); prelata pentru inabusirea flacarilor (ignifugata); franghie (pentru salvare, coborare, catarare); rezervor cu apa, cu o capacitate corespunzatoare marimii suprafetei de stins (pardoseala, acoperis).

C - Dezgroparea victimelor: o cazma cu coada scurta, ca sa poata fi folosita in spatiu ingust; lopata plianta (scurta); ranga cu varf lat si ascutit; fierastrau "coada de soarece'; ciocan mare; bomfaier; dalta lata (spit); topor; foarfeca (tip cleste) pentru fier beton.

Dupa explozia atomica. Respecta instructiunile autoritatilor, cand parasesti adapostul. Poarta manusi pentru manipularea obiectelor contaminate (banuite) - fie inauntru, fie afara din adapost. La reintrarea in adapost hainele exterioare vor fi oricum lasate afara - inclusiv incaltamintea, sosonii, galosii.

Cand iesi din adapost ca sa faci rost de hrana, cauta alimente aparate natural sau artificial impotriva contaminarii cu praf radioactiv, de exemplu nuci, conserve, sau altele:

- Ouale sunt destul de sigure, mai ales daca gainile au fost adapostite de

praful radioactiv;

- Cartofii trebuie spalati si curatati de coaja, apoi gatiti, fierti;

- Boabele de fasole, mazare, protejate de pastai, sunt comestibile;

- Verdeturile cum ar fi: varza, salata, ceapa vor fi destul de bune de mancat, daca foile, frunzele sunt stranse si se acopera bine unele pe altele. Arunca foile exterioare si pastreaza miezul;

- Pestele va fi probabil bun de mancat;

- Animalele care au stat afara pe camp, neprotejate de caderile radioactive, probabil vor fi contaminate.

Plantele vor incepe oricum sa se contamineze dupa cateva zile de la depunerea prafului radioactiv, datorita absorbtiei prin radacini a apei si substantelor din sol.

Apa de la robinet sau cea de ploaie va fi contaminata. Fierberea nu indeparteaza radiatiile. Dar apa depozitata dinainte in puturi, pesteri, rezervoare acoperite -este probabil potabila (pana se contamineaza si ea de la apa proaspata)

Boala de iradiere - vezi la #19.7.

2. RAZBOIUL BIOLOGIC

Desi Conventia din 1925 de la Geneva (semnata de 133 de state, dar neacceptata de 21 state) a interzis arma biologica, se pare ca numeroase tari au studiat-o si dezvoltat-o. Razboiul biologic consta in aruncarea unor cutii cu microbi sau otravuri, sub forma de prafuri ori lichide, asupra adversarilor. Microbii sunt variante imbunatatite in laborator ale unor bacterii, virusuri, ciuperci care produc boli grave la oameni, animale, plante. Otravurile sunt toxine foarte puternice, produse de microbi sau de animale.

Arma biologica actioneaza numai asupra organismelor vii, lasand intacta infrastructura; este foarte ieftina. Este arma tarilor sarace. Iata cat costa distrugerea unui singur om adversar: cu arme conventionale aproximativ 2000 dolari; cu arme nucleare - 800 dolari, iar cu arma biologica - 1 dolar.

Pe de alta parte, oamenii se pot apara eficient si simplu de armele biologice (cunoscute!) prin vaccinare, igiena, masca respiratorie, decontaminare (spalare, neutralizare etc). Adica, se procedeaza la fel ca la orice epidemie. De aceea arma biologica nu este gandita sa omoare - ci sa incapaciteze populatia, soldatii, adversarii; sau sa distruga economia ori agricultura adversarului (plantele agricole, animalele domestice).

Cele mai importante si mai cunoscute boli grave care pot aparea in cazul unui razboi biologic de moda veche sunt aratate in tabel - dar exista si altele noi inca secrete, mult mai eficiente, mai groaznice.

Alte informatii:

Antraxul (buba neagra) este o boala a animalelor, care se poate transmite la om pe cale cutanata, pulmonara, intestinala.

Holera se ia numai prin apa si alimentele contaminate. Dupa o incubatie de 12-28 ore apare o diaree brusca, nedureroasa, care poate atinge 201/24 h; apoi voma.

Ciuma (pesta) poate avea diverse forme: bubonica (buboaie care apar in urma muscaturilor de purici infectati); pulmonara (microbii patrund prin caile respiratorii); septicemica (infectia se raspandeste in tot organismul, dupa un inceput bu-bonic sau pulmonar). Ciuma bubonica are o evolutie mai usoara. Formele grave, mortale si extrem de contagioase sunt cele pulmonara si septicemica.

Variola (varsatul): dupa cateva zile de la aparitie, petele rosii se transforma in vezicule cu lichid limpede, care in scurt timp devin purulente. O data cu aparitia puroiului, starea generala se agraveaza din nou pentru 10-15 zile. Dupa acest interval bubele se usuca si se cojesc. Adeseori boala este mortala.

Morva (rapciuga) este o maladie contagioasa cu caracter acut, a cailor, transmisibila la om, caracterizata prin febra, eruptii ale pielii si mucoaselor.

Principalul pericol al armei biologice consta in faptul ca imbolnavirea se poate produce nu numai la persoanele care s-au aflat in zona infectata ci si prin: contactul necontrolat cu oamenii sau animalele provenite din zona infectata, nerespectarea regulilor de izolare (carantina), consumarea apei si a alimentelor infectate.

Protectia - se poate face prin masuri de:

a) Anihilarea cailor de transmitere a infectiilor:

- protejarea cailor respiratorii, a pielii si mucoaselor cu ajutorul mijloacelor speciale sau simple de protectie individuala;

- etansarea usilor si ferestrelor de la locuinta, intreprindere etc;

- igiena stricta: evitarea consumarii apei din surse necontrolate de organele sanitare; evitarea mancarii neprelucrate la cald (se va consuma numai apa fiarta timp de 20 minute); protejarea rezervelor de alimente;

- colectarea igienica a gunoaielor; mentinerea curateniei la closete (in special a celor fara apa curgatoare; dezinfectarea si decontaminarea lor se face cu cioramina sau var); autocontrolul preventiv al corpului si imbracamintii;

- decontaminarea locuintei, a surselor de apa si a alimentelor;

- anuntarea organelor de protectie civila in cazul aparitiei unor aglomerari suspecte de insecte sau rozatoare.

' b) Cresterea rezistentei organismului: prin vaccinare.

c) Izolarea sursei de infectie: orice persoana cu temperatura mare trebuie izolata si anuntata la medic; indeplinirea indicatiilor date de organele medicale privind depistarea purtatorilor de microbi.

Dupa atacul biologic -o mare importanta in prevenirea bolilor molipsitoare o au: respectarea normelor de igiena individuala si colectiva, igiena resurselor de apa, combaterea insectelor si rozatoarelor.

Stai in adapost sau in casa pana la terminarea decontaminarii strazilor, terenurilor etc. infectate. Nu consuma alimentele si nu folosi obiectele gasite pe camp, sau pe strada.

Uneori caderea bombelor biologice poate sa treaca neobservata. La locul caderii se pot gasi: bucati de diferite marimi din bombele biologice aruncate din avion, resturi de cutii, pachete, saci, precum si grupuri neobisnuite de insecte, rozatoare, pasari - in cantitati uneori nepotrivite locului sau anotimpului respectiv. Nu atinge obiectele suspecte!

Daca insectele sau rozatoarele descoperite au tendinta de imprastiere, organizati pe loc echipe de 3-4 oameni ca sa le prinda si sa le distruga, fara insa a le atinge direct cu mana, ci folosind unelte improvizate, la indemana: sape, lopeti etc. Insectele, rozatoarele, obiectele suspecte gasite langa locurile unde au cazut bombe vor fi distruse, decontaminate cu lapte de var, formol sau acid fenic.

Daca nu este pericol de incendiu - locul respectiv se stropeste cu petrol si se aprinde. Se considera contaminati oamenii si animalele aflate in focarul biologic, care au consumat alimente sau apa suspecte, infectate, ori au venit in contact direct cu oamenii si animalele imbolnavite. Toti cei contaminati biologic vor executa decontaminarea sanitara, iar hainele lor vor fi tratate in locuri special amenajate de catre organele de protectie civila. Se vor lua masuri ca nici o persoana sau animal sa nu paraseasca zona supusa atacului biologic si nici un obiect, aliment sau produs agricol sa nu fie scos din zona contaminata. Prin aplicarea carantinei se interzice si patrunderea in zona contaminata a oricarei persoane din afara acestei zone.

La primele semne ale bolii trebuie chemat medicul si anuntate autoritatile. Pana la venirea medicului, bolnavii suspecti vor fi izolati intr-o incapere separata, vor manca din farfurii si cu tacamuri tinute separat de celelalte vase ale familiei. Obiectele atinse de acestia (vesela, haine, asternuturi, closet etc.) vor fi decontaminate prin fierbere cu lesie.

3. RAZBOIUL CHIMIC

Substantele toxice de lupta (STL), chiar in cantitati mici, provoaca urgent vatamari grave si chiar moartea. Ele pot actiona sub forma de gaze, vapori, in stare solida, lichida (picaturi) si patrund in organism prin: aer, apa, hrana, piele. Dar STL isi pierd capacitatea de distrugere relativ repede (cateva zile). Unele isi pastreaza capacitatea de actiune mai mult timp, fiind considerate "persistente', iar altele mai putin timp, fiind socotite "trecatoare'.

Dupa efectul asupra oamenilor, STL se impart in: neuroparalizante, asfixiante, sufocante, toxic vezicante, iritante, psihochimice.

Persistenta STL este influentata de starea vremii si de natura terenului. Astfel: curentii de aer imprastie substantele sub forma gazoasa sau de vapori, micsorandu-le eficacitatea; temperatura ridicata le scurteaza persistenta; ploile spala terenul contaminat, uneori chiar apa din sol le dizolva si le neutralizeaza. Pe solul pietros STL au persistenta mai mica decat pe un sol afanat, acoperit cu vegetatie. Cele sub forma de gaz sau vapori mai grei ca aerul se acumuleaza in albiile raurilor, vai, santuri, paduri, locurile cu vegetatie inalta si deasa, ceea ce le permite sa-si prelungeasca capacitatea de actiune, chiar daca sunt trecatoare.

Conditiile meteorologice cum ar fi temperatura, vantul, ploaia, ninsoarea, ceata etc. au o influenta puternica asupra starii zonei contaminate si duratei de actiune a STL.

Vantul puternic, violent, slabeste actiunea gazelor (imprastie si dilueaza aerul contaminat; mareste viteza de evaporare a substantei toxice) Vantul slab sau lipsa vantului intareste actiunea STL. Precipitatiile (ploaia, zapada) nu sunt favorabile STL. Ploile puternice spala substantele de pe sol, de pe obiecte, si micsoreaza foarte mult gradul de contaminare.

Protectia oamenilor si a animalelor impotriva actiunii STL consta in evitarea contactului direct cu acestea prin: adapostirea in camera de locuit sau adaposturi etanse, cu atmosfera nepoluata; imbracarea mijlocelor individuale de protectie (masca contra gazelor si combinezonul de protectie a pielii).

Accidentele chimice (industriale, de transport etc). La aparitia pericolului de raspandire accidentala a unor substante periculoase, autoritatile vor alarma populatia din zona de actiune a norului sau a lichidului toxic.

Cetatenii se vor apara fie cu mijloacele individuale de protectie (masca, pele-rina etc), fie prin adapostirea in locuinte (intr-o incapere etanseizata), adaposturi de protectie civila, sau prin evacuare (autoevacuare) temporara. Protectia animalelor se realizeaza prin izolare in grajduri la care se danseaza usile, ferestrele. In zona de actiune a norului toxic se mai introduc: restrictii de consum a apei si produselor agroalimentare sau furajelor expuse contaminarii; restrictii de circulatie; masuri suplimentare de paza si ordine.

La masca de gaz se pot asambla diverse cartuse filtrante, marcate cu o banda de culoare:

- galbena - pentru protectie contra clorului, bioxidului de sulf, hidrogenului sulfurat;

- albastra (pentru acid cianhidric);

- verde (pentru amoniac).

4. MUNITIA NEEXPLODATA

Nebunia unora devine suferinta altora, mai devreme sau mai tarziu. Si azi mai apar bombe, grenade, proiectile ramase din razboaiele mondiale. Recent au inceput sa apara si proiectile din uraniu saracit - totusi radioactiv. Sau minele antipersonal: pana in 1997 fusesera pozate in lume (Angola, Bosnia, Cambodgia, Mozambic, Afganistan etc.) circa 70-100 milioane de mine -care fac in continuu aproximativ 2000 victime pe luna (majoritatea copii).

Daca descoperi munitie sau armament de orice fel:

- NU le atinge, NU le lovi, NU le misca;

- NU incerca sa demontezi focoasele sau alte elemente componente;

- NU le ridica, transporta sau depozita in locuinta, in curte sau in gramezi din

fier vechi;

- Semnalizeaza si marcheaza vizibil si explicit locul, pericolul;