Stereotipuri, prejudecati, discriminare, identitati culturale

 

 

STEREOTIPURI , PREJUDECATI, DISCRIMINARE, IDENTITATI CULTURALE

Stereotipuri, prejudecati, discriminare. Identitati cultuale.

Actualitatea educatiei interculturale - globalizare si migratie

Stereotipuri si modalitati de contracarare a lor

Prejudecatile si discriminarea - strategii de eliminare/ control a acestora

Strategii ale dezvoltarii identitatii sociale - cultura majoritara vesrus minoritara

Fenomenele de enculturatie, aculturatie si deculturatie

Exercitiul 1. Reflectati la validitatea urmatorului motto al tematicii de fata:

"Dumnezeul tau este evreu, / Masina pe care o ai este japoneza. / Piza este italiana,/ Iar couscous-ul este algerian./ Democratia pe care o practici este greceasca. / Cafeaua ta este braziliana. Ceasul iti este elvetian./ Camasa este indiana./ Radiolul tau este coreean./ Vacantele tale sunt turcesti, tunisiene sau marocane./ Cifrele tale sunt arabe/ Scriitura iti este latina, / si ii reprosezi vecinului tau ca este strain. (Cucos 2000, p. 231 - afis care poate fi citit intr-un restaurant turcesc din Paris)

1. Actualitatea educatiei interculturale - globalizare si migratie

Educatia interculturala reprezinta, asa cum am vazut in primul curs, o topica importanta atat la nivelul politicilor educationale (promovate de agentii internationale, ca de exemplu Consiliul Europei, Comunitatea Europeana, Banca Mondiala) dar si a practicilor educative (formale, non-formale si informale) propuse si promovate de diferitele sisteme nationale de invatamant. De ce aceste preocupari? Care este motivatia aparitiei acestei orientari?

Societatea contemporana este marcata de contextele geopolitice, economice, si culturale diverse. Fenomenele globalizarii si migratiei sunt actuale in intreaga lume, are loc o intensificare a schimburilor si transformarilor pe toate planurile de la cel economic la cel social, cultural, educational. Europa contemporana nu mai poate fi inteleasa si tratata static, dintr-o perspectiva si cu o viziune ermetica, ci, in primul rand in mod direct si deschis prin prisma acestor restructurari care au loc permanent, a schimbarilor politice, sociale, culturale, economice, tehnologice, ce par a fi singura constanta a lumii dinamice in care traim.

2. Stereotipuri si modalitati de contracarare a acestora

In construirea perceptiei noastre despre celalalt intervin o serie de factori care reflecta atat propriile noastre rationamente, cat si anumite generalizari pe care, in mod indirect le preluam din societatea in care traim. Exista situatii diverse in care apar anumite efecte negative, convingeri subiective ale unui anumit individ sau grup cu privire la caracteristiile altui individ sau grup, perceput ca diferit fata de primul (grupul de apartenenta). Altfel spus, se observa in acest caz o deteriorare sau construire a unei imagini deformate a realitatii, apare o convingere sau o reprezentare preconceputa asupra unor categorii de pesoane sau a unor indivizi care fac parte din acea catgorie.

Exercitiul 2. Dati exemple de stereotipuri pe care le intalniti in contexte educational. Comentati rationalitatea/ irationalitatea acestora. Ex (a). studenti de la zi / studenti de la fara frecventa sau studenti care frecventeaza cursurile /versus cei care apar doar la examene. (b.) elev/ student tocilar etc

Sterotipul reprezinta un ansamblu convingeri impartasite de un anumit grup/individ, pe baza unor scheme rigide de intelegere a altora, cu privire la caracteristicile personale sau trasaturile de personalitate si de comportament ale unui anumit grup de persoane ii implicit a indivizilor care apartin acelei categorii. Stereotipizarea este procesul prin care sunt emise "etichete"generalizatoare asupra unor grupuri, clisee care pleaca de la anumite credinte si valorizari particulare, accidentale. Datorita sereotipiilor apar prejudecatile, si mai mult, apare discriminarea - dar acestea vor fi discutate mai tarziu. Prin acest proces al stereotipizarii are loc o simpificare a realitatii care se organizeaza astfel pe categorii, potrivit unor caracteristici aparent comune. Astfel anumite imagini se transforma in clisee/ etichete ca vor fi atribuite mai apoi situatiilor/ grupurilor/ persoanelor apartinand categoriei initiale de clasificare.

Exercitiul 3. Cu totii avem prejudecati mai mult sau mai putin intemeiate. Unele sunt pozitive altele insa sunt negative. Chiar daca nu exprima neaparat parerea voastra, incercati sa enumerati cateva astfel de etichete ale urmatoarelor categorii etnice:

Exista diverse exemple si experimente interesante in psihologia sociala, interetnica cu privire la natura stereotipurilor si modalitatile de reducere a acestora. Unul dintre experimentele interesante de masurare psihologica a stereotipurilor a fost realizata in 1933 in USA de catre Katz si Bradly (cf.Bourchis si Leyens 1997, p.p, 99-102) . Studentilor de la Princeston le-a fost cerut sa prezinte trasaturile cele mai caracteristice ale americanilor, negrilor, chinezilor, japonezilor, irlandezilor, italienilor, japonezilor evreilor si turcilor. Pe baza raspunsurilor a fost realizata o lista cu 84 de trasaturi de personalitate. Apoi au cerut altor studenti sa aleaga din lista completa cinci dintre cele mai reprezentative pentru fiecare categorie. Pe linga caracteristicile diverse s-a constatat ca fiecarei categorii ii corespund anumite caracteristici stabile care sunt de fapt rezultat al procesului de stereotipizare. Cateva din atributele asociate cu diverse categorii sunt: americani (albi) muncitori, inteligenti, materialisti/ americani (negri) superstitiosi, leneti, simt muzical / germani: stiintifici, muncitori, impasibili/ japonezi: inteligenti, muncitori, perfizi etc.

Stereotipurile apar datorita modului de procesare a informatiei, si anume a ceea ce se defineste in psihologia cognitiva drept fenomenul de accentuare a contrastului. Astfel, ce e neobisnuit sau diferit de noi sau ne asteptam sa fie altfel, este supus intotdeauna fenomenului accentuarii contrastului. Astfel, vom tine minte mai bine, sau vom transmite si altora mesajul pe care l-am primit. O experienta de un anumit tip poate deforma realitatea, vom continua sa judecam situatiile similare la fel cu cea care ne-a marcat judecata la momentul rspectiv. Un experiment de psihologie sociala, realizat deasemenea in Statele Unite a vizat interpretarea unei scene special regizate. Astfel un grup de studenti a vizionat un film despre o altercatie intr-un metrou intre un negru bine imbracat si un alb care avea in mana un cutit. Sarcina lor a fost sa vizioneze filmul (scurt) si apoi sa povesteasca scena unei alte persoane care nu a vazut filmul, acre la randul lor povestea unei terte persoane. Dupa cateva repetari de acest gen, s-a constata ca povestea era alta (evident cea reprodusa prin intermediului telefonului fara fir) - si anume, scena dintr-un metrou se referea la comportamentul agresiv al unui negru fata de un alb bine imbracat. Desigur astfel de stereotipuri apar si in contexte educatioanle, nu de multe ori suntem tentati sa avem anumite prejudecati despre elevii lenesi, indisciplinati etc.

Evident, ca uneori suntem afectati, poate in mod inconstient de anumite stereotipuri care se propaga in societate. Desigur sunt astfel de situatii diverse in care stereotipurile afecteaza perceptiile noastre, de exemplu cand analizam (critic sau mai putin critic un articol din ziar, o emisiune TV despre rromi) ; sau chiar comportamentul nostru (atitudinea noastra - uneori inconstienta in situatii sociale ca de exemplu in tramvai cu un grup de rromi). Cum ne putem debarasa de stereotipuri, cum putem elimina cliseele pe care le avem? Cateva solutii sunt de natura sa ne ajute pentru a ne debarasa de stereotipuri inainte de a cunoaste o cultura/ pesoana sau de a ne comporta intr-o situatie:

Examinati o situatie doar dupa ce cunoasteti toate detaliile,

Judecati o persoana dupa este, spune si face, (nu dupa ce v-a transmis cineva sau dupa ce va asteptati),

Cautati sa fiti bine informat si ceea ce stiti sa fie pertinent, semnificativ,

Eliminati ceea ce nu este esential pentru a rezolva o situatie,

Angajati-va si valorizati experientele de comunicare interculturala si contactele sociale pozitive,

Fiti deschis si tolerant, acceptati diversitatea.

3. Prejudecatile si discriminarea - strategii de eliminare/ control a acestora

Datorita existentei stereotipurilor in gandirea indivizilor, apar ca manifestari atitudinal- comportamentale doua efecte negative si anume prejudecata si discriminarea. Prejudecata se situeaza la nivelul judecatilor cognitive si al reactiilor afective, iar discriminarea este manifesta la nivel comportamental.

Prejudecata reprezinta fenomenul respingerii celuilalt considerat drept membru al unui grup fata de care se manifesta sentimente negative. Este mai degraba o predispozitie de a adopta un comportament negativ fata de un membru al unui grup pe baza unei generalizari eronate si rigide, fara a tine cont de trasaturile si carcateristicile personale ale acelui individ.

Discriminarea este comportamentul negativ sau tratamentul nefavorabil fata de anumiti indivizi, membri ai unui anume grup social (sau de alt natura) despre care avem prejudecati, si anume din cauza rasei, sexului, religiei, etniei sau cerintelor/ orientarilor speciale pe care le are. O posibila clasificare a formelor de discriminare poate fi urmatoarea: (1) discriminare oficializata - apare in acte oficiale, documente juridice (spre exemplu limitarea accesului unor categorii pentru anumite functii - destul de rara, insa prezenta in anumite situatii ca de exemplu limitarea aceesului fortei de munca din noile state membre in Uniunea Europeana); (2) discriminarea institutionalizata - nu exista prevederi explicite, insa sistematic se incurajeaza informal discriminarea (de exemplu un elev nu este primit intr-o anumita clasa, o persoana nu este acceptata pe o pozitie anumita datorita unor criterii rasiale sau a apartenetei la o anumita minoritate); si (3) discriminare situationala - depinde de perceptia personala a fiecaruia de a se raporta la celalalt, a interactiona, a comunica etc.

O alta categorizare poate fi facuta in relatie cu intensitatea manifestarii discriminarii. Avem de-a face, in principiu cu doua tipuri de discriminare (1) fatisa (rasism) - care de obicei ia forme directe si este manifesta si (2) subtila - care vizeza de obicei preferinta pentru un anumit grup/ categorie, si anume acelea din care face parte individul.

Discriminarea nu este doar un fenomen care tine de relatiile interetnice, din punct de vedere sociologic se vorbeste si de o discriminare care este sustinuta de stratificarea sociala, puterea/ situatia economica sau prestigiul social. Discriminarea intre sexe este, la fel o problema care pune probleme mai multor discipline ca psihologia, sociologia, educatia. Miscarile feministe la fel ca alte curente de lupta impotriva discriminarii sunt frecvente in societatea contemporana.

Referindu-ne la educatia interculturala ramanem la definirea, pe scurt, a principalelor tipuri de reactii discriminatorii, si anume:

Rasismul - teoria / ideologia care face apologia superioritatii unei rase in comparatie cu alta, militand pentru conservarea si necontaminarea rasei considerate privilegiate. Se bazeaza pe teoria inegalitatii biologice si intelectuale a raselor umane promovand idea superioritatii unora fata de celelalte.

Antisemitismul - este acel tip de rasism care este dirijat contra evreilor.

Apartheid - discriminare rasiala care imparte oamenii dupa culoarea pielii.

Xenofobie - sentimentul de aversiune fata de straini in general, fata de alte popoare.

Toleranta - atitudinea de a admite la celalalt/ ceilalti o maniera de gandire si actiune diferita de propria abordare, fara a avea prejudecati despre o anumita persoana/ grup sau cultura.

Exista o abordare empirica (factuala, concreta) interesanta care a fost realizata in Belgia in cadrul campaniei "All different - all equal" (1993) si care a incercat stabilirea unor categorii in care se imparte populatia potrivit inclinatiilor spre discriminare. Astfel, s-a stabilit ca se poate imparti populatia in urmatoarele categorii:

1. persoane care au participat activ mai mult sau mai putin contra manifestarilor anti-rasiste
2. cei care se considera toleranti dar nu au participat la astfel de actiuni
3. cei care au inclinatii anti-rasiste insa nu au comis acte de discriminare rasista
4. indivizi care isi exprima in mod deschis atitudinea rasista

	+

 

D = 10%

A = 10%

O alta cercetare, in Italia de aceasta data, realizata pe 2500 de tineri, releva aproximativ aceleasi rezultate, de aceasta data in raport cu xenofobia: 20,9% se declara anti-xenofobi; 35,2% mai degraba neutri, 31,6 % instabili cu privire la xenofobie si 12,3% declarati xenofobi.

Exericitiul 4. Identificati posibile exemple de prejudecati, stereotipuri si situatii de discriminare in legatura cu activitatea dintr-o scoala. __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______

Exercitiul 5. V-ati simtit vreodata discriminat / etichetat ? Ce ati simtit? Daca nu a fost cazul incercati sa faceti un portret al unei persoane care este discriminate in mediul scolar, ex. unui elev rrom, parintii..

Exista o serie de efecte perverse ale discriminarii, precum si strategii de eliminare / minimizare a efectelor acestora. Pot fi aduse in discutie cateva din strategiile celor care se simt discriminati, si anume: (1) situatia de resemnare, si acceptare a statusului (ex. copiii rromi care nu merg la scoala si se considera victime ale societatii, intarind astfel cliseele existente), (2) autodeprecierea - sau profetiile care se auto-indeplinesc, (3) emanciparea si implicit lupta contra prejudecatilor negative (rromi cu studii superioare, integrati social etc). Este extrem de important sa intelegem ca nu este vorba doar de educarea "minoritatilor" ci in egala masura a majoritatii, pentru a promova o politica a deschiderii, recunoasterii diferentelor si a diversitatii (vezi subcapitolul 5).

4. Strategii ale dezvoltarii identitatii sociale - cultura majoritara vesrus minoritara

Identitatea sociala se defineste in contextul apartenetei la un anumit grup si se refera la modalitatile in care un anumit grup si membrii acestuia se percep, actioneaza si interactioneaza, atat in cadrul grupului dar si in relatie cu alte grupuri/ indivizi etc.

Cand vorbim de strategiile pe care o cultura minoritara le poate dezvolta in relatie cu fenomenul constructiei identitare avem in vedere stadiile / tipurile urmatoare:

lipsa preocuparilor identitare: acceptarea dezinteresata, de suprafata a normelor culturii dominante si lipsa interesului pentru construirea/ reconstruirea propriei identitati;

conformarea: internalizarea normelor societatii majoritare, cu pastrarea propriei identitati;

asimlarea: si incercarea de a fi asimilat intr-o noua cultura gazda. Uneori exista posibilitatea ca indivizii sa se raporteze la ei insisi prin intermediul valorilor culturii dominante, si de aici sa apara fenomenul de alinenare care reprezinta un fenomen negativ, de auto-judecare/ evaluare care duce la o atitudine de inferioritate;

rezistenta si separatismul: sunt reflectate de acceptarea integrala a propriei culturi si respingerea oricaror norme, valori ale societatii majoritare;

integrarea: in mod ideal apare atunci cand o persoana/ grup isi dezvolta o identitate rintegrativa proprie pozitiva e care imbina atat experienta sa culturala cat si elementele culturii majoritare.

Pentru cultura majoritara, asa cum am subliniat, procesul educatiei trebuie sa favorizeze deschiderea, acceptarea si interesul pentru alte culturi. In privinta tipurilor de startegii se diferentiaza urmatoarele:

lipsa preocuparilor identitare: similara cu cea a culturii minoritare, lipsa de interes;

acceptarea:- existenta unui sentiment de superioritate a culturii apartenetei, poate fi pasiva sau activa - uneori poate aparea toleranta ca manifestare de acceptare insa nu de pe pozitii egalitare;

rezistenta: la incercarile de "limitare" perceputa a privilegiilor culturale ale majoritatii si acceptarea unor valori ale minoritatii;

redefinirea: acceptarea redefinirii culturii dominante sau majoritare prin deschiderea culturala fata de valorile culturale minoritare si acceptarea accesului acestora la propria cultura;

integrarea: din nou, in mod iedal o persoana, un grup este considerat integrat/ integrativ atunci cand, chiar daca apartine culturii majoritare/ dominante, recunoaste si apreciaza valorile culturii minoritare.

6. Fenomenele de aculturatie, enculturatie si deculturatie

Aceste procese se refera la modalitatea prin care o cultura anumita este transmisa/ imprumutata sau respinsa de anumite grupuri sociale. Se poate spune ca aceste procese se intalnesc nu doar in societatile multiculturale, uneori putem vorbi de ele si in contexte diferite (exemplu cultura anti-scoala / diferite organizatii/ secte etc).

Enculturatia reprezinta procesul prin care un grup cultural transmite, incorporeaza la descendenti elemente valorice specifice, in vederea integrarii optime a acetora (in acceptiunea lor) in viata comunitara. Desigur se poate vorbi de acest fenomen in relatie cu socializarea care este inteleasa ca un proces de dezvoltare individuala a fiecaruia in contact cu mediul din care face parte. Prin interemediul socializarii se transmit/ insusesc anumite patternuri mentale si comportamentale (modalitati specifice de gandire si actiune) ale individului. Daca vrem sa relationam aceste doua concepte: sopcializarea si aculturatia, putem spune ca:

Socializarea este procesul sau mecanismul de invatare si interiorizare a regulilor si patternurilor comportamentale influentate de o anumita cultura (norme, atitudini, valori, sistemul de credinte).

Enculturatia este procesul prin care tinerii invata si adopta elementele propriei lor culturi in viata de zi cu zi si reprezinta rezultatul a ceea ce ea s-a interiorizat de fapt (ce face, cum actioneaza individul), pe cand socializarea s erefera la molatitatile optime oferite sau cele impuse/ cerute de societate.

Aculturatia este fenomenul de imprumut al unor conduite, valori de catre un grup de la un alt grup cu care vine in contact, datorita amestecului cultural. Societatea contemporana (Europa, America dar si alte zone ale lumii) sunt in mod direct confruntate cu aceste contacte directe sau indirecte intre grupuri diferite. Cativa dintre cei mai importanti factori ai gradului de aculturatie sunt:

• nivelul si caracteristicile educatiei formale (scoala: numarul de ani de invatamant obligatoriu, politica educationala cu privire la educatia minoritatilor, filosofia educatiei)
• relatiile din mediul social - interactiunile din comunitate, sfera sociala si cea profesionala,
• varsta la care o anumita persoana a intrat in contact cu alta cultura,
• statutul socio-economic al persoanei respective etc.

Chiar daca procesul aculturatiei este privit ca unul pozitiv, exista situatii in care acessta poate avea conotatii negative, mai precis in situatiile in care persoana care se afla intre doua culturi se simte respins nu atat de noua cultura in care tinde sa se integreze (si evident unde simte ca nu este intocmai si intotdeauna acceptat) ci mai ales de propria cultura. Sunt de exemplu, cazurile primei generatii de imigranti care renunta la anumite obicieiuri sau traditii care sunt de neconceput pentru propria cultura (cultura musulmana - fetele care sunt obligate de propria cultura sa isi acopere capul /fata cu vesminte- disputa in Franta despre obligarea lor sa nu poarte aceste voaluri atata timp cat sunt la scoala). In aceste cazuri pot sa apara situatii de crize de identitate culturala, mai mult se poate vorbi de asemenea de un stress acultural (anxietate, depresie, seniment de marginalizare, excudere, boli psiho-somatice etc).

Exerictiul 6. Desigur, pot sa existe cazuri in care aculturatia are o valoare pozitiva. Dar de multe ori doar efectele negative sunt luate in calcul. Incercati sa realizati o lista cu efectele pozitive respectiv negative ale fenomenului de aculturatie al copiilor (elevilor) rromi in Romania.

Deculturatia descrie procesul prin care un individ sau un anumit grup reneaga atat cultura proprie cat si orice alta forma culturala, ca urmare a unei alte vizuni asupra lumii, sau contactului cu alte elemete considerate opuse / supreme/ relevante. Este vorba fie de secte, fie de situatii tragice in care coloniile au fost manipulate in trecut (exemplul sclavilor africani care au fost transferati fortat in America unde s-au sinucis in lant) sau alte contexte sociale sau mai putin sociale.

Extrem de important este faptul ca trebuie sa retinem posibilele pericolele ale acestor fenomene dar sa fim constienti de posibilitatile unei educatii interculturale care sa accepte diferenta, sa valorizeze deschiderea si diversitatea

BIBLIOGRAFIE

Vasile cernat " psihologia stereotipurilor" (2005). Polirom .

Bulzan Carmen (2007), Sociologia educatiei contemporane, ed. Universitaria, Craiova

Cucos, C. (2000), Educatia. Dimensiuni culturale si interculturale, ed. Polirom, Iasi,

Hussar Elena, Aprodu Diana (coord) 2007, Scoala incluziva - scoala europeana. Concepte, metode, practici, Editura Casei Corpului Didactic, Bacau

Anul European al Dialogului Intercultural : https://www.interculturaldialogue2008.eu

Institutul Intercultural Timisoara : https://www.intercultural.ro

IRSCA Gifted Education: https://www.supradotati.ro