Roluri sociale ale mass-media

Roluri sociale ale mass-media

Mass-media este un termen consacrat mai intai in limba engleza referitor la mijloacele de comunicare in masa. Mass-media reprezinta seturi de tehnici si metode de transmitere, de catre furnizori centralizati a unor mesaje unei audiente largi, eterogene si dispersate geografic. Intr-o perspectiva institutionala, mass-media sunt considerate institutii sociale atat culturale cat si economice.

Mass-media reprezinta intermediari si mediatori in cateva sensuri: ele intervin adesea intre noi (ca si consumatori sau receptori) si acea parte a potentialei experiente care se afla dincolo de perceptia sau contactul nostru direct; ele intervin intre noi si alte institutii cu care avem de-a face - justitie, industrie, politica etc.; ele stabilesc o legatura intre aceste institutii diferite; media sunt, de asemenea, canale pentru altii de a ne contacta pe noi, sau canale prin care noi ii contactam pe altii; ele ne ofera adesea materialul pentru a ne forma perceptii fata de alte grupuri, organizatii sau evenimente pe care, prin contacte nemijlocite, nu avem cum sa le cunoastem.

Legaturile noastre cu propria societate in care traim si contactele noastre cu guvernele sau cu liderii politici sunt bazate, in general, pe informatiile difuzate si pe cunostintele derivate din mass-media. La fel, perceptiile noastre despre grupurile din societate carora nu la apartinem sau pe care nu le putem observa direct sunt, in mare parte, conturate de mass-media. Insa, nu suntem in totalitate dependenti de informatiile sau de impresiile oferite de mass-media, dar, in practica si pentru cei mai multi oameni, nu exista sau nu pot fi utilizate la scara larga posibilitati alternative.

Mass-media difera de alte institutii ale cunoasterii precum stiinta, educatia, arta, religia etc. prin unele aspecte esentiale. In primul rand, mass-media au, in general, o functie a cunoasterii. In al doilea rand, ele opereaza in sfera publica, accesibila tuturor membrilor societatii iar accesul la ele este deschis, voluntar, nespecific si se face cu costuri foarte scazute. In al treilea rand, relatia dintre emitator si receptor este echilibrata si egala iar in al patrulea rand, media ajung la mult mai multi oameni decat alte institutii si "preiau controlul" de la alte influente mai timpurii precum parintii, scoala, religia etc.

Referitor la functiile sociale ale mass-media, in lucrarea Stiinta comunicarii, J.J. Van Cuilenburg, O.Scholten si G.W. Noomen, pleaca de la cele trei functii importante formulate de catre Laswell si arata ca triada lui Laswell a fost mai tarziu redata in alti termeni: prezentarea actualitatii - culegerea si diseminarea de date referitoare la evenimentele sociale curente; cristalizarea opiniilor- diferitele grupuri sociale ajung sa-si asume punctul lor de vedere si socilizarea - generatiei urmatoare i se transmite ce s-a dobandit pe plan social.

In lucrarea Mass-media si democratia, vorbind despre functiile media, Doru Pop alege ca punct de plecare tot de la cele trei functii mentionate de catre H.Laswell. Principalele functii ale mass-media in cadrul sistemului politic asa cum le enumera si Doru Pop sunt: presa prezinta publicului informatii, interpreteaza stirile si faptele, influenteaza opiniile alegatorului, stabileste prioritatile in urmarirea actiunilor politicieniulor si socializeaza cetatenii in interactiunea politica .

Totusi, trebuie sa remarcam faptul ca mass-media indeplineste un rol destul de important in orice societate, iar functiile mass-media reprezinta verigile importante dupa care mass-media functioneaza in societate. Utilizarile pe care le da audienta continutului mediatic se concentreaza pe: informarea, intelegerea lumii sociale si exercitarea unei functii de control adica, de mentinerea unei viziuni de ansamblu asupra mediului ambiant; identitate personala, relatii personale si integrare sociala; diverstisment si evaziune iar toate aceste directii de utilizare a media de catre receptori reprezinta functiile media.

Cele cinci functii importante ale mass-media, conform literaturii de specialitate, si principalele modalitati prin care se exercita aceste functii, sunt:

functia de supraveghere a mediului social prin analiza critica a problemelor sociale, avand ca efect asigurarea sigurantei cetatenilor (mass-media este "cainele de paza" al democratiei)

functia de exprimare sau interpretare, prin semnalarea publica a problemelor si comentarea lor, avand ca efect sensibilizarea, cristalizarea opiniilor si solidarizarea

functia de divertisment, prin prezentarea fictiunii, senzationalului avand ca efect o "evadare", relaxare a subiectului

functia de socializare, prin transmiterea de norme si valori, avand ca efect integrarea sociala (modelarea sau manipularea).

Mass-media isi exercita puterea si capacitatea de presiune asupra societatii din patru directii: economica, simbolica, coercitiva si politica.

In directia economica, mass-media reprezinta un puternic factor de presiune asupra cadrului general de actiune al mijloacelor de informare, legile pietei influentand in buna parte procesele comunicationale. Din punct de vedere simbolic, nu pot fi considerate drept principalul factor de propagare a ideilor, cea mai puternica forta integratoare din societate, singura care poate sa socializeze indivizii, asa cum am precizat si mai sus. In sens pozitiv, mass-media devin purtatoarele valorilor democratice si educa cetatenii in spirit civic. Insa mass-media depinde de asa numitii propietari, in literatura de specialitate, acest lucru fiind unul negativ, deoarece grila de programe sta la mana banilor acestor propietari. Deci, mass-media este dependenta de fata de propietari, fata de lumea afacerilor si fata de dorintele finantelor globale.

Cele patru directii (economica, politica, coercitiva si simbolica) sunt vazute de John B. Thompson in lucrarea Mass-media si modernitatea     ca patru puteri de sine statatoare ce se suprapun in mod complex si schimbator.

Conform lui Max Weber, capacitatea unui stat de a impune autoritatea este in general dependenta de capacitatea lui de a exercita doua forme ale puterii legate dar distincte pe care Thompson le-a descris ca putere coercitiva si putere simbolica. Daca in execitarea puterii coercitive principala resursa utilizata pentru a supune sau a cuceri un opozant este forta fizica, in ceea ce priveste puterea simbolica - sau culturala - acesta rezulta din activitatea de a produce, transmite forme simbolice semnificative. "Activitatea simbolica este o trasatura fundamentala a vietii sociale, in aceeasi masura ca activitatea productiva, coordonarea indivizilor si coercitia" [2].

Am vorbit pana acum despre incredibila putere pe care o are mass-media in viata oamenilor si despre functiile pe care le indeplineste mass-media. Una dintre aceste functii, asa cum am precizat si mai sus, este functia de socializare prin care mass-media transmite norme si valori cu efectul integrarii sociale. Ma voi referi in continuare in principal la aceasta functie cu precadere la socializarea politica prin intermediul mass-media.

Asa cum arata P.H.C. de Lauwe, secolul XX a fost marcat de trei mari procese ce au contribuit la transformari in cadrul societatilor: industrializarea, urbanizarea si dezvoltarea mijloacelor de comunicare. "Intr-un mod profund si ireversibil, dezvoltarea mijloacelor de comunicare a transformat natura productiei si a schimbului simbolic in lumea moderna"[3]. Fiecare dintre aceste transformari in cadrul societatilor a condus la o noua viziune asupra socializarii politice.

Abordarea mass-media este in mod fundamental "culturala" pentru ca este o abordare preocupata pe de-o parte de caracterul semnificativ al formelor simbolice iar pe de alta parte de contextualizarea lor sociala.

Dezvoltarea mass-media a determinat atat reorganizarea modurilor in care informatia si continutul simbolic sunt produse si schimbate in lumea sociala cat si o restructurare a modurilor in care indivizii sunt legati unii de ceilalti si de ei insisi. Comunicarea mediata nu poate fi inteleasa fara contextele cele mai largi ale vietii sociale.

Relatii de grup si individuale de dependeta fata de mass-media devin mai intense atunci cand mediul social este ambiguu. Ambiguitatea este o chestiune de informatie. In situatii de criza economica sau politica de calamitati naturale, de conflicte puternice intre diferite grupuri din cadrul societatii indivizii si liderii lor de opinie obtin informatiile de care au nevoie prin intermediul sistemului mass-media.

Institutiile media sunt angajate in producerea, reproducerea si distribuirea informatiei si a cunoasterii in sensul cel mai larg al seturilor de simboluri care se refera la viata sociala. Daca vorbim despre informatiile politice, acestea sunt transmise catre societate prin intermediul mass-media si sunt cele care socializeaza indivizii in legatura cu viata politica din aceasta societate. Prin intermediul mediatizarii, de exemplu, campaniile electorale antreaza o parte, sau cea mai mare parte a societatii in luarea deciziilor politice. Mediatizarea se refera, in sens brut, la procesul prin care informatiile sunt difuzate, sunt transmise si capata, prin acest proces, un caracter public, devenind stiri de interes si relevanta imediata

Informatia si cunoasterea mediatizata modeleaza perceptia oamenilor despre lumea inconjuratoare, dau sens experientelor lor, contribuie la imbogatirea informatiei si cunoasterii din trecut si la asigurarea continuitatii intelesurilor curente din societate.

Ma voi referi in continuare la un exemplu concret al socializarii politice prin intermediul mass-media.

In perioada comunista mass-media transmitea mesaje prin care preamarea regimul Ceausescu si elita conducatoare. Cetatenii erau privati de o multitudine de mijloace de comunicare, singurele mijloace fiind televiziunea de stat care transmitea doar cateva ore pe zi si cateva ziare aflate tot sub tutela statului. Nu existau alegeri, pentru ca nu exista democratie si pentru ca nu exista o mass-media care sa relateze o alternativa la puterea existenta. Dupa 1989, aparitia unei varietati de mijloace mass-media au oferit cetatenilor posibilitatea de a alege intre mai multe partide, intre mai multe entitati, intre stanga sau dreapta. Mass-media a jucat un rol extrem de important din momentul in care am vazut revolutia la televizor. Pentru ca din acel moment incepea socializarea poitica a cetatenilor din Romania prin intermediul mass-media.

De atunci, mass-media contribuie la formarea unei perceptii mai mult decat alte institutii, prin caracterul lor continuu, zilnic, neintrerupt, chiar daca impactul lor este unul gradual si neconstientizat.