I. MOTIVATIA ALEGERII ACESTUI SUBIECT

Ca studenta a sectiei de limba si literatura rromani, am simtit mereu nevoia de a cunoaste in amanunt nivelul cercetarilor din domeniul rrom, la care s-a ajuns in mai mult de un deceniu, mai precis, din decembrie 1989 pana azi, de cand rromii sunt luati in considerare sub multiple aspecte: politic, social, educational, editorial si publicistic etc.

In acest scop, am consultat demersurile similare (din perspectiva bibliografica si istoriografica), realizate si publicate de Gheorghe Sarau.

Dar, cum demersurile sale se opreau la anul 1999, am inceput sa ma informez, pe de o parte, cu privire la ceea ce nu exista mentionat in contributiile realizate de acesta si, pe de alta, sa identific si alte surse de informare privitoare la noutatile editoriale consacrate rromilor, consultand si alte abordari similare (la care ne-am referit in sectiunea rezervata surselor utilizate).

Am considerat, apoi, ca listarea tuturor reperelor bibliografice din domeniu - restranse doar la aparitiile romanesti (indiferent daca autorul este sau nu din Romania) - ar constitui un instrument de lucru pretios pentru studentii sectiei de limba rromani, care, in acest fel, vor fi scutiti, in viitor, sa reia traiectul informarii prin biblioteci, deoarece, mergand mai departe, ne-am gandit ca demersul nostru sa nu se limiteze la inventarierea surselor bibliografice, ci sa prezentam chiar sub fiecare lucrare semnalata informatii primare, esentiale pentru o prima documentare a celui care este interesat de un titlu sau altul.

Apoi, am mers si mai departe si am gasit util ca lucrarea sa nu fie conceputa doar pe suport de hartie, ci consultarea ei sa poata fi facuta si pe suport electronic, prin stocarea pe o pagina permanenta web, pe care sa o lasam ca donatie sectiei de limba si literatura rromani.

In acest context, am propus indrumatorului meu si Catedrei de limbi orientale aceasta tema si, dupa aprobare, ne-am dedicat acestui subiect.

Lucrarea nu asigura doar o prima informare, bruta, caci am incercat sa oferim o facilitate in plus, aceea de a permite cititorului sa vizualize designul copertei (intr-o prima faza) urmand ca pe viitor sa adaugam si pagina de titlu, cuprinsul si Cuvantul - Inainte, Prefata etc.

Intentia noastra este, in perspectiva, sa procuram (prin bunavointa autorilor, a editurilor sau a sponsorilor care au facut posibila publicarea respectivelor lucrari - acolo unde este posibil) si manuscrisul electronic al lucrarilor, astfel incat sa putem largi cercul de persoane care vor consulta pagina noastra.

Intentionam, de asemenea, sa asiguram si o versiune in limba engleza a paginii, cit si relationarea acesteia cu alte pagini de profil din lume.

In sfarsit, un alt motiv, subiectiv, care ne-a determinat sa alegem acest subiect porneste de la realitatea ca, in lume, la nivel universitar, doar in cadrul Facultatii de Limbi si Literaturi Straine din Bucuresti se constata o intensitate si un nivel inalt al cercetarilor in domeniul rrom, daca luam in calcul timpul relativ scurt de cand se studiaza aceasta limba (din anul universitar 1992 / 1993 ca limba facultativa, respectiv, din anul universitar 1997 / 1998 - ca sectie B. indianistica (hindi - rromani), iar din anul universitar 1998 / 1999 - ca sectie B. limba si literatura rromani. Suntem de parere ca multe din informatiile, datele si lucrarile stocate pe aceasta pagina de internet (www.romanipen.com) vor fi consultate nu numai de studentii sectiei bucurestene de profil, dar si de alti studenti, rromi si nerromi, din tara si din strainatate.

Pe de alta parte, credem, modelul propus de noi ar putea fi preluat si de studentii de la alte limbi, ca o introducere similara, elementara, in domeniul filologic respectiv.

II. DEMERSURI SIMILARE INTREPRINSE IN ROMANIA

Evident, si inainte de anul 1989, au existat unele timide incercari de consemnare bibliografica referitoare la rromi, ca, dealtfel, si dupa aceea, dar aceste eforturi s-au limitat la abordari de aceasta factura si nu si din perspectiva valorica. Cu atat mai putin sa se fi gandit stocarea informatiei pe o pagina web, permanentizandu-se si largindu-se astfel accesul cat mai multor persoane interesate de rromanipen (concept restrans aici la totalitatea informatiilor si a datelor din domeniul rrom, din cat mai multe perspective: bibliografica, istoriografica, istorica, lingvistica, literara, sociologica, politica etc.).

Asadar, inainte de anul de referinta, mentionat mai sus, au existat o serie de bibliografii^[1] in care apareau mentionati si "tiganii" sau, in functie de autori^[2] "romii".

Incepand din primele zile ale anului 1990 insa, se manifesta interes si in directia consemnarii reperelor bibliografice rrome, primul si, se pare, singurul care a ramas fidel acestei activitati fiind Gheorghe Sarau^[3] (care, ulterior avea sa insufle pasiunea si altor colaboratori ai sai pentru elaborarea unor astfel de lucrari)^[4].

Totodata, se manifesta interes si pentru unele abordari istoriografice, de fapt, se incepe valorificarea unor demersuri si achizitii mai vechi.

De pilda, Gheorghe Sarau publica, avand sprijinul lingvistei Mioara Avram, articolul Contributions à l'histoire des recherches portant sur la langue et le folklore des tziganes de Roumanie - la documentarea caruia lucrase in perioada 1983 - 1985, dar pe care nu a reusit sa-l publice, desi au existat referinte bune din partea unor ilustri lingvisti (Al. Rosetti, Al. Graur, Iancu Fischer, Gheorghe Mihaila, Emil Vrabie) sau literati, oameni de cultura, sociologi, redactori-lingvisti, profesori de lingvistica (Paul Cornea, Nae Antonescu, Gheorghe Nicolae, Laurentiu Theban, Ioana Prioteasa s.a.).

Autorul avea sa dezvolte aceasta cercetare si sa publice, in anul 1994, un studiu similar, intitulat Beitrag zur Chronologie der Studien betrefes der Zigeunersprache in Rumänien ce reprezinta textul unei comunicari pe aceasta tema prezentata la Simpozionul de tracologie de la Herculane, desfasurat in septembrie 1992.

Pe de alta parte, Gheorghe Sarau a incercat astfel de abordari si in contextul invatamantului pentru rromi^[7] sau din perspectiva consemnarii lucrarilor destinate profesorilor si elevilor rromi care studiaza limba, literatura si istoria rromilor in scoli^[8].

In ultima vreme, au aparut si alte contributii, cum sunt cele realizate de Sorin Cace^[9] si de Vasile Ionescu (in colaborare cu Ana Oprisan, absolventa sectiei de rromani, promotia 2002)^[10].

Cat priveste realizarea unei pagini de informare si documentare in domeniul limbii, culturii si istoriei rromilor din Romania, sa notam ca un astfel de demers a fost intreprins de Gheorghe Sarau, care a implantat pe pagina web a Ministerului Educatiei si Cercetarii (www.edu.ro) o "subpagina" profilata in acest domeniu.

Speram ca si modesta noastra pagina web (www.romanipen.com) sa contribuie la o buna informare preliminara a studentior sectiei de limba si literatura rromani in domeniul rrom, ajutandu-i sa economiseasca timp sau sa poata lectura unele publicatii de acasa.

NOTE

Bibliografia generala a etnografiei si folclorului romanesc (1800-1891), 1968, Bucuresti: Editura pentru Literatura, p.710 si in cont.

Bibliografia istorica a Romaniei II. Secolul XIX. Tom I 1972, Bucuresti: Editura Academiei RSR, p.412-415; v. si Tom III: Clasele sociale.

Bufnea-Marika, Florica 1980, Bibliografia Revistei de etnografie si folclor (1956-1980), 'Revista de etnografie si folclor', tom 25, nr.2, p.171-246.

Muslea, Ion 1957, Bibliografia folclorului romanesc pe anii 1944-1954, 'Revista de etnografie si folclor', An II (1957), nr.1-2, p.259-260.

Popa, Eleonora si Danaila , I. 1959-1970, Bibliografia lucrarilor de lingvistica aparute in tara noastra dupa 23 August 1944 (1944-1959), 'Limba romana', An I (1959), nr.4, p.66-108; din 1970 (An XII), nr.4, schimba titlul in Bibliografia romaneasca de lingvistica [apare, regulat, in continuare, in fiecare nr.4 al revistei 'Limba romana'].

v. Zoe Dumitrescu Busulenga, in Bibliografia "Relatiile literaturilor universale cu literatura romana", Bucuresti: 1986, p.

Sarau, Gheorghe 1990, Fise pentru o Bibliografie a romilor din Romania (Repere consemnate dupa Revolutie (I), "O glaso l romengo. Glasul romilor" [Timisoara], anul I (1990), nr. 16 [in realitate: nr.2], p.3.

Sarau, Gheorghe , Bibliografia lucrarilor din domeniul rrom destinate cadrelor didactice din invatamantul pentru rromi, Fundatia pentru o Societate Deschisa Bucuresti, 47 p. [publicata pe Internet, www.edu.ro].

Sarau, Gheorghe 1999, Bibliografia rroma, 100 p. [publicata pe Internet, www.edu.ro]

Sarau, Gheorghe 2001, Rromologi si promotori ai limbii, literaturii si culturii rromilor din lume (rromi si nerromi), " Asul de trefla ", IX (2001), nr. 2 (95), p. 19-20.

Sarau, Gheorghe; Itu, Mircea si Moleanu, Julieta , Bibliografie generala la cursul " Cultura si civilizatie indiana ", CREDIS: Universitatea Bucuresti, p. 185 - 201.

Sarau, Gheorghe 1990 'Revue Roumaine de Linguistique', Bucarest: Editura Academiei Romane, Tome XXXV, N^o 2 (Mars-Avril), p.117-131.

in "Relations thraco-illyro-helléniques. Actes du XIV-e Symposium National de Thracologie (Herculane, 14-19 septembre 1992), Bucarest, 1994, p.482-492.

Sarau, Gheorghe , Scurt istoric al invatamantului in limba rromani , 'Asul de trefla ', Anul V ( 1997), nr. 62, p. 12-13.

Sarau, Gheorghe 1997, Scurt istoric al invatamantului in limba rromani. Studiul limbii rromani la nivel universitar, ' Asul de trefla ', Anul V ( 1997), nr. 63, p.8-9.

Sarau, Gheorghe 1998, Din istoricul invatamantului in limba romani, 'Asul de trefla' , Anul VI (1998), nr.64, p.11.

Sarau, Gheorghe , Scurt istoric al invatamantului rrom [revizuit in anul 2001], v. pagina web a MEC (www. edu.ro), in Anuarul 'Invatamantul pentru rromi in anul scolar 1998 - 1999'.

Sarau, Gheorghe & Zatreanu, Mihaela 2001, Lucrari din domeniul rrom recomandate bibliotecilor scolare in vederea achizitionarii, " Asul de trefla" , nr. 8(101), anul IX (2001), p.9 -11; 14-16.

Sorin Cace, Iona Margineanu, Ana Maria Preoteasa si Iuliana Precupetu 2001, Cercetari cu privire la minoritatea rroma, Bucuresti: Editura Expert, 80 p.

Carti despre rromi] in libraria "Aven Amentza" [Bucuresti] "Aven Amentza" 2000, 12-13 p., 32 p.

III. LOCUL CONTRIBUTIILOR ROMANESTI DIN

DOMENIUL RROM IN CONTEXT

INTERNATIONAL

Daca ne-am limita fie si doar la domeniile scolarizarii si al productiei editoriale, experienta romaneasca este, intr-adevar, mai mult decat laudabila, atat prin intensitatea fenomenului educational si editorial, cat si prin calitatea si eficienta activitatilor intreprinse.

Astfel, in plan educational, se poate vorbi de o adevarata "explozie" a initiativelor, indeosebi incepand din anul 1998. De pilda, daca in anul de referinta functionau doar 3 profesori de limba rromani in sistemul de invatamant preuniversitar, astazi exista 260 de profesori rromi, iar numarul de elevi care au optat pentru studierea celor 3-4 ore saptamanale de limba materna rromani a crescut de la 780, in anul 1998, la 12.600 in prezent. Ministerul de resort a pornit de la realitatea ca un sistem trebuie sa functioneze cu propria sa energie, ca structurarea unui invatamant de limba rromani trebuie sa se bazeze preponderent pe aportul cadrelor didactice din comunitatea rroma, care sa fie antrenate eficient in procesul educational ca educatoare, profesori (de limba materna rromani, dar si de istoria si traditiile rromilor), mediatori scolari, inspectori pentru invatamantul destinat rromilor. Fara acesti piloni umani de sustinere din cadrul etniei rrome nu s-ar fi putut atinge cotele de eficienta.

La aceste tinte strategice s-a adaugat si practica de a se oferi, cu incepere din anul universitar 1998 / 1999 a unui numar mereu crescand de locuri in facultati si colegii universitare, dar si in licee si scoli profesionale, pentru candidatii din randul etniei rrome, in scopul structurarii unei tinere intelectualitati. De pilda, pentru anul universitar 2002 / 2003, Ministerul Educatiei si Cercetarii a oferit 390 de locuri speciale pentru candidatii rromi (care sunt admisi pe baza mediei de minim cinci si sunt scutiti de plata taxelor scolare.

In cadrul acestor masuri gandite pentru invatamantul universitar, se inscrie si acordarea anuala a 10 locuri distincte pentru sectia de limba si literatura rromani a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii Bucuresti, cu incepere din anul universitar 1997 / 1998, cand s-a constituit o sectie B. inidanistica (hindi - rromani), care, din anul universitar urmator, avea sa fie profilata ca sectie B. limba si literatura rromani.

Pe de alta parte, pregatirea celor 260 de profesori rromi de limba materna rromani se realizeaza cu aportul profesorilor de la sectia de limba si literatura rromani a facultatii, prin cursurile de vara de limba si metodica predarii limbii rromani, organizate de Gheorghe Sarau, cu incepere din vara anului 1999, cu participarea a 50 de cursanti anual.

De buna seama ca pregatirea acestor cadre didactice, in prima faza necalificate (pentru ca acestea sunt selectionate din randul tinerilor rromi cu diploma de bacalaureat), nu se rezuma la cursurile de vara (de 3 saptamani), deoarece acestea sunt cooptate sa urmeze Colegiul de Invatamant Deschis la Distanta CREDIS al Universitatii Bucuresti, la sectia cu dubla specializare de "institutori - profesori de limba rromani", sectie infiintata de Gheorghe Sarau, cu incepere din anul 2000, cu concursul logistic si financiar al Centrului " Educatia 2000+", al UNICEF-ului si al altor ONG-uri care au acordat burse din care cei 70 de studenti din anii I si II (in acelasi timp si profesori de rromani in satele si orasele lor de resedinta) sa-si poata achita taxele scolare.

Totodata, este laudabil si faptul ca " Educatia 2000+" a preluat, pe langa taxele a 30 de cursanti, si plata onorariilor pentru profesorii care vor edita cursurile universitare necesare pregatirii studentilor la componenta de limba si literatura rromani. Toate aceste cursuri sunt mentionate in demersul nostru, ele fiind realizate atat de specialisti autohtoni (Gheorghe Sarau, Delia Grigore, Mircea Itul, Julieta Moleanu, dar si din strainatate (Dr. Marcel Courthiade - INALCO Paris, Dr. Rajko Djuric de la Uniunea Rroma - Berlin).

Catedra de limba rromani din Romania este foarte bine apreciata pe plan international, atat prin seriozitatea si valoarea celor trei cadre didactice, prin lucrarile publicate de acestea, dar si prin calitatea profesionala a studentilor de la aceasta sectie (multi dintre studenti fiind solicitati pentru activitati de translatie si pentru traduceri pe plan mondial, pentru elaborarea unor instrumente de lucru scolare, ca: programe, manuale, dictionare). Intre cei care au elaborat manuale scolare, programe, dictionare, traduceri, carti, semnalari editoriale si articole in presa se numara studentele: Mihaela Zatreanu, Isabela Banica (Mihalache), Tania Levinschi, Dana Dudescu, Sorina Nae, Corina Hristu s.a.

Si din randul studentilor de la cursul facultativ de limba rromani (introdus cu incepere din anul universitar 1992 / 1993) s-au format specialisti buni, ca Delia Grigore, Sorin Georgescu, Corneliu Colceriu, Cristian Besleaga, Camelia Stanescu, Edy Savescu, Adina Potochin, actorul rrom Sorin Sandu Aurel, teologul rrom Florin Nasture, Claudia Cioc s.a.

Dar contributiile romanesti sunt notabile si din perspectiva editoriala si publicistica, deoarece, asa cum se poate vedea si din bibliografia lucrarii de fata, in cei 12 ani de libera initiativa in domeniul rrom s-a inregistrat o impresionanta productie de carte, de reviste, studii si articole.

Ceea ce este de remarcat este faptul ca multe din lucrarile de limba rromani sunt utilizate nu numai in Romania, dar si in strainatate, iar cadrele didactice de limba rromani sunt solicitate sa predea in diferite tari aceasta limba (de pilda, Gheorghe Sarau a tinut cursuri de rromani la Scoala internationala de vara de limba rromani (editiile 1999, 2000) la invitatia filialei din Berlin a IRU, alaturi de nume sonore ale specialistilor rromi in domeniul limbii, literaturii si culturii rrome, ca: dr. Marcel Courthiade (Franta), Rajko Djurić (Germania) s.a. Manualele scolare, dictionarele si cursurile universitare de limba rromani elaborate de catre specialistii sectiei de limba rromani a Universitatii Bucuresti sunt apreciate pe plan international, deoarece ele sunt structurate din perspectiva limbii rromani comune, fara a face concesii de ordin dialectal.

Contributiile romanesti consacrate domeniului rrom imbraca o larga paleta, incepand cu lucrari de ordin bibliografic si istoriografic si terminand cu cele de divertisment.

In perioada de referinta (1990 - 2002) preponderent au fost editate lucrari de limba, de istorie si sociologie (rapoarte).

Dintre lucrarile de importanta internationala, de limba rromani, publicate in Romania amintim lucrarile ce apartin profesorului Gheorghe Sarau, ca, de pilda: studiul Rromii, India si limba rromani, publicat in anul 1998 (Bucuresti: Kriterion, 268 p.), Dictionarul rrom - roman, aparut in anul 2000 (Cluj Napoca: Editura Dacia, 232 p.), Culegerea de     texte in limba rromani (anii II-Iv de studiu), ce a cunoscut pana in prezent 3 editii (Bucuresti: EDP. R. A., 1995, 1999, 2000), Cursul de limba rromani (Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p.), Stilistica limbii rromani in traduceri, curs practic universitar de traduceri in / din limba rromani (bilingv, in text rromani - roman), publicat la Bucuresti de Editura CREDIS (2001), Cursul de limba rromani (morfologie si sintaxa), destinat studentilor rromi de la sectia de institutori - profesori de rromani a Colegiului de Invatamant Deschis la Distanta (Bucuresti: Editura CRERDIS, 2002, 232 p.).

De o buna apreciere se bucura si cursurile de literatura rroma publicate la Bucuresti, in aceeasi editura a Colegiului CREDIS, cum sunt: Rajko Djurić, Istoria literaturii rrome (Bucuresti: CREDIS, 2002, 182 p.), Mircea Itu si Julieta Moleanu (Bucuresti: CREDIS, 2002) sau cursul publicat de Delia Grigore, Antropologie si folclor rrom (Bucuresti: CREDIS, 2001, 184 p.).

Si abecedarele rrome (unul publicat de invatatoarele de etnie rroma Paula Mailat, Marcus Olga si Mirena Cionca (Mirri ćhib, i rromani, la "ACADEMPRINT" din Targu Mures, in anul 2001, (94 p.), iar altul tiparit la Editura "Veritas" din Bucuresti de catre o alta invatatoare rroma, Mihaela Zatreanu) s-au bucurat si ele de aprecieri deosebite din partea rromilor din diaspora. Din pacate, aici spatiul nu ne permite sa enumeram si alte contributii valoroase in domeniu.

IV. BIBLIOGRAFIA LUCRARILOR

EXAMINATE IN LUCRARE

1. BIBLIOGRAFII

, Sorin Cace, Iona Margineanu, Ana Maria Preoteasa si Iuliana Precupetu, Cercetari cu privire la minoritatea rroma, Bucuresti: Editura Expert, 80 p.

Carti despre rromi] in libraria "Aven Amentza" [Bucuresti] "Aven Amentza", 12-13 p., 32 p.

Gheorghe Sarau, Ghid metodologic pentru profesori. Bibliografia lucrarilor recomandate, Bucuresti: FSD, 51 p., publicat pe www.edu.ro

Gheorghe Sarau, Fise pentru o Bibliografie a romilor din Romania (Repere consemnate dupa Revolutie (I), "O glaso äl romengo. Glasul romilor" [Timisoara], anul I (1990), nr. 16 [in realitate: nr.2], p.3.

2. ISTORIOGRAFIE

Gheorghe Sarau, Contributions à l'histoire des recherches portant sur la langue et le folklore des tziganes de Roumanie, 'Revue Roumaine de Linguistique', Bucarest: Editura Academiei Romane, Tome XXXV, N^o 2 (Mars-Avril), p.117-131.

3. LIMBA

3.1. ABECEDARE:

, Olga Marcus, Leontina Boitos, E siklovnesqo lilloro, Mures: Editura Academprint, 90 p.

, Paula Mailat, Olga Marcus, Mirena Cionca, Mirri chib, i rromani [Limba mea, limba rromani - Abecedar], Targu Mures: Editura Academprint, 94 p.

, Mihaela Zatreanu, ABC Anglutno lil (Abecedar rrom), Bucuresti: Editura Veritas, 76 p.

, Ion Ionel, Mariana Costin, Abecedar, Fundatia PHOENIX, 100 p.

3.2. CURSURI PENTRU INVATAREA LIMBII RROMANI

, Luminita Mihai Cioaba, Curs intensiv de limba rromani, Sibiu: Editura "Neo Drom", 120 p.

, Gheorghe Sarau, Curs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 254 p.

3.3. DICTIONARE

Lazar Carjan, Stefan Rosu, Marian Speriatu,Ionel Cristea, Dictionar roman - rrom (tiganesc), Bucuresti: Editura Curtea Veche

Gheorghe Sarau, Dictionar rrom - roman, Cluj Napoca: Editura Dacia, 232 p.

Gheorghe Sarau, Corneliu Colceriu, Dictionar roman-rrom (caldararesc) - rrom (caldararesc) - roman, Bucuresti: Editura Kriterion,144 p.

Gheorghe Sarau, Dictionar rrom (spoitoresc) - roman, Bucuresti: Editura Kriterion, 144 p.

Gheorghe Sarau, Mic dictionar rrom-roman, Bucuresti: Editura Kriterion,187 p.

3.4. DICTIONARE DE ARGOU CU COMPONENTA RROMA

, Nina Croitoru Bobarniche, Dictionar de argou al limbii romane, Slobozia: Editura Arnina, 210 p.

, Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Bucuresti: Editura PACO, 102 p.

3.5. GHIDURI DE CONVERSATIE

, Luminita Mihai Cioaba, Ghid de conversatie Roman-Tiganesc, Bucuresti: Editura Teora, 239 p.

Lazar Carjan, Stefan Rosu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, Ghid de conversatie roman - rrom (tiganesc) in grai spoitoresc, Bucuresti: Editura Curtea Veche, 282 p.

Delia Grigore, Siklioven rromanes. Curs audio de limba si cultura rromilor.Ghid de conversatie, Bucuresti: Editura "Aven Amentza", 52 p.

,Lazar Carjan, Nicolae Bitu, Marian Speriatu, Ghid de conversatie roman - rrom (tiganesc) in grai caldararesc, Bucuresti: Editura "Curtea Veche"

Gheorghe Sarau, Ghid de conversatie roman - rrom, Bucuresti: Editura Kriterion, 184 p.

, Camen State, Ghid de conversatie roman-rrom, Slobozia: Editura"Satra", 2000, 40 p.

3.6. MANUALE SCOLARE

, Gheorghe Sarau, Culegere de texte in limba rromani (Clasele II - IV), Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A, 188 p.

, UNICEF, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Programul meu zilnic. Murro divesutno programo. Az en mai programom [ Traducere in limba rromani: Gheroghe Sarau], Bucuresti: Extrem Group, 20 p.

, Ion Ionel si Mariana Costin-Ion, Aritmetica. Aritmètika. Clasa I. I jekhto klàsa. Manual bilingv preparator pentru elevi rromi. Dujećhibutni angliskolaqi pustik vaś e rromane siklŏvne, Targu Mures: Fundatia PHOENIX, 64 p.

, Gheorghe Sarau, Camelia Stanescu, Mihaela Zatreanu, Vakarimata - pustik vaś i jekhto klàsa [ Comunicare, manual pentru clasa I ( limba rromani)], Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 140 p.

, Ion Ionel si Mariana Costin-Ion, Aritmetica. Aritmètika. Clasa I. I jekhto klàsa. Manual bilingv preparator pentru elevi rromi. Dujećhibutni angliskolaqi pustik vaś e rromane siklŏvne, Targu Mures: Fundatia 'Pro Europa ', 92 p.

Gheorghe Sarau, Limba romani (tiganeasca). Manual pentru clasele de invatatori romi ale Scolilor Normale, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 238 p.

3.7. VOCABULARE

UNICEF, MEC, Romani CRISS, Vocabular trilingv ilustrat, Bucuresti: Editura Vanemonde, 100 p.

, Vocabular romani-maghiar si maghiar-romani, Cluj Napoca: Editura Korunk, 96 p.

3.8. MONOGRAFII DE LIMBA

, Gheorghe Sarau, Limba rromani(Morfologie si sintaxa) Bucuresti: Editura Credis, 232 p.

, Lucian Cherata, Gramatica limbii romani, Craiova: Editura Sitech, 145 p.

Gheorghe Sarau, Rromii, India si limba rromani, Bucuresti: Editura Kriterion, 258 p.

3.9. CURSURI PRACTICE UNIVERSITARE DE LIMBA RROMANI

Gheorghe Sarau, Stilistica limbii rromani in texte (Antologie de traduceri si redactari). I stilistika e rromane chibaqi teksturen (Amboldimatenqi aj redacienqi antologia), Bucuresti: Editura Kriterion, 294 p.

4. LITERATURA

4.1. LITERATURA CULTA RROMA

Dr.Rajko Djuri©, Istoria literaturii rrome/ I historia e rromane literaturaqi Bucuresti: Editura Credis, 182 p., Traducere Sorin Georgescu

, Isabela Banica, Intamplari din viata mea, Bucuresti: Editura Veritas, 22+22p.

Katarina Taikon, Katitzi, Bucuresti: Editura RAO, 168 p.

, Vasile Ionescu [selectie, note si postfata de . ], O mie de ani de singuratate. Rromii in proza romaneasca, Bucuresti: Editura " Aven Amentza ", 628 p.[antologie].

, Ion Agarbiceanu, Faraonii, Cluj Napoca: Editura Minerva, 200 p.

, Babel.ro, Tineri poeti minoritari, Miercurea Ciuc: Editura Status, p. 73-98

Ion Budai Deleanu, Tiganiada, Timisoara: Editura Amarcord, 539 p.

, Luminita Mihai Cioaba, Negustorul de ploaie. O manuÒi kai bitinel briÒind. The Rain Merchant. Der Regenhandler. Poezii, Sibiu: Editura Neo Drom, 513+12 p.

Luminita Mihai Cioaba, O angluno la phuveako. Radacina Pamantului. Die Wurzel der Erde. Earth's root, Sibiu: Editura Neo Drom, 126 p.

Gh. Paun-Ialomiteanu, "Bulibasa si artista", Slobozia: Editura"Satra", 126 p.

Ponson du Terrail, Regele Tiganilor, Oradea: Editura Cogito, 150 p.

, Gh. Paun-Ialomiteanu', "Arzoaica" a stat la masa cu dracul. "E thabardi beÒlas la meselaqe la bengeça, Slobozia: Editura "Satra", 80 p.

4.2. LITERATURA IN LIMBA ROMANA PE TEMATICA RROMA

Viorica Huber, Basme tiganesti, Bucuresti: Editura Universal Dalsi, 224 p.

, Radu Aldulescu, Istoria eroilor unui tinut de verdeata si racoare, Bucuresti: Editura Nemira

Vasile Baran, Noaptea Mokhshanalei, Bucuresti: Editura "Paco", 216 p. (Povestiri 'tiganesti'; consultant stiintific: Gheorghe Sarau

, Virgil Bostanaru, Drumul spre casa, Editura Calende

Radu Aldulescu, Amantul Colivaresei, Bucuresti: Editura Nemira,

, Domnica Garneata, Pe drum de seara, Editura Porto Franco

, L.M.Arcade, Poveste cu tigani, Bucuresti: Editura Albatros

, Gheorghe Popovici, Paharul puterii, Milosesti: Editura Coresi, 227 p.

, Vasile T. Burlacu, Poveste cu tigani, Constanta: Editura Dobrogea Juna

5. FOLCLOR / ANTROPOLOGIE / ETNOGRAFIE

5.1. FOLCLOR

, Zrínyi Gábor Irén, O Neneka, e rromengo vajdas. Neneka, voevodul tiganilor, Targu Mures: Editura IMPRESS, 190 p. editie bilingva

, Gribusyi - Ruja Alexandru, Ana din parau. E Nika de pe len, Bucuresti: Editura Kriterion, 80 p.(editie bilingva)

Fundatia Wassdas, Culegere de povesti si basme rromani, Cluj Napoca: Editura Todesco, 114 p.

Barbu Constantinescu, Probe de limba si literatura rromilor din Romania Bucuresti: Editura Kriterion, 260 p. Editie bilingva ingrijita de: Gheorghe Sarau, Corneliu Colceriu si Dana Dudescu

, C.S. Nicolaescu-Plopsor, Paramisa haj gila rromane. Povesti si cantece rrome, Colectia ' Biblioteca rroma ', ex. nr.1, Bucuresti: Editura Kriterion,116 p.

, Petre Copoiu, Rromane paramìća. Povesti tiganesti. Editie bilingva. Selectia, redactarea in limba tiganeasca si Nota asupra editiei: profesor Gheorghe Sarau. Postfata: prof. univ. dr. Octav Paun, Bucuresti: Editura Kriterion,148 p.

, Alexandru Doru Serban, Cronici tiganesti, Editura Ager,

5.2. FOLCLOR MUZICAL

, Elena Pascu, Tiganii din Balcani, Compact-Disc, Bucuresti

, Gheorghe Sarau, Cele mai iubite cantece rrome, Notatii si adaptari muzicale: prof. Aurica Mustatea si prof. Daniela T. Grigore, Brasov: Editura Orientul Latin, 186 p. (editie bilingva).

, Bari Karoly, Cigany Folklor, Magyarorszag - Romania, I - X, Budapest

, Cristian Obrejan, Gheorghe Dobre, Ion Albesteanu, Un mare artist, Slobozia: Fundatia "Pod peste suflete"

Viorel Cosma, Lautarii de ieri si de azi, Bucuresti: Editura Du Style, 384 p.

Constantin Gheorghe Angheluta, Balada romanilor si balada tiganilor, Bucuresti,[ f.ed], 74 p.

5.3 ANTROPOLOGIE/ ETNOGRAFIE

Mircea Itu si Julieta Moleanu, Cultura si civilizatie indiana, Bucuresti: Editura Credis, 207 p.

, Delia Grigore, Rromani-pen (rromani dharma) si mistica familiei. Familia traditionala in comunitatile de rromi din arealul romanesc, Bucuresti: Editura Salvati Copiii, 54 p.

Delia Grigore, Curs de antropologie si folclor, Bucuresti: Editura Credis, 184 p.

, Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor.Imagini din viata rromilor din Transilvania, Bucuresti: Editura Atlas, 304 p.

, Ciresica, Secretele magiei mele, Editura Axel Springer

, Olga si Constantin Liviu-Rusu, Viorela si Codin Lacatusu, Lumea rromilor din Moldova, Iasi: Edituta DIG IASI, 219 p. (album)

, Heinrich von Wlislocki, Asupra vietii si obiceiurilor tiganilor transilvaneni. Traducere din germana, Cuvant inainte si Nota asupra editiei de Sorin Georgescu. Postfata: Delia Grigore, Bucuresti: Editura Kriterion, Colectia ' Biblioteca rroma ' (nr. 5), 94 p.

, Jean M.Rivier, Istoria doctrinelor esoterice, Bucuresti: Editura Symposion

, Ion Calota, Rudarii din Oltenia, Craiova: Editura Sibila, 272+48 p.

6. ISTORIE

Lucian Nastasa, Andrea Varga, Minoritatile etnoculturale / Marturii documentare. Tiganii din Romania (1919-1944), Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturala, Cluj Napoca

, Dr. Corneliu Tamas, Istoria tiganilor din Tara Romaneasca, Bucuresti: Editura Oscar Print

, Vasile Ionescu [antologie], Robia tiganilor in Tarile Romane. Moldova. Rromii din Romania - Studii si documente istorice, Bucuresti: Editura " Aven Amentza ", 257 p.

, Vasile Ionescu [antologie], Robia rromilor in Tarile Romane. Tara Romaneasca. Rromii din Romania - Studii si documente istorice, Bucuresti: Editura " Aven Amentza ",

, Vasile Ionescu, Deportarea rromilor in Trasnistria. Documente de arhiva, Bucuresti. Editura "Aven Amentza"

Vasile Ionescu, Deportarea rromilor in Trasnistria. De la Auschwitz la Bug. Rromii din Romania - Studii si documente istorice, Bucuresti: Editura "Aven Amentza", 198 p.

, Angus Fraser, Tiganii, Bucuresti: Editura Humanitas, [traducerea lucrarii The Gypsies, Oxford: Blackwell].

, Nicolae Crisan, Tiganii-mit si realitate, Bucuresti: Editura Albatros, 193 p.

, Mihai Merfea, Cultura si civilizatie rromani, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica,R.A, 258 p.

, K. Fings, H. Heus, F. Sparing, De la " stiinta " rasiala la lagarele de exterminare. Rromii in perioada regimului nazist, Bucuresti: Editura Alternative, 138 p.

, Viorel Achim, Tiganii in istoria Romaniei, Bucuresti: Editura Enciclopedica, 202 p.

Donald Kenrick, Rromii: din India la Mediterana. Migratia rromilor, Bucuresti: Editura Alternative, 56 p.

, Alfaro Antonio Gómez, Marea prigonire a Rromilor. Incarcerarea generala a Rromilor in Spania anului 1749.Traducere de Camelia Radulescu, Bucuresti: Editura Alternative, 126 p.

Liégeois, Jean-Pierre si Gheorghe, Nicolae, Romii: o minoritate a Europei [Oradea], [40 p.].

, Lucian Cherata, Istoria tiganilor, Bucuresti: Editura Z, 206 p.

7. RELIGIE

Lucian Cherata [ Traducerea, selectia si adaptarea textelor] Tigni biblia rromani (Mica biblie in limba rromani, Craiova: Editura Sitech, 204 p.

P. Bako B. Pal Ofm, Cino Katekizmuso (kis katekizmus), Cluj Napoca: Editura Szent Bonaventura, 72 p.

, Stefan Barnis [traducerea in limba romaní], Evanghelia pala o Matei. Rromaní (dialectul ursarilor) - romana, Bucuresti: Printisardo catar e Societatea Biblica Interconfesionala anda-i Romania [referat de specialitate: Gheorghe Sarau], 108 p.

, Vaida, Gheorghe si Vaida, Ioan [traducerea in limba romaní], Evanghelia pala o Marco; romaní (dialectul caldararilor) - romana, Bucuresti: Societatea Biblica Interconfesionala. Printisardo catar e Societatea Biblica Interconfesionala anda-i Romania [referat de specialitate: Gheorghe Sarau], 77 p.

8. SOCIOLOGIE

, Isabel Fonseca, Ingropati-ma in picioare, Cluj Napoca: Editura Dacia

, Filip Etves, Rromii - un neam indian, Editura Destin

Emmanuelle Pons, Tiganii din Romania. O minoritate in tranzitie, Bucuresti: Editura Compania, 158 p.

, M.Bacanu, Tiganii - minoritate nationala sau majoritate infractionala? Bucuresti: Editura Bravo-Press, 161 p.

, Tudor Amza, Tiganii, necunoscutii de langa noi, Bucuresti: Atlas-Lex, 496 p.

, Tudor Amza, Tiganii, o lume a contrastelor, Bucuresti: Editura Georgiana, 164 p. + 20 p. cu fotografii alb-negru.

, Zamfir, Elena & Zamfir Catalin [coordonatori], Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Bucuresti: Editura "Alternative", 380 p.

, Mihai Merfea, Tiganii-Integrare sociala a romilor, Brasov: Editura Barsa, 126 p.

9. JUSTITIE / DREPT

, Nicolae Bobu, Carte despre rromi-Cutuma justitiara. Judecata de pace a rromilor, Targu Jiu: Editura"Gorjeanul", 154 p.

, Ordonanta privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Cluj Napoca: Editura Studium [Ordonanta nr.137/2000 privind si snactionarea tuturor formelor de discriminare a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 431/2.09.2000]

, Ćhavesqe xakaya - Xarni versia, Bucuresti: Editura "Salvati Copiii", Traducere de Gheorghe Sarau

10. REVISTE

, Asul de trefla. Publicatie a ' Partidei Romilor' (Bucuresti, str. Victor Eftimiu nr. 1-3, Intrarea 5, et.5, cam.386, sect.1; tel: 3158594; fax: 3225199). Redactor sef: Gheorghe Ivan; redactor sef-adjunct, apoi, din 1999, redactor-sef: Gheorghe Sarau.

. Rromenqe Lumja, Timisoara, nr. 1/2001

, Aven Amentza. Revista publicata de Fundatia ' Aven Amentza' (Bucuresti, P.O.Box 22- 16; 70 100 - Bucuresti. Redactor sef: Vasile Ionescu nr.1/1990

11. STUDII SI ARTICOLE

Gheorghe Sarau, Rromii si limba rromani in context indian, in cursul universitar Mircea Itu si Julietea Moleanu: "Cultura si civilizatie indiana", Bucuresti: CREDIS, p. 127 - 146 ( capitol preluat , in adaptare, din lucrarea: Gheorghe Sarau, Rromii, India si limba rromani ( Bucuresti: Kriterion, 1998)

, Gheorghe Sarau, Configuratia istorica, sociala si lingvistica a colectivitatilor de rromi din Romania. Criterii pentru delimitarea principalelor dialecte rrome, in vol. "Conferinta de bilingvism. 16 - 17 iunie 1997", Bucuresti: Kriterion, p. 300-331

Romathan. Studii despre rromi. Revista aparuta cu sprijinul financiar al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa in cadrul Programului de dezvoltare scolara in comunitati cu rromi, Bucuresti, nr. 1 / 5

12. RAPOARTE

, Ina Zoon, Romii si serviciile publice (Editura OSI)

, Viorel Anastasoaie si Daniele Tarnovschi, Proiecte pentru rromii din Romania, Cluj Napoca: Editura CRDE, 322 p.

, Stare de impunitate. Incalcarea drepturilor omului. Cazul rromilor din Romania, Cluj Editura CRCR, 172 p.

La periferia societatii, Cluj: Editura CRCR, 144 p.

, Mariea Ionescu, Sorin Cace, Practici pozitive in comunitatile de rromi Bucuresti, Agentia de dezvoltare comunitara" Impreuna", 136 p.

13. CONVIETUIRI

, Ionut Anghel, Cristi Mihai, Eguard Antonian, Minoritatile nationale din Romania, Bucuresti: Editura Kham

Ionut anghel, Cristi Mihai, Eduard Antonian, Aportul minoritatilor nationale la patrimoniul cultural romanesc, Editura Topimage, 179 p.

Ana Oprisan, Rromii horahane / musulmani din Romania. Ghid de interventie sociala pentru comunitatile de rromi horahane, Bucuresti: Editura "Aven Amentza"

, Minoritatile intre identitate si integrare, Arad: Complexul Muzeal Arad

Rromii din judetul Satul Mare (Organizatia Caritas)

14. DIVERTISMENT

Ion Hristu si Val Adrian Hristu, Din cantarile romilor, Cluj Napoca: Editura CRDE, 67 p.

, Mihail Poenaru, Umor tiganesc, Bacau: Editura Plumb

, Bancuri cu si despre tigani, Cluj: Editura Hiparion

V. PREZENTAREA PE DOMENII SI TIPURI DE LUCRARI A CONTRIBUTIILOR ROMANESTI CONSACRATE DOMENIULUI RROM IN PERIOADA 1990 - 2002

1. LUCRARI BIBLIOGRAFICE

In acest domeniu autorii nu sunt numerosi, dar trebuie amintit in primul rand Georghe Sarau care s-a ocupat de semnalarea lucrarilor aparute pe teritoriul Romaniei si in afara granitelor. Astfel, el realizeaza un Ghid metodologic pentru profesori. Bibliografia lucrarilor recomandate, Bucuresti: FSD, 51 p., publicat pe www.edu.ro, ce se adreseaza, in primul rand, profesorilor dar si tuturor celor care sunt interesati de biblioteca rroma.

De acelasi autor amintim: Fise pentru o Bibliografie a romilor din Romania (Repere consemnate dupa Revolutie (I), "O glaso l romengo. Glasul romilor" [Timisoara], anul I (1990), nr. 16 [in realitate: nr.2], p.3. De asemenea mai semnalam: Sorin Cace, Iona Margineanu, Ana Maria Preoteasa si Iuliana Precupetu, Cercetari cu privire la minoritatea rroma, Bucuresti: Editura Expert, 2000, 80 p. , Carti [despre rromi] in libraria "Aven Ametza" [Bucuresti] "Aven Amentza", 2000, 12-13 p., 32 p

2. ISTORIOGRAFIE

Si in acest domeniu exceleaza Gheorghe Sarau, iar una dintre lucrarile sale ce se cuvine a fi mentionata este Contributions à l'histoire des recherches portant sur la langue et le folklore des tziganes de Roumanie, 'Revue Roumaine de Linguistique', Bucarest: Editura Academiei Romane, Tome XXXV, N^o 2 (Mars-Avril), p.117-131.

Studiul, realizat in perioada 1983 - 1985 si publicat dupa 1989, prezinta istoricul cercetarilor romanesti si straine consacrate limbii si folclorului rromilor din Romania. El merita studiat, ca material preliminar, de catre orice cercetator care se dedica studiului limbii si folclorului rromilor de la noi.

3. LIMBA

Domeniul limbii rromani este foarte larg dezbatut si in cadrul sau s-au inregistrat cele mai multe contributii. Limba rromilor este o limba strans legata de limbile indiene, iar aceasta realitate a fost demonstrata in mai multe lucrari, inca de la mijlocul sec. al XVIII-lea. Pe teritoriul Romaniei, cele mai multe lucrari de acest fel au fost elaborate de Gheorghe Sarau, dintre care mentionam: Rromii, India si limba rromani, carte aparuta in 1998 (Bucuresti: Editura Kriterion, 258 p.) si care pune in evidenta tocmai aceasta legatura de necontestat dintre limba rromani si limbile indiene (vechi, medii si neo-indiene).

De acelasi autor amintim lucrarile: Manual de limba rromani (Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A, 1994, 238 p.), Curs de limba rromani (Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p.). Acestea sunt primele lucrari publicate in Romania care se adreseaza tuturor celor care sunt preocupati de invatarea limbii sau de perfectionarea cunostintelor de limba rromani. Chestiunile gramaticale si lexicale abordate sunt in conformitate cu exigentele cerute de stadiul actual al standardizarii limbii rromani, acestea fiind corelate cu cercetari lingvistice profilate pe domeniul rrom din intreaga lume.

O lucrare de mare importanta o reprezinta Limba rromani. (Morfologie si sintaxa), publicata pentru studentii rromi ai sectiei de invatamant deschis la distanta (Bucuresti: Editura Credis, 2002, 232 p.), in care Gheorghe Sarau prezinta un model de morfologie structurat pe un dialect, din cel mai extins grup de dialecte rrome, cel al stratului I, alegand spre ilustrare morfologia si sintaxa dialectului vorbit de rromii spoitori.

Alegerea acestui dialect s-a datorat faptului ca, la nivelul morfologiei, pe langa structura comuna specifica dialectelor rrome, se remarca prezenta unor paradigme paralele nerrome, ca urmare a influentelor primite din partea limbii turce. Astfel, se obtine o imagine complexa asupra sintaxei, a morfologiei limbii rromani si asupra lexicului rrom specific acestui dialect. Anterior, Gheorghe Sarau anexase Micului dictionar rrom-roman (Bucuresti: Editura Kriterion, 1992, 187 p.) o schita morfologica (p.27-83), consacrata dialectului rrom "vlah" de varietate romaneasca.

Alti autori, preocupati de limba rromani, dar care nu au pregatirea minima lingvistica sunt: Lucian Cherata cu Gramatica limbii romani (Craiova: Editura Sitech, 2001, 145 p.), prin care se doreste o uniformizare a elementelor de gramatica specifice celor mai utilizate dialecte rrome din spatiul european si se ia ca etalon graiul caldararilor, Luminita Mihai Cioaba cu un Curs intensiv de limba rromani (Sibiu: Editura "Nevo Drom", 2001, 120 p.), prin care autoarea se adreseaza, in primul rand, copiilor din etnia rromilor. Cursul isi propune sa ofere tinerilor si copiilor rromi posibilitatea reinvatarii limbii rromani, constientizarea si insusirea patrimoniului si identitatii culturale pierdute.

Alte lucrari importante pentru inceputurile normarii limbii rromani, din perspectiva exigentelor procesului didactic, sunt: caietul realizat de Olga Marcus si Leontina Boitos E siklovnesqo lilloro (Mures: Editura Academprint, 2002, 90 p.), la abecedarul publicat de Olga Marcus, Paula Mailat, Mirena Cionca, Mirri chib, i rromani (Targu Mures: Editura Academprint,2001, 94 p.), Ionel Ion si Mariana Costin Ion, Aritmetica-Aritmètika (Targu Mures: Editura ProEuropa, 1997) si Ionel Ion, Mariana Costin, Aritmetica-Aritmètika, (Bucuresti: Fundatia "PHOENIX") - acestea fiind lucrari ce se adreseaza copiilor din primii ani de studiu, cand elevii rromi intra pentru prima data in contact cu limba rromani scrisa si cand isi insusesc primele notiuni gramaticale.

Pentru uzul scolar, in afara de aceste titluri, trebuie sa mentionam manualul de conversatie, tradus sub titlul Comunicare in limba rromani. Vakærimata, de Gheorghe Sarau, Camelia Stanescu si Mihaela Zatreanu, aparut la Editura: Didactica si Pedagogica, (2001, 140 p)., utilizat la clasa I, si caruia Gheorghe Sarau i-a adaugat, incepand cu editia a-III-a (2000), un Dictionar rrom-roman.

Pe langa abecedarul Mirri chib, i rromani, exista un alt excelent abecedar realizat de studenta Mihaela Zatreanu, de la sectia de limba rromani a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, aparut la initiativa Centrului "Educatia 2000+", intitulat ABC Anglutno lil (Abecedar rrom), publicat la Bucuresti (Editura VERITAS, 2001, 80 p.).

3.1. ABECEDARE

Olga Marcus, Leontina Boitos, E siklovnesqo lilloro (Mures: Editura Academprint, 2002, 90 p.)

Lucrarea isi propune sa puna in valoare elementele specifice constientizarii actului complex al scrierii si sa perfectioneze relatia dintre continutul paginii din manual cu cel al caietului.

Cerintele din caiet sunt formulate atat in limba romana, cat si in limba rromani.

La baza caietului sta Abecedarul, publicat de Olga Marcus impreuna cu Paula Mailat si Mirena Cionca, pastrandu-se astfel structura initiala a Abecedarului si respectandu-se, in acelasi timp, cele trei perioade care permit famililiarizarea elevilor cu semnele grafice, absolut indispensabile pentru initierea in scrierea literelor si cu literele alfabetului rrom.

Mihaela Zatreanu, ABC, Anglutno Lil (Bucuresti: Editura Veritas, 2001, 80 p.)

Aceasta lucrare reprezinta un excelent abecedar prin intermediul ajutorul caruia elevul rrom intra pentru prima data in contact cu limba rromani scrisa. Prima parte a abecedarului este dedicata fiecarei litere din alfabetul limbii rromani.

In partea a doua, autoarea introduce scurte texte literare, pentru a-i obisnui pe copii cu citirea. In acelasi timp, acestea nu sunt doar simple texte, ci au si o valoare educationala, pentru ca reprezinta pentru copii sfaturi si exemple de comportament in viata. Unele dintre texe au si valoare culturala, pentru ca fac referire la istorie, bineinteles textele fiind scrise pe intelesul copiilor.

Olga Marcus, Paula Mailat, Mirena Cionca, Mirri chib, i rromani (Mures: Editura Academprint, 2001, 94 p.)

"Mirri chib, i rromani" este, alaturi de abecedarul editat de Mihaela Zatreanu, unul dintre primele abecedare de limba rromani aparute si utilizate in anul II de studiu la clasele cu rromi, la care se preda aceasta limba (stiut fiind ca, la cl. I, se studiaza doar dupa manualul de Comunicare in limba rromani, intitulat, Vakærimata). Autoarele faciliteaza elevilor cunoasterea literelor din limba rromani si scrierea acestora. Abecedarul rrom este conceput dupa ordinea de frecventa specifica literelor din alfabetul rrom.

Partea a doua a Abecedarului cuprinde scurte texte pentru deprinderea elevilor cu regulile de citire, dar si pentru insusirea cu unor norme de viata si conduita.

Aceasta este o lucrare importanta, pentru ca limba folosita de autoare este limba normata, spre care tinde invatamantul in momentul de fata, dar exista si forme dialectale, care sunt la fel de valoroase si nu trebuie indepartate din limba.

Ionel Ion, Mariana Costin, Abecedar (Fundatia "Phoenix", 2000)

Abecedarul se constituie intr-un manual preparator alternativ pentru elevii rromi, care, la varsta scolara, nu cunosc decat limba materna, limba rromani, putand fi utilizat cu succes si la clasele de recuperare sau la clasele cu elevi predispusi abandonului scolar.

Elevul rrom va fi bucuros sa invete in limba vorbita cu precadere in familia si in comunitatea sa, fiind, astfel, motivat si sensibilizat sa invete mai bine.

Caracterul trilingv este legat de faptul ca, in diferite regiuni ale tarii, rromii cunosc si utilizeaza ca a doua limba, fie romana, fie maghiara sau chiar pe ambele. Acest simplu detaliu demonstreaza capacitatea lor interculturala deosebita, dorinta de integrare, sincronizata cu pastrarea identitatii etnice si culturale.

3.2. CURSURI PENTRU INVATAREA LIMBII RROMANI

Luminita Mihai Cioaba, Curs intensiv de limba rromani (Sibiu: Editura "Neo Drom", 2001, 120 p.)

Cursul a fost gandit in primul rand pentru copiii proveniti din etnia rromilor, care, desi fac parte din familii de rromi, si-au pierdut limba si risca sa-si piarda si identitatea culturala. Cursul isi propune sa ofere copiilor rromi posibilitatea invatarii limbii rromani, constientizarea si insusirea patrimoniului si identitatii culturale pierdute sau in curs de pierdere.

Cursul este structurat in trei parti: partea intai cuprinde invatarea si scrierea alfabetului romano, gramatica si exercitii; partea a doua contine elemente de baza ale unei conversatii ce vizeaza existenta cotidiena rroma: familia, corpul, salutari, multumiri, anotimpurile, zilele saptamanii, lunile anului, descrierea pamantului si a animalelor; partea a treia cuprinde universul romano in creatia folclorica a rromilor.

Gheorghe Sarau, Curs de limba rromani (Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p.)

Acesta este primul curs de limba rromani care apare in tara noastra si care se adreseaza tuturor celor care sunt preocupati de invatarea limbii sau de perfectionarea cunostintelor de limba rromani.

Chestiunile gramaticale si lexicale abordate sunt in conformitate cu exigentele cerute de stadiul actual al standardizarii limbii rromani, acestea fiind corelate cu cercetari lingvistice profilate pe domeniul rrom din intreaga lume.

Fiecare lectie cuprinde cinci sectiuni de baza: I. introducerea lexicului nou si prefigurarea problemelor gramaticale, II. chestiuni gramaticale, III. text, IV. exercitii de fixare a lexicului si a problemelor gramaticale nou insusite, V. vocabular rom-roman.

Pe langa tematica fireasca, abordata de regula in elaborarea de manuale scolare (familia, scoala, programul zilei), autorul introduce multe elemente de limba, cultura si civilizatie rroma.

3.3. DICTIONARE

Cercetarea limbii rromani a inceput dupa anul 1989 si, pentru a veni in sprijinul tuturor celor interesati de aceasta limba, a fost necesara editarea, intr-o prima faza, a unor dictionare. Primul demers in acest sens a fost al profesorului Gheorghe Sarau, care, in anul 1992, a editat dictionarul Mic dictionar rom-roman (Bucuresti, Kriterion, 1992, 187 p.).

Lucrarea este de o mare importanta, nu numai pentru ca este prima de acest gen din Romania, dar ea constituie si prima contributie pe plan mondial din perspectiva scrierii in grafia oficiala a limbii rromani comune. Gheorghe Sarau are ca punct de plecare pentru excerptarea cuvintelor rrome culegerea bilingva de folclor Probe de limba si literatura tiganilor din Romania, publicata de Barbu Constantinescu in anul 1978, lucrare pe care o fiseaza si din care extrage materialul lingvistic necesar.

Autorul retine si semnaleaza absolut toate unitatile lexicale intalnite, inclusiv cele dialectale, caci, tocmai diversitatea subdialectala rroma a condus la cristalizarea principiilor de standardizare a acestei limbii.

Au mai urmat apoi si alte dictionare publicate de acelasi autor la editura bucuresteana Kriterion, dar specifice pentru anumite dialecte, ca, de pilda: Dictionar roman-rrom (caldararesc) - Dictionar rrom (caldararesc) - roman, publicat in colaborare cu Corneliu Colceriu (Bucuresti: Editura Kriterion 1998, 147 p.), Dictionar rrom (spoitoresc) - roman (Bucuresti: Kriterion, 1998, 144 p.) si, de asemenea, Dictionarul rrom-roman, tiparit de Editura Dacia Cluj, in anul 2000, avandu-l, evident, ca autor tot pe Gheorghe Sarau.

Ar fi de semnalat si Dictionar-ul rrom (tiganesc) -roman, publicat de Lazar Carjan, Stefan Rosu si Marian Speriatu, la Editura "Curtea Veche"din Bucuresti, in anul 2001, dar lucrarea lasa mult de dorit, pentru ca, in cuprinsul ei, sunt inserate foarte multe romanisme, dialectul (ursaresc) fiind - aici - extrem de influentat, la nivel lexical, de limba romana.

Lazar Carjan, Nicolae Bitu, Marian Speriatu, Dictionar rrom (tiganesc) - roman (Bucuresti: Editura Curtea Veche, 2001)

Trebuie specificat, de la bun inceput, ca lucrarea contine o limba rromani extrem de alterata, iar greseala cea mai mare a autorilor o constituie faptul ca se insereaza foarte multe cuvinte romanesti (marea majoritate), pe care vorbitorii le adapteaza la limba rromani, adaugandu-le sufixe sau prefixe rrome.

De asemenea, nu se utilizeaza scrierea rroma oficiala si acest lucru il poate dezorienta mult pe cititorul care a venit prima oara in contact cu alfabetul standard. Este o lucrare ce nu respecta regulile gramaticale, de morfologie si de sintaxa, si este, mai degraba, o lucrare de factura dialectala, autorii preferand forme din dialectele spoitoresc si ursaresc.

Gheorghe Sarau, Corneliu Colceriu, Dictionar roman-rrom (caldararesc) - rrom (caldararesc) - roman (Bucuresti: Ed. Kriterion 1998, 147 p.)

Dictionarul a luat nastere prin fisarea si interpretarea materialului continut in lucrarea lui Ioan Cibu, Dictionar romano-tigan (Ed. I, aparuta in 1932, la Sebes-Alba, 32 p.).

Materialul lexical fisat prezinta mai multe merite. El constituie o adevarata bogatie lexicala pentru limba rromani, deoarece contine, pe de o parte, cuvinte ce nu s-au pastrat in alte dialecte si, pe de alta parte, inmagazineaza cuvinte si definitii ce constituie creatii inteligente colective ale respectivei comunitati rrome (caldararesti). De exemplu, definitii ca: "bataus"-"manuÒ kaj kamel te marel pe avrença" ("om care vrea sa se bata cu altul"), sau cuvinte rare, ca de pilda, Òaneli "pisica".

Autorii pun aici in evidenta caracterul arhaic al unor cuvinte rrome, sesizat prin prezenta unor forme foarte apropiate de cele indiene (naw, nava "nume"- cf. skr. naman, hind. nam si nav "nume").

Gheorghe Sarau, Dictionar rrom (spoitoresc) - roman, Bucuresti: Kriterion, 1998, 144 p. [Biblioteca rroma: nr.2; cu indexul Distributia elementelor lexicale din idiomul rromilor spoitori ( din punctul dialectal Oltenita) in functie de limba donatoare, p.125-139]

Pe baza materialului obtinut cu prilejul investigarilor sale pe teren pentru teza de doctorat, la Oltenita, Gheorghe Sarau a structurat Dictionarul 'spoitoresc'. Este pentru prima data la noi cand se publica un dictionar pentru acest dialect vorbit de rromii spoitori, asezati preponderent de-a lungul oraselelor nord - dunarene si care se indeletnicesc cu cositoritul vaselor de bucatarie.

Lucrarea este deosebit de utila si din perspectiva etimologiei, raspunzand frecventelor intrebari ale celor ce studiaza limba rromani sau o predau, in legatura cu etimologia cuvintelor rrome (la origine: indiene, afgane, persane, osete, gruzine, armenesti, turcesti, kurde, grecesti, slave,romanesti s.a.)

Gheorghe Sarau, Mic dictionar rom-roman (Bucuresti: Editura Kriterion, 1992, 187 p.)

Lucrarea prezinta o mare importanta, pentru ca se constituie primul demers de acest gen de la noi. Profesorul Gheorghe Sarau ia ca punct de plecare culegerea bilingva de folclor Probe de limba si literatura tiganilor din Romania realizata de Barbu Constatinescu (1878, 112 p.).

Astfel, Micul dictionar rom-roman a fost conceput prin fisarea, uniformizarea si structurarea lingvistica si lexicografica a mostrelor de folclor rrom, continute in culegerea de mai sus.

In afara de dictionarul propriu-zis, in prima parte a lucrarii sunt tratate aspecte de ordin morfologic si anume sunt prezentate partile de vorbire, ocupandu-se aici de morfologia dialectului "vlah".

3.4. DICTIONARE DE ARGOU CU COMPONENTA RROMA

Nina Croitoru Bobarniche, Dictionar de argou al limbii romane (Slobozia: Editura Arnina, 1996, 210 p.)

Autoarea isi propune sa faca o trecere in revista a cuvintelor argotice, adica a cuvintelor nascute prin innoirea semantica a vechilor cuvinte, a celor nascute prin inventarea unor termeni sau cele primite din lexic strain.

In acest dictionar sunt semnalati multi termeni, ce au fost preluati din limba rromani in limba romana. Printre acestia amintim: cuv. "canci", cu semnificatia de "nimic", care in limba rromani este "khan©i", cuv. "lovele", cu semnificatia de "bani", care in limba romani este " love", cuvantul "diliu" cu semnificatia de "nebun", care in limba romani are echivaletnt cuvantul "dilo" si asa mai departe.

Traian Tandin, Limbajul infractorilor (Bucuresti: Editura Paco, 1993, 102 p.)

Dictionarul a aparut in ideea de a-l ajuta pe cititor, de a-l preveni cu privire la situatia cand acesta ar putea cadea victima unor infractori. Lucrarea se inscrie pe linia masurilor de pregatire antiinfractionala a populatiei. Este bine cunoscut faptul ca infractorii practica un limbaj propriu, coditificat, ce nu este usor de inteles pentru intrusi.

Autorul realizeaza, astfel, o trecere in revista a unor termeni, de diferite proveniente. Desi de mici dimensiuni, aceasta este o lucrare importanta, pentru faptul ca apar multe cuvinte ce au fost luate din lexicul limbii romani si care au fost adaptate in limba romana. De exemplu: canci - "nimic"(din lb. rr. khanci), caraliu "politist" (lb. rr. kanralo "dotat cu sabie"), hali "a manca" (lb. rr. xali), muian "fata" (lb. rr. muj).

3.5. GHIDURI DE CONVERSATIE

Existenta unui ghid de conversatie este extrem de necesara pentru o limba care este in plina expansiune, in plina schimbare, si care sufera necontenit un proces de modernizare si de standardizare.

Primul care a perceput aceasta necesitate a fost Gheorghe Sarau, care, in anul 2000, a editat intaiul Ghid de conversatie, dedicat domeniului rrom (Bucuresti: Editura Kriterion, 2000, 184 p.). Ghidul s-a nascut din provocarea permanenta pe care o presupun multiplele contacte si intalniri internationale ce vizeaza problematica rroma, derulate in ultimii zece ani, la care participa rromii si in cadrul carora, de cele mai multe ori, una din limbile de lucru este limba rromani. Astfel, limba rromani a fost nevoita sa se adapteze la modernitate si sa gaseasca termeni echivalenti pentru neologismele din limbile de larga circulatie.

Pentru imbogatirea lexicului rrom, rromii, inca din cele mai vechi timpuri, au recurs la derivarea cu sufixe si prefixe sau la compunerea unor cuvinte.

Ghidul acopera o arie larga de situatii si imprejurari, acest lucru punand in evidenta faptul ca limba rromani este o limba bogata, o limba moderna ce poate fi comparata cu oricare alta limba de larga circulatie.

Amintim, de asemenea, si alte incercari, mai putin reusite, care, intr-o oarecare masura, ii pot ajuta pe cititori sa-si insusesca elementele necesare pentru o conversatie uzuala: Luminita Mihai Cioaba, Ghid de conversatie Roman - Tiganesc (Bucuresti: Editura Teora, 239 p.), Carmen State, Ghid de conversatie (Slobozia: Editura "Satra", 2000, 40 p.), Ghid de conversatie, elaborat de Lazar Carjan, Nicolae Bitu, Marian Speriatu si Ghid de conversatie roman-rrom (tiganesc), avandu-i ca autori pe Lazar Carjan, Marian Speriatu, Stefan Rosu, Ionel Cristea, ambele publicate de Editura "Curtea Veche" (Bucuresti, 2001). Trebuie subliniat insa faptul ca acestea lasa mult de dorit din punct de vedere lingvistic, pentru ca nu folosesc scrierea oficiala (adoptata cu prilejul celui de-al patrulea Congres mondial al rromilor de la Varsovia, pentru facilitarea comprehensibilitatii intre vorbitorii diferitelor graiuri si dialecte rrome) si pentru ca preiau extrem de multe elemente romanesti, adaptate la modul amator in limba rromani.

Delia Grigore, Sikloven rromanes. Curs audio de limba si cultura rromilor (Bucuresti: Editura "Aven Amentza", 2001, 52 p.)

Delia Grigore anexeaza "cursului audio de limba rromani", in fapt, un ghid de conversatie ce se adreseaza in special tinerilor, atat rromi cat si nerromi, doua casete reprezentand, pe langa mostrele de limba, o selectie de cantece rrome din repertoriul muzical international, care poate constitui o introducere in cultura muzicala a rromilor din Europa.

Autoarea opteaza pentru graiul caldararesc, pentru ca vorbitorii lui reprezinta grupul care a conservat multe din elementele vechi de limba, cultura si traditii ale rromilor.

Lucrarea ajuta la cunoasterea structurii de baza a limbii rromani, la formarea vocabularului fundamental rrom si la stapanirea unor elemente esentiale de conversatie.

Lazar Carjan, Nicolae Bitu, Marian Speriatu, Ghid de conversatie roman - rrom (tiganesc) in grai caldararesc (Bucuresti: Editura Curtea Veche, 2001)

Lucrarea merita sa fie semnalata pentru ca ea constituie efortul unui colectiv, din care face parte si un rrom Nicolae Bitu), anume dorinta de a se veni in ajutorul celor care doresc sa cunoasca limba romani, si, mai ales, in ajutorul celor care doresc sa converseze in aceasta limba. Dar trebuie sepecificat si faptul ca in lucrarea de fata nu este folosita o limba rromani curata, utilizandu-se foarte multe cuvinte romanesti, pe care le transforma in limba romani adaugand sufixe sau prefixe.

Luminita Mihai Cioaba, Ghid de conversatie Roman-Tiganesc (Bucuresti: Editura Teora, 2001, 239 p.)

Ghidul Luminitei Cioaba este o lucrare prin intentie complexa, acoperind insa o mica parte din varietatea lingvistica rroma. Ghidul se adreseaza tuturor acelora care doresc sa se apropie de poporul rrom si le ofera acestora primul instrument necesar: conversatia.

Este o lucrare bogata, in care se ilustreaza numeroase situatii din viata cotidiana a omului, ce se opreste, ca si multe alte ghiduri, asupra momentelor standard din timpul unei zile normale: desteptarea, baia, munca, scoala, culcarea. De asemenea, exista si capitole ce sunt dedicate exprimarii unor stari sufletesti: indoiala, nemultumirea, grija, mila s.a.

Gheorghe Sarau, Ghid de conversatie roman-rrom (Bucuresti: Editura Kriterion, 2000, 184 p.)

Ghidul, care constituie un instrument metodic, s-a nascut din provocarea permanenta pe care o presupun multiplele contacte si intalniri internationale ce vizeaza problematica rroma, derulate in ultimii zece ani, la care participa rromii, si in cadrul carora, de cele mai multe ori, una din limbile de lucru este limba rromani. Astfel, limba rromani a fost nevoita sa se adapteze la modernitate si sa gaseasca termeni echivalenti pentru neologismele din limbile de larga circulatie

Ghidul acopera o arie larga de situatii si imprejurari, acest lucru punand in evidenta faptul ca limba rromani este o limba bogata, o limba moderna ce poate fi comparata cu oricare limba de larga circulatie.

Carmen State, Ghid de conversatie roman-rrom (Slobozia: Editura "Satra", 2000, 40 p.)

Autoarea rroma doreste a se numara in randul creatorilor de ghiduri de conversatie, dar lucrarea prezinta multe lacune metodologice. Inainte de toate, lucrarea lasa de dorit din punctul de vedere al scrierii, caci, nu foloseste scrierea oficiala (adoptata cu prilejul celui de-al patrulea Congres mondial al rromilor de la Varsovia.

Ghidul poate fi considerat in parte util, pentru ca, in afara dialogurilor, pentru demararea unei conversatii, se prezinta si unele informatii referitoare la gramatica limbii rromani, mai precis notiuni legate de morfologie, multe preluate de la Gheorghe Sarau.

3.6. MANUALE SCOLARE

Gheorghe Sarau, Culegere de texte in limba rromani (anii II - IV de studiu), Bucuresti, E.D.P. - R.A., 2001, 188 p. [3 editii pana in prezent: 1995, 1999, 2000]. Prima editie (1995) s-a tiparit sub titlul Culegere de texte in limba tiganeasca. Clasele a II-a - a IV-a. Tekstonqo lil p-i rromani ćhib (vaś - e II-to - IV-to klàse), (Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 188 p)

Culegerea de texte in limba rromani reuneste productii literare, folclorice si culte ale rromilor de pretutindeni, prezentate ca atare, fara interventii pe text, dar adnotate de autor cu grija si truda intr-un Leksikon ce insoteste fiecare mostra literara in parte, oferindu-se, in situatia unor cuvinte ce prezinta o oarecare dificultate in intelegere, sinonime selectate din aceeasi limba.

Autorul anexeaza si cateva texte ce vizeaza stilurile limbii, reusind sa ofere o imagine cat mai exacta asupra mobilitatii de conexare a acestei limbi la un lexic modern, international.

UNICEF, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Programul meu zilnic. Murro divesutno programo. Az en mai programom [ Traducere in limba rromani: Gheroghe Sarau], Bucuresti: Extrem Group, 2001, 20 p.

Lucrarea "Programul meu zilnic" a fost realizata in scopul sprijinirii copiilor rromi ce sunt inscrisi in clasa I, pentru a se adapta mai usor la cerintele cotidiene de conduita, mai ales daca acestia nu au frecventat invatamantul preprimar.

Lucrarea prezinta evenimentele zilnice prin care trece copilul de dimineata pana seara si ilustreaza condite standard, menite sa induca necesitatea unei igiene de baza, a unei nutritii si a unor deprinderi de studiu zilnic.

"Programul meu zilnic" este realizat pe baza de ilustratii si text in trei limbi: rromani, romana, maghiara, avandu-i ca traducatori pe Gheorghe Sarau (textul in rromani) si Murvai Laszlò (textul maghiar).

Ion Ionel si Mariana Costin-Ion, Aritmetica. Aritmètika. Clasa I. I jekhto klàsa. Manual bilingv preparator pentru elevi rromi. Dujećhibutni angliskolaqi pustik vaś e rromane siklŏvne (Targu Mures: Fundatia PHOENIX, 1999, 64 p.)

Manualul de Aritmetica se adreseaza copiilor din clasa a-II-a, de data aceasta autorii optand pentru o versiune trilingva si nu pentru doua variante separate (roman-rroma, respectiv maghiara-rroma), ca in cazul manualului de Aritmetica de clasa I. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in diferite regiuni ale tarii, rromii cunosc si utilizeaza ca a doua limba, fie romana, fie maghiara sau chiar opteaza pentru invatamantul intr-una din aceste limbi.

Utilizandu-se limba rromani, limba materna a rromilor, ca limba de predare, elevul rrom va fi motivat si sensibilizat sa invete mai bine.

Manualul acopera cunosinte minime: diferite exercitii de depasire a dificultatilor ce presupun: operatiunile de adunare, scaderea, inmultirea, impartirea aplicatii practice pentru masurarea timpului. La sfarsitul manualului se afla inserat un vocabular roman-rrom, care vine in ajutorul elevilor pentru insusirea noilor cuvinte cu privire la operatiunile aritmetice.

Gheorghe Sarau, Camelia Stanescu, Mihaela Zatreanu, Vakarimata - pustik vaś i jekhto klàsa [ Comunicare, manual pentru clasa I ( limba rromani)], Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,1998, 140 p.

Acesta este un manual de comunicare in limba rromani (100 de pagini color), insotit de un Indrumar metodologic pentru profesorul de rromani si de un Dictionar rrom-roman, care contine cuvintele din in Indrumar. Manualul este dedic at primului an de studiu, de la clasele speciale la care se studiaza limba rromani. Lucrarea cuprinde trei sectiuni. In prima parte avem doar imagini ce ilustreaza diferitele aspecte cotidiene cu care elevul intra in contact in fiecare zi, si care il impulsioneaza sa vorbeasca liber si sa-si imbogateasca cunostintele: familia, casa in care locuieste, regulile de viata ce trebuie respectate, scoala, anotimpurile, animalele, pasarile, etc.

A doua parte o reprezinta Indrumarul metodologic, iar ultima parte a manualului reprezinta un mic dictionar rrom-roman, realizat de profesorul Gheorghe Sarau, incepand cu editia a-III-a (2000).

Ion Ionel si Mariana Costin-Ion, Aritmetica. Aritmètika. Clasa I. I jekhto klàsa. Manual bilingv preparator pentru elevi rromi. Dujećhibutni angliskolaqi pustik vaś e rromane siklŏvne (Targu Mures: Fundatia 'Pro Europa ', 1997, 92 p.)

Este primul manual de aritmetica, bilingv, in doua variante roman-rrom si maghiar-rrom din Romania, reprezentand un prim pas pe calea crearii egalitatii de sanse intre rromi si celelalte comunitati etno-lingvistice din Romania in procesul de invatamant.

Aritmetica isi propune sa ofere un barem minim de cunostinte din Programa de aritmetica pentru clasa I, impletindu-se metodele traditionale cu cele moderne.

Gheorghe Sarau, Manual de limba rromani (tiganeasca) (Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A, 1994, 238 p.)

Acesta este primul manual de limba rromani care apare in tara noastra si se adreseaza tuturor celor care sunt preocupati de invatarea limbii sau de perfectionarea cunostintelor de limba rromani.

Chestiunile gramaticale si lexicale abordate sunt in conformitate cu exigentele cerute de stadiul actual al standardizarii limbii rromani, acestea fiind corelate cu cercetari lingvistice profilate pe domeniul rrom din intreaga lume.

Fiecare lectie cuprinde cinci sectiuni de baza: I. introducerea lexicului nou si prefigurarea problemelor gramaticale, II. chestiuni gramaticale, III. text, IV. exercitii de fixare a lexicului si a problemelor gramaticale nou insusite, V vocabular rom-roman.

Pe langa tematica fireasca, abordata de regula in elaborarea de manuale scolare (familia, scoala, programul zilei) autorul introduce multe elemente de limba, cultura si civilizatie rroma.

3.7. VOCABULARE

Unicef, MEC, Romani Criss, Vocabular trilingv ilustrat (Bucuresti: Editura Vanemonde, 2001, 100p.)

Lucrarea a aparut la cererea invatatoarelor nerrome, romane si maghiare din Romania, pentru a le ajuta sa comunice si sa-i integreze lingvistic, in primele saptamani de scoala, pe copiii rromi in clasele lor. Lucrarea este utila pentru ciclul primar, la orele de limba rromani de la clasele I, cand aceasta contribuie la sprijinirea dezvoltarii exprimarii orale, precum si in clasa a-II-a, cand se continua dezvoltarea vocabularului si se trece la scrierea in alfabetul rrom.

Lucrarea reuneste 700 de cuvinte comune celor trei limbi - maghiara, romana si rromani - extrase din abecedarele alternative romanesti si maghiare, ce au fost la randul lor ilustrate. Din respect pentru toate dialectele limbii rromani, pe alocuri apar si cuvinte dialectale, familiare copilului rrom, elev de clasa I, cunoscute de el de acasa.

Lucrarea prezinta, de asemenea, alfabetul limbii rromani cat si regulile de pronuntie, iar in finalul lucrarii se anexeaza cate un Vocabular roman-maghiar-rrom si un Vocabular maghiar-roman-rrom, ce contin, pe langa cele 700 de cuvinte ilustrate color, alte cuvinte intalnite in abecedare.

Traducerea rroma a fost asigurata de Gheorghe Sarau, iar versiunea maghiara de Murvai Laszlo.

3.8. MONOGRAFII DE LIMBA

Lucian Cherata, Gramatica limbii romani (Craiova: Editura Sitech, 2001, 145 p.)

Autorul isi propune sa prezinte in amanunt alfabetul si sistemul de transcriere fonetica ale limbii rromani.

In prima parte se face o scurta descriere a originii rromilor, a migrarii acestora in Europa, si se arata cum se manifesta aceasta prezenta in sec.XIII-XX. Se trece apoi la descrierea originii limbii rromani, a evolutiei ei de-a lungul timpului, ca apoi sa se includa o parte de morfologie, in care sunt analizate, pe rand, partile de vorbire.

Autorul incearca si o uniformizare a elementelor de gramatica specifice celor mai utilizate dialecte rrome din spatiul european si ia ca etalon graiul caldararilor, iar un fapt foarte important il constituie exemplificarile prin unele cuvinte ce se mai pastreaza inca in rromani si care au forme apropiate de cele din limbile indiene.

3.9. CURSURI PRACTICE UNIVERSITARE DE LIMBA RROMANI

Gheorghe Sarau, Limba rromani (Morfologie si sintaxa) (Bucuresti: Editura Credis, 2002, 232 p.)

Este prima lucrare de acest gen editata in Romania, dar preocupari pentru morfologia acestei limbi s-au manifestat inca din anul 1992, cand acelasi autor, in anexa primul dictionar rrom-roman aparut in tara noastra, (Mic dictionar rom -roman, Bucuresti: Kriterion, 1992) include si o schita referitoare la morfologia dialectului rrom "vlah" din Romania.

Gheroghe Sarau prezinta un model de morfologie structurat pe un dialect rrom ce face parte din cel mai extins grup de dialecte rrome, cel al stratului I, alegand spre ilustrare morfologia si sintaxa dialectului vorbit de rromii spoitori.

Alegerea acestui dialect s-a datorat faptului ca, la nivelul morfologiei, pe langa structura comuna specifica dialectelor rrome, se remarca prezenta si a unor paradigme paralele nerrome, ca urmare a influentelor primite din partea limbii turce. Astfel, se obtine o imagine complexa asupra sintaxei, a morfologiei limbii rromani si asupra lexicului rrom specific acestui dialect.

Gheorghe Sarau, Rromii, India si limba rromani (Bucuresti: Editura Kriterion, 1998, 260 p.)

Lucrarea descrie principalele colectivitati de rromi din Romania si idiomurile vorbite de rromii incadrati acestora (dialectele " caldararesc", "ursaresc", "carpatic" si "spoitoresc"), pe baza criteriilor socio - lingvistice.

Pe langa evidentierea colectivitatilor de rromi din Romania si a idiomurilor reprezentative, este prezentata in lucrare si o panorama a studiilor romanesti si straine consacrate limbii rromilor din spatiul geografic de referinta.

Intregul studiu este realizat din perspectiva realitatilor indiene, a legaturii limbii rromani si a rromilor cu lumea indiana.

4. LITERATURA

Literatura rromilor este o literatura inca tanara, ce cunoaste de putin timp o forma scrisa. Pana acum un deceniu, ea a existat preponderent in forma orala, transmitandu-se din generatie in generatie. O lucrare ce pune in evidenta toate aceste aspecte si care face o trecere in revista a creatiei celor mai reprezentativi scriitori rromi este Istòria literaturii rrome / I historia e rromane literaturaqi, publicata de Dr. Rajko Djurić (Bucuresti: Editura Credis, 2002, 182 p.). Aceasta lucrare reprezinta prima incercare din lume de prezentare a literaturii rromilor de la inceputuri pana in zilele noastre. In capitolul referitor la literatura rromilor, din Romania, aflam informatii despre autori si lucrarile lor, aprecieri despre unele opere din partea unor critici, o privire de ansamblu asupra genurilor si speciilor literaturii rromilor, cat si consideratii despre conditionarile ei istorico-sociale.

In literatura rromani sunt de semnalat si romane cu sau despre rromi. Unii dintre autori sunt chiar de origine rroma: de pilda Ion Budai Deleanu, cu o reeditare in perioda analizata aici Tiganiada (Timisoara: Editura Amarcord, 1999, 539 p.), Paun Gheorghe-Ialomiteanu cu Bulibasa si artista (Slobozia: Editura"Satra", 1992, 126 p.), Paun Gheorghe-Ialomiteanu "Arzoaica" a stata la masa cu dracul (Slobozia: Editura"Satra" 1990, 80 p.), sau autoarea rromnie din Suedia, Katarina Taikon, cu romanul autobiografic "Katitzi" (Bucuresti: Editura RAO, 2001, 168 p.).

Literatura rromani se poate lauda si cu autori lirici, cum sunt poetele: Luminita Mihai Cioaba, cu mai multe volume de poezii: O angluno la phuveako. Radacina Pamantului. Die Wurzel der Erde. Earth's root (Sibiu: Editura" Neo Drom", 1994, 128 p.), Negustorul de ploaie. O manuÒ kai bitinel briÒind. The Rain Merchant. Der Regenhandler (Sibiu: Editura "Neo Drom", 526 p.) si Delia Grigore ale carei poezii apar publicate intr-o culegere alaturi de alti scriitori minoritari.

Ca autori nerromi, dar ale caror opere au ca subiect lumea rroma, ii amintim pe: Ponson du Terrail cu Regele tiganilor (Oradea: Editura Cogito, 1991, 150 p.), Ion Agarbiceanu, Faraonii (Cluj Napoca: Editura Minerva, 2000, 200 p.) s.a.

Dintre lucrarile aparute sub forma unor jurnale de calatorie, sau sub forma unor confesiuni amintim: Isabela Banica, Intamplari din viata mea (Bucuresti:Editura Veritas, 2001, 22+22p.) .

4.1. LITERATURA CULTA RROMA

Dr. Rajko Djurić, Istoria literaturii rrome / I història e rromane literaturaqi (Bucuresti: Editura Credis, 2002, 182 p.)

Aceast curs isi propune sa prezinte aparitia si dezvoltarea literaturii rromilor. Rromii au atat o literatura orala, cat si una scrisa. In timp ce literatura orala traditionala, in mare parte in limba rromani, a fost transmisa, pe cale sigura, din generatie in generatie, pentru nasterea literaturii scrise a trebuit sa treaca mai mult de o jumatate de mileniu. Astfel, literatura scrisa a poporului rrom reprezinta un fenomen modern, ai carui fauritori sunt, in primul rand, rromii europeni. Cartile lor nu sunt publicate numai in limba rromani, ci si in alte limbi nationale.

Aceasta lucrare constituie prima incercare de prezentare a literaturii rromilor de la inceputuri pana in zilele noastre. Cartea contine informatii despre autori si lucrarile lor, aprecieri despre unele opere formulate de critici, o privire de ansamblu asupra genurilor si a speciilor literaturii rromilor, cat si consideratii despre conditionarile ei istorico-sociale.

Autorii rromi se preocupa de o seama de teme care constituie cel mai important si cel mai des intalnit izvor de inspiratie al autorilor rromi. Printre aceste teme se numara, de exemplu, cele care se ocupa de istoria tragica a rromilor: bejenia si nestatornicia, persecutiile si nedreptatile sociale, raporturile dintre rromi si nerromi (gadje), holocaustul, conflictele din cadrul comunitatii rromilor.

Katarina Taikon, Katitzi (Bucuresti: Editura RAO, 2001, 168 p.), traducere din limba suedeza de Monica Bunu)

Autoarea, Katarina Taikon (rromnie din Suedia, care a trait intre anii 1932-1995) isi propune, in aceasta carte, adresata copiilor, sa prezinte cateva elemente culturale specifice etniei rromilor, sa stimuleze reconstruirea identitatii copiilor rromi, sa ofere ocazii de analiza critica si reflectie asupra relatiilor dintre populatia majoritara si grupurile minoritare de rromi.

Dr. Catalina Ulrich, intr-un ghid metodic ce insoteste cartea, arata: "Cartea emotioneaza. Prin simplitatea si duritatea experientelor unui copil - protagonista fiind Katitzi, o fetita rromnie - si prin puternica incarcatura empatica pe care o induce cititorului.

Isabela Banica, Intamplari din viata mea (Bucuresti: Editura Veritas, 2001, 22+22 p.)

Lucrarea reprezinta un jurnal de calatorie si apartine studentei Isabela Banica, de la sectia de limba rromani, ca urmare a unei frumoase experiente pe care studenta a trait-o in vara anului 1999, in localitatea Beskow, din apropierea Berlinului, cu prilejul participarii sale la Cursurile internationale de limba rromani.

Lucrarea este bilingva si autoarea o dedica atat copiilor si tinerilor rromi, dar si "gagiilor", incercand sa-i motiveze pentru realizarea unor studii universitare. Pe langa descrierea experientei personale, autoarea ofera si o multime de informatii cu privire la cultura si civilizatia rromilor: notiuni referitoare la istoria rromilor, la traditiile si obiceiurile rromilor din alte colturi ale lumii, legende cu privirea la aparitia unor neamuri de rromi (racarii).

Vasile Ionescu (coord.), O mie de ani de singuratate. Rromii in proza romanesca (Bucuresti: Editura "Aven amentza", 2000, 628 p.)

Cartea apare la editura Centrului rromilor pentru politici publice "Aven amentza". Selectia textelor, notele si posfata sunt realizate de Vasile Ionescu.

Volumul antologheaza proze, relativ cunoscute, referitoare la rromi, din literatura romana a sec. XIX-XX. Este o istorie vie a viziunilor asupra alteritatii, un cumul de stereotipuri pozitive si negative.

Antologatorul, rrom fiind, a tinut cont in alegerea fragmentelor din opera unor mari autori romani (Radu Rossetti, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, M. Kogalniceanu, I. L Caragiale, Ioan Slavici, Gala Galaction, Ion Agarbiceanu, Mihai Sadoveanu, Mircea Eliade, Zaharia Stancu), de veridicitatea situatiilor narate, in detrimentul, uneori, al valorii artistice consacrate textului.

Babel. ro, Tineri poeti minoritari (Miercurea Ciuc: Editura Status, 2000, 73 - 98 p.)

Cartea cuprinde creatiile a noua autori, reprezentanti ai diferitelor minoritati (germana, maghiara, slovaca, albaneza si, un lucru foarte important, minoritatea rroma). Reprezentanta acesteia din urma a fost poeta Delia Grigore.

Sunt publicate aici zece dintre cele mai frumoase poezii rrome ale Deliei Grigore, care ne comunica atasamentul fata de neamul sau si, in acelasi timp, mandria de a fi rromni.

Ion Agarbiceanu, Faraonii (Bucuresti: Editura Minerva, 2000, 200 p.)

Romanul prezinta o imagine vie din viata rromilor, conflictul dramatic si ciocnirile violente dintre doua neamuri de rromi. Autorul se inspira din realitate, anume, se intoarce cu memoria in perioada din copilarie, in satul natal unde traiau mai multe neamuri de rromi, pentru a descrie traiul acestui popor, dramele lor de iubire si de ura, frumusetea lor, iubirea de libertate, dar si conditia lor umana.

Ion Budai Deleanu, Tiganiada (Timisoara: Editura Amarcord, 1999, 539 p.)

Tiganiada este o epopee romaneasca in care abunda elemente alegorice, cu o actiune sustinuta de evenimente eterogene, desfasurate pe planuri multiple. Epopee eroi-comica si satirica, Tiganiada, poate fi inteleasa la justa ei valoare numai daca este apreciata ca o alegorie al carui plan fictiv este adeseori substituit unui plan real cu caracter istoric si national.

Tiganiada lui Budai Deleanu este o aspra satira la adresa feudalismului si a institutiilor lui. Este in acelasi timp, o lucrare cu scopuri moralizatoare si critice. In epistola inchinatoare se spune ca opera contine "intru adins lucruri de saga, ca mai lesne sa se inteleaga si sa placa", ca " s-afla intr-insa si critica" si ca totul nu-i decat o alegorie, in multe locuri, unde prin tigani se inteleg "s-altii oarecand carii tocma asa au facut si fac ca si tiganii".

Sa notam ca prefata, reprezentand epistola catre Mitru Perea (Petru Maior) dezvaluie in cateva locuri apartenenta lui Ion Budai Deleanu la etnia rroma, ca si Petru Maior dealtfel.

Luminita Mihai Cioaba, Negustorul de ploaie. O manuÒi kai bitinel briÒind. The Rain Merchant. Der Regenhandler. Poezii (Sibiu: Editura Neo Drom, 513+12 p.)

In poezia Luminitei Cioaba elementele cele mai simple ale existentei isi traiesc viata lor pe cat de fireasca, pe atat de misterioasa. Prin aceasta poezie avem privilegiul rar de a descoperi unul din cele mai vechi straturi de arheologie a poeziei, caci Luminita Cioaba este inzestrata cu harul binecuvantat de a rosti poezia direct si simplu.

Cu un atasament patimas, cum numai neamul sau il poate nutri, Luminita Cioaba rosteste mesajul simplu, dar atat de complicat, explicit si, totusi, atat de misterios, direct dar incarcat de inepuizabile conotatii ale unei conditii umane eterne.

Luminita Mihai Cioaba, O angluno la phuveako. Radacina Pamantului. Die Wurzel der Erde. Earth's root (Sibiu: Editura "Neo Drom", 1994, 126 p.)

Lucrarea reprezinta o culegerea de poezii ce constituie debutul editorial al poetei rrome Luminita Mihai Cioaba fiind tiparita in patru limbi: rromani, romana, germana si engleza.

Regasim aici poeme precum invocatiile catre noapte sau catre toamna, litania tainica a Prietenului Copac, marturisirile simple de iubire, legand trairea pasionala a simtamantului profund de insasi viata pamantului, a padurii, de schimbarile de lumina ale cerului. Autoarea, prin demersul sau, tinde spre intemeierea, spre impunerea, in lumea civilizatiei, a expresiei rrome . .isi propune sa opreasca caderea neamului ei in uitare.

Paun Gheorghe-Ialomiteanu, Bulibasa si artista (Slobozia: Editura "Satra", 1992, 126 p.)

Lucrarea abordeaza un subiect foarte delicat: copiii. Este dorinta autorului, de fapt, de a pune in evidenta faptul ca rromii isi iubesc copiii, dar iubesc si muzica. Pentru rromi, copiii sunt mai importanti decat oricare alt membru al familiei; familiile care nu au copii adopta copii, preferand baietii. Lucrarea ilustreaza intamplarile din viata lui Niculin, un copil ce traieste in satra, a carui mama este romanca, si care, peste ani, el va ajunge Bulibasa tiganilor.

Ponson du Terrail, Regele tiganilor (Oradea: Editura Cogito, 1991, 150 p.)

Scriitor francez de mare popularitate, Ponson du Terrail, autor al romanelor foileton de succes " Ispravile lui Rocambole" si "Dramele Parisului", ne invita in "Regele tiganilor" la sondarea unei lumi misterioase ale carei coordonate sunt pasiunea si aventura, periplu captivant intr-un spatiu avand ca principale repere Anglia, Franta, America.

Paun Gheorghe-Ialomiteanu, "Arzoaica" a stata la masa cu dracul (Slobozia: Editura "Satra", 1990, 80 p.)

In contextul lucrarilor aparute dupa Revolutie, moment in care actul de cultura si de creatie capata un nou sens si unde predomina in primul rand adevarul si libertatea in exprimare, se inscrie "Arzoaica" a stat la masa cu dracul, in care autorul isi propune sa atraga atentia asupra unor aspecte valabile pentru toate minoritatile, si anume faptul ca acesti oameni de langa noi, chiar daca sunt "suflete brunete", nu mai pot fi ignorati, mai ales pentru ca au atata nevoie de ajutorul celorlalti. Problemele cu care se confrunta aceste grupuri sociale sunt, in primul rand, probleme umanitare si deci nu trebuie ignorate.

4.2. LITERATURA PE TEMATICA RROMA IN LIMBA ROMANA

Vorica Huber, Basme tiganesti (Bucuresti: Editura Universal Dalsi, 1997, 224 p.)

Autoarea marturiseste ca, timp de trei ani, a studiat istoria, limba si literatura orala a rromilor si ca " am simtit cum alunec, cum ratacesc prin hatisul unui univers straniu". Apoi si-a propus sa reconstituie " o frantura din acea lume de frumuseti si energii".

Viorica Huber ne dezvaluie, totodata, intr-o postfata, greutatile prin care a trecut, datorate faptului ca a scris despre rromi, acest subiect fiind interzis in perioada comunista, cand ea a incercat sa publice, initial, lucrarea.

Povestile sale fac referire la rromii din Romania, candva robi, mereu incercati de soarta, rromi artisti dar si fierari, potcovari, hoti, vatrasi, borfasi sau calai.

Virgil Bostanaru, Drumul spre casa (Editura Calende, 1995)

Autorul infatiseaza destinul dramatic al rromilor nomazi, de la exodul fortat din Basarabia, din timpul razboiului, pana in zilele noastre. Personajele exponentiale sunt surprinse in inclestari tragice, traiesc pasiuni arzatoare, isi cauta rostul in lume, intr-o succesiune de scene caracterizate prin pitoresc, naturalism erotic si realism.

Vasile Baran, Noaptea Mokshanalei. Povesti tiganesti (Bucuresti: Editura Paco, 1995, 216 p.)

Autorul realizeaza o culegere de povestiri rrome pe care o imparte in doua "carti", fiecare povestire fiind precedata de un motto. In lucrare este descrisa lumea plina de farmec a rromilor cu viata lor libera, plina de frumos, de dans si muzica, dar intesata si de greutatile zilnice .

Intalnim aici frumoase povesti de dragoste, descrierea obiceiurilor, a meseriilor traditionale, o lumea plina de inedit.

Gheorghe Popovici, Paharul puterii (Milosesti: Editura Coresi, 1990, 227 p.)

Gheorghe Popovici, bun cunoscator al vietii rromilor, creaza o imagine de neuitat a unui univers fascinant. Subiectul romanului este, in cateva cuvinte, acesta: Gheorghita, fiul pierdut al unui avocat, creste printre rromii corturari. Ce se va intampla cand, adolescent, isi va regasi adevarata familie? O alta tema a naratiunii o reprezinta lupta pentru putere intre satre, alegerea Marelui Bulibasa (adevaratul rege al rromilor).

Autorul reuseste sa imbine cu multa maiestrie dragostea, lupta, omenia, frumusetea morala si, mai ales, un lexic pitoresc.

5. FOLCLOR / ANTROPOLOGIE / ETNOGRAFIE

5.1. FOLCLOR

Din aceasta perspectiva, s-au semnalat cateva demersuri ale unor autori preocupati sa inlature prejudecatile existente privind valorile rrome si de a arata care este adevarata mostenire etnografica a rromilor.

Etnografia rroma se ocupa de cultura traditionala a rromilor: ierarhiile si structurile de putere, dreptul cutumiar, obiceiurile si ciclul familial - nastere, initiere, nunta, inmormantare - o serie de complexe magico-ritualice reparatorii, cantecele si jocurile copiilor, basmele, magia premaritala si de fertilizare, momente majore din existenta omului, bocetele, proverbele, conceptia asupra mortii si a nemuririi, poezia lirica.

Unul dintre tinerii autori care s-au dedicat acestui domeniu este Delia Grigore, de origine rroma, care a fost preocupata de antropologia si de folclorul rrom. Ea a publicat, de pilda, Cursul de antropologie si folclor (Bucuresti: Editura Credis, 2001, 184 p.) si Rromanipen-ul (rromani dharma) si mistica familiei (Bucuresti: Editura "Salvati Copiii!", 2001, 54 p.). Aceste demersuri sunt importante pentru ca au fost scrise in urma unui studiu aprofundat si, mai ales, in urma unor contacte directe pe care autoarea le-a avut cu diferiti subiecti din etnia rroma.

Tot aici includem lucrarile Asupra vietii si obiceiurilor tiganilor transilvaneni (Bucuresti, Editura Kriterion, 1998, 94 p.) si Despre poporul nomad al rromilor.Imagini din viata rromilor din Transilvania (Bucuresti: Editura Atlas, 2000, 304 p.), lucrari ce apartin lui Heinrich von Wlislocki, autor transilvanean de origine poloneza, ce scrie in perioada de inceput a etnologiei rrome. Lucrarile sale, tiparite in urma cu aproape un secol si jumatate, au fost scrise in urma sederii acestuia in satrele de rromi. Acestea sunt intr-o oarecare masura stiintifice, caci se limiteaza la descrierea obiceiurilor si a traditiilor doar la anumite neamuri.

Se cuvine mentionat aici si Ion Calota cu studiul sau "Rudarii din Oltenia" (Craiova: Editura Sibila, 1995, 272+48 p.)

Zrínyi Gábor Irén, O Neneka, e rromengo vajdas. Neneka, voevodul tiganilor (Targu Mures: Editura IMPRESS, 2001, 190 p. editie bilingva)

Autoarea, de origine rroma, isi propune ca prin lucrarea sa sa prezinte si sa reinvie minunatul folclor rrom. Astfel, lucrarea cuprinde cantece, balade, povesti si obiceiuri ale romilor. Cartea este dedicata femeilor de etnie rroma, din "a caror iubire fierbinte a supravietuit si va trai neamul rromilor".

Pe langa valoarea artistica a acestor balade si cantece, lucrarea este interesanta si din punct de vedere antropologic, pentru ca prezinta intr-una din povestiri, "La rascruce de ganduri-Ciorile", aparitia neamului rromilor pe pamant si motivul pentru care acestia sunt nomazi. Unul dintre cele mai frumoase fragmente ale lucrarii este cel autobiografic in care autoarea incearca, in cateva cuvinte, sa-si ilustreze trista experienta de sotie pe care a avut-o si doreste ca aceasta marturisire sa fie considerata de toate fetele de rromi un sfat, pentru a nu trece si ele prin aceeasi nefericita experienta feminina.

Gribusy - Ruja Alexandru, Ana din parau. E Nika de pe len (Bucuresti: Kriterion, 2001, 80 p.)

Lucrarea este o poveste "tiganeasca", redactata bilingv, respectiv in text roman-rrom, mai precis in dialectul "rrom-vlaho" - (cum spune autorul) -"inmanunchiat cu "rromungro", ambele de varietate ardeleana, avand acelasi numitor comun, considerat de catre redutabili cercetatori de limba rromani "dialectul carpatin"."

Lucrarea este redactata de Gheorghe Sarau. S-a apelat aici si la traducere pentru a se exprima sensul deplin al basmului rrom in limba romana.

Barbu Constantinescu, Probe de limba si literatura rromilor din Romania (Bucuresti: Editura Kriterion, 2000, 260 p. editie bilingva, ingrijita de Gheorghe Sarau, Corneliu Colceriu si Dana Dudescu)

Prezenta lucrare este o reeditare a editiei din anul 1878, ce respecta grafia oficiala a limbii rromani comune (adoptata, cum se stie, in anul 1990, in Polonia, cu ocazia celui de-al patrulea Congres mondial al rromilor.

Antologia reuneste 75 de cantece lirice si 15 creatii in proza, culese de Barbu Constantinescu. Piesele lirice antologate in aceasta lucrare acopera o mare arie de teme si de motive folclorice (instrainare, meditatie asupra vietii, erotism, realitati sociale).

In publicarea probelor de limba, autorul a avut in vedere interesul lor lingvistic si antropologic. Pe langa elementele lexicale vechi indiene, intalnim o serie de cuvinte vechi rezultate din imprumuturi din limbile popoarelor cu care rromii au intrat in contact.

Pentru a fi si pe intelesul celor care nu cunosc limba rromani, sau nu o cuonosc in profunzime, cantecele, basamele, povestirile si descantecele publicate au fost insotite de traduceri in limba romana, stilizate de colaboratorii si ingrijitorii editiei: Gheorghe Sarau, Adina Protochin, Letitia Mark, Claudia Cioc.

C. S Nicolaescu-Plopsor, Povesti si cantece rrome (Bucuresti: Editura Kriterion, 1997, 120 p., editie bilingva)

Lucrarea "Povesti si cantece rrome" reprezinta editia revizuita (actualizata si intregita) a micilor culegeri de folclor publicate de Dr. C. S. Nicolaescu-Plopsor in anul 1934 (ce totalizau 32 p. fiecare). Anii dintre cele doua razboaie mondiale au reprezentat in Romania perioada culturala cea mai prolifica pentru problematica rroma. Astfel, au fost publicate lucrari importante pentru acea vreme, studii consacrate limbii, literaturii, istoriei si culturii rromilor.

Cele cateva povesti si cantece pe care le inmanuncheaza culegerea aceasta contribuie la satisfacerea dorintei publicului larg de a cunoaste specificul zestrei folclorice rrome.

Basmele si cantecele prezentate in aceasta lucrare sunt culese de C. S Nicolaescu Plopsor de la rromii ursari din localitatea doljeana Gubaucea si sunt prezentate, intr-o forma ingrijita, de profesorul si cecetatorul Gheorghe Sarau si cei doi studenti ai sai mentionati mai jos.

Pentru facilitarea parcurgerii speciilor folclorice, s-a facut stilizarea textelor cantecelor din versiunea romanesca si s-a anexat, in partea a doua a cartii, un Alfabet al limbii rromani, un Vocabular rrom-roman si un Vocabular roman-rrom, structurate pe baza materialului rezultat din fisarea mostrelor folclorice, realizate de Gheorghe Sarau cu studentii sai Edy Savescu si Adina Potochin.

Petre Copoiu, Romane paramìćia (Bucuresti: Editura Kriterion, 1996, 148 p., editie bilingva)

Cartea reprezinta o selectie din manuscrisul avocatului Petre Copoiu. Astfel, in lucrare sunt inserate povesti culese de autor din judetul Giurgiu, de la rromii spoitori, ursari si caldarari.

Materialul a fost intregit cu cateva scurte relatari (culese de la subiectii sai), asezate la inceputul fiecarui grupaj de povesti, din cuprinsul carora cititorul poate desprinde informatii generale de natura artistica, socio-profesionala, istorica.

Culegerea, in afara de valoarea sa literara, are o mare importanta si din punct de vedere lingvistic. Astfel, observam la rromii spoitori o abundenta de cuvinte turcesti, ce se datoreaza convietuirii cu populatia vorbitoare de limba turca. Analizand situatia lingvistica a povestilor preluate de la rromii ursari este evidenta, aici, convietuirea cu alta populatie, cea slava, mai precis, bulgara.

Alexandru Doru Serban, Cronici tiganesti (Editura Ager, 1994)

Autorul isi structureaza lucrarea in patru capitole (Tiganii, Blesteme, Cantece, Cronici), facand o prezentare a lumii rromilor. El se dovedeste astfel un cunoscator al preocuparilor, al obiceiurilor si datinilor rrome "care in parte s-au pierdut". Astfel, cati rromi mai stiu sau mai practica astazi tavalitul nou nascutilor in zapada ori scaldatul lor in apa de izvor? Credinta arderii cortului ori a vanzarii carutei in care nomadul si-a dat ortul - au ramas amintiri dupa disparitia nomadismului.

Fiecare categorie de rromi (nomadul, fierarul, rudarul, caramidarul, lautarul, ghicitoarea, florareasa) e definita cu ce are specific, sub aspectul indeletnicirii.

5.2. FOLCLOR MUZICAL

Aici semnalam cartea de cantari a solistului vocal si acordeonist, Constantin Gheorghe Angheluta, rrom, intitulata "Balada romanilor si balada tiganilor", aparuta la Bucuresti in anul 1991,74 p. Tot aici, amintim un Compact Disc al cantaretei rrom Elena Pascu, cu muzica populara rroma din Balcani, si, de asemenea o culegere de cantece atat in limba rromani, cat si in limba maghiara, aparuta la Budapesta si intitulata Cigany Folklor, publicate in parteneriat romanesc si ungar, ca anexa la 10 Compact discuri.

Mai putem cita o lucrare de divertisment intercultural, tiparita recent, care contine "Cantari" rrome, culese, si prelucrate de Ion Hristu si Val Adrian Hristu din Constanta, aparuta sub titlul "Din cantarile rromilor"(Cluj Napoca: CRDE, 2002, 66 p.)

Dar cea mai serioasa lucrare apartine lui Gheorghe Sarau, Cele mai iubite cantece rrome, Brasov: Editura Orientul Latin, 2000, 186 p. (editie bilingva)

Elena Pascu, Tiganii din Balcani, Compact disc, Bucuresti, 2001

Este un Compact-Disc continand cantece ale rromilor din Balcani, cantate in rromani. Cantareata Elena Pascu, alaturi de trupa de instrumentisti rromi, interpreteaza vocal cele mai frumoase cantece din Balcani, punand in evidenta astfel faptul ca, prin cantecul rrom, suntem parte integranta a acestei zone balcanice, unica prin folclorul si prin traditiile comune.

Gheorghe Sarau, Cele mai iubite cantece rrome (Brasov: Editura Orientul Latin, 2000, 186 p. editie bilingva)

Autorul realizeaza, pentru prima data la noi, o selectie cu cele mai frumoase cantece rrome de pretutindeni, pe care le-a auzit, cu ocazia participarii sale la congrese, cursuri de limba rromani, etc., desfasurate in strainatate si in Romania. Este prima lucrare de acest gen din Romania, care, alaturi de textele rrome, prezinta si partiturile cantecelor continute.

In culegere sunt incluse cantece rrome bine conservate si fixate in memoria colectiva a rromilor din diferite tari. Astfel, autorul a cules cantece de la Rajko Djuri© (Serbia, si mai apoi stabilit in Germania), Henry Hedman, Miranda Vuolasranta, Valfrid Akerlund - toti trei din Finlanda, Marcel Courthiade (Franta), Santino Spinelli (Italia).

Multe din cantecele ce apar in aceasta culegere au fost auzite si invatate de autor in anul 1999, cand au avut loc Cursurile internationale de vara de limba, literatura si cultura rromani, in Germania, la care au participat muzicieni, poeti, ziaristi rromi: Dragan Risti© (Serbia), Jovan Nicoli© (Serbia), Nadia Belugina (Rusia), Oana Kitzu (Germania) buni cunoscatori ai cantecului rrom.

Textele cantecelor rrome sunt aici prezentate integral in limba rromani.

In ceea ce priveste structurarea lucrarii, in scopul consolidarii si promovarii efective a limbii rromani, autorul prezinta textul doar in limba rromani, alaturi de partituri, iar eventualele precizari, traduceri si mentiuni biografice sunt concentrate intr-o sectiune finala rezervata "Notelor".

Bari Karoly, Cigány Folklor, Magyarország - Romania, I - X, 1999

Compact disc-ul cu muzica rromani, alaturi de care se afla o culegere cu textele cantate, reprezinta o editie bilingva, in limba maghiara si in limba rromani, ce a fost realizata de Ministerul Culturii din Romania si cel din Ungaria. Cantecele, povestile si basmele au fost culese de la rromii din Romania si Ungaria.

Coordonator este scriitorul, etnograful si folcloristul rrom Bari Karoly.

Viorel Cosma, Lautarii de ieri si de azi (Bucuresti: Editura Du Style, 1996, 384 p.)

Este prima lucrare de acest gen din Romania (aici fiind vorba de o reeditare) si prezinta o mare importanta pentru ca se refera la figuri reprezentative din muzica lautareasca. Astfel, ne aflam in fata unei cercetari, mai mult decat bibliografica, in care apar nume sonore ale muzicii lautaresti, precum: naistul Anghelus Dinicu, tambalagiul Lica Stefanescu, Barbu Lautarul, Cristache Ciolac sau violonistul Sava Padureanu.

Fiecarui lautar ii este dedicata o prezentare, ca o schita monografica aparte, urmarindu-se cronologia vietii, o data cu activitatea sa creatoare.

Pentru numele mai apropiate de noi, a fost adaugata bibliografia si discografia, pentru a se reliefa si contributia adusa de acesti promotori ai muzicii populare romanestis i rrome la dezvoltarea culturii populare muzicale.

Constantin Gheorghe Angheluta (Balada romanilor si balada tiganilor, Bucuresti, 1991, 74 p.)

Maestrul Angheluta este un valoros reprezentat al romilor in lumea muzicala detinand, printre creatiile sale de popularitate, cantece gandite pentru diversi artisti romani: Ion Dolanescu, Maria Ciobanu, Gabi Lunca, Maria Puceanu. El a compus si cantece pentru rromi, cantece pentru strainatate, cantece la adresa guvernului, dar a compus si multe cantece dupa Revolutie. Trebuie, asadar, sa-i fie recunoscut meritul ca este primul rrom care a avut marea initiativa si curajul de a critica guvernul si interventia minerilor .

In cele doua parti ale cartii, ("Regretati de Ceausescu, veti plange de Iliescu" si " Nu va temeti de tigani, nu toti sunt hoti, criminali"), sunt inserate cantece prin care maestrul Angheluta elogiaza viata rromilor, dar, in acelasi timp, critica cu vehementa neajunsurile semenilor sai, nedreptatile sociale, descretind astfel fruntile concetatenilor sai rromi rudari, dar si ale admiratorilor sai.

5.3. ANTROPOLOGIE / ETNOGRAFIE

Mircea Itu si Julieta Moleanu, Cultura si civilizatie indiana (Bucuresti: Editura Credis, 2001, 207 p.)

Cursul de Cultura si civilizatie indiana este realizat de doi dintre tinerii indianisti romani, absolventi ai Universitatii Bucuresti, si anume: Mircea Itu, licentiat in limba si literatura romana si in limba si literatura hindi in anul 1994, respectiv, Julieta Moleanu, absolventa a sectiei de limbi clasice si a cursului facultativ de limba sanscrita tinut de d-l lect. univ. Laurentiu Theban.

Lucrarea Cultura si civilizatie indiana contine, pe baza unei bogate bibliografii si intr-o forma concentrata, datele esentiale privitoare la istoria, civilizatia si cultura din vechea Indie, sub variatele ei manifestari - religie, mitologie, literatura si limba. Capitole speciale sunt dedicate limbii sanscrite - cheie spre intelegerea marii literaturi din vechea Indie - si limbii rromani, privita in cadrul familiei limbilor indiene moderne, arata stralucitul indo-europenist Lucia Wald.

Pentru publicul larg, sunt de mare interes capitolul referitor la originea si migratia rromilor si cel dedicat impactului culturii indiene asupra culturii romane - mai adauga Lucia Wald in referatul sau la lucrare.

Delia Grigore, Rromanipen-ul (rromani dharma) si mistica familiei (Bucuresti: Editura Salvati Copiii, 2001, 54 p.)

Lucrarea apartine Deliei Grigore si avea sa constiuie o parte din "Cursul de antropologie si folclor rrom", publicat, in anul 2002, la Editura Credis a Colegiului de Invatamant Deschis la Distanta Bucuresti.

Autoarea abordeaza, cu mijloacele specifice cercetarii stiintifice, obiceiurile si cutumele familiei traditionale in comunitatile de rromi. Rromani-pen-ul si mistica familiala este o lucrare importanta, pentru ca ajuta la indepartarea multor prejudecati si la cunoasterea adevarata a traditiilor rrome.

Delia Grigore, Curs de antropologie si folclor (Bucuresti: Editura Credis, 2001, 184 p.)

Autoarea realizeaza o introducere in studiul elementelor de cultura traditionala rroma si se opreste asupra a trei aspecte principale: nomadismul, cultura materiala si identitatea spirituala.

In primul capitol ni se prezinta importanta popoarelor migratoare (vezi poporul rrom), care au avut nu numai o functie sociala si economica, dar mai ales culturala: au contribuit la circulatia ideilor, a descoperirilor stintiifice s. a.

In capitolul al doilea sunt prezentate meseriile de baza ale rromilor, care se mai practica inca sau care unele din ele s-au pierdut. In functie de meseriile practicate, se definesc si diferitele neamuri: ursarii, cei care jucau ursul, ciurarii, cei care faceu site, ciururi piepteni; caldararii, cei care fac caldari, cazane si alte vase din arama, rudarii / blidarii / lingurarii, cei care prelucreaza lemnul si confectioneaza din lemn linguri, fuse s. a., potcovarii, cei care potcovesc animalele de povara, geambasii, cei care se ocupa cu vanzarea cailor, cocalarii, cei, care prelucreaza oasele de animale.

Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor. Imagini din viata rromilor din Transilvania (Bucuresti: Editura Atlas, 2000, 304 p.)

Ca orice abordare de tip istoric, cartea lui Heinrich von Wlislocki incepe prin a descrie originea rromilor si continua cu denumirile, in diferite limbi, ale poporului rrom. Este foarte interesanta, de pilda, in primul capitol, legenda despre aparitia plantei de ciumafaie si originea rromilor, corect interpretata ca mostenire indiana, prin comparatia ei cu Mahabharata.

Capitolul al doilea, "Etnologia", se ocupa de cultura traditionala a rromilor: ierarhiile si structurile de putere, dreptul cutumiar, obiceiurile din ciclul familial - nastere, initiere, nunta, inmormantare - o serie de complexe magico-ritualice reparatorii, cantecele si jocurile copiilor, basmele, magia premaritala si de fertilizare, momente majore din existenta omului - bocetele, proverbele, conceptia asupra mortii si a nemuririi, poezia lirica.

Heinrich von Wlislocki, Asupra vietii si obiceiurilor tiganilor transilvaneni (Bucuresti: Editura Kriterion, 1998, 94 p.)

Heinrich von Wlislocki a fost, fara indoiala, unul dintre rromologii cei mai importanti ai secolului trecut. La indemnul profesorului sau de filologie germana, Hugo Meltz, incepe sa studieze dialectele si folclorul rromilor. El nu se limiteaza doar la studii teorice si, pentru o perioada de opt-zece luni, traieste in mijlocul mai multor satre de rromi, pentru a studia limba, folclorul si obiceiurile rromilor transilvaneni.

Aceasta carte apare ca rezultat al calatoriilor de studii intreprinse de etnolog. Alaturi de demersurile privind obiceiurile si traditiile rromilor, apar si cateva basme, care scot in evidenta particularitatile etniei rromilor transilvaneni.

Olga si Constantin-Liviu Rusu, Viorela si Codin Lacatusu, Lumea rromilor din Moldova (Iasi: Editura DIG IASI, 1998, 219 p.)

Lucrarea nu este doar un simplu "album artistic", ci un studiu social si psihologic, ilustrat, asupra comunitatilor de rromi din Moldova, a obiceiurilor, a mentalitatilor, a vietii de familie si de grup, a ocupatiilor.

Ilustratiile reprezinta o sinteza asupra vietii si a muncii, a credintelor si a sentimentelor. Nu se scapa nici un aspect: viata domestica, mestesugurile si maiestriile, solidaritatea familiala si de grup, locuinta si obiceiurile, credinta si reprezentarile sociale, valorile si normele.

Din cercetarile lor reiese ca unele motive au o mare importanta si anume: nomadismul, viata de grup de care depinde si norma comunitara (desi adaptati la viata moderna, ei se supun autoritatii unui lider investit ca autoritate absoluta-bulibasa). Credinta, de asemenea, joaca un rol important in viata lor spirituala.

Jean M. Rivière, Istoria doctrinelor esoterice (Bucuresti: Editura Symposion, 1996)

Lucrarea isi propune sa trateze tipurile de esoterism ale lumii mediteraneene. Astfel, alaturi de esoterismul de cult egiptean, misterele grecesti, Kabbala ebraica, esoterismul Catharilor si cel al templierilor, se afla si "Enigma tiganilor". Avem de-a face cu un fragment dedicat esoterismului rromilor si, mai ales, tarotului. In capitolul respectiv se vorbeste si despre istoria rromilor, despre originea rromilor, despre felul cum au ajuns in Europa, cu ce se ocupa si cum sunt vazuti de cei din jur.

Autorul descrie apoi jocul de tarot, ale carui origini se pierd in negura vremurilor. Jocul este compus din 78 de carti, dintre care cele majore sunt in numar de 22. Urmeaza apoi interpretarea fiecareia dintre cele 22 de carti majore.

Ion Calota, Rudarii din Oltenia (Craiova: Editura Sibila, 1995, 272+48 p.)

Autorul scrie lucrarea la indemnul lui C.S Nicolaescu-Plopsor, care se preocupase de folclorul si de etnografia rromilor. Aceasta lucrare incearca o abordare complexa, multi- si interdisciplinara, preponderent lingvistica. O parte din studiu este dedicata analizei fonetice, problemelor de morfologie, lexicului si, de asemenea, celor de onomastica.

Din studiu se evidentiaza faptul ca graiul rudarilor prezinta mai multe straturi lingvistice, ca urmare a influentelor pe care le-a suferit din partea graiurilor cu care a venit in contact, in desele si multiplele peregrinari ale purtatorilor sai, avand o puternica baza transcarpatica primara.

De mentionat, faptul ca rudarii au fost mentionatti in spatiul geografic romanesc in anul 1620 si ca toti rudarii (din Romania, Grecia, Bulgaria, Albania, Turcia, fosta Iugoslavie, Croatia, Ungaria s.a) sunt romanofoni.

6. ISTORIE

Domeniul istoric este un domeniu complex pentru ca, aici au existat dintotdeauna diferite interpretari in legatura cu originea rromilor, cu migrarea lor din India in Bizant si, mai departe, in Europa, despre cum au fost primiti de alte popoare, despre atitudinile adoptate de populatiile autohtone in privinta lor, despre cum s-au integrat si ce pozitie sociala au ocupat in ierarhia societatii. Exista, de pilda, numerosi autori care s-au oprit asupra acestor aspecte. Dintre acestia ii amintim pe Marcel Courthiade, Gheorghe Sarau si Rajko Djurić, pentru capitolele publicate in cursul universitar editat de Mircea Itu si Julieta Moleanu intitulat Cultura si civilizatie indiana (Bucuresti: Editura Credis, 2001, 207 p.).

Alte lucrari in profil istoric sunt dedicate plecarii rromilor din India, peregrinarilor acestora si suferintelor ce le-au indurat pe diferitele teritorii traversate.Aici ii includem pe cercetatorii: Donald Kenrick, cu lucrarea Rromii: din India la Mediterana (Bucuresti: Editura Alternative, 1998, 62 p.), Antonio Gomez Alvaro, Marea prigonire a rromilor (Bucuresti: Editura Alternative, 1997, 126 p.).

Evident ca si autorii romani s-au ocupat de istoria rromilor de pe teritoriul Romaniei, ca, de exemplu: Lucian Nastasa, Andrea Varga, cu volumul Minoritatile etnoculturale / Marturii documentare, Tiganii din Romania (1919-1944), publicat de Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturala, Cluj, 2001), Lucian Cherata, Istoria Tiganilor (Craiova: Editura "Z",206 p.), Niculae Crisan, ­Tiganii mit si realitate (Bucuresti: Editura Albatros, 1999, 193 p.), Viorel Achim,Tiganii in istoria Romaniei (Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1998, 204 p.), Vasile Ionescu, Deportarea rromilor in Transnistria. De la Auschwitz la Bug. Rromii din Romania. Studii si documente istorice (Bucuresti: Editura"Aven Amentza", 198 p.).

Astfel, putem spune ca dispunem, in linii mari, de o descriere a originii, a specificului si a limbii romani. Sunt prezentate pricipalele supozitii asupra originii rromilor, principalele momente din drumul lor din India spre Europa. De asemenea, consultand documente inca din perioada Evului Mediu, autorii incearca sa ilustreze relatiile sociale, morale, juridice si culturale pe care rromii le-au avut cu populatiile majoritare in mijlocul carora au trait.

Lucian Nastasa, Andrea Varga, Minoritatile etnoculturale / Marturii documentare, Tiganii din Romania (1919-1944), Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturala, Cluj, 2001

Prin acest volum, Centrul de Resurse pentru Diversitatea Etnoculturala din Cluj-Napoca inaugureaza o serie de restituiri documentare privitoare la minoritatile din Romania. Editorii aduna documente de arhive si analizeaza un numar mare de date, spre a le pune la indemana celor interesati sa cunoasca istoria contemporana a rromilor. Studiul introductiv subliniaza elementele mai importante ale acestei perioade, mai ales pe linia unei abordari sociologice.

Lucrarea are mai multe sectiuni, cuprinzand: o lista a documentelor, transpunerea propriu-zisa a documentelor originale, interviuri si relatari ale rromilor care au cunoscut deportarea, iar, la final, o serie de ilustratii, harti si fotografii inedite.

Angus Fraser, Tiganii, Bucuresti: Editura Humanitas, 1999, [traducerea lucrarii The Gypsies, Oxford: Blackwell].

Cartea debuteaza cu cercetarea originii indiene a rromilor (stralucit atestata de cercetarile lingvistice), continuand cu migratiile ce i-au purtat din Evul Mediu pana in zilele nostre prin Orientul Apropiat, Europa rasariteana si cea occidentala. Cunoscuti inca din cele mai vechi timpuri pentru talentul lor muzical, pentru iscusinta cu care prelucrau metalele, pentru priceperea la cai si pentru arta ghicitului si a vindecarii, rromii au avut parte, totusi, de o imagine cu persistente conotatii negative.

Cercetand radacinile istorice ale acestui fapt, Angus Fraser ii subliniaza efectele in diferite epoci - de la frecventele expulzari din trecutul mai indepartat pana la "Holocaustul uitat", din timpul celui de-al doilea razboi mondial, realizand insa si un tablou al prezentului.

Niculae Crisan, Tiganii mit si realitate (Bucuresti: Editura Albatros, 1999, 193 p.)

In aceasta lucrare, autorul face referiri la istoria rromilor din intreaga lume, la originea lor, la caile de migrare, la raspandirea acestora pe pamant, din Evul Mediu si pana in zilele noastre, la numarul si organizatiile lor, la obiceiurile, mestesugurile, la limba si cultura lor, orala sau scrisa, muzica si, prin ea, contributia nemului rromilor la cultura lumii.

Autorul descriere prezenta si viata rromilor in Romania, incepand din secolul al XIV-lea pana azi, semnaland figurile de seama ale nemului rrom, de la domnitorii, la lautari si muzicanti.

O parte a lucrarii este dedicata fenomenului de migrare, care s-a inregistrat dupa Revolutie in randul rromilor, si relateaza necesitatea vitala ca rromii sa fie sedentarizati, pentru ca astfel se va produce un dezechilibru si in societatea autohtona.

K.Fings, H. Hueb, F.Sparing, De la " stiinta" rasiala la lagarele de exterminare - Rromii in perioada regimului nazist (Bucuresti: Editura Alternative, 1998, 138 p.)

Lucrarea isi propune sa ofere o imagine graitoare despre diferitele stadii ale marginalizarii si exterminarii celor care cadeau victimele celui de-al Treilea Reich, din pricina asa numitor motive rasiste, adica rromii. Lucrarea face referiri asadar, la situatia rromilor din Germania, la existenta lagarelor pentru lichidarea rromilor (formarea, caracterul si importanta acestui instrument de reprimare a rromilor pe timpul national-socialismului) exterminarea acestora.

Textele selectionate in aceasta carte sunt in mod voit disproportionate. Tema internarii si diferitele aspecte ale situatiilor in care erau adusi rromii in lagarele de concentrare si exterminare sunt tratate in contributiile lui Frank Sparing si Karola Fings cu referire la materiale de arhiva, ce erau partial necunoscute.

Frank Sparing descrie caracterul masiv, timpuriu si definitiv (eliberarile raman exceptii) al acestei inregimentari de familii intregi, ce au la baza initiative ale autoritatilor locale, cu mult inainte ca asemenea ordine explicite sa soseasca de sus.

Igiena raselor, propagata de catre partizanii lui Hitler drept mijloc de inlaturare a dezordinii sociale, a adus cu sine o noua modificare: rromii serveau drept model pentru a defini asocialul; indivizii si familiile trebuiau sa se supuna normelor de igiena a raselor, care aveau drept scop eliminarea lor din cadrul comunitatii germane.

Mihai Merfea, Cultura si civilizatie romani (Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A, 1998, 258 p.)

Autorul isi propune sa analizeze cultura rromilor, mereu in schimbare, miscare si actiune, si modul cum aceasta influenteaza viata si activitatile rromilor, cultura romaneasca si internationala. In prima parte a lucrarii, intitulata " Cu privire la cultura romani", autorul incearca sa decodifice sensurile socio-culturale ale notiunii de rrom sau "tigan".

Autorul vrea sa demonstreze ca acest popor are o cultura proprie, in primul rand, o cultura populara plasmuita din: basme, legende, anecdote, snoave, bancuri, ghicitori, descantece, vorbe intelepte.

O parte consistenta din lucrare este dedicata scriitorilor, pictorilor, muzeografilor si artistilor plastici care s-au inspirat, in contributiile lor literare si artistice, din viata si activitatile rromilor.

Partea a doua a lucrarii, "Civilizatie rromani", este consacrata mestesugarilor, profesiilor prin care se realizeaza valori de civilizatie prin prelucrarea metalului, a argilei, a lemnului. Un loc distinct se acorda integrarii sociale a rromilor, ca forma de participare activa in cadrul societatii civile, si nu asimilarii. Sunt analizate si alte elemente ale civilizatiei ca: religia, familia rroma nomada si sedentara, organizarea sociala si traditionala, kriss-ul romano, ca institutie de judecata.

Donald Kenrick, Rromii: din India la Mediterana (Bucuresti: Editura Alternative, 1998, 62 p.)

Autorul isi propune sa prezinte traseul pe care l-au facut rromii in migratia lor din India pana in Europa, cu tot ceea ce au pierdut si cu tot ceea ce au asimilat de la celelate populatii, din punct de vedere lingvistic, dar si din punct de vedere cultural.

De asemenea, autorul a demonstrat stransa legatura dintre limba rromani si limbile neo-indiene, cat si cea cu limba veche sanscrita.

Sunt relatate, totodata, aspecte din viata rromilor desfasurate de-a lungul vremurilor: cum rromii au descoperit caruta, cum s-a format grupul de rromi Sinti, grupul de rromi "Kalè". Ultimele pagini ale lucrarii prezinta un studiu, din care reies principalele asemanari cu limba sanscrita, si, mai ales, cuvintele mostenite din aceasta limba.

Viorel Achim, Tiganii in istoria Romaniei (Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1998, 202 p.)

Studiul este dedicat istoricului populatiei de rromi, impinsa in Evul mediu de vicisitudinile istoriai, din interiorul lumii asiatice spre continentul european, unde unul din popasurile cele mai importante si de durata ale peregrinarii lor continue s-a aflat in spatiul romanesc. Astfel, avem in fata intreaga consemnare documentara si istorica a acestei minoritati etnice din Romania, de-a lungul existentei ei, din vremea asezarii la nordul Dunarii si pana in vremea totalitarismului comunist si chiar in anii care au urmat dupa prabusirea acestuia.

Autorul se opreste asupra tuturor etapelor din istoria rromilor din Romania: robia medievala, dezrobirea din secolul al XIX-lea, prigoana din timpul celui de-al doilea razboi mondial, etapa de trecere de la nomadism la sedentarizare, de la mestesugul medieval la eforturile de adaptare la conditiile economice moderne.

Antonio Gomez Alfaro, Marea prigonire a rromilor (Bucuresti: Editura Alternative, 1997, 126 p.)

Studiul prezinta evenimentele din 1749, din Spania, cand au avut loc arestari masive in randul rromilor si ducerea acestora la munca silnica pe santiere navale si depozite.

Au fost selectate, in mod special, documente care nu au mai fost reproduse niciodata sau care cunosc o circulatie restransa. Documentele manuscrise au fost transcrise, din perspectiva ortografiei, explicand frecventele abrevieri ale caligrafiei birocratice din epoca. Astfel, avem acces la documente, precum: ordinul de mobilizare a rromilor, protestul rromilor inchisi la Toldeo, dispozitii regale cu privire la arestarea rromilor.

In finalul cartii, se afla un glosar de termeni, printre care gasim si termeni juridici, meniti sa ajute la o mai buna intelegere a informatiilor din cuprinsul lucrarii.

Jean-Piere Ligeois si Nicolae Gheorghe, Minority Rights Group International - Rromii: o minoritate a Europei (Oradea, 1995, 40 p.)

Raportul ofera o privire generala asupra comunitatii de rromi si asupra istoriei persecutiei si discriminarii acesteia in Europa, analizandu-se diferitele politici adoptate in decurs de 600 de ani, de cand acestia au imigrat pentru prima data in Europa.

Raportul examineaza zonele specifice in care comunitatea de rromi, in ansamblu, se confrunta, in mod direct, cu probleme desosebite, ca: incadrarea in munca, locuintele, sanatate, educatia si invatarea de meserii s.a. Interesul se concentreaza asupra tarilor din Europa Centrala si de Est, unde comunitatile de rromi au suferit in mod disproportionat de pe urma schimbarilor politice si economice survenite dupa prabusirea comunismului.

Raportul consemneaza si unele evolutii pozitive, in special o mai mare libertate a rromilor de a se organiza si de a-si constitui un lobby pentru apararea drepturilor la nivel international si national.

Lucian Cherata, Istoria tiganilor (Bucuresti: Editura Z, 1994, 206 p.)

Lucian Cherata isi propune intr-o lucrare, prin intentie cu tematica istorica, sa intreprinda in fapt, mai multe demersuri: o descriere a originii, a specificului si a limbii rromani. Sunt prezentate pricipalele teorii asupra originii rromilor, principalele momente din drumul lor din India spre Europa. De asemenea, citind documente semnalate de alti autori anterior (G. Potra, C. J. Popp Serboianu), autorul incearca sa ilustreze relatiile sociale, morale, juridice si culturale pe care rromii le-au avut cu populatiile majoritare in mijlocul carora au trait.

Partea a doua a lucrarii o constituie incercarea de morfologie a limbii rromani, in care se prezinta si informatii referitoare la originea si evolutia limbii rromilor de-a lungul anilor si in timpul migratiei lor in lume. Trebuie sa spunem ca autorul doreste, ostentativ, sa nu utilizeze alfabetul standard, scrierea oficiala, ce urmareste atingerea unei unitati a limbii in toate colturile lumii.

Lucrarea - un surogat de domenii - contine si o parte in care se regasesc traducerile diferitelor cantece si balde rrome si, de asemenea, un mic vocabular, numit pompos "Tigan-roman" si varianta lui "Roman-Tigan".

7. RELIGIE

Vaida, Gheorghe si Vaida, Ioan [traducerea in limba romaní], Evanghelia pala o Marco; romaní (dialectul caldararilor) - romana, Bucuresti: Societatea Biblica Interconfesionala. Printisardo catar e Societatea Biblica Interconfesionala anda-i Romania, 1996 [referat de specialitate: Gheorghe Sarau], 77 p.

Societatile Biblice Unite din Londra considera ca orice persoana are dreptul sa citeasca Biblia in limba materna, transcrisa intr-un alfabet si intr-o ortografie care ii sunt cunoscute.

In aceasta idee, Societatea Biblica Interconfesionala din Romania, sustinuta si de Societatile Biblice Unite, din Londra, a decis sa inceapa, cu titlu experimental, traducerea Evangheliilor in limba rromani.

Evanghelia dupa Marcu este realizata in dialectul caldararilor, de Vaida Gheorghe si de fiul sau Vaida Ion, pe baza versiunii romanesti a lui Dumitru Cornilescu.

Evanghelia pala o Matei - rromani (dialectul ursarilor) - romana, (Bucuresti: Editura SBIR, 1996).

Traducatorii si editorii acestei lucrari au considerat ca este important ca fiecare vorbitor nativ de limba rromani sa poata sa acceada la invatamintele religiose, la Biblie, in limba materna.

Din pacate, versiunile rrome realizate de SBIR, sunt redactate in alfabetul limbii romane, ceea ce face sa nu poata fi utilizate si in procesul didactic, la orele de religie sau de limba materna rromani.

P. Bako B. Pal Ofm, Cino Katekizmuso (kis katekizmus) (Cluj Napoca: Szent Bonaventura, 1996, 72 p.)

Micul Catehism in limba rromani este considerat ca fiind foarte util pentru vorbitorii acestei limbi, pentru ca le ofera posibilitatea sa se apropie de religie in limba materna.

Cartea este structurata ca un dialog intre cititor si autor, pe tema invatamintelor biblice. Alaturi de texte apar si imagini care il ajuta pe cititor sa inteleaga mai bine mesajele religioase.

8. SOCIOLOGIE

Lucrarile din acest domeniu sunt structurate din mai multe perspective: identitara, socio-economica, a relatiilor cu autoritatile.

Si tematica este vasta: identitatea culturala / etnica, relatiile majoritate / minoritate, calitatea vietii si integrarea sociala, fenomenul delicventei, aspectul lingvistic.

Astfel, retinem cateva nume de autori din Romania: Mihai Merfea, "Cultura si civilizatie romani" (Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A, 1998, 258 p.), M. Bacanu,"Tiganii. Minoritate nationala sau majoritate infractionala?" (Bucuresti: Editura Bravo Press, 1996, 161 p.), Tudor Amza, "Tiganii, necunoscutii de langa noi" (Bucuresti: Editura Atlas-Lex, 1996, 496 p.)

Dintre scriitorii straini care s-au ocupat de etnia rromilor din Romania amintim: Emmanuelle Pons, Tiganii din Romania, o minoritate in tranzitie (Bucuresti: Editura Compania, 1999, 158 p.), o lucrare scrisa in primii ani de dupa 1989 si care prezinta schimbarile pe care le-au suferit rromii, ce modificari au adus noile evenimente in viata lor.

Isabel Fonseca, Ingropati-ma in picioare (Cluj Napoca: Editura Dacia, 2001)

Cartea intitulata Ingropati-ma in picioare contine o relatare a unei calatorii intreprinsa de cititoare in Europa de Est, dar face referiri si la alte calatorii. Totusi, aceasta lucrare nu este un jurnal de calatorii. Obiectivul acestui demers il constituie observarea si studierea rromilor, a modului lor de viata si a conditiei lor sociale, dar cartea nu este nici un studiu de etnografie si nici un studiu de sociologie propriu-zis. In ciuda numeroaselor referiri la politica si la istorie, acesta scriere nu este nici un un studiu politologic si nici unul istoric. Nu este, asadar, un studiu biografic, desi apar "povestile vietilor" unora dintre interlocutorii autoarei.

Aceasta scriere nu poate fi incadrata cu usurinta intr-unul din genurile literare consacrate, ea intrunind atat trasaturi epice, cat si lirice sau dramatice, precum si detalii discursive apartinand mai multor specii literare.

Filip Etves, Rromii - un neam indian (Deva: Editura Destin, 2000)

Aceasta expunere nu poate fi considerata o istorie a rromilor, pentru ca materialul documentar este foarte sarac in date si informatii. Pana si titlul permite o abordare mai libera a problemei, aducand in discutie pe langa referiri vechi privitoare la India, problema actuala a rromilor.

Autorul, in redactarea lucrarii sale si in sustinerea ideii ca rromii sunt un neam indian, a mentionat foarte multe date semnalate de autori romani si straini, in special de Paul Bataillard, autor francez numit de George Potra cel mai mare "tiganolog" al vremii lui.

In sustinerea apartenentei rromilor la neamul indian include si un tabel de cuvinte din limba rromani si din limbile indiene, identice cu cele din limba vorbita de rromii din Europa.

Emmanuelle Pons, Tiganii din Romania, o minoritate in Tranzitie (Bucuresti: Compania, 1999, 158 p.)

Autoarea intreprinde o analiza a situatiei rromilor din Romania, dupa prabusirea regimului comunist in 1989. Imediat dupa acest eveniment, Romania s-a aflat intr-o perioada de tranzitie politica si de confuzie economica, iar rromii constituiau un element important de analiza, pentru ca aceste evenimente aveau sa aduca noi modificari (de cele mai multe ori dureroase) in stilul lor de viata.

Autoarea incearca sa inteleaga care este locul pe care il ocupa rromii in societatea romaneasca din perioada aceea, schimbarile care au avut loc dupa prabusirea socialismului si care erau limitele proaspetei recunoasteri a statutului lor de minoritate nationala.

Autoarea indentifica doua mari momente istorice, care definesc, si astazi, cel putin structural, comunitatea rromilor: pe de o parte, este vorba de politica asimilationista, in Transilvania, si, pe de alta, de cea sclavagista, in Moldova si Muntenia.

M. Bacanu, Tiganii - minoritate nationala sau majoritate infractionala? (Bucuresti: Editura Bravo-Press, 1996, 161 p.)

Autorul incearca, in primele capitole ale cartii, sa ilustreze originea, specificul etnic rrom, limba rromilor si modul cum sunt rromii raspanditi in Romania si in lume. Prin urmare, poporul rrom este analizat in mai multe perioade: in timpul dezrobirii, in prima jumatate a secolului XX si in perioada regimului comunist.

Autorul incearca sa faca si o descriere a catorva neamuri de rromi: vatrasi, lautari, nomazi.

In a doua parte a lucrarii, autorul realizeaza o descriere actualizata a vietii sociale si economice a rromilor si tipurile de probleme cu care se confrunta acestia: infractionalitate, saracie, discriminare, care conduc, dupa Revolutia din 1989, la o migratie in masa a rromilor spre Occident.

Tudor Amza, Tiganii necunoscutii de langa noi (Bucuresti: Editura Atlas-Lex, 1996, 496 p.)

Autorul se straduieste sa faca referiri nu numai la rromii din Romania, dar si asupra problematicii rromilor la nivel european. El se serveste, in realizarea lucrarii sale, de o serie de documente oficiale (conventii, rapoarte si alte statistici). Este o lucrare ce se vrea complexa, care are la final cate un rezumat in limbile franceza si engleza.

Lucrarea este structurata pe mai multe capitole, dintre care amintim: originea rromilor, migrarea rromilor, primirea lor in diferite tari si atitudinea autoritatilor si a populatiei majoritare fata de acestia, sosirea pe teritoriul Romaniei, fenomenul infractional in randul rromilor. Un capitol important este dedicat evolutiei, structurii si tendintelor criminalitatii in Romania, despre cum se manifesta criminalitatea in randul rromilor, despre principalele masuri si actiuni de prevenire a crimei in randul acestora.

Un alt capitol este dedicat conflictelor ce aparusera dupa 1990, in mai toate tarile Europei de Est si Centrale, intre populatia majoritara si cea rroma, care sunt cauzele ce duc la astfel de dezlantuiri primitive, cum actioneaza politia in atenuarea sau chiar in simplificarea acestor conflicte.

Tudor Amza, O lume a contrastelor (Bucuresti: Editura Georgiana, 1994, 164 p.)

Lucrarea ofiterului Amza Tudor elucideaza unele probleme referitoare la originea, evolutia si perspectivele etniei rromilor din Romania, ea reprezentand o temerara incercare de punere in tema in legatura cu viata cotidiana, cu obiceiurile si cu morala acestei etnii. Autorul incepe din negura vremurilor, cu o privire in arhive, ca apoi sa se ocupe de rromii din Romania, si de rromii din Europa (Franta, Germania si Marea Britanie).

De asemenea, o parte a demersului sau este dedicata atitudinii pe care politia si autoritatile o manifesta in privinta rromilor, aratandu-se care sunt masurile care se impun pentru integrarea rromilor.

Elena Zamfir si Catalin Zamfir, Tiganii intre ignorare si ingrijorare (Bucuresti: Editura Alternative 1993, 380 p.)

Studiul, de factura sociologica, apare in urma unei cercetari demarate in aprilie 1992 si care s-a finalizat in decembrie 1992. Autorii analizeaza si prezinta cuantificat problemele rromilor, acordandu-se o mare importanta particularitatilor etnice ale populatiei de rromi (dimensiunea si structura familiei, dinamica casatoriei, natalitatea si perspectiva ei), cat si raportarea acestora la parametri sociali si economici care caracterizau in acel moment (1992-1993), populatia de rromi.

Cercetarea contine foarte multe statistici si prezentari grafice.

In finalul lucrarii, se incearca formularea catorva concluzii asupra problemelor cu care populatia de rromi se confrunta, unele alternative posibile de rezolvare si un program de sprijin.

Mihai Merfea, Tiganii. Integrarea sociala a rromilor (Brasov: Editura Barsa, 1991, 126 p.)

Studiul, atat cat poate fi numit asa, constituie rezultatul unor actiuni intreprinse de autor, intr-o perioada de mai bine de un sfert de veac, cu privire la integrarea sociala a comunitatilor de rromi. Demersul sintetizeaza concluziile desprinse din observatia directa si din investigatiile efectuate in localitati din zona centrala a Moldovei si din alte zone ale tarii.

Integrarea rromilor care provin din colectivitati diferite - credinciosi unor mentalitati, obiceiuri si traditii la care tin foarte mult - ridica foarte multe probleme, mai ales de ordin psiho-social. Lucrarea demonstreaza nevoia cunoasterii starilor de spirit, a motivatiilor, a aspiratiilor, a modului de acceptare a noului loc de munca, asimilarea si acomodarea la tendintele de dezvoltare, care reprezinta o necesitate de prim ordin pentru potentarea procesului de integrare sociala.

In lucrare sunt analizate si alte probleme care apartin mai multor domenii: istorie, psihologie, statistica, folcloristica s.a.

9. JUSTITIE / DREPT

In acest domeniu, lucrarile nu sunt numeroase, cele mai importante lucrari fiind versiunea rroma a Ordonanta privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Cluj Napoca: Editura Studium [Ordonanta nr.137/2000 privind si snactionarea tuturor formelor de discriminare a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 431/2.09.2000], care a fost tradusa in limba rromani de studenta Isabela Banica, si Conventia pentru Drepturile Copilului (Bucuresti: Editura "Salvati Copiii!"), tradusa de Gheorghe Sarau. Ca demers prin intentie teoretic, putem mentiona Carte despre rromi-Cutuma justitiara. Judecata de pace a rromilor, publicata de avocatul rrom, Nicolae Bobu, (Targu Jiu: Editura"Gorjeanul", 2000, 154 p.)

Ćhavesqe xakaja - Xarni versia, Bucuresti: Editura Salvati Copiii, 2000, 16 p. Traducere de Gheorghe Sarau.

Este prima lucrare de tip legislativ aparuta in limba rromani si constituie un pas important in domeniul documentatiei legislative in limba materna a rromilor. Aceasta este o versiune prescurtata a Conventiei privind Drepturile Copilului, pe care copiii rromi o pot citi si in limba materna. Astfel, copilul rrom nu se va mai simti ca apartenet al unei etnii descriminate si va intelege ca este egal cu ceilalti copii, indiferent de culoarea pielii si de limba pe care o vorbeste.

Ordonanta privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Cluj Napoca: Editura Studium, 54 p. [Ordonanta nr.137/2000 privind si snactionarea tuturor formelor de discriminare a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 431/2.09.2000]

Ordonanta privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aparuta in brosura, separat, dar si in Monitorul Oficial, se numara printre primele lucrari legislative traduse la noi in limba rromani. Este un pas important pentru ca astfel vorbitorii nativi ai acestei limbi isi pot cunoaste drepturile in limba materna.

Anterior, astfel de contributii au fost traduse de Gheorghe Sarau (vezi Conventia pentru Drepturile Copilului si Ghidul alegatorului rrom, in colaborare cu Isabela Banica).

Nicolae Bobu, Carte despre rromi. Cutuma justitiara. Judecata de pace a rromilor (Targu Jiu: Editura"Gorjeanul, 2000, 154 p.)

Autorul, avocatul rrom Nicolae Bobu, dedica aceasta carte tatalui sau Nicolae, care a fost judecator de pace al rromilor.

Cartea de fata face parte din lucrarea sustinuta de autor, in urma absolvirii unui stagiu de formare organizat sub egida Inaltului Comisariat pentru Drepturile Omului al ONU, de la Geneva, si a Institutului International pentru Drepturile Omului, "René Cassin" din Strassbourg.

Cu aceasta lucrare, autorul se angajeaza intr-un efort mai general menit sa traduca in viata recomandarile inscrise in mai multe documente ale ONU, care indeamna statele membre sa sprijine persoanele apartinand minoritatilor nationale, etnice, religioase, lingvistice, sa dezvolte masuri in favoarea multiculturalismului, sa deschida portile instruirii prin scoala, literatura, studii si cercetari, intr-un cuvant, sa ridice nivelul de educatie al acestora.

10. REVISTE

Rromenqe Lùmja, Timisoara, nr. 1/2001

In primul numar al revistei rromilor rudari banateni sunt prezentate obiceiurile si traditiile rromilor, cu ocazia nuntii si a inmormatarii, existand, de asemenea, relatari cu privire la manifestarile culturale ale rromilor.

Un loc important in paginile revistei (aparuta prin grija lectorului universitar Letitia Mark - din neamul baiesilor - rudari) il ocupa educatia, scolarizarea, si insusirea limbii rromani de catre copiii in scoli. Revista, ce apare la intiativa Asociatiei Femeilor Tiganci " Pentru copiii nostri", pune mare accent pe organizarea taberelor de creatie, a excursiilor, a schimbului de experienta, ce au un rol important in dezvoltarea spiritutului de egalitate si pentru punerea in valoare a creativitatii rromilor.

11. STUDII SI ARTICOLE

Sorin Cace, Iona Margineanu, Ana Maria Preoteasa si Iuliana Precupetu, Cercetari cu privire la minoritatea rroma (Bucuresti: Editura Expert, 2001, 80 p.)

Studiul urmareste obtinerea unei imagini cat mai complexe asupra cercetarilor care s-au realizat in Romania cu privire la populatia rroma. Astfel, se realizeaza o lista bibliografica a tuturor studiilor, cercetarilor, rapoartelor, sondajelor de opinie care au avut ca obiectiv minoritatea rroma din Romania.

Lucrarea trateaza problemtica rroma din diferite perspective: identitara, socio-economica, a relatiilor cu autoritatile.

Tematica, la randul ei, este vasta: identitatea culturala, etnica, relatiile majoritate / minoritate, calitatea vietii si integrarea sociala; fenomenul delicventei; aspectul lingvistic.

Than rromano. Studii despre rromi (Bucuresti: Editura FSD, 1997, nr.1)

Primul numar ( nr. 1/1997) isi propunea ca, prin articolele si studiile publicate, sa lupte pentru combaterea discriminarii sociale si rasiale fata de rromi, pentru cresterea stimei si a idealului de sine, pentru castigarea drepturilor sociale, civice si politice, prin informarea publicului nerrom cu privire la realitatile istorice rrome.

Volumul este structurat pe mai multe sectiuni: proiectele societatilor civile rrome, stiri nationale si internationale, ultimele studii si cercetari, strategii in vederea integrarii sociale a rromilor.

Rromanothan. Studii despre rromi, Vol I, Nr. 2, Editura FSD, 1997

De asemenea, numarul 2 isi propune sa prezinte texte cu privire la normativa institutiilor internationale preocupate de problematica minoritatilor, in general, si, in special, a rromilor. Intr-o alta sectiune a revistei se incearca sa se repuna in discutie texte mai vechi, referitoare la rromi, mai ales pentru a se evidentia limitele diferitelor contexte intelectuale si ideologice in care au fost incadrate subiectele referitoare la rromi.

O sectiune este dedicata unor studii mai noi, atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere cronologic. Acestea fac referire la eterna problema a reprezentarilor sociale sau constituie critici cu privire la sistemele pedagogice care nu tin cont de aspectul diferentelor culturale.

Rromano Than, Studii despre rromi (Bucuresti: Editura "Aven Amenza, nr. 4/5/1997)

Aceasta revista isi propune sa analizeze cat mai multe subiecte legate de viata rromilor in societatea romanesca. Se au in vedere rromii considerati ca etnie aparte, dar si diferitele comunitati care pretind a apartine unui "neam" sau altuia, rromii cu o identitate bine conturata, si rromii "romanizati" sau "maghiarizati", clasa si etnicitatea in viata rromilor; modelele culturale construite pentru rromi, in diferite contexte politice intelectuale romanesti, contributia mass - media la construirea identitatii rromilor, rromii si non - rromii (gagii), frontiere identitare, practici de alterizare, stereotipuri negative / pozitive despre rromi, robia , Holocaustul, rromii si practicile rasiste: asimilarea, discriminarea , respingerea.

12. RAPOARTE

Stare de impunitate. Incalcarea drepturilor omului. Cazul rromilor din Romania, (Raport elaborat de centrul european pentru drepturile rromilor), Cluj: CRCR, 2001, 172 p.

Demersul urmareste sa actualizeze Raportul National Manie brusca in zori: violenta impotriva rromilor in Romania, publicat in 1996, precum si sa documenteze multiplele incalcari si obstacole discriminatorii care ii impiedicau pe rromii din Romania sa duca o viata demna.

Teza centrala a raportului este urmatoarea: ca urmare a caracterului inadecvat al eforturilor Guvernului roman de a-i aduce pe autorii delictelor impotriva rromilor in fata justitiei, precum si de a elimina descriminarea impotriva rromilor, climatul de impunitate ce caracterizeaza actiunile impotriva rromilor a prins radacini in Romania.

Viorel Anastasoaie si Daniela Tarnovschi, Proiecte pentru rromii din Romania (Cluj Napoca: Fundatia CRDE, 2001, 322 p.)

Scopul proiectului este dublu: pe de o parte, sa sprijine Guvernul Romaniei in dezvoltarea si implementarea unei strategii nationale pentru rromi si, pe de alta parte, sa gestioneze un fond de finante pentru proiectele derulate in comunitatile de rromi.

Partea esentiala a acestui volum o constituie lista organizatiilor care au implementat proiecte pentru comunitatile de rromi, mentionate in ordine alfabetica, precum si o lista a organizatiilor de rromi din Romania.

Prima sectiune a cartii contine o serie de eseuri despre datele adunate si acopera o gama larga de informatii care dau culoare acestui studiu. Gasim informatii de natura organizationala, politica, sociala, economica, culturala, precum si sectiuni despre cultura, religie, mass media si problematica discriminarii.

Ina Zoon, La periferia societatii. Rromii si serviciile publice (Editura OSI)

Autoarea, jurist roman rezident in strainatate, realizeaza un studiu despre rromi si despre accesul lor la serviciile publice in Bulgaria, Macedonia si Romania, precum si despre conditiile de locuit din Republica Ceha, tari care, la caderea comunismului in Europa de Est, au avut guverne democratice.

Raportul Inei Zoon face o prezentare si a modului in care rromii sunt exclusi de la serviciile publice. Raportul ilustreaza, totodata, realitatea din viata rromilor, discriminarea larg raspandita cu care rromii se confrunta zilnic si care se manifesta prin politici legi sau atitudini sub forme diferite si ostile.

Mariea Ionescu, Sorin Cace, Pratici pozitive in comunitatile de rromi (Bucuresti: 2000, 136 p. cu o varianta si in limba engleza)

Aceasta lucrare incearca sa puna in evidenta o parte din actiunile initiate in / sau pentru comunitatile de rromi. In primul capitol sunt prezentate aspecte legate de dinamica politicilor in domeniu, cu accent pe societatea civila rroma, pe perspectivele actuale de abordare a problematicii, cat si despre finatatorii pentru programe rrome.

In partea a doua a lucrarii sunt descrise si analizate initiativele de interventie in comunitatile de rromi, urmarindu-se cinci domenii: afirmarea identitatii si a drepturilor omului, generarea de venituri prin crearea de locuri de munca si prin formarea profesionala, educatie, sanatate si dezvoltare comunitara.

13. CONVIETUIRI

Ionut Anghel, Cristi Mihai, Eduard Antonian, Aportul minoritatilor nationale la patrimoniul cultural romanesc (Editura: TopImage, 2000, 179 p.)

Volumul isi propune sa creioneze o imagine de ansamblu asupra culturii materiale si spirituale a minoritatilor din Romania, despre care se stiu extrem de putine lucruri, si, mai cu seama, evidentiaza existenta unei diversitati etnice si culturale. Pe langa descrierea si evidentierea contributiei celorlate minoritati (albanezi, armeni, bulgari, croati, germani, italieni, maghiari, polonezi, sarbi, slovaci, turcii) se aduce in discutie si aportul minoritatii rromilor.

Se face o scurta prezentare a istoricului rromilor, de la aparitia lor in Europa si pana azi, apoi autorii se opresc asupra muzicii, amintind scriitorii rromi esentiali, si se vorbeste despre activitatea publicistica si editoriala, unde un loc de seama il ocupa cea a profesorului Gheorghe Sarau, desi nerrom.

Rromii din judetul Satu Mare, Organizatia Caritas.

Organizatia CARITAS isi propune o cunoastere aprofundata a rromilor din judetul Satu Mare, iar acest lucru are o dubla motivatie: un interes general - de a-i cunoaste cat mai bine pe acesti oameni care traiesc in mijlocul nostru, dar si unul special - legat de elaborarea a unor cat mai eficiente programe sociale, printr-o buna cunoastere si intelegere a celor carora le sunt adresate.

Principalele teme ale studiului au avut in vedere familia, educatia scolara, ocupatia si venitul, oprindu-se mai putin asupra problemei identitatii si a valorilor morale ale rromilor.

Ana Oprisan, Rromii horahane / musulmani din Romania. Ghid de interventie sociala pentru comunitatile de rromi horahane (Bucuresti: Editura: "Aven Amenza", 2000)

Proiectul de fata isi propune punerea comunitatii rromilor horahane in relatie cu celelate comunitati de rromi si cu autoritatile locale / nationale, fapt care sa permita dezvoltarea unor proiecte de asistenta si consultanta care sa le faciliteze accesul la resursele societatii moderne.

Lucrarea prezinta, in linii generale, informatii despre comunitatile de rromi horahane din Dobrogea, problemele cu care acestea se confrunta, cat si posibilele solutii de imbunatatire a situatiei acestora. De asemenea, o parte a lucrarii prezinta si traditiile specifice acestei comunitati cu privire la nastere, casatorie si moarte.

Ionut Anghel, Cristi Mihai, Eduard Antonian (coord.), Minoritatile nationale din Romania (Bucuresti: Editura Kham, 2001)

Volumul prezinta o mare importanta, pe de o parte, pentru ca propune cunoasterea, conturarea si punerea in valoare a trasaturilor etnice, culturale, istorice, religioase si lingvistice ale fiecarei minoritati nationale existente pe teritoriul Romaniei, si, pe de alta parte, pentru ca evidentiaza contributia fiecarei etnii la formarea si dezvoltarea patrimoniului cultural comun al Romaniei.

Printre multele minoritati ce se afla pe teritoriul Romaniei (albaneza, armeana, croata, germana, italiana, maghiara, polona etc.) este descrisa si minoritatea rroma.

Astfel, sunt prezentate consemnari cu privire la prezenta rromilor in documentele vremurilor, relatari despre acestia scrise de calatori straini, perioadele de deportari masive ale acestora.

Minoritatile intre identitate si integrare (Arad: Complexul Muzeal Arad, 1999)

Lucrarea isi propune sa reliefeze identitatea si specificul minoritatilor ce traiesc in Transilvania, Banat si Dobrogea. Se considera ca o societate pluralista si cu adevarat democratica trebuie nu numai sa respecte identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a fiecarei persoane apartinatoare unei minoritati, dar si, deopotriva, sa creeze conditii corespunzatoare care sa le permita sa isi exprime, sa pastreze si sa dezvolte aceasta identitate.

Din lucrare se desprinde ideea ca grupul etnic prezinta doua trasaturi: elementul cultural si sentimentul identitatii. Elementul cultural desemneaza traditiile comune prin care membri unui grup etnic difera de ceilalti membrii ai societatii, iar trasaturile culturale specifice ce confera identitate grupului etnic sunt: limba, religia, obiceiurile, imbracamintea, comportamentul.

De asemenea, si problema integrarii presupune mai multe aspecte, vorbindu-se de doua tipuri de integrare: politica, sociala si economica - care este firesc si normal sprijinita de statul inglobant, fara a-i marginaliza si discrimina pe minoritari, pentru a-i putea angrena in procesul general al tarii in care traiesc - si tipul de integrare etnica, care nu este permis, deoarece ar duce la pierderea trasaturilor specifice esentiale prin care aceste minoritati se deosebesc fata de populatia majoritara.

14. VARIA

Mihail Poenaru, Umor Tiganesc (Bacau: Editura Plumb, 1999)

Creatorul urmareste sa ridiculizeze si sa biciuiasca unele defecte si moravuri din societate: lenea, prostia, minciuna, lacomia, betia, linguseala, hotia.

Rromii din Romania sunt ridiculizati si ei in tot felul: e "obraznic" ca tiganul; "laudaros si fudul" ca tiganul; tot tiganul isi lauda ciocanul; "hot" - tiganul pana nu fura nu se tine om; "mincinos" - mincinos ca tiganul; "necredincios" - si-a pierdut credinta ca tiganul biserica (aluzie la biserica de cas pe care si-ar fi cladit-o tiganii); "lipsit de cinste" - banuiau si tiganii, dar n-au cinste; "neindemanatic, inconsecvent" - S-a inecat ca tiganul la mal; "nu stie sa pertuiasca ce este mai bun" - ce stie tiganul ce e sofranu, il pune pe taraba si crede ca e otrava; "istet" - cine a vazut rata inecata si tigan prost.

Bancuri cu si despre tigani (Cluj: Editura Hiparion, 1998)

Brosura, o mini-culegere de bancuri, are ca protagonisti rromii. O parte din bancuri pune in evidenta unele trasaturi negative ale acestora, dar razbate si faptul ca rromii sunt oameni cu o minte ascutita, ca stiu sa se descurce in situatii - limita, ca reusesc sa gasesca solutii, la care altii nici nu s-au gandit.

BIBLIOGRAFIE GENERALA

(CRONOLOGIC 1990 - 2002)

ANUL 1990

Gheorghe Sarau, Fise pentru o Bibliografie a romilor din Romania (Repere consemnate dupa Revolutie (I), "O glaso äl romengo. Glasul romilor" [Timisoara], anul I (1990), nr. 16 [in realitate: nr.2], p.3.

, Aven Amentza. Revista publicata de Fundatia ' Aven Amentza' (Bucuresti, P.O.Box 22- 16; 70 100 - Bucuresti. Redactor sef: Vasile Ionescu

, Gheorghe Popovici, Paharul puterii, Milosesti: Editura Coresi, 224 p.

ANUL 1991

, Gh. Paun-Ialomiteanu', "Arzoaica" a stat la masa cu dracul. "E thabardi beslas la meselaqe la bengeça, Slobozia: Editura "Satra", 80 p.

Ponson du Terrail, Regele Tiganilor, Editura Cogito, 150 p.

, L.M.Arcade, Poveste cu tigani, Bucuresti: Editura Albatros

Constantin Gheorghe Angheluta, Balada romanilor si balada tiganilor, Bucuresti, [ f.ed.], 74 p.

, Mihai Merfea, Tiganii.Integrare sociala a romilor, Brasov: Editura Barsa, 126 p.

ANUL 1992

Gheorghe Sarau, Mic dictionar rrom-roman, Bucuresti: Editura Kriterion,187 p.

Gh. Paun-Ialomiteanu, Bulibasa si artista, Slobozia: Editura"Satra", 126 p.

, Domnica Garneata, Pe drum de seara, Editura Porto Franco

, Asul de trefla. Publicatie a ' Partidei Romilor' (Bucuresti, str. Victor Eftimiu nr. 1-3, Intrarea 5, et.5, cam.386, sect.1; tel: 3158594; fax: 3225199). Redactor sef: Gheorghe Ivan; redactor sef-adjunct, apoi, din 1999, redactor-sef: Gheorghe Sarau.

ANUL 1993

Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Bucuresti: Editura PACO, 102 p.

, Zamfir Elena & Zamfir Catalin [coordonatori], Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Bucuresti: Editura "Alternative", 380 p.

ANUL 1994

, Gheorghe Sarau, Limba romani (tiganeasca). Manual pentru clasele de invatatori romi ale Scolilor Normale, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 238 p.   

Luminita Mihai Cioaba, O angluno la phuveako. Radacina Pamantului. Die Wurzel der Erde. Earth's root, Sibiu: Editura Neo Drom, 128 p.

Radu Aldulescu, Amantul Colivaresei, Bucuresti: Editura Nemira

, Alexandru Doru Serban, Cronici tiganesti, Editura Ager.

, Lucian Cherata, Istoria tiganilor, Bucuresti: Editura Z, 206 p.

, Tudor Amza, Tiganii, o lume a contrastelor, Bucuresti: Editura Georgiana, 164 p. + 20 p. cu fotografii alb-negru.

ANUL 1995

, Virgil Bostanaru, Drumul spre casa,     Editura Calende

Vasile Baran, Noaptea Mokshanalei, Bucuresti: Editura "Paco", 216 p. (Povestiri 'tiganesti'; consultant stiintific: Gheorghe Sarau

, Ion Calota, Rudarii din Oltenia, Craiova: Editura Sibila, 272+48 p.

ANUL 1996

, Petre Copoiu, Rromane paramìća. Povesti tiganesti. Editie bilingva. Selectia, redactarea in limba tiganeasca si Nota asupra editiei: profesor Gheorghe Sarau. Postfata: prof. univ. dr. Octav Paun, Bucuresti: Editura Kriterion,148 p.

, Jean M. Rivier, Istoria doctrinelor esoterice, Bucuresti: Editura Symposion

Liégeois, Jean-Pierre si Gheorghe, Nicolae, Romii: o minoritate a Europei [Oradea], [40 p.].

, Gheorghe Vaida Ioan Vaida, [traducerea in limba romaní], Evanghelia pala o Marco; romaní (dialectul caldararilor) - romana, Bucuresti: Societatea Biblica Interconfesionala. Printisardo catar e Societatea Biblica Interconfesionala anda-i Romania [referat de specialitate: Gheorghe Sarau], 77 p.

, Stefan Barnis [traducerea in limba romaní], Evanghelia pala o Matei. Rromaní (dialectul ursarilor) - romana, Bucuresti: Printisardo catar e Societatea Biblica Interconfesionala anda-i Romania [referat de specialitate: Gheorghe Sarau], 108 p.

P. Bako B. Pal Ofm, Cino Katekizmuso (kis katekizmus), Cluj Napoca: Editura Szent Bonaventura, 72 p.

, Tudor Amza, Tiganii, necunoscutii de langa noi, Bucuresti: Atlas-Lex, 496 p.

Viorel Cosma, Lautarii de ieri si de azi, Bucuresti: Editura Du Style, 384 p.

, M.Bacanu, Tiganii - minoritate nationala sau majoritate infractionala?, Bucuresti: Editura Bravo-Press, 161 p.

, Nina Croitoru Bobarniche, Dictionar de argou al limbii romane, Slobozia: Editura Arnina, 210 p.

ANUL 1997

, Ion Ionel si Mariana Costin-Ion, Aritmetica. Aritmètika. Clasa I. I jekhto klasa. Manual bilingv preparator pentru elevi rromi. Dujećhibutni angliskolaqi pustik vaś e rromane siklŏvne, Targu Mures: Fundatia 'Pro Europa ', 92 p.

, Luminita Mihai Cioaba, Negustorul de ploaie. O manuÒi kai bitinel briÒind.The Rain Merchant. Der Regenhandler. Poezii, Sibiu: Editura Neo Drom, 513+12 p.

, Radu Aldulescu, Istoria eroilor unui tinut de verdeata si racoare, Bucuresti: Editura Nemira

Viorica Huber, Baseme tiganesti, Bucuresti: Editura Universal Dalsi, 224 p.

, C.S. Nicolaescu-Plopsor, Paramisa haj gila rromane. Povesti si cantece rrome, Colectia ' Biblioteca rroma ', ex.nr.1, Bucuresti: Editura Kriterion,116 p.

, Alfaro Antonio Gómez, Marea prigonire a Rromilor. Incarcerarea generala a Rromilor in Spania anului 1749.Traducere de Camelia Radulescu, Bucuresti: Editura Alternative, 126 p.

Romathan. Studii despre rromi. Revista aparuta cu sprijinul financiar al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa in cadrul Programului de dezvoltare scolara in comunitati cu rromi, Bucuresti

ANUL 1998

Gheorghe Sarau, Corneliu Colceriu, Dictionar roman - rrom (caldararesc) - rrom (caldararesc) - roman, Bucuresti: Editura Kriterion,144 p.

Gheorghe Sarau, Dictionar rrom (spoitoresc) - roman, Bucuresti: Editura Hiperion, 144 p.

, Gheorghe Sarau, Camelia Stanescu, Mihaela Zatreanu, Vakarimata - pustik vaś i jekhto klàsa [ Comunicare, manual pentru clasa I ( limba rromani)],Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 140 p.

Gheorghe Sarau, Rromii, India si limba rromani, Bucuresti: Editura Kriterion, 258 p.

, Heinrich von Wlislocki, Asupra vietii si obiceiurilor tiganilor transilvaneni. Traducere din germana, Cuvant inainte si Nota asupra editiei de Sorin Georgescu. Postfata: Delia Grigore, Bucuresti: Editura Kriterion, Colectia ' Biblioteca rroma ' (nr. 5), 94 p.

, Olga si Constantin Liviu-Rusu, Viorela si Codin Lacatusu, Lumea rromilor din Moldova, Iasi: Editura DIG IASI, 219 p., (album)

Donald Kenrick, Rromii: din India la Mediterana. Migratia rromilor, Bucuresti: Editura Alternative, 56 p.

, Viorel Achim, Tiganii in istoria Romaniei, Bucuresti: Editura Enciclopedica, 202 p.

, K. Fings, H. Heus, F. Sparing, De la " stiinta " rasiala la lagarele de exterminare. Rromii in perioada regimului nazist, Bucuresti: Editura Alternative, 138 p.

, Mihai Merfea, Cultura si civilizatie rromani, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A, 258 p.

, Bancuri cu si despre tigani, Cluj: Editura Hiparion

ANUL 1999

Gheorghe Sarau, Ghid metodologic pentru profesori. Bibliografia lucrarilor recomandate, Bucuresti: FSD, 51 p., publicat pe www.edu.ro

Ion Budai Deleanu, Tiganiada, Timisoara: Editura Amarcord, 539 p.

, Cristian Obrejan, Gheorghe Dobre, Ion Albesteanu, Un mare artist, Slobozia: Fundatia Pod peste suflete

, Nicolae Crisan, Tiganii-mit si realitate, Bucuresti: Editura Albatros, 193 p.

, Angus Fraser, Tiganii, Bucuresti: Editura Humanitas, [traducerea lucrarii The Gypsies, Oxford: Blackwell].

Emmanuelle Pons, Tiganii din Romania.O minoritate in tranzitie, Bucuresti: Editura Compania, 158 p.

, Minoritatile intre identitate si integrare, Arad: Complexul Muzeal Arad

, Mihail Poenaru, Umor tiganesc, Bacau: Editura Plumb

Elena Pascu, Tiganii din Balcani, Compact-Disc

, Cigany Folklor, Magyarorszag * Romania, I-X, Gyujtotte Bari Károly.

ANUL 2000

Carti despre rromi in libraria "Aven Amentza," Bucuresti: Editura "Aven Amentza"

, Ion Ionel, Mariana Costin, Abecedar, Fundatia PHOENIX, 100 p.

, Gheorghe Sarau, Curs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 254 p.

Gheorghe Sarau, Ghid de conversatie roman - rrom, Bucuresti: Editura Kriterion, 184 p.

Gheorghe Sarau, Dictionar rrom - roman, Cluj Napoca: Editura Dacia, 232 p.

, Camen State, Ghid de conversatie roman-rrom, Slobozia: Editura "Satra", 40 p.

, Luminita Mihai Cioaba, Ghid de conversatie Roman - Tiganesc, Bucuresti: Editura Teora, 239 p.

, Vocabular romani-maghiar si maghiar-romani, Cluj Napoca: Editura Korunk, 100 p.

, Babel.ro, Tineri poeti minoritari, Miercurea Ciuc: Editura Status, p. 73 - 98.

, Ion Agarbiceanu, Faraonii, Cluj Napoca: Editura Minerva, 200 p.

, Vasile Ionescu [selectie, note si postfata de . ], O mie de ani de singuratate. Rromii in proza romaneasca, Bucuresti: Editura " Aven Amentza ", 628 p. [antologie].

Barbu Constantinescu, Probe de limba si literatura rromilor din Romania, Bucuresti: Editura Kriterion, 260 p. Editie bilingva ingrijita de: Gheorghe Sarau, Corneliu Colceriu si Dana Dudescu

Fundatia Wassdas, Culegere de povesti si basme rromani,     Cluj Napoca: Editura Todesco

, Ciresica, Secretele magieie mele, Editura Axel Springer

, Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor.Imagini din viata rromilor din Transilvania, Bucuresti: Editura Atlas, 304 p.

, Gheorghe Sarau, Cele mai iubite cantece rrome, Notatii si adaptari muzicale: prof. Aurica Mustatea si prof. Daniela T. Grigore, Brasov: Editura Orientul Latin, 186 p. [editie bilingva].

, Vasile Ionescu [antologie], Robia tiganilor in Tarile Romane. Moldova. Rromii din Romania - Studii si documente istorice, Bucuresti: Editura " Aven Amentza ", 257 p.

, Vasile Ionescu [antologie], Robia rromilor in Tarile Romane. Tara Romaneasca. Rromii din Romania - Studii si documente istorice, Bucuresti: Editura " Aven Amentza ",

, Vasile Ionescu, Deportarea rromilor in Trasnistria. Documente de arhiva, Bucuresti. Editura "Aven Amentza"

Vasile Ionescu, Deportarea rromilor in Trasnistria. De la Auschwitz la Bug. Rromii din Romania - Studii si documente istorice, Bucuresti: Editura "Aven Amentza", 198 p.

, Ćhavesqe xakaya-Xarni versia, Bucuresti: Editura "Salvati Copiii", Traducere de Gheorghe Sarau)

, Ordonanta privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Cluj Napoca: Editura Studium, 54 p. [Ordonanta nr.137/2000 privind si sanctionarea tuturor formelor de discriminare a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 431/2.09.2000]

2000, Nicolae Bobu, Carte despre rromi-Cutuma justitiara. Judecata de pace a rromilor, Targu Jiu: Editura"Gorjeanul, 154 p.

, Filip Etves, Rromii - un neam indian, Editura Destin

, Mariea Ionescu, Sorin Cace, Practici pozitive in comunitatile de rromi, Bucuresti, 136 p.

, Ionut Anghel, Cristi Mihai, Eduard Antonian, Aportul minoritatilor nationale la patrimoniul cultural romanesc, Editura TopImage, 179 p.

ANUL 2001

, Mihaela Zatreanu, ABC Anglutno lil [Abecedar rrom], Bucuresti: Editura Veritas, 76 p.

, Luminita Mihai Cioaba, Curs intensiv de limba rromani, Sibiu: Editura "Neo Drom", 120 p.

, Gheorghe Sarau, Culegere de texte in limba rromani (Clasele II - IV), Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R.A, 188 p.

, Gheorghe Sarau, Limba rromani (Morfologie si sintaxa), Bucuresti: Editura Credis, 232 p.

Gheorghe Sarau, Stilistica limbii rromani in texte (Antologie de traduceri si redactari). I stlistika e rromane chibaqi teksturen (Amboldimatenqi aj redacienqi antologia), Bucuresti: Editura Kriterion, 294 p.

, Lucian Cherata, Gramatica limbii romani, Craiova: Editura Sitech, 145 p.

UNICEF, MEC, Romani CRISS, Vocabular trilingv ilustrat, Bucuresti: Editura Vanemonde, 100 p.

Katarina Taikon, Katitzi, Bucuresti: Editura RAO, 168 p.

, Isabela Banica, Intamplari din viata mea, Bucuresti: Editura Veritas, 22+22 p.

, Gribusyi - Ruja Alexandru, Ana din parau. E Nika de pe len, Bucuresti: Editura Kriterion, 80 p.[editie bilingva]

, Zrinyi Gabor Iren, O Neneka, e rromengo vajdas.Neneka, voevodul tiganilor, Targu Mures: Editura IMPRESS, 190 p. editie bilingva

Delia Grigore, Curs de antropologie si folclor, Bucuresti: Editura Credis, 184 p.

, Delia Grigore, Rromani-pen (rromani dharma) si mistica familiei. Familia traditionala in comunitatile de rromi din arealul romanesc, Bucuresti: Editura Salvati Copiii, 54 p.

, UNICEF, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Programul meu zilnic. Murro divesutno programo. Az en mai programom [ Traducere in limba rromani: Gheroghe Sarau], Bucuresti: Extrem Group, 20 p.

, Dr. Corneliu Tamas, Istoria tiganilor din Tara Romaneasca, Bucuresti: Editura Oscar Print

Lucian Nastasa, Andrea Varga, Minoritatile etnoculturale / Marturii documentare, Tiganii din Romania (1919-1944), Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturala, Cluj Napoca

, Isabel Fonseca, Ingropati-ma in picioare, Cluj Napoca: Editura Dacia

Mircea Itu si Julieta Moleanu, Cultura si civilizatie indiana, Bucuresti: Editura Credis, 207 p.

, Viorel Anastasoaie si Daniele Tarnovschi, Proiecte pentru rromii din Romania, Cluj Napoca: Editura CRDE, 322 p.

, Ina Zoon, Romii si serviciile publice, Editura OSI

, Ionut Anghel, Cristi Mihai, Eguard Antonian, Minoritatile nationale din Romania, Bucuresti: Editura Kham,

, Lazar Carjan, Nicolae Bitu, Marian Speriatu, Ghid de conversatie roman - rrom (tiganesc) in grai caldararesc, Bucuresti: Editura "Curtea Veche"

Lazar Carjan, Stefan Rosu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, Dictionar roman - rrom(tiganesc), Bucuresti: Editura Curtea Veche

, Sorin Cace, Iona Margineanu, Ana Maria Preoteasa si Iuliana Precupetu, Cercetari cu privire la minoritatea rroma, Bucuresti: Editura Expert, 80 p.

, Lazar Carjan, Nicolae Bitu, Marian Speriatu, Ghid de conversatie roman - rrom (tiganesc) in grai spoitoresc, Bucuresti: Editura "Curtea Veche"

, Ana Oprisan, Rromii horahane / musulmani din Romania. Ghid de interventie sociala pentru comunitatile de rromi horahane, Bucuresti: Editura "Aven Amentza"

, Lucian Cherata [Traducerea, selectia si adaptarea textelor], Tigni biblia rromani (Mica biblie in limba rromani), Craiova: Editura Sitech, 204 p.

Rromenqe Lumja, Timisoara, nr. 1/2001.

, Stare de impunitate. Incalcarea drepturilor omului. Cazul rromilor din Romania, (Raport elaborat de centrul european pentru drepturile rromilor), Cluj: CRCR, 172 p.

Elena Pascu, Tiganii din Balcani, Compact-Disc

La periferia societatii, Cluj: Editura CRCR, 144 p.

ANUL 2002

, Olga Marcus, Leontina Boitos, E siklovnesqo lilloro, Mures: Editura Academprint, 90 p.

Dr.Rajko Djuri©, Istoria literaturii rrome / I historia e rromane literaturaqi, Bucuresti: Editura Credis, 182 p., Traducere: Sorin Georgescu

Ion Hristu si Val Adrian Hristu, Din cantarile rromilor, Cluj-Napoca: Editura CRDE, 67 p.